Index 
Texte adoptate
Joi, 13 noiembrie 2014 - BruxellesEdiţie definitivă
Cererea de ridicare a imunității deputatei Ana Gomes
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2014/007 IE/Andersen Ireland - Irlanda
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2014/009 EL/Sprider Stores - Grecia
 Încheierea unui acord de asociere între Uniunea Europeană și Republica Moldova
 Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova ***
 Procesul de pace din Irlanda de Nord
 Acțiuni ale Turciei care creează tensiuni în zona economică exclusivă a Ciprului
 Situația umanitară din Sudanul de Sud

Cererea de ridicare a imunității deputatei Ana Gomes
PDF 288kWORD 55k
Decizia Parlamentului European din 13 noiembrie 2014 privind cererea de ridicare a imunității deputatei Ana Gomes (2014/2045(IMM))
P8_TA(2014)0046A8-0025/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității deputatei Ana Gomes, transmisă la 18 iunie 2014 de Procurorul General adjunct al Republicii Portugheze, în legătură cu procedura penală aflată pe rolul Secției 2 a Departamentului de cercetări și acțiune penală (cu numărul de referință NUIPC 8773/13.4TDLSB), și comunicată în ședința plenară din 3 iulie 2014,

–  în urma audierii Anei Gomes, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolul 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013(1),

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0025/2014),

A.  întrucât Procurorul General adjunct al Republicii Portugheze a transmis cererea de ridicare a imunității parlamentare a deputatei Ana Gomes, înaintată de procurorul Departamentului de cercetări și acțiune penală din Lisabona în legătură cu presupuse declarații defăimătoare făcute de dna Gomes în timpul unei dezbateri televizate; întrucât cererea a fost înaintată în vederea inițierii acțiunii penale împotriva dnei Gomes și pentru ca această să poate fi interogată în cadrul respectivei acțiuni;

B.  întrucât, potrivit articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, membrii Parlamentului European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți datorită opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor.

C.  întrucât articolul 6 din Regulamentul său de procedură prevede că în exercitarea competențelor sale în ceea ce privește privilegiile și imunitățile, Parlamentul acționează pentru conservarea integrității sale ca adunare legislativă democratică și asigurarea independenței deputaților în îndeplinirea atribuțiilor care le revin;

D.  întrucât Curtea de Justiție a recunoscut că o declarație făcută de un deputat în afara incintei Parlamentului European poate constitui o opinie exprimată în cadrul exercitării funcțiilor sale în conformitate cu articolul 8 din Protocol, având în vedere că nu contează locul în care este făcută declarația, ci natura și conținutul acesteia;

E.  întrucât în democrațiile moderne dezbaterea politică are loc nu numai în Parlament, ci și prin mijloacele de comunicare, de la declarații de presă, până la internet;

F.  întrucât în cadrul emisiunii de televiziune în cauză, Ana Gomes a intervenit în calitate de deputat în Parlamentul European pentru a discuta chestiuni de care se interesase la nivel european, așa cum demonstrează, printre altele, întrebările cu solicitare de răspuns scris adresate Comisiei, care au fost depuse de deputată;

G.  întrucât atrăgând atenția asupra deciziei guvernului portughez de a privatiza șantierul naval de la Viana do Castelo, decizie care a dus la o investigație din partea Comisiei Europene privind încălcarea normelor privind ajutoarele de stat, Ana Gomes își îndeplinea mandatul de deputat în Parlamentul European;

1.  hotărăște să nu ridice imunitatea deputatei Ana Gomes;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorității competente a Republicii Portugheze.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543, hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.)


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2014/007 IE/Andersen Ireland - Irlanda
PDF 324kWORD 72k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 13 noiembrie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (cererea EGF/2014/007 IE/Andersen Ireland, prezentată de Irlanda) (COM(2014)0616 – C8-0173/2014 – 2014/2098(BUD))
P8_TA(2014)0047A8-0024/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0616 – C8–0173/2014),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006(1) (Regulamentul privind FEG),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 12,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13,

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0024/2014),

A.  întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările majore intervenite în practicile comerciale internaționale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și cât mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 2 decembrie 2013 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG);

C.  întrucât adoptarea Regulamentului privind FEG reflectă acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul de a reintroduce criteriul de mobilizare în caz de criză, de a majora contribuția financiară a Uniunii la 60% din costurile totale estimate ale măsurilor propuse, de a crește eficiența prelucrării cererilor privind FEG în Comisie și în cadrul Parlamentului European și al Consiliului prin scurtarea timpului de evaluare și aprobare, de a extinde gama de acțiuni eligibile și de beneficiari prin includerea persoanelor care desfășoară activități independente și a tinerilor și de a finanța măsuri pentru stimularea înființării unor afaceri proprii;

D.  întrucât Irlanda a depus cererea EGF/2014/007 IE/Andersen Ireland pentru o contribuție financiară din partea FEG, în urma a 171 de concedieri în cadrul Andersen Ireland Limited, a cărei activitate se încadrează la diviziunea 32 a NACE a doua revizuire („Fabricarea bijuteriilor și a produselor asociate”), în perioada de referință cuprinsă între 21 octombrie 2013 și 21 februarie 2014;

E.  întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite prin Regulamentul privind FEG,

1.  ia act de faptul că autoritățile irlandeze au depus cererea în temeiul criteriilor de intervenție prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul privind FEG, de derogare de la criteriile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a), care prevede concedierea sau încetarea activității a cel puțin 500 de lucrători sau de persoane care desfășoară o activitate independentă pe o perioadă de referință de patru luni, într-o întreprindere dintr-un stat membru;

2.  este de acord cu Comisia că circumstanțele excepționale prezentate de autoritățile irlandeze - faptul că concedierile au un impact puternic asupra ocupării forței de muncă și a economiei locale și regionale - justifică derogarea de la pragul de 500 de disponibilizări în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul privind FEG și că, în consecință, Irlanda are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului respectiv;

3.  remarcă faptul că autoritățile irlandeze au depus cererea pentru o contribuție financiară din partea FEG la 16 mai 2014 și că evaluarea a fost prezentată de Comisie la 3 octombrie 2014; salută faptul că procesul de evaluare s-a desfășurat rapid, în mai puțin de cinci luni;

4.  consideră că cele 171 de concedieri din cadrul Andersen Ireland Limited au legătură cu schimbările majore intervenite în practicile comerciale internaționale ca urmare a globalizării, în sectorul bijuteriilor al UE înregistrându-se de patru ori mai multe importuri în ultimii 4 ani (2008-2012), 95 % dintre acestea provenind din Asia;

5.  ia act de faptul că aceasta este prima utilizare a FEG în favoarea lucrătorilor disponibilizați în sectorul bijuteriilor și al produselor asociate, sector care este de asemenea afectat de creșterea vânzărilor online și care ar putea suferi de pe urma acestora în continuare;

6.  ia act de faptul că concedierile vor contribui la agravarea situației șomajului în regiune, deoarece Andersen Ireland era unul dintre principalii angajatori în această zonă predominant rurală, unde se înregistrează deja o rată a șomajului (39,3 %) de două ori mai ridicată decât cea medie la nivel național (19 %);

7.  ia act de faptul că autoritățile irlandeze au decis să furnizeze servicii personalizate cofinanțate de FEG atât lucrătorilor concediați, cât și unui număr de până la 138 de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) cu vârsta sub 25 de ani, astfel încât umărul de beneficiari vizați care ar urma să participe la măsuri crește la 276; își exprimă îngrijorarea cu privire la incertitudinile legate de metoda de identificare a tinerilor NEET; solicită autorităților irlandeze să țină seama de criteriile sociale și să se asigure că selectarea persoanelor care vor beneficia de sprijin din FEG respectă pe deplin principiile nediscriminării și egalității de șanse;

8.  reamintește că acțiunile propuse ar trebui adaptate pentru a ține seama de diferențele dintre nevoile lucrătorilor concediați și cele ale NEET;

9.  așteaptă ca, în cadrul evaluării la jumătate a perioadei, să se elaboreze o listă separată de măsuri financiare pentru tinerii NEET vizați;

10.  ia act de faptul că formările disponibile pentru tinerii NEET ar trebui să fie cuprinzătoare și să vizeze toate segmentele societății, îndeosebi grupurile dezavantajate;

11.  salută faptul că, pentru a le oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile irlandeze au decis să demareze furnizarea de servicii personalizate pentru lucrătorii afectați la 21 octombrie 2013, cu mult înainte de decizia finală de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus;

12.  ia act de faptul că pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează a primi finanțare va urmări să creeze cea mai largă gamă posibilă de șanse de angajare într-o regiune cu un număr redus de sectoare în expansiune și de unități de producție și va necesita o îmbunătățire semnificativă a competențelor lucrătorilor concediați;

13.  constată că pachetul coordonat de servicii personalizate a fost elaborat prin consultări cu beneficiarii vizați și cu reprezentanții lor, precum și cu partenerii sociali și salută obiectivul de a institui un forum consultativ pentru a completa activitatea Unității de coordonare a FEG, cu scopul de a oferi lucrătorilor concediați posibilitatea de a contribui în mod constant la punerea în aplicare a programului FEG;

14.  salută înființarea unui birou al Unității de coordonare a FEG în imediata apropiere a zonei afectate, care va servi drept ghișeu unic pentru salariați și pentru tinerii NEET;

15.  salută organizarea unei zile a porților deschise la nivel local, cu participarea atât a lucrătorilor concediați, cât și a tinerilor NEET, pentru a prezenta gama de instrumente de sprijin disponibile în cadrul programului și pentru a le permite potențialilor beneficiari ai FEG să discute opțiunile existente cu prestatorii de servicii;

16.  constată că serviciile personalizate care urmează să fie furnizate lucrătorilor concediați constau în următoarele acțiuni, care alcătuiesc împreună un pachet coordonat de servicii personalizate: orientare profesională și sprijin pentru planificarea carierei, burse de formare profesională FEG, programe de formare și de învățământ secundar, programe de învățământ terțiar, formare prin intermediul Skillnets, sprijin pentru crearea de întreprinderi sau pentru desfășurarea unei activități independente, suplimente de venit, inclusiv contribuții la cheltuielile de participare la cursuri;

17.  salută ideea de a include printre acțiunile propuse posibilitatea de formare prin intermediul Skillnets, care oferă o formare ce vizează reintegrarea pe piața forței de muncă în întreprinderi care își desfășoară activitatea în același sector industrial sau în aceeași zonă geografică;

18.  ia act de faptul că măsurile de sprijinire a veniturilor vor fi limitate strict la un procent maxim de 35 % din pachetul global de măsuri personalizate, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului privind FEG;

19.  ia act de lipsa de claritate în ceea ce privește estimările cuantumurilor care vor fi acordate pentru sprijinirea întreprinderilor sau a activităților independente; consideră că numărul beneficiarilor reali poate fi diferit de cel estimat, ceea ce implică distribuția diferită a costurilor totale estimate; subliniază rolul important al consiliilor locale de întreprindere (Local Enterprise Boards), care furnizează servicii informale și formale, evaluând în special fezabilitatea propunerilor de afaceri și a acordării unor cuantumuri de sprijin de până la 15 000 EUR;

20.  reamintește că, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul privind FEG, la conceperea pachetului coordonat de servicii personalizate ar trebui să se anticipeze perspectivele viitoare de pe piața muncii și competențele necesare, iar pachetul în cauză ar trebui să fie compatibil cu trecerea la o economie sustenabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

21.  salută faptul că principiile egalității de tratament și nediscriminării vor fi respectate în ceea ce privește accesul la acțiunile propuse și punerea lor în aplicare;

22.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

23.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

24.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (cererea EGF/2014/007 IE/Andersen Ireland, prezentată de Irlanda)

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul final, Decizia 2014/877/UE.)

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2014/009 EL/Sprider Stores - Grecia
PDF 233kWORD 73k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 13 noiembrie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (cererea EGF/2014/009 EL/Sprider Stores, prezentată de Grecia) (COM(2014)0620 – C8-0183/2014 – 2014/2107(BUD))
P8_TA(2014)0048A8-0023/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0620 – C8-0183/2014),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006(1) (Regulamentul privind FEG),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 12,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13,

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0023/2014),

A.  întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările majore intervenite în practicile comerciale internaționale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 2 decembrie 2013 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG);

C.  întrucât adoptarea noului Regulament privind FEG reflectă acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul de a reintroduce criteriul de mobilizare în situații de criză, de a majora contribuția financiară a Uniunii la 60% din costurile totale estimate ale măsurilor propuse, de a crește eficacitatea prelucrării cererilor privind FEG în Comisie și în cadrul Parlamentului European și al Consiliului prin scurtarea timpului de evaluare și aprobare, de a extinde gama de acțiuni eligibile și de beneficiari prin includerea persoanelor care desfășoară activități independente și a tinerilor și de a finanța măsuri pentru stimularea înființării unor afaceri proprii;

D.  întrucât autoritățile elene au depus cererea EGF/2014/009 EL/Sprider Stores la 6 iunie 2014 în urma disponibilizării a 761 de lucrători de către Sprider Stores S.A., o întreprindere care activează în sectorul economic încadrat în diviziunea 47 din NACE Rev. 2 („Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor”);

E.  întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite prin Regulamentul privind FEG,

1.  ia act de faptul că autoritățile elene au depus cererea în temeiul criteriului de intervenție de la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG, cunoscut și ca criteriul de mobilizare în situații de criză, conform căruia se solicită disponibilizarea sau încetarea activității a cel puțin 500 de lucrători sau persoane care desfășoară o activitate independentă pe o perioadă de referință de patru luni, într-o întreprindere dintr-un stat membru, inclusiv lucrătorii disponibilizați sau persoanele care desfășurau o activitate independentă și care își încetează activitatea în cadrul furnizorilor și al producătorilor din aval ai întreprinderii respective;

2.  ia act de faptul că autoritățile elene, ținând seama în mod deosebit de beneficiile multiple ale acestui instrument bugetar valoros, au depus cererea pentru o contribuție financiară din partea FEG la 6 iunie 2014, iar evaluarea cererii a fost prezentată de Comisie la 7 octombrie 2014; salută faptul că procesul de evaluare s-a desfășurat rapid, în mai puțin de cinci luni;

3.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite criteriile de intervenție prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG și că, prin urmare, Grecia are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului respectiv;

4.  este de acord cu faptul că evenimentele care au condus la concedieri, mai precis, scăderea veniturilor casnice disponibile - din cauza creșterii sarcinii fiscale, a scăderii salariilor (atât ale angajaților privați, cât și publici) și a creșterii șomajului - având drept rezultat o scădere drastică a puterii de cumpărare și reducerea drastică a creditelor acordate întreprinderilor și persoanelor fizice din cauza lipsei de lichidități în băncile elene sunt strâns legate de criza economică și că, prin urmare, Grecia are dreptul la o contribuție din partea FEG;

5.  constată că, până în prezent, sectorul comerțului cu amănuntul a făcut obiectul altor trei cereri FEG depuse tot în contextul crizei economice și financiare mondiale; în acest context, recomandă Comisiei să evalueze rezultatele celorlalte trei cereri FEG, pentru a defini programele de reintegrare care au obținut cele mai bune rezultate;

6.  ia act de faptul că disponibilizările vor agrava și mai mult situația șomajului în întreaga țară, care s-a deteriorat deja din cauza crizei economice și financiare, Grecia având în prezent cea mai ridicată rată a șomajului dintre toate statele membre; salută, însă, faptul că în ultimele luni, rata șomajului a încetat să mai crească;

7.  ia act de faptul că, în plus față de cele 761 de disponibilizări, autoritățile elene vor furniza servicii personalizate cofinanțate de FEG unui număr de până la 550 de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), cu vârsta mai mică de 30 ani la data depunerii cererii, dat fiind faptul că 682 de disponibilizări au loc în regiuni de nivel NUTS 2 care sunt eligibile în cadrul inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”;

8.  remarcă faptul că pentru selectarea tinerilor NEET vizați, autoritățile elene vor utiliza criterii concrete aliniate celor incluse în planul de punere în aplicare a garanției pentru tineret din Grecia (printre altele riscul de excluziune, nivelul veniturilor din gospodărie, nivelul de studii, durata șomajului etc.), precum și cereri de exprimare a interesului; ia act de faptul că, pentru prima dată într-o cerere redactată în temeiul noului Regulament privind FEG, se oferă unele informații despre selectarea tinerilor NEET care urmează să fie incluși în măsurile de sprijin; solicită autorităților elene să țină seama de criteriile sociale și să se asigure că selectarea persoanelor care vor beneficia de sprijin din FEG se face cu respectarea principiilor nediscriminării și al egalității de șanse;

9.  consideră că acțiunile de informare și de publicitate sprijinite în cadrul acestei cereri FEG ar trebui să ducă la o mai mare conștientizare a contribuțiilor din FEG și ar trebui, de asemenea, să aibă succes în rândul tinerilor șomeri, astfel încât să faciliteze procedura de selecție cu exprimarea interesului;

10.  salută faptul că, pentru a le oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile elene au decis să demareze furnizarea de servicii personalizate pentru lucrătorii afectați la 1 septembrie 2014, cu mult înainte de decizia finală de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus;

11.  ia act de faptul că autoritățile elene au indicat faptul că pachetul coordonat de servicii personalizate a fost elaborat în consultare cu reprezentanții beneficiarilor vizați și cu Federația elenă a angajaților din mediul privat și că cererea propusă a fost discutată în cadrul a două reuniuni din mai 2014 cu partenerii sociali, care au fost consultați pe marginea a diverse probleme legate de conținutul pachetului integrat de măsuri; în plus, recomandă Comisiei să evalueze conținutul și rezultatele preconizate ale pachetului integrat de servicii personalizate, în contextul evaluării menționate la punctul 5, cu scopul de a identifica cele mai bune practici pentru acțiunile viitoare;

12.  constată că serviciile personalizate care urmează să fie furnizate lucrătorilor disponibilizați, precum și celor 550 tineri NEET, constau în următoarele acțiuni, care alcătuiesc împreună un pachet coordonat de servicii personalizate: orientare profesională și sprijin pentru planificarea carierei, servicii de formare, reformare și recalificare profesională, contribuția la înființarea de întreprinderi, alocații pentru căutarea unui loc de muncă și alocații de mobilitate; remarcă faptul că aceste servicii urmăresc să ajute beneficiarii vizați să își identifice propriile competențe și să își stabilească un plan de carieră realist și sunt condiționate de participarea activă a acestora la căutarea unui loc de muncă sau la activități de formare;

13.  reamintește că acțiunile propuse ar trebui să fie adaptate pentru a ține seama de diferențele dintre nevoile lucrătorilor disponibilizați și persoanele NEET selectate;

14.  constată că 200 de lucrători și tineri NEET vor fi selectați pentru a primi suma maximă eligibilă de 15 000 EUR, drept contribuție pentru a începe o afacere proprie; subliniază că scopul acestei măsuri este de a promova antreprenoriatul oferind finanțare pentru inițiative de afaceri viabile, ceea ce ar trebui să determine crearea de noi locuri de muncă pe termen mediu; constată că această sumă maximă eligibilă va fi acordată în condiții specifice și în funcție de viabilitatea noilor întreprinderi care beneficiază de sprijin;

15.  remarcă faptul că măsurile de suplimentare a veniturilor vor fi strict limitate la o sumă maximă de 35 % din pachetul total de măsuri personalizate, astfel cum se prevede în Regulamentul privind FEG și că aceste acțiuni sunt condiționate de participarea activă a beneficiarilor vizați la activități de căutare a unui loc de muncă sau de formare;

16.  salută faptul că principiile egalității de tratament și nediscriminării vor fi respectate în ceea ce privește accesul la acțiunile propuse și punerea lor în aplicare;

17.  reamintește că, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul privind FEG, la conceperea pachetului coordonat de servicii personalizate ar trebui să se anticipeze perspectivele viitoare de pe piața muncii și competențele necesare, iar pachetul în cauză ar trebui să fie compatibil cu trecerea la o economie sustenabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

18.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

19.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (cererea EGF/2014/009 EL/Sprider Stores, prezentată de Grecia)

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul final, Decizia 2014/879/UE.)

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.


Încheierea unui acord de asociere între Uniunea Europeană și Republica Moldova
PDF 320kWORD 105k
Rezoluţia fără caracter legislativ a Parlamentului European din 13 noiembrie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului de încheiere, în numele Uniunii Europene, a unui acord de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte (09828/2014 – C8-0130/2014 – 2014/0083(NLE)2014/2817(INI))
P8_TA(2014)0049A8-0022/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (09828/2014),

–  având în vedere proiectul de Acord de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte (17903/2013),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 217 și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a), precum și articolul 218 alineatul (8) al doilea paragraf și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0130/2014),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 septembrie 2011 conținând recomandările Parlamentului European adresate Consiliului, Comisiei și SEAE privind negocierile dintre UE și Republica Moldova privind Acordul de asociere(1),

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 13 noiembrie 2014, referitoare la proiectul de decizie(2),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din vecinătatea estică, în special Rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la evaluarea și stabilirea priorităților pentru relațiile UE cu țările din Parteneriatul estic(3) și Rezoluția sa din 17 aprilie 2014 referitoare la presiunea exercitată de Rusia asupra țărilor din Parteneriatul Estic și în special destabilizarea estului Ucrainei(4),

–  având în vedere Programul de asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, care a fost aprobat la 26 iunie 2014 de către Consiliul de Cooperare și care a înlocuit Planul de acțiune PEV din 22 februarie 2005,

–  având în vedere articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0022/2014),

A.  întrucât, în ultimii ani, datorită hotărârii politice a guvernului său, Republica Moldova a făcut progrese semnificative în ceea ce privește reformele și în consolidarea relațiilor cu UE;

B.  întrucât criza actuală din Ucraina, anexarea ilegală a Crimeii și rolul jucat de Rusia reprezintă o gravă amenințare la adresa securității europene și au schimbat ordinea geopolitică; întrucât acest lucru are, de asemenea, implicații pentru relațiile dintre UE și Republica Moldova;

C.  întrucât Parteneriatul estic a creat un cadru politic consistent pentru intensificarea relațiilor, accelerând asocierea politică și aprofundând integrarea economică dintre UE și Republica Moldova - două entități cu puternice legături geografice, istorice și culturale - prin sprijinirea reformelor politice și socioeconomice și facilitând apropierea de UE, în special având în vedere sancțiunile economice aplicate de Rusia și acțiunile de destabilizare întreprinse de aceasta împotriva Republicii Moldova;

D.  întrucât, la 2 iulie 2014, Republica Moldova a ratificat Acordul de asociere, inclusiv o Zonă de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ZLSAC), unele dispoziții din aceste documente fiind aplicate de la 1 septembrie 2014, cu titlu provizoriu, în așteptarea ratificării de către statele membre;

E.  întrucât încheierea Acordului de asociere nu reprezintă un scop în sine, ci face parte dintr-un proces mai larg de întărire a perspectivei europene a Republicii Moldova din punct de vedere politic, economic și social; întrucât lansarea regimului fără vize pentru cetățenii Republicii Moldova, încheierea de acorduri în domeniile aviației, agriculturii și protecției civile în ceea ce privește participarea Republicii Moldova în cadrul agențiilor și programelor UE și cooperarea în cadrul politicii de securitate și apărare comune și, cel mai important, semnarea Acordului de asociere dintre UE și Republica Moldova reprezintă elemente concrete ale acestui proces; întrucât, pentru aceasta, este de importanță esențială să fie implementate toate acordurile;

F.  întrucât prim-ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a făcut o declarație privind intenția Republicii Moldova de a depune în 2015 o cerere de aderare la Uniunea Europeană;

G.  întrucât un consens la nivelul întregului spectru politic în ceea ce privește relațiile dintre UE și Republica Moldova și prioritățile aferente poate contribui la o implementare mai bună și mai rapidă a Programului de asociere în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova;

H.  întrucât, pentru ca toate regiunile și minoritățile regionale să participe activ la procesul decizional, este necesar un dialog național cuprinzător și participativ, precum și o abordare constructivă la nivelul tuturor palierelor guvernamentale și sociale;

I.  întrucât o campanie de informare și comunicare consistentă desfășurată în UE și în Republica Moldova poate contribui la îmbunătățirea înțelegerii de către cetățeni a avantajelor reciproce ale Acordului de asociere și ZLSAC;

J.  întrucât structurile regionale, inclusiv Adunarea Parlamentară Euronest, constituie un forum suplimentar pentru schimburile de experiență, informații și bune practici în ceea ce privește punerea în practică a Programului de asociere;

K.  întrucât proiectele specifice de infrastructură energetică pot aduce beneficii concrete cetățenilor în ceea ce privește securitatea energetică și pot conduce la reducerea costurilor energetice pentru populație, îndeplinind totodată obiectivele Comunității Energiei;

L.  întrucât restricțiile comerciale aplicate de Federația Rusă anumitor produse din Republica Moldova au afectat puternic producătorii locali și economia Republicii Moldova în ansamblu;

M.  întrucât la începutul acestui an Rusia a organizat exerciții militare în Transnistria, regiune separatistă în cadrul Republicii Moldova; întrucât parlamentul transnistrean a reiterat apelul adresat Moscovei de a i se permite acestei regiuni să adere la Federația Rusă;

N.  întrucât crearea unei ZLSAC între UE și Republica Moldova reprezintă unul dintre cele mai importante beneficii reciproce ale acordului, având o importanță incontestabilă pentru comerțul, creșterea economică, crearea de locuri de muncă, prosperitatea și stabilitatea din Republica Moldova;

O.  întrucât, prin instituirea unei ZLSAC cu UE, Republica Moldova își va mări accesul la piața UE, creând, astfel, noi oportunități de dezvoltare și creștere economică și creând beneficii directe atât pentru mediul de afaceri din Moldova, cât și pentru cetățenii acestei țări; întrucât UE va beneficia de fluxuri comerciale mai funcționale și de condiții mai bune de investiții în Republica Moldova;

P.  întrucât ZLSAC conține mai multe dispoziții care vizează o reformă a legislației Republicii Moldova din domeniul comerțului și a politicilor sale comerciale, în conformitate cu acquis-ului UE și pe baza acestuia, ceea ce va contribui la modernizarea economiei moldovenești, asigurând un mediu de afaceri mai funcțional și mai previzibil, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii;

Q.  întrucât, fără un sprijin administrativ consistent din partea experților UE, este foarte dificil pentru orice guvern al Republicii Moldova să implementeze alinierea convenită a legislației la acquis-ul Uniunii Europene;

R.  întrucât, prin acordarea de preferințe comerciale autonome și, anterior, de preferințe GSP+, UE a oferit deja beneficii substanțiale economiei din Republica Moldova și trebuie să continue să sprijine țara în viitor;

S.  întrucât legăturile politice și economice mai strânse vor conferi întregului continent european mai multă stabilitate și prosperitate; întrucât cooperarea de acest tip se bazează pe valori comune în ceea ce privește drepturile omului, libertățile fundamentale și statul de drept, fiind inspirată de viziunea noastră privind valoarea unică a fiecărei persoane;

T.  întrucât Acordul de asociere și integrarea treptată a Republicii Moldova în politicile UE nu ar trebui să ducă la ruperea legăturilor tradiționale, istorice și economice pe care le are Republica Moldova cu alte țări din regiune, ci dimpotrivă, ar trebui să creeze condiții pentru ca această țară să își poată valorifica întregul potențial;

1.  salută călduros semnarea Acordului de asociere, ceea ce constituie un semnal puternic de recunoaștere a eforturilor și ambiției autorităților și populației din Republica Moldova de a efectua reforme, precum și a progreselor semnificative realizate în ultima perioadă; salută asistența suplimentară pusă la dispoziție de Comisie în 2014 prin intermediul mecanismului „mai mult pentru mai mult”, recunoscând astfel evoluțiile pozitive din domeniile prioritare; constată că Acordul de asociere reprezintă un progres important în relațiile dintre UE și Republica Moldova și un angajament în vederea asocierii politice și integrării economice; subliniază că este esențială aplicarea sa integrală; în acest context, îndeamnă statele membre să procedeze cât mai rapid cu putință la ratificarea Acordului de asociere;

2.  subliniază faptul că semnarea și ratificarea Acordului de asociere nu reprezintă scopul final al relațiilor dintre UE și Republica Moldova și atrage atenția asupra faptului că, potrivit articolului 49 din TUE, Republica Moldova, ca orice alt stat european, se bucură de perspectiva europeană și poate depune o cerere de aderare la Uniunea Europeană cu condiția să adopte principiile democrației, să respecte libertățile fundamentale și drepturile minorităților și să asigure statul de drept;

3.  subliniază că Acordul de asociere vizează întregul teritoriu al Republicii Moldova recunoscut la nivel internațional și este în folosul întregii populații; subliniază, prin urmare, necesitatea tratării adecvate și la timp a consecințelor sociale ale reformelor aferente; invită Republica Moldova să se asigure că reformele sunt ferm ancorate și asimilate în cadrul instituțional; subliniază necesitatea unei campanii de informare cuprinzătoare, adresată publicului larg, privind obiectivele și conținutul Acordului de asociere, precum și beneficiile directe și concrete pentru cetățeni în urma implementării Programului de asociere;

4.  salută Programul de asociere, care conține măsuri și condiții concrete pentru atingerea obiectivelor prioritare ale Acordului de asociere și care ar trebui să constituie cadrul orientativ pentru relațiile dintre UE și Republica Moldova;

5.  subliniază că atât Republica Moldova, cât și UE ar trebui să fie implicate în implementarea Programului de asociere și că prioritățile stabilite în acesta trebuie să se bucure de sprijin tehnic și financiar adecvat, astfel încât cetățenii moldoveni să poată percepe cât mai curând posibil beneficiile asocierii; invită Comisia să țină cont de aceste priorități atunci când programează finanțarea pentru Republica Moldova; subliniază necesitatea de a îmbunătăți capacitatea de absorbție a Republicii Moldova, pentru a asigura implementarea eficientă a proiectelor și folosirea eficientă a finanțării; subliniază importanța consolidării mecanismului de gestiune, transparență și răspundere pentru a monitoriza absorbția și utilizarea fondurilor acordate de UE; invită părțile să identifice nevoile de formare necesare pentru asigurarea faptului că Republica Moldova este capabilă să-și îndeplinească obligațiile asumate în cadrul Acordului și al Programului de asociere;

6.  subliniază că trebuie consolidată stabilitatea, independența și eficiența instituțiilor responsabile de garantarea democrației, a statului de drept și a bunei guvernări, precum și sistemul de protecție a drepturilor omului și a libertăților fundamentale; atrage atenția, în acest context, asupra importanței măsurilor de reformă adoptate anterior, cum ar fi întărirea autonomiei sistemului de numire a judecătorilor, asigurarea unei structuri reprezentative a Comisiei Electorale Centrale și sporirea eficacității și independenței Curții de Conturi;

7.  invită autoritățile din Republica Moldova să asigure desfășurarea viitorului proces electoral în conformitate cu cele mai înalte standarde europene și internaționale și să adopte măsurile necesare pentru facilitarea participării cetățenilor moldoveni care trăiesc în străinătate; îndeamnă autoritățile să colaboreze îndeaproape cu OSCE/ODIHR și cu Comisia de la Veneția a Consiliului Europei și să dea curs recomandărilor acestor instituții; subliniază rolul important jucat de actorii politici și de partide, precum și necesitatea adoptării unei legislații eficace care să asigure transparența finanțării partidelor; se angajează să asigure prezența observatorilor la alegeri și va trimite propria sa misiune de observare a alegerilor din 30 noiembrie 2014;

8.  constată necesitatea modificării articolului 78 din Constituția Republicii Moldova, cu privire la alegerea președintelui, pentru a evita apariția unui nou impas instituțional, care ar fi în detrimentul reformelor; insistă ca orice reformă constituțională să se desfășoare în consultare cu Comisia de la Veneția și cu părțile interesate vizate de la nivel național;

9.  ia act cu satisfacție de progresele realizate de autoritățile Republicii Moldova în executarea programului european de reformă, inclusiv reforma justiției și a sistemului de aplicare a legii, astfel cum se subliniază în raportul Comisiei Europene din 27 martie 2014, restructurarea cadrului de combatere a corupției, punerea în aplicare a planului de acțiune pentru drepturile omului și a planului de acțiune pentru sprijinirea populației rome, menținerea dialogului cu Tiraspolul și continuarea reformelor normative și sectoriale dificile;

10.  ia act de progresele înregistrate până în prezent; invită autoritățile să continue punerea în aplicare eficientă a Planului național de acțiuni în domeniul drepturilor omului, acordând o atenție deosebită drepturilor omului ale populației rome;

11.  subliniază că este necesar un nou efort ferm în reforma sistemului judiciar, astfel încât să se asigure independența acestuia, precum și în reforma sistemului de aplicare a legii și să existe prevederi constituționale privind independența sistemului judiciar, egalitatea în fața legii și drepturile civile de bază; subliniază că trebuie intensificată combaterea corupției la toate nivelurile, inclusiv prin implementarea integrală a pachetului legislativ adoptat în 2013 și prin îmbunătățirea rezultatelor instituțiilor de combatere a corupției; invită autoritățile moldovene să se asigure că mecanismele din sistemul de combatere a corupției, în special Centrul Național Anticorupție și Comisia Națională pentru Integritate, sunt independente, pe deplin funcționale, finanțate adecvat și dotate cu personalul corespunzător și nu se află sub influența unor factori nocivi;

12.  invită autoritățile moldovene să asigure o mai mare transparență și răspundere în gestiunea finanțelor publice, în procesele de privatizare și în domeniul achizițiilor publice pentru a asigura buna guvernare, accesul egal și concurența loială, precum și să consolideze mai mult supravegherea sectorului bancar;

13.  subliniază că trebuie investigate în mod corespunzător și în întregime toate acuzațiile de încălcare a drepturilor omului, și în special, trebuie rezolvată problema impunității pentru rele tratamente și tortură, iar făptașii trebuie urmăriți în justiție efectiv; îndeamnă, așadar, Comisia să acorde asistență organismelor guvernamentale în tratarea adecvată a acestui tip de încălcări prin intermediul instrumentelor juridice și al mecanismelor sociale necesare, care au ca scop prevenirea acestui tip de infracțiuni, precum și să colaboreze îndeaproape cu societatea civilă pentru a o ajuta să își asume un rol mai important în protecția drepturilor omului;

14.  subliniază importanța legislației de combatere a discriminării pentru asigurarea egalității și protecției tuturor minorităților, în special a minorităților etnice, religioase și LGBT, și invită autoritățile moldovene să elimine toate dispozițiile discriminatorii rămase; subliniază importanța Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, instituit recent, pentru punerea în aplicare a Legii din 2012 privind asigurarea egalității;

15.  invită guvernul să asigure mecanisme de monitorizare adecvate și resursele necesare pentru punerea în aplicare a garanțiilor juridice care vizează toate minoritățile naționale și pentru extinderea învățământului în limba maternă adresat minorităților naționale și lingvistice; subliniază, de asemenea, importanța desfășurării de către guvern a unui dialog cu reprezentanții tuturor minorităților etnice și a acordării de sprijin tehnic și financiar pentru îmbunătățirea infrastructurilor din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia și din raionul Taraclia;

16.  reiterează necesitatea de a consolida și promova libertatea și pluralismul presei și de a asigura neutralitatea mass-mediei publice, sprijinind totodată mass-mediile independente; își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de transparență a structurilor de proprietate asupra mass-mediei și cu privire la concentrarea proprietății în sectorul mass-mediei, ceea ce reduce pluralismul mijloacelor de informare în masă; încurajează, așadar, autoritățile să faciliteze evoluția unei piețe mai competitive în domeniul mass-mediei și să asigure respectarea standardelor UE în materie de libertate a presei și pluralism de către toate organismele competente în domeniul mass-mediei;

17.  salută existența unui capitol separat (27) în Acordul de asociere UE-Republica Moldova care prevede cooperarea în materie de protecție și promovare a drepturilor copilului și invită ambele părți să sprijine punerea în aplicare a dispozițiilor corespunzătoare din Programul de asociere;

18.  sprijină pe deplin regimul fără vize pentru cetățenii Republicii Moldova, amintind că Republica Moldova a fost prima țară din Parteneriatul estic care a atins acest obiectiv; solicită autorităților moldovene să continue să facă cunoscute informații cu privire la drepturile și obligațiile legate de liberalizarea regimului de vize;

19.  ia act de îmbunătățirea capacităților serviciilor vamale și de grăniceri și delimitarea continuă a frontierei cu Ucraina; salută activitatea Misiunii UE de asistență la frontieră (EUBAM) și cooperarea constructivă de care au dat dovadă autoritățile Republicii Moldova;

20.  invită Chișinăul și Comratul să continue cooperarea constructivă în spiritul încrederii și al dialogului integrator, pentru a se pune în aplicare cu succes Acordul de asociere și a se crea un climat politic favorabil realizării de noi progrese pe calea europeană;

21.  subliniază că trebuie continuate eforturile pentru profesionalizarea și depolitizarea administrației publice centrale și locale, acest fapt contribuind pe viitor într-o mare măsură la implementarea Acordului de asociere; invită Republica Moldova să execute strategia de descentralizare într-o manieră cuprinzătoare; subliniază importanța unor autorități municipale locale eficiente și a unei infrastructuri adecvate pentru dezvoltarea zonelor rurale, ceea ce reprezintă o condiție necesară pentru reducerea depopulării zonelor rurale;

22.  salută hotărârea politică de a îndeplini cerințele din Acordul de asociere și salută eforturile de modernizare întreprinse în țară; este totuși conștient de necesitatea unei consolidări mai puternice a instituțiilor democratice și încurajează guvernul Republicii Moldova să își continue eforturile susținute pentru implementarea măsurilor necesare; consideră că stabilitatea politică și consensul de durată cu privire la reforme, în special la statul de drept și independența instituțiilor de stat, sunt de o importanță fundamentală pentru aspirațiile europene ale Moldovei;

23.  se așteaptă ca punerea în aplicare a Acordului de asociere/Acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător să contribuie la dezvoltarea durabilă și integrarea fără probleme a economiei Republicii Moldova în piețele mondiale, stimulând modernizarea acesteia și creând condiții de muncă mai bune; îndeamnă Comisia Europeană să ofere Republicii Moldova asistență și recomandări cu privire la rezolvarea dificultăților aferente, pe termen scurt, unei adaptări, inclusiv în colaborare cu sindicatele și comunitatea de afaceri locală;

24.  continuă să sublinieze necesitatea unui mediu de afaceri și de investiții transparent, a unei reforme normative adecvate și a continuării procesului de privatizare, pentru a mări competitivitatea economiei moldovenești, a încuraja investițiile străine directe și pentru a asigura sustenabilitatea măsurilor adoptate pentru rezolvarea problemelor economice structurale; subliniază necesitatea extinderii lanțurilor valorice în agricultură, aceasta fiind o condiție necesară pentru dezvoltarea economică și socială;

25.  salută hotărârea și angajamentul Republicii Moldova de a continua dezvoltarea unor legături economice mai strânse cu UE, promovând reforme economice profunde, complexe și costisitoare; crede ferm că ZLSAC va avea un efect benefic pe termen lung pentru economia Republicii Moldova și va contribui, astfel, la creșterea calității vieții pentru cetățenii săi;

26.  subliniază faptul că succesul ZLSAC este condiționat de implementarea rapidă, completă și eficientă, de către ambele părți, a angajamentelor stabilite în acord; solicită, în acest sens, ca UE să ofere Republicii Moldova întregul sprijin financiar și tehnic necesar, având în vedere și reducerea costurilor pe termen scurt pentru Republica Moldova;

27.  consideră că controlul parlamentar este o condiție fundamentală pentru sprijinul democratic al politicilor UE; invită, prin urmare, Comisia să faciliteze, în timp util, monitorizarea periodică și detaliată de către Parlamentul European a implementării ZLSAC;

28.  constată că ZLSAC se aplică provizoriu de la 1 septembrie 2014, în urma semnării acestuia la 27 iunie 2014 și în urma adoptării Deciziei 2014/492/UE a Consiliului din 16 iunie 2014 privind semnarea și aplicarea cu titlu provizoriu a Acordului de asociere, în baza poziției comune a instituțiilor UE în ceea ce privește circumstanțele excepționale și nevoia stringentă de a sprijini această țară;

29.  regretă profund faptul că Rusia utilizează în continuare comerțul ca instrument de destabilizare a regiunii, interzicând importul anumitor produse din Republica Moldova, ceea ce încalcă angajamentele asumate de Rusia în cadrul OMC; solicită Federației Ruse să respecte pe deplin integritatea teritorială a Republicii Moldova și alegerea europeană a acestei țări; sprijină în totalitate inițiativele Comisiei care vizează contracararea efectelor embargoului rus asupra produselor moldovenești, inclusiv prin acordarea de sprijin financiar și extinderea și aprofundarea preferințelor comerciale autonome acordate Republicii Moldova;

30.  salută semnarea, la 1 iulie 2014, a Acordului privind participarea Republicii Moldova la Programul-cadru Orizont 2020; consideră că măsurile de cooperare din acest cadru vor impulsiona creșterea economică, inovarea și competitivitatea, creând noi locuri de muncă și noi oportunități; solicită o mai mare participare a Republicii Moldova în programele și agențiile UE și un număr mai mare de proiecte de înfrățire și schimburi de studenți;

31.  ia act de revizuirea recentă a strategiei energetice și solicită guvernului Republicii Moldova să revizuiască și să întărească Planul național de acțiuni în domeniul eficienței energetice pentru anii 2013-2015 și să elaboreze un plan credibil și eficace în domeniul energiei din surse regenerabile, pentru a diversifica sursele de energie și a se alinia la politicile și obiectivele UE în domeniul combaterii schimbărilor climatice;

32.  salută inaugurarea gazoductului Iași-Ungheni; invită Comisia să intensifice eforturile de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău, inclusiv prin facilitarea cofinanțării de către alți parteneri internaționali și mărirea sprijinului financiar în vederea finalizării cât mai rapide a acestui proiect;

33.  invită Chișinăul și Tiraspolul să continue să discute în mod constructiv pentru a găsi o soluție eficientă pentru problema Transnistriei, precum și să ia măsuri concrete pentru a îmbunătăți viața populației din această regiune; își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că așa-numitul cadru ,,5 + 2” nu a reușit până acum să asigure o soluție și solicită ca UE să i se atribuie un rol mai important, în special prin acordarea acesteia a statutului de partener la negocieri; de asemenea, invită toate părțile implicate să recurgă la toate instrumentele de care dispun pentru a stabili fundamentele unui dialog constructiv și pentru a facilita reluarea rapidă a discuțiilor oficiale; invită ÎR/VP și SEAE să se implice activ în căutarea unei soluții cuprinzătoare care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și să promoveze consolidarea încrederii, în colaborare foarte strânsă cu structurile competente ale OSCE; subliniază că trebuie să se asigure includerea Transnistriei, ca parte integrantă a Republicii Moldova, în sfera de acțiune a Acordului de asociere și a efectelor acestuia; pentru aceasta, încurajează autoritățile moldovene să stabilească contacte cu populația, comunitatea de afaceri și organizațiile societății civile; observă că orice soluție trebuie să corespundă principiilor dreptului internațional și să le respecte în întregime;

34.  subliniază că, în acest sens, este important să se intensifice contactele dintre cetățeni la toate nivelurile, pentru a se crea condițiile necesare unui dialog susținut și a se promova în continuare consolidarea încrederii în vederea accelerării procesului de pace și a realizării reconcilierii dintre părți;

35.  subliniază importanța cooperării sale cu parlamentul Republicii Moldova ca un mijloc de monitorizare a implementării Acordului de asociere și a Programului de asociere;

36.  invită Comisia să intensifice acordarea de asistență și cunoștințe de specialitate organizațiilor societății civile din Republica Moldova pentru a le permite să monitorizeze la nivel intern reformele și angajamentele pe care guvernul le-a asumat și să asigure răspunderea guvernului în acest sens în procesul de elaborare și punere în aplicare a actelor legislative, precum și pentru a sprijini societatea civilă în consolidarea capacităților sale organizatorice și de promovare, a rolului său în monitorizarea activităților de combatere a discriminării și a corupției și, în general, a rolului său în stimularea participării civice și a activităților de voluntariat;

37.  este preocupat de acțiunile Rusiei care au ca scop subminarea procesului de asociere la UE a țărilor din vecinătatea estică; își reiterează convingerea că procesul de asociere a partenerilor estici ai UE nu reprezintă o amenințare pentru interesele politice și economice ale Rusiei și regretă faptul că conducerea Rusiei percepe acest proces din această perspectivă; subliniază că îngrijorările Rusiei cu privire la procesul de asociere trebuie abordate și explicate în mod adecvat, pentru a reduce temerile legate de apariția unor linii noi de demarcație geopolitică pe continentul european; subliniază că fiecare țară are dreptul la propriile opțiuni politice, dar că apropierea UE de partenerii estici vizează extinderea prosperității și creșterea stabilității politice, de pe urma cărora va avea de câștigat în cele din urmă regiunea în ansamblu;

38.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova.

(1) JO C 51 E, 22.2.2013, p. 108.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2014)0050.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2014)0229.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2014)0457.


Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova ***
PDF 209kWORD 50k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 13 noiembrie 2014 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte (09828/2014 – C8-0130/2014 – 2014/0083(NLE))
P8_TA(2014)0050A8-0020/2014

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (09828/2014),

–  având în vedere proiectul de Acord de asociere între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte (17903/2013),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu, în conformitate cu articolul 217, articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a), articolul 218 alineatul (7) și articolul 218 alineatul (8) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0130/2014),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 septembrie 2011 conținând recomandările Parlamentului European adresate Consiliului, Comisiei și SEAE privind negocierile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova în vederea încheierii unui Acord de asociere(1),

–  având în vedere rezoluția sa fără caracter legislativ din 13 noiembrie 2014(2), referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf, articolul 99 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0020/2014),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Moldova.

(1) JO C 51 E, 22.2.2013, p. 108.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2014)0049.


Procesul de pace din Irlanda de Nord
PDF 219kWORD 59k
Rezoluţia Parlamentului European din 13 noiembrie 2014 referitoare la procesul de pace din Irlanda de Nord (2014/2906(RSP))
P8_TA(2014)0051B8-0218/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul din Vinerea Mare, cunoscut și ca Acordul de la Belfast, care a intrat în etapa negocierilor multipartite și a fost semnat la 10 aprilie 1998,

–  având în vedere Acordul de la Weston Park din 2001,

–  având în vedere acordul încheiat în cadrul negocierilor multipartite desfășurate la St. Andrews din Fife, Scoția, în perioada 11-13 octombrie 2006, între cele două guverne și toate partidele mari din Irlanda de Nord,

–  având în vedere Acordul de la Hillsborough din 2010,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1232/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2010 privind contribuțiile financiare ale Uniunii Europene la Fondul internațional pentru Irlanda (2007-2010)(1),

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât este esențial să se pună capăt tuturor conflictelor violente din Uniunea Europeană;

B.  întrucât convorbirile dintre partidele politice și guvernele Regatului Unit și Irlandei au avut ca rezultat Acordul din Vinerea Mare (Acordul de la Belfast) din 1998, care prevede crearea unei administrații descentralizate implicând înființarea unei adunări și a unui executiv cu puteri exercitate în comun, a unui consiliu ministerial nord/sud, a unei asociații interparlamentare nord/sud, a unui forum consultativ nord/sud, a unei conferințe interguvernamentale a Regatului Unit și a Irlandei, a unui consiliu al Regatului Unit și al Irlandei și a unui organ interparlamentar lărgit al Regatului Unit și al Irlandei;

C.  întrucât Uniunea Europeană, alături de parteneri internaționali ca Statele Unite, Canada, Noua Zeelandă și Australia, a jucat un rol important în ceea ce privește sprijinul acordat pentru transpunerea în viață a procesului de pace, inter alia prin intermediul Fondului Internațional pentru Irlanda;

D.  întrucât progresele înregistrate până în prezent au constituit un exemplu grăitor și pozitiv de soluționare a conflictului, bazat pe parteneriat, consens și pe principiile egalității de tratament și al stimei și respectului reciproc în egală măsură, care a stimulat pozitiv relațiile politice nu doar în interiorul Irlandei de Nord, ci și în afara acesteia;

E.  întrucât instituțiile politice înființate în temeiul Acordului din Vinerea Mare au funcționat cu succes în decursul unei perioade îndelungate;

F.  întrucât, în noua situație politică, au fost înregistrate progrese economice semnificative, constând din reducerea șomajului, atragerea investițiilor străine și transformarea Irlandei de Nord într-un loc preferențial pentru desfășurarea conferințelor internaționale, a evenimentelor sportive și a activităților culturale;

G.  întrucât continuă să existe disparități regionale semnificative în ceea ce privește dezvoltarea socială și economică;

H.  întrucât procesul de pace necesită continuarea eforturilor, iar în anii din urmă s-au produs, cu toate acestea, mai multe crize politice, incluzând amenințări din partea grupărilor care optează pentru respingere, care au condus actualmente la blocarea procesului, deși adunarea și executivul continuă să funcționeze;

I.  întrucât convorbirile la care au participat toate părțile, prezidate de fostul diplomat american și trimis al SUA pentru Irlanda de Nord, Richard Haass, au urmărit abordarea unora dintre aspectele cele mai disputate, ca utilizarea steagurilor și a stemelor, protestele și parăzile, au eșuat în decembrie 2013;

J.  întrucât negocierile au fost reluate, axate fiind asupra soluționării chestiunilor restante;

K.  întrucât Programul PEACE al UE urmărește consolidarea procesului având ca obiectiv o societate pașnică și stabilă și promovarea reconcilierii prin acordarea de asistență pentru activitățile și proiectele care contribuie la reconcilierea comunităților și la o societate a tuturor și pentru toți;

1.  își exprimă preocuparea generată de faptul ca transpunerea în viață a procesului de pace a ajuns într-un impas și îndeamnă toate părțile implicate în proces să conlucreze în mod constructiv în vederea unei soluționări de lungă durată a conflictului și a implementării depline a Acordului din Vinerea Mare și a acordurilor ulterioare, pentru realizarea unei păci durabile și pe termen lung;

2.  salută inițiativa organizării de convorbiri cu toate părțile în scopul depășirii impasului actual și subliniază necesitatea unui acord cu privire la chestiunile restante, pentru a sprijini funcționarea și stabilitatea instituțiilor democratice din Irlanda de Nord; încurajează toate părțile să se angajeze în mod pozitiv în aceste discuții, cu scopul de a soluționa toate chestiunile restante;

3.  salută desemnarea senatorului Gary Hart de către secretarul de stat al Președintelui Obama, John Kerry, ca trimis al său personal;

4.  este îngrijorat de faptul că activitatea violentă, ilicită și antisocială a unor elemente extremiste subminează procesul de pace; subliniază necesitatea combaterii unor astfel de activități infracționale prin abordarea provocărilor economice existente, ca șomajul, veniturile reduse și standardele de viață scăzute; subliniază că violențele și intimidarea ce persistă la același nivel trebuie depășite prin participarea largă a comunităților respective, cu sprijinul tuturor agențiilor pertinente;

5.  subliniază, prin urmare, necesitatea urgentă de a se încuraja în continuare reconcilierea și de a se ameliora relațiile dintre comunități, precum și de a se impulsiona dezvoltarea economică și socială, în vederea consolidării procesului de pace; scoate în evidență, în acest sens, sprijinul acordat prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională al UE și, în special, cele 150 de milioane de EUR alocate Programului PEACE pentru soluționarea acestor aspecte prioritare în Irlanda de Nord și regiunea frontalieră a Irlandei, în avantajul tuturor, al nordului și al sudului deopotrivă;

6.  își exprimă speranța că Grupul operativ Irlanda de Nord al Comisiei va continua să joace un rol important de susținere în viitor;

7.  relevă faptul că Parlamentul este pregătit să ofere orice sprijin pe care părțile implicate l-ar considera util în cadrul procesului de pace; invită Prim-ministrul și vice-prim-ministrul să se adreseze Parlamentului la finalizarea cu succes a convorbirile cu participarea tuturor părților;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Executivului Irlandei de Nord, precum și Guvernelor Regatului Unit și Irlandei.

(1) JO L 346, 30.12.2010, p. 1.


Acțiuni ale Turciei care creează tensiuni în zona economică exclusivă a Ciprului
PDF 220kWORD 60k
Rezoluţia Parlamentului European din 13 noiembrie 2014 referitoare la acțiunile Turciei care creează tensiuni în zona economică exclusivă a Ciprului (2014/2921(RSP))
P8_TA(2014)0052RC-B8-0211/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la Raportul privind evoluția Turciei în 2013(1),

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale din 17 decembrie 2013,

–  având în vedere declarația din 7 octombrie 2014 a purtătorului de cuvânt al președintelui Consiliului European,

–  având în vedere Raportul din 8 octombrie 2014 privind progresele înregistrate de Turcia în 2014,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 24 octombrie 2014,

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 3 octombrie 2014, Turcia a emis o directivă în sistemul NAVTEX (telex de navigație), prin care a „desemnat” o zonă vastă din partea de sud a zonei economice exclusive (ZEE) a Republicii Cipru ca fiind rezervată pentru efectuarea de studii seismice, care urmează să fie realizate de nava turcească Barbaros între 20 octombrie și 30 decembrie 2014; întrucât studiile seismice în cauză afectează părți care au fost atribuite de către Guvernul Republicii Cipru companiei italiene Eni și societății Korea Gas Corporation în vederea explorării unor posibile zăcăminte de hidrocarburi din solul marin;

B.  întrucât, în pofida apelurilor repetate ale UE, incluse și în Raportul Comisiei privind progresele înregistrate de Turcia în 2014, Turcia continuă să conteste existența Republicii Cipru și dreptul legitim al Republicii Cipru de a explora și exploata resursele naturale în cadrul propriei ZEE, obstrucționând activitatea unei companii europene; întrucât acțiunile și revendicările Turciei nu au nicio bază juridică și intră în conflict direct cu dreptul internațional, inclusiv cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS);

C.  întrucât UNCLOS prevede un cadru juridic cuprinzător care stabilește un regim de lege și ordine și norme de reglementare a folosirii oceanelor și a resurselor acestora; întrucât UE a ratificat UNCLOS, care face acum parte integrantă din acquis-ul său comunitar;

D.  întrucât UE a declarat în repetate rânduri că Turcia trebuie să se angajeze în mod inechivoc să aibă relații de bună vecinătate și să soluționeze în mod pașnic litigiile în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite;

E.  întrucât acțiunile Turciei în ZEE a Republicii Cipru coincid cu numirea recentă a noului consilier special al Secretarului General al ONU, Espen Barth Eide, și au un impact negativ asupra negocierilor în vederea găsirii unei soluții globale a problemei cipriote,

1.  solicită insistent Turciei să dea dovadă de reținere și să acționeze în conformitate cu dreptul internațional; deplânge escaladarea amenințărilor și acțiunea unilaterală a Turciei împotriva Republicii Cipru în ceea ce privește ZEE; reamintește caracterul legal al ZEE a Republicii Cipru; solicită Turciei să respecte și să pună pe deplin în aplicare Declarația Comunității Europene și a statelor sale membre din 21 septembrie 2005, inclusiv dispoziția potrivit căreia recunoașterea tuturor statelor membre este o componentă necesară a procesului de aderare;

2.  subliniază faptul că Republica Cipru are dreptul deplin și suveran de a explora resursele naturale din zona sa economică exclusivă și că explorările maritime turcești trebuie considerate ilegale și provocatoare; solicită retragerea imediată a navelor turce care desfășoară operațiuni în ZEE a Ciprului și în jurul acesteia;

3.  subliniază că acțiunile Turciei constituie o încălcare a drepturilor suverane ale Republicii Cipru și a dreptului internațional, inclusiv a UNCLOS; își reiterează solicitarea adresată guvernului turc de a semna și ratifica fără întârziere UNCLOS, care este parte a acquis-ului comunitar;

4.  solicită insistent Turciei să revoce imediat directiva NAVTEX și să se abțină de la orice încălcări ale drepturilor suverane ale Republicii Cipru;

5.  solicită Turciei să respecte suveranitatea statelor membre ale UE asupra apelor lor teritoriale; reiterează că, printre drepturile suverane ale statelor membre ale UE, se numără și dreptul de a încheia acorduri bilaterale și dreptul de a explora și de a exploata propriile resurse naturale în conformitate cu UNCLOS;

6.  împărtășește punctul de vedere al ONU potrivit căruia orice rezervă de gaz descoperită ar fi în beneficiul ambelor comunități din Cipru, dacă poate fi găsită o soluție politică durabilă pentru a încheia conflictul; consideră că, dacă este gestionată în mod corespunzător, descoperirea unor rezerve considerabile de hidrocarburi în regiune ar putea îmbunătăți relațiile economice, politice și sociale dintre cele două comunități din Cipru;

7.  consideră că beneficiile descoperirii unor importante zăcăminte de hidrocarburi ar trebui să servească întreaga regiune, ca mijloc pentru prosperitate, bunăstare și o viață pașnică și mai bună pentru toți cei care trăiesc în regiunea respectivă, în conformitate cu dreptul internațional;

8.  susține dreptul Republicii Cipru de a prezenta plângeri oficiale la ONU și la Organizația Maritimă Internațională împotriva încălcării teritoriilor sale suverane și a apelor sale teritoriale;

9.  reiterează cât de important consideră că este ca Turcia să normalizeze relațiile sale cu toate statele membre ale UE, fiind de părere că repetarea și/sau continuarea acțiunilor de acest gen ar putea avea un impact negativ asupra relațiilor Turciei cu UE și asupra procesului de aderare în care este implicată;

10.  subliniază importanța de a pune capăt acțiunilor provocatoare din cadrul ZEE a Republicii Cipru și de a se abține de la a amenința Republica Cipru; ia act de faptul că aceste acțiuni și amenințări subminează continuarea negocierilor în vederea găsirii unei soluții globale a problemei cipriote; solicită asigurarea stabilității în această regiune extrem de sensibilă, având în vedere provocările care se conturează în viitor;

11.  solicită Serviciului European de Acțiune Externă și Comisiei să supravegheze îndeaproape activitățile Turciei din ZEE a Republicii Cipru și să informeze Parlamentul;

12.  își exprimă sprijinul și angajamentul său continuu în favoarea negocierilor de reunificare sub egida ONU, în vederea găsirii unei soluții globale a problemei cipriote; sprijină eforturile depuse de consilierul special al Secretarului General al ONU privind Cipru, dl Espen Barth Eide, de a crea condițiile necesare pentru dezamorsarea tensiunilor și reluarea discuțiilor;

13.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Republicii Turcia.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2014)0235.


Situația umanitară din Sudanul de Sud
PDF 243kWORD 91k
Rezoluţia Parlamentului European din 13 noiembrie 2014 referitoare la situația umanitară din Sudanul de Sud (2014/2922(RSP))
P8_TA(2014)0053RC-B8-0213/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Sudanul de Sud, în special cea din 16 ianuarie 2014 referitoare la situația din Sudanul de Sud(1),

–  având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant (VP/ÎR) al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 23 ianuarie 2014 și 10 mai 2014 privind situația din Sudanul de Sud,

–  având în vedere declarațiile din 28 august 2014 și 31 octombrie 2014 ale purtătorului de cuvânt al VP/ÎR referitoare la situația din Sudanul de Sud,

–  având în vedere Decizia 2014/449/PESC a Consiliului din 10 iulie 2014 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Sudanul de Sud(2),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU nr. 2155 (2014),

–  având în vedere raportul interimar al Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului cu privire la situația drepturilor omului în Sudanul de Sud, distribuit pentru a fi discutat în cadrul grupului tematic la cea de-a 27-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului,

–  având în vedere declarația Consiliului din 10 iulie 2014 privind Sudanul de Sud,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 20 ianuarie 2014 și 17 martie 2014 privind Sudanul de Sud,

–  având în vedere declarațiile din 25 septembrie 2014 ale Comisarului pentru cooperare internațională, ajutor umanitar și răspuns la situații de criză, Kristalina Gheorghieva,

–  având în vedere declarația din 30 octombrie 2014 a Secretarului General al ONU, Ban Ki-Moon,

–  având în vedere declarația din 20 octombrie 2014 a Autorității Interguvernamentale pentru Dezvoltare (IGAD),

–  având în vedere rezoluția emisă de cel de-al 28-lea Summit extraordinar al șefilor de stat și de guvern ai țărilor IGAD la 7 noiembrie 2014;

–  având în vedere foaia de parcurs pentru Sudan și Sudanul de Sud cuprinsă în comunicatul emis de Consiliul pentru pace și securitate al Uniunii Africane la 24 aprilie 2012, pe care UE o susține pe deplin,

–  având în vedere raportul interimar al Comisiei de anchetă a Uniunii Africane privind Sudanul de Sud, prezentat în perioada 26-27 iunie 2014 la Malabo, Guineea Ecuatorială,

–  având în vedere Acordul de la Cotonou revizuit,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor,

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât a izbucnit un conflict politic după ce Salva Kiir, președintele țării, l-a acuzat pe vice-președintele demis, Riek Machar, de plănuirea unei lovituri de stat împotriva sa; întrucât Riek Machar a negat o astfel de tentativă;

B.  întrucât, conform estimărilor ONU, în aceste luni de conflicte au murit peste 10 000 de persoane și întrucât au fost raportate la scară largă acte deosebite de cruzime și violență etnică de anvergura unor crime de război;

C.  întrucât Sudanul de Sud este cel mai nou și mai fragil stat, ocupând poziția a doua în Clasamentul final de evaluare a vulnerabilității și situațiilor de criză umanitare la nivel mondial al Comisiei;

D.  întrucât părțile implicate în conflictul din Sudanul de Sud au demarat negocieri la 7 ianuarie 2014 la Addis Abeba, sub egida IGAD;

E.  întrucât, la 23 ianuarie 2014, a fost semnat un acord de încetare a focului, care a fost reconfirmat la 9 mai 2014, dar care este în continuare încălcat, fără a se aplica nicio măsură punitivă;

F.  întrucât în urma tratativelor pentru pace nu s-au realizat prea multe progrese în ceea ce privește găsirea unei soluții de durată și întrucât coordonatorul ONU privind asistența umanitară a specificat că există slabe șanse de a se obține o pace sustenabilă la nivel politic și intercomunitar;

G.  întrucât totuși pe 7 noiembrie 2014 Guvernul Sudanului de Sud și facțiunea armată de opoziție Armata/Mișcarea de eliberare a poporului sudanez au semnat un acord prin care și-au luat un nou angajament de a înceta ostilitățile, fiind pasibili de sancțiuni din partea regiunii IGAD în caz de nerespectare a acordului;

H.  întrucât luptele dintre forțele președintelui Kiir și rebelii fideli lui Riek Machar s-au reluat deja odată cu sfârșitul sezonului ploios și probabil că se vor intensifica în timpul sezonului uscat, dacă nu se găsește nicio soluție politică;

I.  întrucât în Rezoluția nr. 2155 (2014) a Consiliului de Securitate al ONU se manifestă îngrijorarea profundă cu privire la strămutările masive ale populației și la agravarea crizei umanitare; întrucât această criză umanitară riscă să afecteze o regiune mult mai întinsă aflată într-o zonă care este deja predispusă la instabilitate, având în vedere că la lupte au luat deja parte grupuri de rebeli din Sudan și trupe armate din Uganda; întrucât această instabilitate poate fi soluționată numai dacă sunt abordate cauzele profunde, cum ar fi sărăcia extremă, schimbările climatice, interesele și intervențiile geostrategice internaționale și ale UE, repartizarea bogățiilor și exploatarea resurselor în mod inechitabil;

J.  întrucât cea mai mare parte a populației trăiește într-o sărăcie generalizată la scară largă, în ciuda faptului că această țară este bogată în petrol și resurse naturale, exportul de petrol reprezentând peste 70% din PIB și aproximativ 90% din veniturile publice; întrucât veniturile provenite din industria petrolului au alimentat conflicte violente;

K.  întrucât acest conflict a dus la acte de violență sexuală îngrozitoare la o scară alarmantă, astfel cum a subliniat reprezentantul special al Secretarului General al ONU pentru violența sexuală în perioadele de conflict, Zainab Bangura; întrucât circulă în continuare relatări neconfirmate privind recrutarea de copii-soldați în Sudanul de Sud și întrucât copiii reprezintă jumătate din populația acestei țări;

L.  întrucât ONU a declarat situația din Sudanul de Sud situație de urgență de nivelul 3 – cel mai înalt nivel al crizelor umanitare;

M.  întrucât de la începutul anului 3,5 milioane de persoane din Sudanul de Sud au beneficiat de asistență umanitară; întrucât, datorită combinației dintre mecanismele locale de adaptare și ajutorul umanitar internațional, a fost evitată foametea; întrucât, cu toate acestea, perspectivele privind securitatea alimentară a țării sunt sumbre dacă se reiau luptele, în special în Bor și Bentiu, estimându-se că 2,5 milioane de persoane se vor confrunta în continuare cu insecuritate alimentară la nivel de criză sau de situație de urgență; întrucât femeile sunt deosebit de vulnerabile la insecuritatea alimentară, 57% dintre gospodăriile din zonele de protecție fiind conduse de femei; întrucât principalele agenții umanitare, inclusiv Oxfam, CARE și Cafod, au avertizat cu privire la faptul că în anumite părți din Sudanul de Sud s-ar putea instala foametea la începutul anului viitor dacă se reiau luptele;

N.  întrucât se estimează că 3,8 milioane de persoane din Sudanul de Sud au nevoie de asistență umanitară, 1,4 milioane au fost strămutate intern și peste 470 000 caută un refugiu în țările învecinate;

O.  întrucât alimentele, apa curată, asistența medicală, adăpostul, instalațiile sanitare, igiena, reacția la epidemii (precum holera, malaria, kala-azar și hepatita) și protecția reprezintă cele mai urgente nevoi de natură umanitară; întrucât este nevoie de tot mai mult sprijin psihosocial pentru supraviețuitorii actelor de violență sexuală;

P.  întrucât accesul la oamenii aflați în situații dificile este în continuare împiedicat prin acte de ostilitate și violență, îndreptate și împotriva personalului umanitar și transporturilor umanitare; întrucât aproximativ 80% din totalul serviciilor medicale și al serviciilor de bază sunt furnizate de organizații neguvernamentale;

Q.  întrucât în septembrie 2014, ministrul muncii din Sudanul de Sud a afirmat că toți lucrătorii străini trebuie să părăsească țara până la jumătatea lunii octombrie, declarație pe care a retras-o ulterior;

R.  întrucât adoptarea unei legi privind ONG-urile, care vizează limitarea spațiului în care pot acționa ONG-urile și societatea civilă în Sudanul de Sud, a fost amânată pentru luna decembrie 2014; întrucât, dacă este pus în aplicare, proiectul de lege privind ONG-urile ar putea avea consecințe majore asupra operațiunilor de ajutor în acest moment critic, când comunitatea internațională încearcă să prevină răspândirea foametei;

S.  întrucât resursele umanitare internaționale au ajuns aproape de limita epuizării din cauza numeroaselor crize mondiale prelungite; întrucât comunitatea internațională nu va putea să răspundă în continuare la o criză de durată, nici din punct de vedere financiar, nici din punct de vedere operațional;

T.  întrucât UE a furnizat peste o treime (38%) din totalul contribuțiilor internaționale oferite ca reacție la criza umanitară din Sudanul de Sud, numai Comisia crescându-și bugetul destinat ajutorului umanitar pentru situații de criză la peste 130 de milioane EUR în 2014;

U.  întrucât Uniunea Africană a numit o comisie de anchetă care să investigheze atrocitățile în materie de încălcare a drepturilor omului confirmate de numeroase relatări;

V.  întrucât, la 10 iulie 2014, UE a anunțat o primă rundă de măsuri specifice împotriva celor care se fac responsabili de obstrucționarea procesului de pace, încălcarea acordului de încetare a focului și comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului; întrucât embargoul asupra armelor impus Sudanului de Sud de către UE a fost menținut;

W.  întrucât ar trebui să se găsească o soluție politică democratică pentru actualul conflict, deschizându-se calea către instituții create printr-un acord democratic în vederea construirii noului stat înființat după referendumul privind independența; întrucât pacea sustenabilă, construcția statală după terminarea situației de conflict și eforturile pentru depășirea fragilității necesită o perspectivă pe termen lung și o implicare solidă, previzibilă și stabilă din partea comunității internaționale,

1.  denunță ferm dezastrul provocat de om în Sudanul de Sud, care contravine valorilor și obiectivului mișcării de eliberare din această țară;

2.  condamnă cu fermitate reluarea actelor de violență și încălcările repetate din trecut ale acordului de încetare a ostilităților, care au avut drept rezultat morți, răniți și daune în rândul populației civile și au dus la strămutarea a sute de mii de persoane din Sudanul de Sud, țară deja fragilă și instabilă; regretă conducerea și controlul slab al forțelor armate, ceea ce crește probabilitatea ca fragmentarea forțelor combatante să se accentueze, fapt care poate duce la intensificarea violențelor și la nerespectarea acordurilor de pace;

3.  invită comunitatea internațională să-și onoreze angajamentele privind finanțarea acordată Sudanului de Sud și regiunii și să mobilizeze resurse pentru a reacționa cât mai repede cu putință la situația umanitară din ce în ce mai gravă din Sudanul de Sud; salută, în acest sens, contribuția UE la încercarea de rezolvare a crizei umanitare din Sudanul de Sud și solicită statelor membre să găsească o soluție în vederea finanțării numărului din ce în ce mai mare de crize, în conformitate cu angajamentele internaționale;

4.  încurajează UE să-și revizuiască asistența pentru dezvoltare pentru a satisface nevoile cele mai urgente ale populației din Sudanul de Sud și să susțină o tranziție către pace și stabilitate; salută, prin urmare, suspendarea acordării asistenței pentru dezvoltare prin ajutor bugetar pentru Sudanul de Sud, cu excepția acțiunilor care furnizează ajutor direct populației sau ajutor direct pentru tranziția democratică și ajutorul umanitar și solicită redirecționarea ajutorului prin ONG-uri și organizații internaționale;

5.  reafirmă faptul că perspectivele pe termen lung de coexistență pașnică și dezvoltare depind de reforme instituționale cuprinzătoare pentru a asigura în țară un proces de guvernare care să garanteze statul de drept; subliniază faptul că tranziția post-conflict va dura probabil câțiva ani și va necesita un angajament susținut și pe termen lung din partea comunității internaționale;

6.  denunță deteriorarea relațiilor dintre comunitatea umanitară și toate părțile implicate în conflict, inclusiv aplicarea ilegală a unor taxe pe ajutoare și hărțuirea, și chiar uciderea cu impunitate, a personalului umanitar; constată că o serie de agenții umanitare străine s-au retras deja din Sudanul de Sud, iar cele care au rămas depun eforturi mari pentru a face față nevoilor civililor strămutați;

7.  insistă asupra ideii că ajutoarele umanitare și asistența alimentară trebuie acordate celor mai vulnerabile persoane numai în funcție de nevoi și le amintește tuturor părților implicate în conflictul din Sudanul de Sud obligația de a recunoaște și respecta neutralitatea, independența și imparțialitatea personalului umanitar, de a facilita acordarea ajutoarelor de primă necesitate oamenilor aflați în dificultate, indiferent de afilierea lor politică și de etnie, și de a opri imediat toate actele de hărțuire a personalului umanitar, rechiziționarea produselor umanitare și deturnarea ajutoarelor; solicită, de asemenea, retragerea sau respingerea legii privind ONG-urile;

8.  susține insistent că ajutoarele umanitare, în special cele acordate ca servicii de bază și asistență alimentară, nu trebuie să fie redirecționate către grupările armate;

9.  este profund îngrijorat de situația în materie de securitate alimentară din Sudanul de Sud, care a fost provocată de conflict și agravată de catastrofe naturale recurente și care se preconizează că se va înrăutăți dramatic în cazul reluării luptelor;

10.  insistă asupra faptului că un acord de pace ar permite oamenilor să revină la fermele părăsite, să redeschidă piețele și să-și reconstruiască locuințele;

11.  condamnă cu tărie execuțiile extrajudiciare și pe cele în masă, vizarea deliberată a populației civile, încălcările drepturilor omului (inclusiv pe acelea care afectează refugiații și persoanele strămutate, femeile și persoanele care aparțin grupurilor vulnerabile, precum și jurnaliștii), arestările și reținerile arbitrare, disparițiile forțate, aplicarea de rele tratamente și tortura practicate de toate părțile implicate în conflict; consideră că președintele Kiir și Riek Machar ar trebui să facă tot ce le stă în putință pentru a împiedica soldații aflați sub comanda lor să comită astfel de abuzuri împotriva populației;

12.  îndeamnă Comisia, statele membre și autoritățile din Sudanul de Sud să conlucreze cu comunitățile și organizațiile de apărare a drepturilorfemeilor pentru a furniza și promova accesul la o educație de calitate, la drepturile sexuale și reproductive și la serviciile de asistență medicală de calitate pentru fete și femei, inclusiv accesul la metode de contracepție și teste și tratament pentru HIV/SIDA;

13.  deplânge faptul că acest conflict a perturbat multe servicii sociale de bază, sute de mii de copii neputând să meargă la școală; este alarmat de faptul că cei mai afectați de violențe sunt în continuare copiii, aceștia suferind traume psihologice și neavând acces la servicii, inclusiv la educație; îndeamnă părțile să înceteze practica recrutării și folosirii copiilor în forțele armate și alte încălcări grave ale drepturilor copiilor;

14.  este profund îngrijorat de dimensiunea etnică a conflictului; subliniază că încercarea de a obține puterea prin intermediul violenței sau al separării pe criterii etnice este contrară principiilor statului de drept democratic;

15.  solicită desfășurarea unor anchete credibile, transparente și cuprinzătoare care să respecte standardele internaționale - derulate în special de comisia de anchetă instituită de Uniunea Africană - cu privire la toate acuzațiile privind comiterea unor fapte penale grave de oricare dintre părțile implicate în conflict; încurajează crearea unor mecanisme judiciare de tranziție, cu toată susținerea internațională necesară, pentru a promova atât reconcilierea, cât și tragerea la răspundere a celor vinovați; încurajează guvernul din Sudanul de Sud să adere cât mai curând posibil la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale;

16.  salută consolidarea capacității de anchetă în domeniul drepturilor omului a Misiunii ONU în Sudanul de Sud (UNMISS) odată cu sprijinul din partea Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului;

17.  susține, în acest sens, înființarea unui tribunal hibrid special cu implicare internațională pentru a trage la răspundere liderii pentru încălcările grave ale drepturilor omului comise de către ambele părți implicate în conflict, astfel cum a sugerat Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, și cum s-a recomandat într-un raport al UNMISS privind drepturile omului;

18.  amintește că ajutorul umanitar are un rol esențial, dar că acesta nu poate rezolva o problemă de natură politică și că principala responsabilitate de a proteja populația civilă îi revine guvernului; solicită, prin urmare, ca bogățiile țării să fie puse direct în slujba bunăstării populației Sudanului de Sud; îndeamnă toate părțile să respecte acordul și să ia parte în mod constructiv, prin intermediul dialogului și al cooperării, la negocierile de pace de la Addis Abeba, pentru implementarea deplină a acordului de încetare a focului și reluarea rapidă a discuțiilor care să ducă la formarea unui guvern de tranziție de unitate națională, care reprezintă singura soluție pe termen lung, precum și la reconcilierea națională în interesul întregii populații a Sudanului de Sud;

19.  regretă faptul că, în ciuda eforturilor continue ale IGAD de mediere a negocierilor de pace în vederea formării unui guvern de tranziție de unitate națională, nu au fost înregistrate progrese notabile;

20.  salută totuși acordul obținut la 7 noiembrie 2014 și face un apel pentru implementarea imediată și integrală a acestuia; continuă să susțină activitatea de mediere realizată de IGAD și eforturile acesteia de a deschide calea unui dialog politic reprezentativ și solicită UE să continue să acorde asistență IGAD, atât în ceea ce privește chestiunile de fond, cât și cele financiare, și să contribuie cu personal la mecanismul de monitorizare și verificare a încetării focului;

21.  subliniază faptul că înființarea instituțiilor necesare și instituirea cadrului juridic pentru gestionarea resurselor petroliere în cadrul federalismului etnic reprezintă factorul-cheie pentru dezvoltarea sa pașnică; invită UE, în special, să sprijine o strategie de dezvoltare pe termen lung pentru Sudanul de Sud, care să permită crearea unui sistem robust de bună guvernare, transparență și asumare a răspunderii (în special în ceea ce privește punerea în aplicare a Inițiativei privind transparența în industriile extractive), precum și dezvoltarea infrastructurii, educației și a programelor de sănătate și asistență socială care utilizează venituri provenite din sectorul petrolului și din ajutorul pentru dezvoltare;

22.  îndeamnă autoritățile din Sudanul de Sud să se asigure că populația va beneficia de pe urma veniturilor din sectorul petrolului; invită părțile care iau parte la negocieri să includă în acordul de pace chestiunile transparenței și controlului public în sectorul petrolier, astfel încât veniturile obținute de pe urma acestei resurse să poată fi folosite pentru dezvoltarea durabilă a țării și îmbunătățirea nivelului de trai al populației;

23.  regretă ineficiența sancțiunilor cu țintă precisă impuse de UE și solicită aplicarea unor sancțiuni cu țintă precisă de către IGAD, Uniunea Africană și comunitatea mondială; susține continuarea embargoului asupra armelor impus Sudanului de Sud și recomandă adoptarea de către ONU a unui embargo asupra armelor împotriva Sudanului de Sud și a întregii regiuni;

24.  sprijină și consideră esențială participarea societății civile la negocierile de pace;

25.  avertizează cu privire la efectele de răspândire și destabilizare ale conflictului asupra unei regiuni deja instabile, în special ca rezultat al numărului din ce în ce mai mare de persoane care se refugiază în țările învecinate; de aceea, invită toate țările care se învecinează cu Sudanul de Sud și puterile regionale să colaboreze îndeaproape pentru a îmbunătăți situația securității din țară și din regiune și a identifica o soluție politică pașnică și pe termen lung la actuala criză; subliniază că cooperarea cu Sudanul ar reprezenta, în special, o îmbunătățire a relațiilor;

26.  solicită înființarea unui grup de contact care să implice actori-cheie din Sudanul de Sud ca o modalitate de a consolida activitatea IGAD și de a asigura coeziunea internațională;

27.  salută activitatea Reprezentantului special al UE pentru Cornul Africii, Alexander Rondos; recomandă ca toate eforturile acestuia să se îndrepte către găsirea unei soluții de durată;

28.  încurajează guvernul Sudanului de Sud să ratifice Acordul de la Cotonou dintre UE și grupul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP);

29.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernului Sudanului de Sud, Comisarului pentru drepturile omului în Sudanul de Sud, Adunării Naționale Legislative din Sudanul de Sud, instituțiilor Uniunii Africane, Autorității Interguvernamentale pentru Dezvoltare, co-președinților Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, precum și Secretarului General al ONU.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2014)0042.
(2) JO L 203, 11.7.2014, p. 100.

Notă juridică - Politica de confidențialitate