Index 
Texte adoptate
Joi, 18 decembrie 2014 - Strasbourg
Venezuela: persecutarea opoziției democratice
 Mauritania, în special cazul lui Biram Dah Abeid
 Sudan: cazul lui Amin Mekki Medani
 Decizia de a nu formula obiecțiuni: contribuțiile ex ante la mecanismele de finanțare a rezoluției
 Încheierea Acordului de asociere cu Georgia
 Acordul de asociere dintre UE şi Georgia ***

Venezuela: persecutarea opoziției democratice
PDF 228kWORD 74k
Rezoluţia Parlamentului European din 18 decembrie 2014 referitoare la persecutarea opoziției democratice în Venezuela (2014/2998(RSP))
P8_TA(2014)0106RC-B8-0375/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din Venezuela, inclusiv cele din 24 mai 2007 privind Cazul lanțului Radio Caracas TV în Venezuela(1), din 23 octombrie 2008 referitoare la pierderea drepturilor politice în Venezuela(2), din 7 mai 2009 referitoare la cazul Manuel Rosales(3), din 11 februarie 2010 referitoare la Venezuela(4), din 8 iulie 2010 referitoare la Venezuela, în special la cazul Mariei Lourdes Afiuni(5), din 24 mai 2012 referitoare la posibila retragere a Venezuelei din Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului(6) și din 27 februarie 2014 referitoare la situația politică din Venezuela(7),

–  având în vedere declarațiile de presă ale purtătorului de cuvânt al Înaltei Reprezentante a UE/Vicepreședintă a Comisiei, Catherine Ashton, din 28 martie 2014 și 15 aprilie 2014, privind situația din Venezuela

–  având în vedere avizul din 26 august 2014 al Grupului de lucru pentru problema detențiilor arbitrare din cadrul Comisiei pentru drepturile omului a Adunării Generale a Națiunilor Unite,

–  având în vedere declarația Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului din 20 octombrie 2014 privind detenția unor protestatari și politicieni în Venezuela,

–  având în vedere Pactul internațional privind drepturile civile și politice, la care Venezuela este parte,

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât criza economică, amploarea corupției, penuria cronică de bunuri de bază, violența și diviziunile politice au declanșat proteste pașnice împotriva guvernului președintelui Nicolas Maduro începând din februarie 2014, proteste care sunt încă în curs; întrucât protestatarii au fost întâmpinați cu o utilizare disproporționată a forței și violenței de către poliție, membri ai Gărzii Naționale și grupuri armate proguvernamentale violente și necontrolate; întrucât, potrivit organizațiilor locale și internaționale, peste 1700 de protestatari așteaptă să fie judecați, peste 69 sunt încarcerați și cel puțin 40 de persoane au fost ucise în cursul protestelor, iar cei care le-au ucis nu au fost trași la răspundere; întrucât Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului confirmă că a primit informații cu privire la existența a peste 150 de cazuri de maltratare în timpul detenției, inclusiv tortură; întrucât, conform mai multor surse, persecutarea opoziției democratice de către forțele de securitate continuă;

B.  întrucât libertatea de exprimare și dreptul de a participa la demonstrații pașnice sunt pietre de temelie ale democrației și sunt recunoscute în Constituția Venezuelei; întrucât egalitatea și justiția pentru toți sunt imposibile în absența respectării libertăților fundamentale și a drepturilor fiecărui cetățean; întrucât există numeroase rapoarte care confirmă că media este din ce în ce mai mult supusă cenzurii și intimidării; întrucât la cea de-a 70-a Adunare generală a Asociației Presei Americane (IAPA), care a avut loc la Santiago de Chile (Chile), această organizație a declarat că Venezuela supune media independentă unei presiuni tot mai mari și a cerut insistent Venezuelei să respecte libertatea de exprimare, avertizând că este posibilă adâncirea pierderii libertății democratice;

C.  întrucât liderului opoziției Leopoldo López a fost plasat în mod arbitrar în detenție la 18 februarie 2014, fiind acuzat de conspirație, instigare la demonstrații violente, incendiere premeditată și distrugere de bunuri; întrucât, de la arestare, acesta a suferit torturi fizice și psihologice și a fost plasat în regim de izolare; întrucât primarii de opoziție Daniel Ceballos și Vincenco Scarano, precum și ofițerul de poliție Salvatore Lucchese au fost arestați pentru că au refuzat să pună capăt protestelor și rebeliunii civile din orașele lor, și au fost condamnați la mai mulți ani de închisoare; întrucât membrii Congresului din partea opoziției, Juan Carlos Caldera, Ismael García și Richard Mardo fac obiectul unor anchete și proceduri judiciare pentru a fi suspendați și destituiți din funcția de membri ai Congresului;

D.  întrucât lideri ai studenților, cum ar fi Sairam Rivas, președintele Asociației studenților din cadrul Facultății de asistență socială a Universității Centrale a Venezuelei, precum și Christian Gil și Manuel Cotiz au fost reținuți fără motiv în clădiri aparținând Serviciilor de Informații Bolivariene pentru mai mult de 120 de zile și au fost supuși torturii și maltratărilor pe motive legate de protestele care au avut loc între februarie și mai 2014, fiind acuzați de instigare la săvârșirea unor infracțiuni și de folosirea de minori pentru comiterea unor infracțiuni;

E.  întrucât, la 20 octombrie 2014, Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Zeid Ra’ad Al Hussein, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la detenția protestatarilor și a solicitat eliberarea tuturor celor arestați pe motiv că și-au exercitat dreptul de a protesta pașnic; întrucât, la 8 octombrie 2014, Grupul de lucru al ONU pentru problema detenției arbitrare a calificat detenția lui Leopoldo Lopez ca fiind ilegală, arbitrară și motivată politic și a solicitat eliberarea sa și a tuturor celor aflați în continuare în detenție arbitrară;

F.  întrucât guvernul venezuelian are responsabilitatea clară de a respecta statul de drept și dreptul internațional, întrucât este membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU din 16 octombrie 2014;

G.  întrucât în observațiile care figurează în raportul recent al Comitetului contra torturii al ONU privind Republica Bolivariană a Venezuelei se exprimă explicit îngrijorarea cu privire la predominanța impunității și a torturii și maltratării prizonierilor politici, la utilizarea excesivă a forței, la tolerarea și complicitatea cu acțiunile unor grupuri armate proguvernamentale, la detenția arbitrară și la lipsa garanțiilor procedurale fundamentale; întrucât în acest raport se solicită eliberarea imediată a tuturor celor plasați în detenție arbitrară, inclusiv a lui Leopoldo López și Daniel Ceballos, care au fost arestați pentru că și-au exercitat dreptul de a se exprima și de a protesta pașnic și, în plus, se exprimă îngrijorare cu privire la atacurile asupra jurnaliștilor și a activiștilor pentru drepturile omului, la execuțiile extrajudiciare și la absența totală a unui sistem judiciar independent;

H.  întrucât José Miguel Insulza, Secretar General al Organizației Statelor Americane (OSA), a solicitat eliberarea celor arestați pentru faptul că au participat la proteste; întrucât Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la situația existentă a libertății de asociere și libertății de exprimare în Venezuela;

I.  întrucât decizia Venezuelei de a se retrage din Convenția Americană privind Drepturile Omului a intrat în vigoare la 10 septembrie 2013; întrucât, ca urmare a acestei acțiuni, cetățenii și rezidenții din Venezuela nu mai pot depune plângeri la Curtea Interamericană a Drepturilor Omului;

J.  întrucât, în martie 2014, María Corina Machado, membră a Adunării Naționale care a obținut cel mai mare număr de voturi în Venezuela, a fost în mod ilegal și arbitrar destituită din funcție, i s-a retras mandatul și a fost dată afară din parlament de către președintele Adunării Naționale, Diosado Cabello, care a acuzat-o de trădare pentru că protestase împotriva încălcării sistematice și generalizate a drepturilor omului în Venezuela în fața Consiliului permanent al Organizației Statelor Americane;

K.  întrucât, în cursul activității sale politice și parlamentare, Maria Corina Machado a făcut obiectul unei serii de proceduri penale, persecuții politice, amenințări, intimidări, hărțuiri și chiar a unor violențe fizice, în sala Adunării Naționale, din partea susținătorilor guvernului; întrucât a fost acuzată recent de tentativă de asasinare asupra președintelui Maduro și riscă o pedeapsă de până la 16 ani de închisoare;

L.  întrucât sistemul judiciar nu reușește să funcționeze ca ramură independentă a puterii; întrucât nu se poate aștepta ca acest sistem judiciar să efectueze anchete imparțiale sau să se pronunțe în mod corect cu privire la acuzațiile formulate împotriva opoziției;

M.  întrucât doar respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale și un dialog constructiv și respectuos, purtat într-un spirit de toleranță, pot ajuta țara să iasă din această criză gravă și să depășească dificultățile viitoare;

N.  întrucât, în aprilie 2014, a fost inițiată o negociere între guvern și opoziție cu privire la proteste, denumită „Mesa de Diálogo”, care a fost, din păcate, întreruptă o lună mai târziu, fără a sefi înregistrat vreun progres;

O.  întrucât Venezuela este țara cu cele mai mari rezerve energetice din America Latină; întrucât populația Venezuelei suferă de o penurie gravă de produse de bază, prețurile la alimente s-au dublat și a început raționalizarea alimentelor; întrucât prețurile la petrol continuă să scadă în mod semnificativ, adâncind recesiunea economică și periclitând economia fragilă a țării, dependentă de petrol;

P.  întrucât incapacitatea statului de a menține legea și ordinea a făcut ca Venezuela să devină cea mai violentă țară din lume; întrucât criza politică și economică continuă din Venezuela contribuie la o rată extrem de ridicată a omorurilor și la agravarea insecurității cetățenilor, conform datelor Biroului ONU pentru droguri și criminalitate,

1.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la înrăutățirea situației din Venezuela și condamnă trimiterea în închisoare a protestatarilor pașnici, a studenților și a liderilor opoziției; solicită eliberarea imediată persoanelor deținute în mod arbitrar, în concordanță cu solicitările mai multor organisme ale ONU și organizații internaționale;

2.  condamnă ferm persecuțiile și represiunea politică împotriva opoziției democratice, încălcările libertății de exprimare și de demonstrație, precum și cenzurarea media și a internetului;

3.  condamnă ferm folosirea violenței împotriva protestatarilor; transmite sincere condoleanțe familiilor victimelor; solicită autorităților din Venezuela să investigheze aceste infracțiuni și să-i tragă în totalitate la răspundere pe autorii acestora, fără nicio marjă de impunitate;

4.  încurajează toate părțile să poarte un dialog pașnic, cu participarea tuturor segmentelor societății venezueliene, pentru a identifica punctele de convergență și a permite actorilor politici să discute problemele cele mai grave cu care se confruntă țara; solicită tuturor părților implicate să evite escaladarea violenței și reamintește Guvernului Venezuelei că dialogul constructiv este imposibil atât timp cât liderii opoziției sunt încă în mod arbitrar ținuți în închisoare;

5.  solicită autorităților venezueliene să dezarmeze și să desființeze imediat grupurile și asociațiile armate proguvernamentale necontrolate și să pună capăt impunității acestora;

6.  reamintește Guvernului Venezuelei responsabilitatea sa de a se asigura că toate procesele respectă standardele internaționale; atrage atenția asupra faptului că principiul separării puterilor este fundamental într-o democrație și că sistemul judiciar nu poate fi folosit de autorități ca mijloc de persecuție și represiune politică împotriva opoziției democratice; solicită autorităților venezueliene să își retragă acuzațiile nefondate și să revoce mandatele de arestare emise împotriva politicienilor din opoziție, precum și să asigure siguranța tuturor cetățenilor țării, indiferent de opiniile și afilierile lor politice;

7.  invită Guvernul Venezuelei să-și respecte propria Constituție și obligațiile internaționale în ceea ce privește independența sistemului judiciar, dreptul la libertatea de exprimare, asociere și întrunire pașnică și la pluralism politic, care constituie fundația democrației, precum și să se asigure că cetățenii nu sunt penalizați pentru că și-au exercitat dreptul la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de exprimare;

8.  solicită Guvernul Venezuelei să respecte drepturile omului, să desfășoare anchete efective cu privire la suspiciunile de încălcare a drepturilor omului și să facă posibil un mediu în care apărătorii drepturilor omului și organizațiile neguvernamentale independente să își poată desfășura activitatea legitimă de promovare a drepturilor omului și a democrației;

9.  solicită SEAE și delegației UE, precum și delegațiile statelor membre, să continue să observe anchetele și audierile din procesele liderilor opoziției;

10.  invită Guvernul Venezuelei să se angajeze într-un dialog intens și deschis cu Uniunea Europeană pe tema drepturilor omului;

11.  invită UE, statele sale membre și Înalta Reprezentantă/Vicepreședintă Federica Mogherini să ceară eliberarea imediată a protestatarilor care au fost arestați în mod arbitrar de la începutul manifestațiilor;

12.  își reiterează solicitarea de a trimite cât mai curând o delegație a Parlamentului European care să evalueze situația din Venezuela și să poarte un dialog cu toate sectoarele implicate;

13.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Înaltei Reprezentante pentru afaceri externe și politica de securitate, Guvernului și Adunării Naționale a Republicii Bolivariene a Venezuelei, Adunării Parlamentare Euro-latino-americane, precum și Secretarului General al Organizației Statelor Americane.

(1) JO C 102 E, 24.4.2008, p. 484.
(2) JO C 15 E, 21.1.2010, p. 85.
(3) JO C 212 E, 5.8.2010, p. 113.
(4) JO C 341 E, 16.12.2010, p. 69.
(5) JO C 351 E, 2.12.2011, p. 130.
(6) JO C 264 E, 13.9.2013, p. 88.
(7) Texte adoptate, P7_TA(2014)0176.


Mauritania, în special cazul lui Biram Dah Abeid
PDF 222kWORD 68k
Rezoluţia Parlamentului European din 18 decembrie 2014 referitoare la Mauritania, în special la cazul lui Biram Dah Abeid (2014/2999(RSP))
P8_TA(2014)0107RC-B8-0382/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Mauritania, inclusiv cele din 14 iunie 2012 referitoare la drepturile omului și condițiile de securitate din regiunea Sahel(1), precum și cea din 22 octombrie 2013 referitoare la drepturile omului în regiunea Sahel(2),

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 17 martie 2014 privind punerea în aplicare a Strategiei UE pentru securitate și dezvoltare în Sahel,

–  având în vedere declarația din 25 iunie 2014 a purtătorului de cuvânt al Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind alegerile prezidențiale din Republica Islamică Mauritania,

–  având în vedere articolul 1 din Constituția Mauritaniei, prin care se garantează egalitatea tuturor cetățenilor săi în fața legii, fără diferențieri în funcție de origine, rasă, sex sau situație socială,

–  având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor (ratificată de Mauritania în 1986), care, la articolul 5, interzice în mod expres sclavia, precum și aderarea Mauritaniei la instrumentele internaționale care interzic formele contemporane de sclavie, și anume Convenția din 1926 privind sclavia și protocoalele de modificare a acesteia și Convenția suplimentară privind abolirea sclaviei, a comerțului cu sclavi și a instituțiilor și practicilor similare sclaviei, din 1956,

–  având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 (Acordul de la Cotonou),

–  având în vedere observațiile finale referitoare la Mauritania, din 24 iulie 2014, ale Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor,

–  având în vedere Convenția nr. 105 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind abolirea muncii forțate,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Biram Dah Abeid, fiul unor sclavi eliberați, este implicat într-o campanie în care se militează pentru eradicarea sclaviei; întrucât, în 2008, acesta a fondat inițiativa pentru relansarea mișcării aboliționiste (Initiative pour la Resurgence du Mouvement Abolitionniste); întrucât organizația urmărește să atragă atenția asupra acestei chestiuni și să ajute la aducerea în fața instanțelor judecătorești a anumitor cazuri specifice; întrucât Biram Dah Abeid a fost laureat al Premiului ONU pentru drepturile omului în anul 2013;

B.  întrucât la 11 noiembrie 2014, Biram Dah Abeid, un important militant împotriva sclaviei din Mauritania și fondatorul inițiativei pentru relansarea mișcării aboliționiste, a fost arestat în urma unui marș pașnic împotriva sclaviei; întrucât Biram Dah Abeid a fost acuzat de faptul că a solicitat să se organizeze o demonstrație, că a participat la o demonstrație și că este membru al unei organizații ilegale, și întrucât din unele relatări reiese că există riscul ca acesta să fie condamnat la moarte; întrucât pedeapsa cu moartea încă mai este prevăzută în Codul penal al Mauritaniei, nefiind restrânsă doar la cele mai grave infracțiuni, și este aplicată în urma unor condamnări bazate pe mărturisiri obținute prin tortură;

C.  întrucât au fost arestați și reținuți și alți militanți împotriva sclaviei, astfel încât numărul total de membri militanți ai inițiativei pentru relansarea mișcării aboliționiste din Mauritania care se află în închisoare se ridică la 17; întrucât se pare că în timpul arestărilor jandarmeria mauritană a făcut uz excesiv de forță, recurgând inclusiv la lovituri cu bastonul, la târârea victimelor pe jos și la tehnici de umilire, printre care obligarea persoanelor reținute să se dezbrace complet; întrucât, potrivit unor relatări, gardienii închisorii ar fi încercat să constrângă unii militanți să semneze mărturii;

D.  întrucât Biram Dah Abeid a ieșit pe locul doi în alegerile prezidențiale din 2014 din Mauritania; întrucât, ca urmare a reputației sale, acesta a devenit o principală țintă a autorităților mauritane; întrucât arestarea sa și a colegilor săi reprezintă o formă de reprimare a opoziției politice, dar și a societății civile;

E.  întrucât, deși a fost abolită oficial în 1981 și incriminată în 2007, practica sclaviei persistă în Mauritania; întrucât, potrivit indicelui global al sclaviei pe 2014, în Mauritania se înregistrează cea mai ridicată rată de încălcare, cu cea mai mare proporție a populației în sclavie (până la 4 %); întrucât unele cifre estimează că sclavia există până în proporție de 20 %; întrucât recenta adoptată Lege privind sclavia nu acoperă toate formele de sclavie din Mauritania, fiind excluse, de exemplu, toate formele de șerbie;

F.  întrucât sclavia din Mauritania este în mod clar dependentă de rasă, aproape toți sclavii provenind din comunitatea (negrilor) Haratin, care cuprinde între 40 % și 60 % din populația Mauritaniei, dar și din alte comunități, astfel cum a recunoscut Raportorul special privind formele contemporane de sclavie; întrucât membrilor comunității Haratin, inclusiv celor care nu sunt sclavi, li se refuză deseori accesul la locuri de muncă asociate unui statut mai ridicat sau la poziții cu mare vizibilitate în viața publică;

G.  întrucât sclavia este de obicei ereditară, iar copiii născuți de femeile aflate în sclavie sunt adesea considerați a fi proprietatea familiei unui stăpân întreaga lor viață; întrucât femeile sclave sunt supuse în mod sistematic violenței sexuale; întrucât majoritatea sclavilor nu au acces la educația formală și sunt învățați că destinul lor este de a aparține stăpânilor lor, perpetuând astfel așa-numita sclavie psihologică; întrucât femeile sclave au nevoie de permisiunea stăpânului lor pentru a se căsători; întrucât mulți sclavi se nasc ca urmare a unui viol; întrucât chiar și sclavii care au fost eliberați au puține șanse de a găsi locuri de muncă corespunzătoare;

H.  întrucât Mauritania a ratificat anumite convenții printre care se numără Declarația Universală a Drepturilor Omului, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, precum și Acordul ACP-UE de la Cotonou,

1.  condamnă cu fermitate arestarea și reținerea în continuare a militantului împotriva sclaviei Biram Dah Abeid și a colegilor săi militanți și solicită eliberarea lor imediată; își exprimă îngrijorarea cu privire la relatările referitoare la utilizarea violenței împotriva unor militanți și îndeamnă autoritățile din Mauritania să urmărească în justiție funcționarii care au fost implicați în abuzurile și tortura la care au fost supuși prizonierii;

2.  îndeamnă guvernul Mauritaniei să înceteze utilizarea violenței împotriva civililor care participă la proteste publice pașnice și campanii mediatice în sprijinul dlui Biram Dah Abeid, să înceteze represiunea împotriva societății civile și a opoziției politice, precum și să permită militanților împotriva sclaviei să își continue activitatea pașnică fără a se teme de hărțuire și intimidare; îndeamnă autoritățile din Mauritania să permită libertatea de exprimare și de întrunire, în conformitate cu convențiile internaționale și cu propria legislație internă a țării;

3.  condamnă cu fermitate toate formele de sclavie și în special prevalența ridicată a sclaviei, a practicilor aferente sclaviei și a traficului de ființe umane în Mauritania; salută incriminarea sclaviei de către guvernul Mauritaniei, existența unei instanțe speciale pentru sclavie și anunțul guvernului din martie 2014 de a introduce o foaie de parcurs pentru abolirea sclaviei;

4.  constată cu regret faptul că s-a înregistrat doar un caz de urmărire în justiție pentru sclavie; invită guvernul Mauritaniei să pună capăt tuturor formelor de sclavie, să adopte legi împotriva sclaviei și o legislație care să vizeze modificarea sau abrogarea legislației discriminatorii, inclusiv a dispozițiilor discriminatorii din codul penal, codul privind statutul persoanelor și codul privind naționalitatea; subliniază faptul că acuzațiile privind sclavia și practicile similare sclaviei ar trebui investigate și aduse efectiv în fața justiției;

5.  invită autoritățile din Mauritania să sensibilizeze cetățenii în ceea ce privește atitudinile și convingerile lor față de sclavie la toate nivelurile societății; încurajează cu fermitate autoritățile din Mauritania să contribuie la schimbarea atitudinilor societății față de rasă și sclavie, în special în ceea ce privește populația haratin; subliniază faptul că discriminarea din motive etnice, în special în domeniul educației și al ocupării forței de muncă, ar trebui interzisă; invită, de asemenea, autoritățile din Mauritania să desființeze în totalitate sistemul de sclavie bazat pe caste, în special în privința femeilor care muncesc la domiciliu;

6.  solicită dezvoltarea educației formale universale, astfel încât actualii și foștii sclavi, precum și copiii lor, să poată să își îmbunătățească educația și să dispună de instrumentele necesare pentru a găsi locuri de muncă corespunzătoare; reamintește că toți cetățenii din Mauritania ar trebui să aibă dreptul de a deține pământ, în special atunci când aceștia l-au ocupat și cultivat din generație în generație, un drept pe care Biram Dah Abeid și Inițiativa mauritană pentru renașterea mișcării aboliționiste îl propun ca mijloc esențial pentru a pune capăt ciclului sclaviei; încurajează guvernul Mauritaniei, în acest sens, să ratifice Convenția nr. 169 a OIM, care recunoaște formele de utilizare a terenurilor de către popoarele indigene;

7.  subliniază importanța unei relații fructuoase între UE și Mauritania cu scopul de a contribui la democrație, stabilitate și dezvoltare în țară; subliniază că Mauritania reprezintă un partener important în cadrul strategiei UE pentru securitate și dezvoltare în Sahel;

8.  îndeamnă Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre să își intensifice eforturile pentru a soluționa problema sclaviei în Mauritania, în special prin asigurarea unei politici clare și funcționale în domeniul afacerilor externe și a drepturilor omului, în conformitate cu cadrul strategic al UE privind drepturile omului și democrația, precum și prin promovarea unei dimensiuni a drepturilor omului ca parte a strategiei UE pentru Sahel în dialogurile cu guvernul Mauritaniei, inclusiv în cadrul acordurilor bilaterale formale;

9.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, statelor membre, autorităților din Mauritania, Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Consiliului pentru Drepturile Omului, Comunității Economice a Statelor din Africa de Vest, Ligii Arabe și Uniunii Africane.

(1) JO C 322 E, 15.11.2013, p. 94.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2013)0431.


Sudan: cazul lui Amin Mekki Medani
PDF 225kWORD 69k
Rezoluţia Parlamentului European din 18 decembrie 2014 referitoare la Sudan: cazul Dr. Amin Mekki Medani (2014/3000(RSP))
P8_TA(2014)0108RC-B8-0389/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Sudan,

–  având în vedere raportul din 18 septembrie 2013 al expertului independent al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului cu privire la situația drepturilor omului din Sudan,

–  având în vedere declarația UE din 15 iulie 2014 referitoare la eliberarea deținuților politici din Sudan,

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe al UE din 11 noiembrie 2014 cu privire la Sudan,

–  având în vedere raportul din 4 septembrie 2014 al expertului independent al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului cu privire la situația drepturilor omului din Sudan,

–  având în vedere acordurile privind dialogul național și procesul constituțional semnate la Addis Abeba la 4 septembrie 2014,

–  având în vedere declarația „Apelului din Sudan” referitoare la „Instituirea unui stat al cetățeniei și democrației”,

–  având în vedere planul național privind drepturile omului al Sudanului, adoptat în 2013 și bazat pe principiile universalității și egalității tuturor persoanelor,

–  având în vedere rezoluția sa din 25 noiembrie 2014 referitoare la UE și cadrul de dezvoltare globală pentru perioada de după 2015(1),

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966,

–  având în vedere Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) din 18 decembrie 1979,

–  având în vedere Principiile de la Johannesburg privind securitatea națională, libertatea de exprimare și accesul la informație, Documentul ONU nr. E/CN.4/1996/39 (1996),

–  având în vedere Acordul global de pace (AGP) semnat în Sudan în 2005,

–  având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor,

–  având în vedere Acordul de la Cotonou,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât la 6 decembrie 2014 Serviciile naționale de informații și securitate sudaneze (NISS) l-au arestat pe Dr. Amin Mekki Medani, un renumit activist pentru drepturile omului și fost președinte al Monitorului sudanez pentru drepturile omului (SHRM), la casa acestuia din Khartoum;

B.  întrucât există îngrijorări serioase cu privire la siguranța Dr. Medani, în vârstă de 76 de ani și cu o sănătate precară; întrucât se pare că, în momentul arestării, NISS nu i-a permis să își ia cu el medicamentele;

C.  întrucât Dr. Medani este simbolul unui angajament puternic în lupta pentru drepturile omului, umanitarism și statul de drept și a deținut poziții la nivel înalt în diferite instituții naționale și internaționale, inclusiv în sistemul judiciar din Sudan, în guvernul democratic de tranziție din Sudan (în calitate de Ministru pentru Pace), precum și în cadrul ONU; întrucât Dr. Medani a reprezentat victime ale diverselor încălcări de drepturi și a denunțat în mod constant abuzul de putere, fiindu-i decernat „Premiul Eroi pentru drepturile omului 2013”de către Delegația UE în Sudan pentru eforturile sale la nivel local și internațional în vederea promovării drepturilor omului;

D.  întrucât Dr. Medani a fost arestat la scurt timp după ce s-a întors de la Addis Abeba unde a semnat „Apelul din Sudan” în numele unor organizații ale societății civile - un angajament de a contribui la soluționarea conflictelor crâncene din diferite regiuni ale Sudanului și la realizarea unor reforme juridice, instituționale și economice; întrucât Faraoug Abu Eisa, liderul Forumului Consensului Național, de opoziție, și Dr. Farah Ibrahim Mohamed Alagar au fost arestați în mod similar, în data de 6 și, respectiv, 7 decembrie 2014, în urma implicării lor în „Apelul din Sudan”;

E.  întrucât declarația, care îi angajează pe semnatari să contribuie la încetarea războaielor și conflictelor, a fost semnată de reprezentanți ai partidelor politice de opoziție, inclusiv Partidul Național Umma, Forțele Consensului Național și Frontul Revoluționar din Sudan (SRF); întrucât declarația constituie o continuare a Declarației de la Paris din 8 august 2014, semnată de SRF și Partidul Național Umma, ultimul fiind reprezentat de Sadiq Al Mahdi;

F.  întrucât arestarea Dr. Medani este reprezentativă pentru politicile represive desfășurate de autoritățile sudaneze în încercarea de a împiedica o dezbatere politică pașnică legitimă, politici utilizate pentru a restrânge libertatea de opinie, exprimare și asociere și constituie încă un exemplu de detenție arbitrară și ilegală efectuată de NISS;

G.  întrucât guvernele au responsabilitatea principală de a aborda îngrijorările de natură politică, economică și socială ale cetățenilor; întrucât conflictul dintre guvern și cetățeni trebuie soluționat prin mijloace politice, prin intermediul negocierilor;

H.  întrucât Sudanul trece printr-o perioadă critică în ceea ce privește dialogul social, moment în care este mare nevoie de personalități precum Dr. Medani, care să contribuie cu expertiza lor la procesul de reformă,

1.  condamnă cu fermitate arestarea și detenția arbitrară a Dr. Medani și a altor activiști pașnici drept o întrerupere ilegală a activităților pașnice și legitime ale acestora în domeniul politic și al drepturilor omului; solicită eliberarea imediată și necondiționată a acestora;

2.  rămâne îngrijorat cu privire la detenția continuă și la starea în care se află membri ai partidului de opoziție, tineri activiști, apărători ai drepturilor omului și jurnaliști din Sudan; solicită guvernului Sudanului să garanteze exercitarea pașnică a libertăților de exprimare, de asociere și de întrunire; solicită autorităților sudaneze să pună capăt tuturor actelor de hărțuire și intimidare împotriva apărătorilor drepturilor omului și a activiștilor politici și să respecte normele și standardele internaționale relevante;

3.  îndeamnă autoritățile sudaneze să restabilească și să respecte drepturile omului și libertățile fundamentale prevăzute în dreptul internațional, inclusiv libertatea de exprimare, libertatea de întrunire, libertatea confesională, drepturile femeilor și egalitatea de gen; subliniază importanța unei puteri judecătorești independente, imparțiale și accesibile pentru a consolida respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale ale populației;

4.  solicită guvernului sudanez să procedeze la revizuirea Legii privind securitatea națională, care permite plasarea în detenție a suspecților pe durate de până la patru luni și jumătate fără să se prevadă nicio cale de atac în justiție; solicită, de asemenea, guvernului sudanez să-și reformeze sistemul juridic în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului;

5.  salută semnarea acordurilor privind dialogul național și procesul constituțional, îndemnând toate grupurile să renunțe la violență pentru a obține schimbări politice și să se angajeze fără întârziere pe calea dialogului național și a negocierii; subliniază importanța procesului dialogului național, care reprezintă cea mai bună șansă de a înregistra progrese către pace națională, reconciliere și guvernare democratică în Sudan;

6.  totuși, rămâne profund preocupat în legătură cu conflictele aflate în desfășurare în Sudan, îndeosebi în Darfur, Kordofanul de Sud și Nilul Albastru, și cu încălcările aferente ale dreptului umanitar și ale drepturilor omului, precum și cu urgența umanitară gravă, care continuă să creeze suferințe umane enorme și strămutări interne și să prezinte un risc pentru stabilitatea regională;

7.  reiterează faptul că, în concordanță cu dialogul național, ar trebui să existe un dialog real cu participarea partidelor de opoziție și societatea civilă, inclusiv cu grupurile care reprezintă femeile; subliniază faptul că dialogul ar trebui să implice părțile interesate din toate regiunile Sudanului și să reflecte întreaga diversitate etnică, religioasă și culturală a Sudanului;

8.  încurajează toate partidele politice să abordeze prin dialogul național conflictele interne din Sudan, cum ar fi marginalizarea socio-economică, distribuția inegală a resurselor, excluderea politică și lipsa de acces la serviciile publice, inclusiv identitatea și egalitatea socială între toate grupurile; în acest context, sprijină convenirea de modalități de guvernare noi și reprezentative, precum și a unei constituții definitive și a unei foi de parcurs pentru desfășurarea unui scrutin național;

9.  subliniază faptul că dialogul național va avea sorți de izbândă numai dacă este realizat într-o atmosferă în care sunt garantate libertățile de exprimare, de asociere și de întrunire și libertatea presei; prin urmare, solicită eliberarea prizonierilor politici și stoparea imediată a practicilor de detenție arbitrară; solicită guvernului sudanez să abroge pedeapsa capitală, care rămâne în vigoare, și să comute condamnările la moarte în sancțiuni alternative corespunzătoare;

10.  invită Comisia și SEAE să sprijine în continuare dialogul între Sudan și Sudanul de sud și țările vecine în vederea punerii în aplicare în întregime a Acordului global de pace din 2005, precum și a acordurilor de la Addis Abeba din 2012 și în vederea soluționării aspectelor nerezolvate;

11.  invită Comisia și SEAE să sprijine dialogul național, Grupul la nivel înalt de punere în aplicare al Uniunii Africane (AUHIP) și Reprezentantul Special Comun al Uniunii Africane și al ONU și îl felicită pe președintele Mbeki pentru eforturile sale de promovare a unui proces de dialog național veritabil;

12.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu încălcările frecvente și permanente ale drepturilor femeii în Sudan, în special în temeiul articolului 152 din Codul penal; îndeamnă autoritățile sudaneze să semneze și să ratifice fără întârziere Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor;

13.  invită Guvernul Sudanului, opoziția și mișcările armate să se folosească oportunitatea dialogului național și să demonstreze inițiativa necesară pentru a așeza Sudanul pe calea către pace, prosperitate și justiție; subliniază, din nou, importanța combaterii impunității;

14.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu înrăutățirea situației umanitare în numeroase regiuni din Sudan și în special în legătură cu restricțiile de acces impuse în continuare agențiilor umanitare internaționale; UE își reiterează apelul către Guvernul Sudanului și mișcările armate, de a garanta accesul în siguranță, în timp util și neîngrădit în toate zonele pentru agențiile umanitare, îndeosebi în zonele afectate de conflicte, în conformitate cu principiile umanitare internaționale;

15.  denunță ordonanța guvernului privind ONG-urile, care limitează capacitatea ONG-urilor de a furniza ajutorul umanitar foarte necesar în Sudan și înrăutățește circumstanțele deja dificile cu care se confruntă ONG-urile în țară - o tendință din ce în ce mai preocupantă de hărțuire și interferențe care vizează lucrătorii umanitari, precum și presiuni asupra societății civile și a libertăților democratice;

16.  invită UE și statele sale membre să își mențină angajamentul de a sprijini Sudanul și poporul sudanez în tranziția către o democrație reformată la nivel intern;

17.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisei, Guvernului Sudanului, Uniunii Africane, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite și Copreședinților Adunării Parlamentare Mixte ACP-UE și ai Parlamentului Panafrican (PAP).

(1) Texte adoptate, P8_TA(2014)0059.


Decizia de a nu formula obiecțiuni: contribuțiile ex ante la mecanismele de finanțare a rezoluției
PDF 214kWORD 56k
Decizia Parlamentului European din 18 decembrie 2014 de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 21 octombrie 2014 de completare a Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 în ceea ce privește contribuțiile ex ante la mecanismele de finanțare a rezoluției (C(2014)07674 – 2014/2923(DEA))
P8_TA(2014)0109B8-0381/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere regulamentul delegat al Comisiei (C(2014)07674),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 18 noiembrie 2014 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va formula obiecțiuni la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 16 decembrie 2014,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(1), în special articolul 103 alineatele (7) și (8) și articolul 115 alineatul (5),

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere acordul din cadrul Consiliului privind Regulamentul de punere în aplicare de stabilire a condițiilor uniforme de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește contribuțiile ex ante la Fondul unic de rezoluție (COM(2014)0710),

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, conform articolului 130 din Directiva 2014/59/UE (Directiva BRRD), statele membre trebuie să aplice măsurile naționale necesare pentru a se conforma acestei directive începând cu 1 ianuarie 2015;

B.  întrucât, pentru a pune în aplicare directiva, statele membre trebuie să se asigure că respectivele contribuții sunt percepute cel puțin anual de la instituțiile de credit și firmele de investiții („instituțiile”) autorizate pe teritoriul lor [articolul 103 alineatul (1) din Directiva BRRD];

C.  întrucât contribuțiile respective trebuie adaptate la profilul de risc al instituțiilor în conformitate cu criteriile indicate într-un act delegat al Comisiei;

D.  întrucât la articolul 103 alineatul (7) din Directiva BRRD Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate pentru a specifica noțiunea de ajustare a contribuțiilor proporțional cu profilul de risc al instituțiilor, ținând seama de anumite criterii enumerate la articolul respectiv;

E.  întrucât, la 21 octombrie 2014, pentru a se putea folosi de această competență, Comisia a adoptat Regulamentul delegat al Comisiei de completare a Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 în ceea ce privește contribuțiile ex ante la mecanismele de finanțare a rezoluției;

F.  întrucât regulamentul delegat poate intra în vigoare la sfârșitul perioadei de examinare rezervate Parlamentului și Consiliului numai în cazul în care nu a fost formulată nicio obiecțiune de către Parlament sau de către Consiliu sau dacă, înainte de expirarea respectivei perioade, Parlamentul și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni; întrucât perioada de examinare a fost stabilită, conform articolului 115 alineatul (5) din Directiva BRRD, la trei luni de la data notificării, adică până la 21 ianuarie 2015, putând fi prelungită pentru încă trei luni;

G.  întrucât implementarea eficientă și promptă a cadrului BRRD până la 1 ianuarie 2015 înseamnă ca autoritățile de rezoluție naționale să înceapă calcularea și colectarea contribuțiilor la mecanismele de finanțare a rezoluției cât se poate de repede și în orice caz până la 1 ianuarie 2015; întrucât calcularea și colectarea trebuie să aibă loc în conformitate cu regulamentul delegat menționat anterior;

H.  întrucât regulamentul delegat ar trebui, prin urmare, să intre în vigoare în 2014, înainte de expirarea perioadei de examinare menționate la considerentul F;

I.  întrucât acordul din cadrul Consiliului privind Regulamentul de punere în aplicare de stabilire a condițiilor uniforme de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește contribuțiile ex ante la Fondul unic de rezoluție la care s-a ajuns după ce Parlamentul s-a implicat în mod neoficial este în conformitate cu regulamentul delegat de mai sus,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 173, 12.6.2014, p. 190.


Încheierea Acordului de asociere cu Georgia
PDF 267kWORD 121k
Rezoluţia fără caracter legislativ a Parlamentului European din 18 decembrie 2014 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte (09827/2014 – C8-0129/2014 – 2014/0086(NLE)2014/2816(INI))
P8_TA(2014)0110A8-0042/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (09827/2014),

–  având în vedere Acordul de asociere („Acordul”) din 27 iunie 2014 dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte (17901/2013),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu, în conformitate cu articolul 217 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) și alineatele (7) și (8) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0129/2014),

–  având în vedere acordul de încetare a focului din 12 august 2008, mediat de UE și semnat de Georgia și de Federația Rusă, precum și acordul de implementare din 8 septembrie 2008,

–  având în vedere Declarația comună a Reuniunii la nivel înalt a Parteneriatului estic de la Praga din 7 mai 2009, a Reuniunii la nivel înalt a Parteneriatului estic de la Varșovia din 30 septembrie 2011 și a Reuniunii la nivel înalt a Parteneriatului estic de la Vilnius din 29 noiembrie 2013,

–  având în vedere acordurile UE - Georgia de facilitare a acordării vizelor și de readmisie, care au intrat în vigoare la 1 martie 2011,

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 noiembrie 2011 cuprinzând recomandările Parlamentului European adresate Consiliului, Comisiei și SEAE privind negocierile pentru Acordul de asociere UE-Georgia(1),

–  având în vedere documentul de lucru intern comun privind punerea în aplicare a politicii europene de vecinătate în Georgia - progresele înregistrate în 2013, precum și recomandările din 27 martie 2014 cu privire la acțiunile care se impun (raportul anual privind progresele înregistrate) (SWD(2014)0072),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură din 11 decembrie 2013 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Instrumentului european de vecinătate(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2014 referitoare la presiunea exercitată de Rusia asupra țărilor din Parteneriatul estic și în special destabilizarea estului Ucrainei(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la evaluarea și stabilirea priorităților pentru relațiile UE cu țările din Parteneriatul estic(4),

–  având în vedere raportul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 5 septembrie 2014 privind funcționarea instituțiilor democratice din Georgia,

–  având în vedere activitatea lui Thomas Hammarberg în calitate de Consilier special al UE privind reforma constituțională și juridică și drepturile omului în Georgia, precum și raportul și recomandările acestuia „Georgia în tranziție. Raport privind dimensiunea drepturilor omului: context, măsuri adoptate și provocări rămase” din septembrie 2013, precum și raportul din 10 iulie 2014 privind misiunea de monitorizare,

–  având în vedere poziția sa din 16 aprilie 2014 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea unui protocol la Acordul de parteneriat și cooperare între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte, referitor la un acord-cadru între Uniunea Europeană și Georgia privind principiile generale pentru participarea Georgiei la programele Uniunii(5),

–  având în vedere Programul de asociere („Programul”), care va înlocui Planul de acțiune PEV,

–  având în vedere articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 18 decembrie 2014 referitoare la proiectul de decizie(6),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0042/2014),

A.  întrucât în Georgia există un puternic consens național și la nivelul tuturor partidelor în favoarea integrării în Vest, inclusiv în UE și în NATO; întrucât, conform unui studiu recent realizat de Institutul Democratic Național pentru Afaceri Internaționale, 69 % din populația Georgiei este de acord cu semnarea unui acord de asociere cu Uniunea Europeană; întrucât un astfel de consens ar trebui să pregătească calea spre eliminarea polarizării actuale din peisajul politic și să creeze condițiile necesare pentru un dialog constructiv între forțele majoritare și cele minoritare;

B.  întrucât alegerile parlamentare din 2012 și cele prezidențiale din 2013 din Georgia s-au desfășurat fără probleme și cu respectarea standardelor europene; întrucât predarea pașnică și democratică a puterii după aceste alegeri a fost prima de acest gen din istoria recentă a Georgiei și ar putea fi un exemplu pentru întreaga regiune;

C.  întrucât Europa ar trebui să se arate solidară și să susțină suveranitatea țărilor care și-au recâștigat independența după destrămarea Uniunii Sovietice;

D.  întrucât Rusia continuă să ocupe regiunile georgiene Abhazia și Țhinvali/Osetia de Sud, încălcând normele și principiile fundamentale ale dreptului internațional; întrucât în zonele aflate sub controlul efectiv al forțelor de ocupație au avut loc purificări etnice și schimbări demografice forțate, forțele respective fiind răspunzătoare de încălcări ale drepturilor omului în aceste zone, inclusiv a dreptului la liberă circulație, a dreptului de a stabili contacte interpersonale și a dreptului de a beneficia de educație în limba maternă;

E.  întrucât, de la „Revoluția trandafirilor”, Georgia a făcut progrese semnificative în ceea ce privește reformele și consolidarea relațiilor cu UE; întrucât, ca urmare a progreselor realizate cu privire la reformele care promovează drepturile omului și democrația, Georgia a beneficiat de alocări financiare suplimentare prin Programul de integrare și cooperare al Parteneriatului estic; întrucât semnarea Acordului de asociere reprezintă, de asemenea, o recunoaștere fermă a acestor progrese, precum și a ambiției și a angajamentului Georgiei cu privire la urmarea unui drum european;

F.  întrucât semnarea Acordurilor de asociere dintre Uniunea Europeană și Georgia, Republica Moldova și Ucraina a avut loc la 27 iunie 2014, cu ocazia reuniunii Consiliului European de la Bruxelles; întrucât ratificarea de către Parlamentul European a Acordului de asociere cu Georgia, după ratificarea acordurilor de asociere cu Republica Moldova și cu Ucraina, reprezintă punctul final al unui întreg proces, dar și deschiderea unui nou capitol legat de dorința și angajamentul acestor țări de a se apropia mai mult de Uniunea Europeană;

G.  întrucât, în cadrul PEV, Parteneriatul estic a creat un cadru politic semnificativ pentru intensificarea relațiilor, accelerarea asocierii la nivel politic și continuarea integrării pe plan economic dintre UE și Georgia, între care există legături geografice, istorice și culturale puternice, prin sprijinirea reformelor politice și socioeconomice și facilitarea apropierii de UE;

H.  întrucât cadrele regionale, inclusiv Adunarea Parlamentară Euronest și inițiativa UE „Sinergia Mării Negre”, constituie forumuri suplimentare pentru schimburi de experiență, de informații și de bune practici în ceea ce privește punerea în practică a Programului de asociere;

I.  întrucât UE subliniază dreptul Georgiei de a se alătura oricărei organizații sau alianțe internaționale, cu respectarea dreptului internațional, și își reiterează credința fermă în principiul conform căruia nicio țară terță nu are drept de veto asupra deciziei suverane a unei alte țări cu privire la astfel de chestiuni;

J.  întrucât Parlamentul sprijină pe deplin liberalizarea regimului de vize pentru Georgia, ca un semn imediat al unor relații mai apropiate UE-Georgia și un beneficiu direct pentru populație;

K.  întrucât încheierea Acordului nu reprezintă un scop în sine, ci este parte a unui proces mai larg de a aduce această țară cât mai aproape de modelul juridic, economic, politic și social european, implementarea sa fiind, în acest sens, esențială;

L.  întrucât Acordul de asociere UE-Georgia, în special partea sa comercială, negociată în cadrul Parteneriatului estic în 2012 și 2013, este, printre altele, unul dintre cele mai ambițioase acorduri de liber schimb negociat vreodată de UE cu o țară terță;

M.  întrucât crearea unei zone de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ZLSAC) între UE și Georgia constituie unul dintre cele mai importante beneficii reciproce ale acordului; întrucât importanța comerțului pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă, prosperitate și stabilitate este incontestabilă;

N.  întrucât, prin stabilirea ZLSAC cu UE, Georgia va trebui, pentru a-și crește accesul la piața UE, să-și asume angajamente obligatorii privind adaptarea legilor și standardelor sale în vederea respectării normelor și valorilor comune;

O.  întrucât UE va avea avantaje de pe urma fluidizării fluxurilor comerciale și îmbunătățirii condițiilor de investiții în Georgia,

P.  întrucât ZLSAC cuprinde mai multe dispoziții care vizează reformarea legislației comerciale și politicilor legate de comerț ale Georgiei, în concordanță și pe baza acquis-ului UE, ceea ce va conduce la modernizarea economiei acestei țări și la un mediu de afaceri mai bun și mai previzibil, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri);

Q.  întrucât, prin acordarea de preferințe GSP+, UE a oferit beneficii substanțiale economiei din Georgia;

R.  întrucât aplicarea provizorie a Acordului de asociere, care a început la 1 septembrie 2014, contribuie la punerea mai rapidă în practică a Programului de asociere;

S.  întrucât angajamentul activ al Georgiei și adeziunea sa la valorile și principiile comune, printre care libertatea, egalitatea, democrația, pluralismul, statul de drept, buna guvernare și respectul pentru drepturile omului, inspirate de o viziune comună asupra valorii unice a fiecărei persoane, sunt esențiale pentru ca procesul să avanseze și ca implementarea Acordului să constituie un succes care să aibă un impact durabil asupra dezvoltării țării;

T.  întrucât legăturile politice și economice mai strânse vor conferi întregului continent european mai multă stabilitate, securitate și prosperitate; întrucât legăturile mai strânse cu UE nu ar trebui să excludă sau să întrerupă legăturile tradiționale, istorice, politice și economice ale Georgiei cu alte țări din regiune ci, dimpotrivă, ar trebui să creeze condițiile necesare pentru ca această țară să beneficieze pe deplin de întregul său potențial;

U.  întrucât Georgia are un rol important în lanțul de aprovizionare al pieței energetice comune care aduce resurse energetice din regiunea Mării Caspice în UE,

1.  salută cu căldură semnarea Acordului de asociere ca fiind un progres important în relațiile UE-Georgia și reprezentând un angajament în vederea asocierii politice și a integrării economice; salută asistența financiară acordată Georgiei în 2014 în conformitate cu principiul „mai multe fonduri pentru mai multe reforme”; subliniază faptul că ratificarea în sine a Acordului nu reprezintă scopul final și că esențială este aplicarea sa integrală și cât mai rapidă;

2.  salută ratificarea rapidă, în unanimitate, a Acordului de către Parlamentul Georgiei și invită statele membre să îl ratifice, de asemenea, rapid;

3.  observă că, în conformitate cu articolul 49 din TUE, Georgia - la fel ca orice alt stat european - are o perspectivă europeană și poate cere să devină membră a Uniunii, cu condiția să adere la principiile democrației, să respecte libertățile fundamentale, drepturile omului și drepturile minorităților și să asigure funcționarea statului de drept;

4.  subliniază că Acordul se referă la întregul teritoriu al Georgiei recunoscut la nivel internațional și că este în folosul întregii populații a Georgiei, constituind un cadru pentru dezvoltarea sustenabilă și democrație în această țară;

5.  invită Georgia să se asigure că reformele sunt ferm ancorate și asimilate în cadrul instituțional pentru a construi o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, dreptate, solidaritate și egalitate între femei și bărbați;

6.  subliniază, în acest sens, rolul important al unui dialog constructiv între părți pentru adoptarea reformelor fundamentale și asumarea obligațiilor prevăzute în Acordul de asociere, în spiritul unei opțiuni europene consensuale; invită forțele politice georgiene să evite o abordare de tipul „câștigătorul ia totul”, care a caracterizat guvernele anterioare, pentru a depăși polarizarea de lungă durată a societății georgiene;

7.  salută Programul de asociere, ce creează un cadru practic pentru atingerea obiectivelor prioritare ale Acordului și care ar trebui să constituie cadrul orientativ pentru dezvoltarea relațiilor UE-Georgia;

8.  subliniază că atât Georgia, cât și UE ar trebui să fie implicate în implementarea Programului și că prioritățile stabilite în acesta ar trebui să fie sprijinite tehnic și financiar în mod adecvat, astfel încât Georgia să dispună de mijloacele necesare pentru a-și continua reformele democratice și economice; îndeamnă Comisia și statele membre să își coordoneze asistența și să utilizeze prioritățile Programului ca principii directoare la programarea finanțării destinate Georgiei;

9.  solicită părților să identifice nevoile de formare, pentru a se asigura că Georgia este capabilă să-și îndeplinească obligațiile asumate în cadrul Acordului și al Programului;

10.  își reafirmă sprijinul pentru integritatea și suveranitatea teritorială a Georgiei și solicită garantarea aplicabilității și a beneficiilor aferente Acordului pe întreg teritoriul Georgiei recunoscut la nivel internațional; solicită, în acest context, UE să se angajeze în continuare în mod activ în soluționarea conflictului, prin intermediul Reprezentantului Special al UE pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia, prin coprezidarea convorbirilor de la Geneva, precum și prin misiunea de monitorizare a UE (EUMM); încurajează depunerea unor eforturi mai decisive în ce privește revizuirea aspectele restrictive din legea privind teritoriile ocupate, pentru a maximiza beneficiile conferite de Acord și de ZLSAC;

11.  invită Rusia să respecte pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei, precum și inviolabilitatea granițelor sale recunoscute la nivel internațional, să anuleze recunoașterea separării regiunilor georgiene Abhazia și Țhinvali/Osetia de Sud și să pună capăt ocupației acestora, precum și să se angajeze, la rândul ei, să nu facă uz de forță împotriva Georgiei; condamnă, în acest sens, încheierea tratatului de „alianță și parteneriat strategic” între teritoriul ocupat al Abhaziei și Rusia; consideră că acesta reprezintă un pas în direcția realizării anexării integrale a Abhaziei de către Rusia; își exprimă, în plus, îngrijorarea cu privire la posibilitatea încheierii, de asemenea, a unui „tratat” similar cu teritoriul ocupat al regiunii Țhinvali/Osetia de Sud; solicită, în acest sens, Federației Ruse să retragă așa-numitul „tratat” și să își respecte obligațiile asumate în cadrul Acordului de încetare a focului din 12 august 2008;

12.  salută reformele recente realizate de autoritățile georgiene pentru a continua consolidarea stabilității, independenței și eficienței instituțiilor responsabile de garantarea democrației (în special în ceea ce privește instituțiile judiciare), a statului de drept și a bunei guvernări, precum și a sistemului de protecție a drepturilor omului și a libertăților fundamentale; menționează că este important să se asigure faptul că cele trei ramuri ale puterii sunt separate; solicită utilizarea efectivă a sistemului de control și echilibrare, împreună cu cea a mecanismelor de supraveghere;

13.  ia act de eforturile depuse de autoritățile georgiene în domeniul reformelor democratice, inclusiv în ceea ce privește realizarea reformei sistemului judiciar și subliniază că trebuie investigate corespunzător și în întregime toate acuzațiile de încălcare a drepturilor omului; reiterează faptul că reforma sectorului judiciar din Georgia reprezintă în continuare o prioritate atât pentru Georgia, cât și pentru Uniunea Europeană; recunoaște principiul fundamental al egalității în fața legii și garantarea drepturilor procedurale; subliniază necesitatea de a crea un registru al urmăririlor penale și al condamnărilor, pe baza căruia să se poată măsura progresele înregistrate; solicită unificarea jurisprudenței pentru a se asigura caracterul previzibil al sistemului judiciar și încrederea opiniei publice; amintește faptul că ar trebui continuată punerea efectivă în aplicare a strategiei de reformă a sectorului judiciar;

14.  subliniază că toate urmăririle penale trebuie să fie transparente, proporționate și neinfluențate de motivații politice, ar trebui să respecte strict o serie de proceduri de investigare și garanții procedurale și ar trebui să se conformeze, în desfășurarea lor, principiilor unui proces echitabil, astfel cum se stipulează în Convenția europeană a drepturilor omului; este în continuare îngrijorat de lipsa de răspundere a parchetului și de criteriile imprecise conform cărora sunt numiți procurorii și anchetatorii; reamintește că integritatea și profesionalismul trebuie să constituie criteriile esențiale pentru ocuparea acestor posturi;

15.  subliniază necesitatea ca autoritățile din Georgia să urmărească să obțină reconcilierea națională; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că numeroși funcționari din cadrul fostului guvern și unii membri ai opoziției actuale au fost acuzați de comiterea unor infracțiuni penale și se află în detenție sau în arestare preventivă; își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la potențiala utilizare a sistemului judiciar în lupta împotriva oponenților politici, ceea ce ar putea submina cursul european al Georgiei și eforturile autorităților georgiene în domeniul reformelor democratice; reamintește că existența unei opoziții politice de valoare este extrem de importantă pentru crearea acelui sistem politic echilibrat și matur la care aspiră Georgia;

16.  recunoaște că acuzațiile conform cărora au existat cazuri de așa-zisă „justiție selectivă” au avut un impact negativ; îndeamnă autoritățile georgiene să evite utilizarea sistemului de justiție drept armă de răzbunare politică; invită toate forțele politice din Georgia să facă tot posibilul să evite astfel de acuzații în viitor, luptând, totodată, cu hotărâre pentru a elimina corupția și abuzurile în funcție din sectorul public;

17.  salută raportul OSCE/ODIHR privind monitorizarea acțiunilor în justiție în Georgia ("Trial Monitoring Report Georgia") publicat la 9 Decembrie 2014 și solicită guvernului georgian să facă eforturi susținute pentru a remedia problemele identificate în raportul respectiv;

18.  salută activitatea desfășurată de Thomas Hammarberg în calitate de Consilier special al UE și raportul său intitulat „Georgia în tranziție”, precum și raportul din 10 iulie 2014 privind vizita de monitorizare; îndeamnă autoritățile georgiene să implementeze în totalitate recomandările cuprinse în rapoarte;

19.  subliniază faptul că misiunea de observare a alegerilor a Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR) a considerat că alegerile prezidențiale din octombrie 2013 s-au desfășurat, în mare măsură, în mod corespunzător și că au fost cele mai corecte din istoria Georgiei de după câștigarea independenței, continuând măsurile încurajatoare luate cu ocazia alegerilor parlamentare din 2012; ia, în acest sens, act de participarea Delegației de observare a alegerilor din partea Parlamentului;

20.  încurajează Uniunea Europeană să asigure crearea de sinergii între diferitele posibilități de sprijin oferite de Fondul european pentru democrație, Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului, Instrumentul de stabilitate și Facilitatea pentru societatea civilă, pentru promovarea procesului democratic în Georgia;

21.  solicită autorităților georgiene să continue combaterea crimei organizate, corupției, fraudelor și spălării de bani la toate nivelurile și în toate sferele vieții și să dezvolte un sistem judiciar pe deplin funcțional, dotat cu personal adecvat, independent, printre altele în scopul creșterii încrederii publice în sistemul judiciar și al protejării economiei legale; subliniază, în plus, importanța depolitizării administrației publice, pentru ca aceasta să devină mai eficientă și să nu fie afectată de ingerințe politice;

22.  recunoaște hotărârea și realizările Georgiei în procesul de construire a unei societăți libere, bazate pe statul de drept, democrație și pluralism social; atrage atenția asupra faptului că acest proces se bucură de un sprijin puternic în cadrul societății georgiene; subliniază importanța legislației antidiscriminare pentru asigurarea egalității de drepturi și a protecției pentru toate minoritățile, în special pentru minoritățile etnice, religioase și LGBT; salută adoptarea legii antidiscriminare de către Parlamentul Georgiei și solicită respectarea și implementarea integrală a acesteia în litera și spiritul legislației UE și ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; observă că acesta constituie un pas important în cadrul procesului de liberalizare a regimului de vize; încurajează autoritățile georgiene să desfășoare campanii de informare pe această temă;

23.  ia act de măsurile adoptate de Georgia împotriva islamofobiei și a homofobiei, în conformitate cu angajamentele sale internaționale; subliniază, cu toate acestea, necesitatea ca persoanele vinovate de acte violente de islamofobie și homofobie să fie aduse în fața justiției în mod efectiv;

24.  salută activitatea desfășurată de Georgia în ceea ce privește implementarea acordurilor de facilitare a acordării vizelor și de readmisie; salută, de asemenea, progresele semnificative înregistrate în cadrul dialogului privind vizele; sprijină introducerea la timp a unui regim de călătorii fără viză pentru Georgia de îndată ce toate condițiile sunt îndeplinite, ca o măsură pozitivă concretă în beneficiul cetățenilor georgieni;

25.  îndeamnă guvernul Georgiei să creeze un climat favorabil pentru media liberă, care să promoveze libertatea de exprimare și pluralismul media și să permită acesteia să informeze în mod independent și obiectiv, fără presiuni politice sau economice; solicită, în acest sens, punerea în aplicare în mod integral a legii privind transparența proprietății în domeniul mass-media;

26.  încurajează guvernul să continue să realizeze progrese în privința statului de drept și a accesului la justiție, adoptând noul cod de justiție juvenilă în conformitate cu normele internaționale, pentru a promova accesul la justiție pentru toți copiii; subliniază necesitatea de a întreprinde reforme urgente ale sistemului de protecție socială, pentru a reduce inegalitățile sociale tot mai mari care afectează în special copiii, reflectate în creșterea procentajului de copii care trăiesc sub pragul național de sărăcie (27 % în 2013, comparativ cu 25 % în 2011) și în sărăcie extremă (6 %, comparativ cu 3,9 % din populația generală), trăind cu mai puțin de 1,25 USD pe zi;

27.  salută adoptarea noului cod al muncii și subliniază necesitatea implementării acestuia, precum și a continuării îmbunătățirii standardelor de muncă și a dialogului social, în vederea respectării drepturilor și standardelor muncii stabilite de Organizația Internațională a Muncii;

28.  felicită Georgia pentru hotărârea sa de a avea legături economice mai strânse cu UE, prin efectuarea unor reforme economice profunde și dificile;

29.  felicită Georgia pentru că a fost capabilă să reziste presiunii externe, printre alții, din partea Rusiei, și să-și redirecționeze exporturile către noi piețe, și încurajează Georgia să continue pe acest drum și în viitor; condamnă politica de presiune economică utilizată de către Rusia împotriva Georgiei înainte și după semnarea ZLSAC, în iunie 2014;

30.  este ferm convins că ZLSAC va avea efecte benefice pe termen lung asupra economiei georgiene și va contribui astfel la creșterea calității vieții cetățenilor;

31.  ia act cu satisfacție de ratificarea acordului de către Parlamentul Georgiei la 18 iulie 2014, ceea ce a determinat aplicarea provizorie a ZLSAC începând cu 1 septembrie 2014;

32.  face apel la parlamentele statelor membre să ratifice Acordul de asociere, inclusiv ZLSAC, cât mai curând, astfel încât toate dispozițiile economice și comerciale cuprinse în acord să poată intra în totalitate în vigoare fără întârziere;

33.  subliniază că succesul ZLSAC va fi condiționat de implementarea totală, de către ambele părți, a angajamentelor stabilite în Acord; solicită, în acest sens, UE să ofere Georgiei toată asistența necesară, inclusiv în vederea reducerii costurilor pe termen scurt pentru Georgia; invită statele membre să ofere Georgiei know-how-ul de care dispun în domeniul reformelor economice și al apropierii legislației;

34.  consideră că controlul parlamentar este o condiție fundamentală pentru susținerea democratică a politicilor UE; invită, prin urmare, Comisia să faciliteze monitorizarea periodică și detaliată de către Parlamentul European a implementării ZLSAC, în timp util.

35.  solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a ZLSAC pentru a împiedica dumpingul social și ecologic, în special în perioada de tranziție din unele sectoare;

36.  invită Comisia să-și intensifice furnizarea de asistență și expertiză pentru organizațiile societății civile din Georgia, pentru a le permite să monitorizeze intern și să asigure o mai mare răspundere pentru reformele și angajamentele pe care guvernul le-a asumat, în special în cadrul Acordului și al Programului;

37.  solicită guvernului georgian să coopereze cu organizațiile societății civile și cu ONG-uri prin intermediul unui dialog consecvent;

38.  salută participarea activă a Georgiei la operațiunile de management de criză din cadrul politicii de securitate și apărare comune a UE și solicită Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) să invite Georgia să participe la exercițiile și formările pertinente;

39.  evidențiază rolul esențial al Reprezentantului Special al UE pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia și al EUMM în sprijinirea securității și stabilității din regiunea învecinată Abhaziei și Osetiei de Sud și solicită prelungirea mandatului acesteia dincolo de 2016; solicită, de asemenea, UE să garanteze că EUMM beneficiază de un buget adecvat pentru a-și îndeplini mandatul;

40.  regretă, în această privință, absența unor progrese substanțiale în cadrul convorbirilor de la Geneva, în ciuda eforturilor autorităților georgiene de a se implica în mod constructiv în soluționarea tuturor preocupărilor de ordin umanitar și de securitate în zonele de conflict; solicită eficientizarea rolului UE în acest proces; condamnă așa-numitul proces de „construire a unei frontiereˮ de-a lungul frontierei administrative a regiunilor Abhazia și Țhinvali/Osetia de Sud, care a determinat extinderea suprafeței teritoriilor ocupate în detrimentul Georgiei și care a avut consecințe umanitare devastatoare pentru populația locală, împiedicând procesul de consolidare a încrederii ;

41.  sprijină măsurile pozitive adoptate de guvernul georgian pentru îmbunătățirea relațiilor cu Rusia; solicită Rusiei, în calitatea sa de actor important în regiune, să se implice în mod constructiv pentru a găsi o soluție pașnică la conflicte, în special în cadrul convorbirilor de la Geneva, care au fost mandatate să monitorizeze punerea în aplicare a acordului de încetare a focului din 12 august 2008 dintre Rusia și Georgia; consideră că toate dispozițiile acordului de încetare a focului trebuie respectate pe deplin de ambele părți, în special angajamentul Rusiei de a-și retrage toate forțele armate și dispoziția potrivit căreia Rusia trebuie să garanteze EUMM acces deplin și nelimitat la teritoriile separatiste Abhazia și regiunea Țhinvali/Osetia de Sud; subliniază că este necesar ca refugiații și persoanele strămutate în interiorul țării (PSI) să se reîntoarcă la domiciliile lor permanente în condiții de siguranță și demnitate;

42.  subliniază că este important să se intensifice contactele interpersonale la toate nivelurile în zonele de conflict pentru a crea condițiile necesare unui dialog durabil și a promova în continuare consolidarea încrederii, în scopul de a accelera procesul de pace și de a realiza reconcilierea între părți;

43.  își reiterează convingerea că procesul de asociere nu reprezintă o amenințare pentru interesele politice și economice ale Rusiei și regretă faptul că conducerea Rusiei percepe acest proces din această perspectivă; subliniază că fiecare țară are dreptul să facă propriile sale alegeri politice, dar că angajamentul UE cu partenerii estici vizează extinderea prosperității și creșterea stabilității politice și sociale, de pe urma cărora vor avea de câștigat toate țările din regiune;

44.  subliniază că intrarea în vigoare a Acordului de asociere UE-Georgia și posibila includere a Armeniei în uniunea vamală, precum și lăsarea Azerbaidjanului în afara principalelor blocuri economice, inclusiv a OMC, ar putea afecta relațiile economice tradiționale din regiune; sprijină pe deplin diferențierea progresivă în cadrul Parteneriatului estic, astfel încât aceasta să corespundă diferitelor niveluri de ambiție și capacitate ale partenerilor, dar, cu toate acestea, consideră că o abordare regională este esențială pentru ca UE să poată contribui în mod efectiv la stabilitatea și dezvoltarea economică din Caucazul de Sud; solicită, prin urmare, Comisiei să sprijine țările din regiune în rezolvarea posibilelor probleme care pot decurge din această situație și să ajute Georgia să depună noi eforturi pentru a promova noi forme de cooperare în Caucazul de Sud;

45.  atrage atenția asupra poziției cruciale a Georgiei în ceea ce privește dezvoltarea coridorului sudic și tranzitul conductelor de petrol și gaz, care ar putea avea o importanță strategică pentru securitatea energetică europeană; solicită, în acest sens, respectarea deplină a standardelor de mediu ale UE în construirea infrastructurilor energetice; subliniază, de asemenea, importanța diversificării surselor de energie, în special în ceea ce privește sursele regenerabile de energie, și a alinierii la politicile și obiectivele UE privind schimbările climatice;

46.  solicită Comisiei să asiste și să monitorizeze îndeaproape autoritățile georgiene în programul lor de investiții pentru construcția, reabilitarea și reconstrucția centralelor hidroelectrice, îndemnându-le să respecte pe deplin standardele și normele UE privind, în special, evaluarea impactului asupra mediului a celor mai mari dintre acestea;

47.  subliniază importanța cooperării sale cu Parlamentul Georgiei ca un mijloc de monitorizare a implementării Acordului și a Programului; consideră că intrarea în vigoare a Acordului și crearea unui nou cadru instituțional pentru cooperare, care include Consiliul de asociere, impun o evoluție similară a relațiilor la nivel parlamentar; consideră, prin urmare, că este necesar să se creeze un comitet de asociere parlamentar specific UE-Georgia, dată fiind natura diferită a relațiilor cu Armenia și Azerbaidjan;

48.  solicită Georgiei să ofere societății georgiene informații cuprinzătoare referitoare la Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte, inclusiv teritoriile Abhazia și Osetia de Sud, în cooperare cu Reprezentantul Special al UE pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia și EUMM;

49.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și guvernului și parlamentului Georgiei.

(1) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 137.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2013)0567.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2014)0457.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2014)0229.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2014)0404.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2014)0111.


Acordul de asociere dintre UE şi Georgia ***
PDF 209kWORD 52k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 18 decembrie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte (09827/2014 – C8-0129/2014 – 2014/0086(NLE))
P8_TA(2014)0111A8-0041/2014

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (09827/2014),

–  având în vedere proiectul de acord de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte (17901/2013),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu, în conformitate cu articolul 217, articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a), articolul 218 alineatul (7) și articolul 218 alineatul (8) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0129/2014),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 noiembrie 2011 cuprinzând recomandările Parlamentului European adresate Consiliului, Comisiei și SEAE privind negocierile pentru Acordul de asociere UE - Georgia(1),

–  având în vedere rezoluția sa fără caracter legislativ din 18 decembrie 2014(2), referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf, articolul 99 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0041/2014),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Georgiei.

(1) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 137.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2014)0110.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate