Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2014/2949(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0213/2015

Texte depuse :

B8-0213/2015

Dezbateri :

PV 10/03/2015 - 22
CRE 10/03/2015 - 22

Voturi :

PV 11/03/2015 - 9.13
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0065

Texte adoptate
PDF 258kWORD 115k
Miercuri, 11 martie 2015 - Strasbourg Ediţie definitivă
Raportul pe 2014 privind progresele înregistrate de Serbia
P8_TA(2015)0065B8-0213/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la Raportul pe 2014 privind progresele înregistrate de Serbia (2014/2949(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile președinției Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,

–  având în vedere Decizia 2008/213/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în Parteneriatul european cu Serbia și de abrogare a Deciziei 2006/56/CE(1),

–  având în vedere avizul Comisiei din 12 octombrie 2011 referitor la cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană (SEC(2011)1208),

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2013,

–  având în vedere Rezoluția 1244(1999) a Consiliului de Securitate al ONU, Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție (CIJ) din 22 iulie 2010 privind conformitatea cu dreptul internațional a declarației unilaterale de independență a Kosovo, precum și Rezoluția A/RES/64/298 din 9 septembrie 2010 a Adunării Generale a ONU care a luat act de conținutul avizului și a salutat disponibilitatea UE de a facilita dialogul dintre Belgrad și Pristina,

–  având în vedere declarația și recomandările celei de-a doua reuniuni a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere UE-Serbia din 26-27 noiembrie 2014,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 28 iunie 2013,

–  având în vedere Raportul Comisiei pe 2014 privind progresele înregistrate de Serbia din 8 octombrie 2014 (SWD(2014)0302),

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale din 16 decembrie 2014,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2014 referitoare la Raportul pe 2013 privind progresele înregistrate de Serbia(2),

–  având în vedere rezoluțiile sale, respectiv cea din 27 noiembrie 2014 referitoare la Serbia: cazul lui Šešelj, acuzat de crime de război(3),

–  având în vedere activitatea lui David McAllister din cadrul Comisiei pentru afaceri externe, în calitate de raportor privind Serbia,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Consiliul European din 28 iunie 2013 a hotărât să deschidă negocierile de aderare cu Serbia; întrucât prima conferință interguvernamentală (CIG) a avut loc la 21 ianuarie 2014;

B.  întrucât, în Raportul său pe 2014 privind progresele înregistrate de Serbia, Comisia prezintă progresele realizate de Serbia în procesul de integrare europeană, evaluând eforturile depuse de această țară în vederea respectării criteriilor de la Copenhaga și a condițiilor procesului de stabilizare și de asociere;

C.  întrucât Serbia, la fel ca fiecare țară care aspiră să devină membră a UE, trebuie evaluată în funcție de propriile merite în ceea ce privește implementarea și respectarea aceluiași set de criterii și întrucât calendarul aderării este determinat de viteza și calitatea cu care se realizează reformele necesare;

D.  întrucât, pentru UE, statul de drept constituie un element central în cadrul politicii de extindere,

E.  întrucât Comisia a subliniat necesitatea consolidării guvernării economice, a statului de drept și a capacităților administrației publice în toate țările din Balcanii de Vest;

F.  întrucât Serbia a adoptat măsuri importante în direcția normalizării relațiilor cu Kosovo, rezultând astfel, la 19 aprilie 2013, Primul acord cu privire la principiile aplicabile normalizării relațiilor; întrucât sunt necesare de urgență măsuri suplimentare pentru a soluționa toate problemele încă nerezolvate între cele două țări;

G.  întrucât relațiile de bună vecinătate constituie un element esențial al integrării europene a oricărei țări și întrucât chestiunile bilaterale ar trebui abordate în procesul de aderare în conformitate cu cadrul de negociere, într-un spirit constructiv și de bună vecinătate și ținând seama de interesele generale ale UE și de valorile sale; întrucât au fost realizate progrese importante în procesul de reconciliere istorică între Serbia și vecinii săi;

H.  întrucât trebuie asigurată aplicarea integrală a cadrului juridic privind protecția minorităților, în special în domeniul educației, al utilizării limbii și al accesului la mass-media și al serviciilor religioase în limbile minoritare;

I.  întrucât Președinția sârbă în exercițiu a OSCE în 2015 a survenit într-un moment marcat de conflictul de durată din Ucraina de Est și de sărbătorirea de către OSCE a 40 de ani de la adoptarea Actului final de la Helsinki,

1.  salută începerea oficială a negocierilor de aderare, care a avut loc la prima CIG UE-Serbia la 21 ianuarie 2014, precum și înaltul nivel de pregătire și angajament dovedit de guvernul Serbiei în analiza acquis-ului UE;

2.  salută desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate, evaluate pozitiv de observatorii internaționali; solicită autorităților să țină pe deplin seama de recomandările ultimelor două misiuni de observare a alegerilor ale OSCE/ODIHR;

3.  subliniază progresul înregistrat în implementarea Acordului de stabilizare și de asociere UE-Serbia (ASA), precum și importanța îmbunătățirii acestuia; subliniază că ASA oferă cadrul general pentru intensificarea cooperării dintre Serbia și UE;

4.  salută angajamentul de care dă dovadă noul guvern al Serbiei pentru procesul de integrare europeană și solicită Serbiei să aplice hotărât și direct reformele sistemice și socioeconomice; subliniază că o implementare riguroasă a legislației și a politicilor rămâne un indicator principal al unui proces de integrare reușit; solicită Serbiei să îmbunătățească planificarea, coordonarea și monitorizarea implementării noii legislații și a noilor politici; subliniază că trebuie îmbunătățit caracterul incluziv și transparența procesului de aderare; subliniază că Serbia trebuie să realizeze progrese suplimentare în reforma sa prioritară - cea a statului de drept;

5.  susține că deschiderea capitolelor de negociere trebuie să ia în considerare evoluțiile de la nivel tehnic, dar și contextul politic al relațiilor dintre Serbia și UE; subliniază că capitolele 23 (Sistemul judiciar și drepturile fundamentale) și 24 (Justiție, libertate și securitate) ar trebui deschise în primele etape ale negocierilor; insistă asupra definirii clare a capitolului 35 din acquis-ul UE, în ceea ce privește relațiile cu Kosovo; subliniază faptul că cadrul de negociere prevede o unitate de măsură pentru a stabili dacă progresele înregistrate în cadrul unui anumit capitol sunt cu mult în urma progreselor înregistrate în negocierile generale, permițând astfel, Comisiei să recomande amânarea sau închiderea celorlalte capitole de negociere;

6.  observă că raportul publicat recent de Curtea de Conturi Europeană (CCE) a constatat că finanțarea din Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA), împreună cu alte tipuri de sprijin, au permis Serbiei să facă reforme economice și sociale și să își îmbunătățească gestiunea finanțelor publice; remarcă însă, că reforma sectorului judiciar este semnificativ întârziată; solicită Serbiei să se alinieze la acquis-ul UE în domeniul ajutoarelor de stat; salută utilizarea în general eficientă a asistenței financiare și nefinanciare a UE, după cum a remarcat Curtea de Conturi Europeană și încurajează autoritățile să consolideze practicile bunei guvernări și să se ocupe de restul punctelor slabe vizând conceperea, implementarea și sustenabilitatea proiectelor; invită Comisia să ofere în continuare asistență Serbiei în cadrul IPA într-un mod eficient și transparent;

7.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că majoritatea legilor sunt adoptate în procedura de urgență, ceea ce nu permite întotdeauna o consultare suficientă a părților interesate și a publicului larg;

8.  constată că inundațiile din mai 2014 din Serbia au afectat grav populația și au avut un impact negativ asupra economiei; transmite condoleanțe familiilor victimelor; salută faptul că UE, ca și statele membre, a depus eforturi imediate și substanțiale de salvare și de acordare de asistență, la solicitarea Serbiei, și a organizat o conferință a donatorilor în iulie 2014; subliniază că Comisia a invitat Serbia să adere la mecanismul UE de protecție civilă și salută faptul că, la 16 octombrie 2014, Serbia și-a exprimat interesul de a adera la mecanismul de protecție civilă al UE;

9.  salută Primul acord cu privire la principiile aplicabile normalizării relațiilor, încheiat în cadrul dialogului la nivel înalt dintre prim-miniștrii Serbiei și Kosovo din 19 aprilie 2013; salută angajamentul Serbiei în cadrul procesului de normalizare cu Kosovo și încurajează ferm autoritățile sârbe să joace un rol constructiv în acest proces, precum și în dezvoltarea unor relații de bună vecinătate, care pot materializa interesele atât ale Serbiei, cât și ale Kosovo; observă că ritmul negocierilor generale s-a încetinit și datorită alegerilor anticipate din Serbia și Kosovo; salută formarea unui nou guvern în Kosovo, ceea ce reprezintă un pas important în direcția reluării dialogului la nivel înalt din 9 februarie 2015, care a dus la acordul privind sistemul judiciar de la Mitrovița, și salută în acest sens rolul constructiv al guvernului sârb în încurajarea reprezentanților aleși ai minorității sârbe să participe și să își asume responsabilități în cadrul noului guvern de coaliție de la Priștina; încurajează Serbia și Kosovo să continue implementarea integrală a acordurilor deja încheiate, cu bună-credință și la timp, și UE să realizeze o evaluare a rezultatelor obținute de părți în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor care le revin; încurajează autoritățile sârbe și cele din Kosovo să continue normalizarea relațiilor dintre ele; solicită ambelor părți să depună în continuare eforturi pentru a apropia mai mult comunitățile albaneze și sârbe din Kosovo; subliniază că cadrul de negociere prevede obligația ca progresele înregistrate în contextul procesului de normalizare a relațiilor cu Kosovo, care face obiectul capitolului 35, să fie dublate de o evoluție a negocierilor generale; subliniază că capitolul 35 ar trebui deschis cât mai devreme în procesul de negociere; consideră că normalizarea deplină a relațiilor dintre Serbia și Kosovo ar contribui la aderarea Serbiei la UE;

10.  invită autoritățile sârbe și cele din Kosovo să intensifice cooperarea în vederea anihilării și destructurării rețelelor de criminalitate care controlează, exploatează și fac trafic cu migranții ilegali din Kosovo către unele state membre ale UE, tranzitând Serbia;

11.  solicită Serbiei să facă eforturi mai susținute de aliniere a politicii sale externe și de securitate la cea a UE, inclusiv politica privind Rusia; regretă că Serbia nu s-a aliniat, atunci când a fost invitată, deciziilor Consiliului prin care au fost introduse măsuri restrictive împotriva Rusiei, ținând cont totuși de tradiționalele legături economice, sociale și culturale puternice care există între cele două țări; consideră că Serbia poate să joace un rol major în relațiile dintre UE și Rusia; salută participarea activă a Serbiei la operațiunile internaționale de menținere a păcii; observă că Serbia a primit cu onoruri unele persoane care au interdicție de acordare a vizelor impusă de UE și că organizează exerciții militare împreună cu armata rusă;

12.  salută faptul că Serbia deține președinția în exercițiu a OSCE în 2015, precum și prioritățile acesteia; observă faptul că Serbia, în calitate de președintă a OSCE, intenționează să sprijine toate modalitățile de intensificare a eforturilor pentru soluționarea pașnică a conflictelor existente în zona OSCE; încurajează Serbia să profite de această președinție și să contribuie la stabilizarea situației din estul Ucrainei, acționând ca mediator; recunoaște că Serbia este pregătită pentru a promova și mai mult cooperarea regională; solicită Serbiei în calitate de președinte în exercițiu al OSCE să contribuie la restabilirea OSCE ca o platformă cuprinzătoare pentru rezolvarea aspectelor de securitate din Europa;

13.  încurajează Serbia să coopereze în continuare cu Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII), să consolideze procesele interne pentru crimele de război și să depună eforturi în cooperarea regională, pentru a pune capăt impunității și pentru a face dreptate victimelor crimelor de război și familiilor acestora; subliniază necesitatea adoptării de urgență a unei legislații cuprinzătoare și a unor politici pentru protecția martorilor, a acordării dreptului la despăgubiri pentru victime și familiile lor; își reiterează sprijinul pentru inițiativa RECOM;

14.  invită Serbia ca, în spiritul reconcilierii și al bunelor relații de vecinătate să examineze, în cooperare cu vecinii săi și cu Comisia, Legea sa privind organizarea și competențele autorităților de stat în procedurile privind crimele de război;

15.  solicită Serbiei să-și intensifice cooperarea cu țările învecinate și să își consolideze eforturile pentru căutarea persoanelor dispărute, precum și să facă publice integral toate datele relevante; îndeamnă, în acest sens, autoritățile sârbe să deschidă arhivele armatei poporului iugoslav pentru a stabili adevărul cu privire la evenimentele tragice din trecut și pentru a obține informații; în plus, îndeamnă autoritățile să deschisă și să faciliteze accesul transparent la arhivele care privesc fostele republici ale Iugoslaviei și la documentele fostei agenții de informații (UDBA), inclusiv prin punerea acestora la dispoziția guvernelor respective;

16.  salută semnarea Declarației privind rolul statului în rezolvarea problemei persoanelor dispărute ca urmare a unui conflict armat și a abuzurilor privind drepturile omului, sub auspiciile Comisiei internaționale pentru persoane dispărute; subliniază că trebuie consolidate eforturile vizând găsirea și identificarea persoanelor dispărute și localizarea gropilor comune din războaiele din Croația, Bosnia și Herțegovina și Kosovo, precum și respectarea dreptului familiilor victimelor de a cunoaște soarta membrilor lor de familie dispăruți;

17.  apreciază abordarea constructivă a guvernului sârb în ceea ce privește relațiile cu țările învecinate, întrucât aceasta a permis un progres substanțial atât în domeniul cooperării regionale, cât și al unor relații mai strânse cu UE; încurajează Serbia să coopereze mai îndeaproape cu țările învecinate și să inițieze și alte acțiuni de cooperare transfrontalieră pentru a îmbunătăți, printre altele, dezvoltarea economică a regiunilor de frontieră și a zonelor populate de minorități; subliniază că trebuie promovate politicile vizând schimburile și contactele între tineri în cadrul procesului de reconciliere; salută faptul că, în general, Serbia și-a respectat obligațiile sale internaționale și și-a dezvoltat și mai mult relațiile bilaterale cu vecinii săi; reiterează importanța crucială a reconcilierii; încurajează Serbia să implementeze integral acordurile bilaterale cu țările învecinate și să soluționeze pragmatic chestiunile bilaterale încă nerezolvate; salută întâlnirea de la Belgrad dintre prim-miniștrii Serbiei și Albaniei din 10 noiembrie 2014; încurajează Serbia să sprijine în mod activ și să contribuie în mod constructiv la evoluțiile Bosniei și Herțegovina în direcția integrării europene; salută, de asemenea, faptul că Serbia participă în continuare în mod activ la inițiativele regionale, cum ar fi Procesul de cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP);

18.  subliniază rolul esențial al Parlamentului Serbiei și al societății civile în cadrul procesului negocierilor de aderare; salută adoptarea de către Parlament, la 4 iunie 2014, a Deciziei care reglementează procedura de examinare a propunerilor privind poziția de negociere în timpul negocierilor de aderare; salută adoptarea, la 26 august 2014, a orientărilor privind includerea organizațiilor societății civile în procesul de adoptare a reglementărilor și solicită o implicare mai mare a societății civile în procesul de integrare; invită guvernul să se abțină de la retorica antieuropeană și să organizeze dialoguri și consultări publice periodice cu toate părțile interesante relevante pentru a se garanta transparența totală a negocierilor și a se furniza toate informațiile pentru o dezbatere constructivă cu privire la funcționarea UE și a aderării la aceasta, precum și pentru a înlesni participarea lor largă la acest proces;

19.  salută activitatea organismelor de reglementare independente și contribuția acestora la îmbunătățirea cadrului juridic și a responsabilității instituțiilor statului; subliniază că instituțiile de stat trebuie să acționeze într-un mod transparent și responsabil; sprijină activitatea autorităților de stat independente, cum ar fi Ombudsmanul, Comisarul pentru informațiile de importanță publică și altele; solicită autorităților de stat să protejeze independența acestor organisme și să coopereze pe deplin cu ele atunci când își exercită competențele; consideră că autoritățile ar trebui să le pună la dispoziție toate resursele financiare și administrative necesare pentru activitatea lor; subliniază că trebuie să se dea un curs adecvat recomandărilor acestora, iar independența lor trebuie respectată pe deplin;

20.  condamnă denunțarea publică nefondată a Ombudsmanului de către miniștri ai guvernului, subliniază că rolul Ombudsmanului este central în sistemul de control și echilibru al guvernului și invită autoritățile să se asigure că independența și integritatea Ombudsmanului sunt menținute; invită autoritățile să ofere Ombudsmanului sprijin politic și administrativ deplin în activitatea sa și să garanteze dreptul acestuia de a cere documente oficiale în conformitate cu Legea privind informarea publică;

21.  subliniază că Serbia a ratificat convențiile principale privind drepturile la muncă ale OIM, precum și Carta Socială Europeană; atrage atenția asupra faptului că drepturile lucrătorilor și drepturile sindicale încă sunt limitate, în pofida garanțiilor constituționale, și invită Serbia să consolideze și mai mult aceste drepturi; observă că sunt necesare proceduri suplimentare cu privire la sindicatele lucrătorilor și dreptul la grevă pentru a asigura claritatea; remarcă că există doar câteva acorduri colective sectoriale, unele au expirat iar altele trebuie reînnoite; își exprimă îngrijorarea că dialogul social este în continuare deficitar, iar partenerii sociali nu sunt consultați cu regularitate; solicită luarea de măsuri suplimentare pentru a consolida dialogul social și rolul consultativ al acestor actori în cadrul procesului de legiferare;

22.  reafirmă importanța promovării, protejării și aplicării drepturilor omului și a libertăților fundamentale la toate nivelurile societății sârbe, fără niciun fel de discriminare, în conformitate cu standardele europene și internaționale; remarcă adoptarea, la 2 octombrie 2014, a unui plan de acțiune pentru implementarea strategiei împotriva discriminării și solicită respectarea femeilor, a persoanelor cu dizabilități, a persoanelor LGBTI, a tuturor minorităților, naționale, etnice, sexuale și asigurarea drepturilor acestora; încurajează autoritățile sârbe să depună eforturi suplimentare în vederea garantării reprezentării egale a femeilor în viața politică și publică; remarcă însă că capacitatea administrativă în domeniul egalității de gen este în continuare scăzută și îndeamnă autoritățile sârbe să își intensifice eforturile în acest sens; salută decizia guvernului sârb de a permite organizarea la 28 septembrie 2014 a „Pride parade”, care a avut loc la Belgrad fără incidente majore și felicită guvernul pentru sprijinul acordat și, de asemenea, poliția pentru acțiunile întreprinse;

23.  salută înființarea Consiliului Național pentru Drepturile Copilului și încurajează acest organism să-și utilizeze pe deplin mandatul pentru a se asigura că prioritățile legate de drepturile copiilor se reflectă integral în planurile de acțiune pe care guvernul Serbiei le elaborează ca parte a procesului de aderare;

24.  remarcă progresele realizate în implementarea strategiei și a planului de acțiune privind reforma judiciară pentru perioada 2013-2018; salută adoptarea normelor pentru evaluarea activității judecătorilor și a procurorilor; subliniază importanța maximă a unui sistem judiciar independent și subliniază că reforma sistemului judiciar trebuie încheiată astfel încât să se asigure independența și imparțialitatea totală a judecătorilor și a procurorilor; solicită autorităților să nu amâne adoptarea proiectului de lege privind asistența judiciară, asigurându-se totodată că cetățenii cei mai vulnerabili au acces la serviciile gratuite de asistență judiciară; subliniază că trebuie soluționată chestiunea privind cazurile de abuz în serviciu și își exprimă îngrijorarea cu privire la reclasificarea lor masivă; subliniază că sunt necesare reforme constituționale pentru a garanta independența sistemului judiciar;

25.  salută puternica implicare politică în combaterea corupției, precum și mai buna transpunere în practică a recomandărilor Grupului de state împotriva corupției (GRECO); salută adoptarea de către parlamentul sârb, la 25 noiembrie 2014, a Legii privind protecția persoanelor care semnalează infracțiuni; salută faptul că se efectuează mai multe anchete în dosare de corupție la nivel înalt și că s-au făcut eforturi pentru îmbunătățirea coordonării; subliniază că sunt necesare eforturi considerabile pentru a consolida și aplica integral cadrul juridic în vederea combaterii corupției și pentru a sprijini reformele prin alocarea unor resurse corespunzătoare; subliniază că scurgerile de informații către mass-media cu privire la anchetele în curs, ce încalcă prezumția de nevinovăție, constituie un motiv de îngrijorare gravă și acestea ar trebui investigate, analizate, soluționate și eliminate conform legii; condamnă, de asemenea, presiunea exercitată de mass-media sau de partidele politice asupra organismelor anticorupție independente și consideră, în acest sens, că ar trebui consolidate resursele și competențele Agenției anticorupție; observă că astfel de metode pot încetini în mod semnificativ desfășurarea negocierilor de aderare; solicită adoptarea de măsuri suplimentare pentru protejarea independenței și integrității sistemului judiciar și a accesului la justiție;

26.  observă că în regiune sunt larg răspândite corupția și crima organizată, acestea reprezentând totodată, un obstacol în calea dezvoltării democratice, sociale și economice a Serbiei; consideră că e absolută nevoie de o strategie regională și o cooperare consolidată între toate țările din regiune, pentru a soluționa mai eficient aceste probleme;

27.  observă cu îngrijorare lipsa de transparență în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și, prin urmare, riscul mare de corupție; subliniază că finanțarea partidelor politice trebuie să fie transparentă și în conformitate cu practicile comune ale UE și cu cele mai ridicate standarde internaționale;

28.  salută adoptarea Legii privind informarea publică și mass-media, a Legii privind mass-media electronice și a Legii privind serviciul public de radiodifuziune și solicită implementarea imediată a acestora; subliniază că, atunci când se implementează noul pachet privind mass-media, ar trebui asigurată și sustenabilitatea difuzării publice în limbile minorităților, precum și sustenabilitatea și stabilitatea financiară a serviciilor publice și a mass-mediei locale și regionale; își exprimă îngrijorarea cu privire la deteriorarea condițiilor de exercitare plenară a libertății de exprimare în Serbia și subliniază necesitatea unei transparențe totale în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei; își exprimă îngrijorarea cu privire la presiunile și amenințările exercitate împotriva jurnaliștilor, care au condus la o creștere a autocenzurii și îndeamnă autoritățile sârbe să ia măsuri pentru a aduce vinovații în fața justiției; observă cu îngrijorare că presiunea politică subminează independența mass-mediei; reiterează importanța libertății mass-mediei, aceasta fiind una dintre valorile esențiale ale UE; solicită autorităților sârbe să creeze un mediu care sprijină libertatea de expresie și a mass-mediei;

29.  invită guvernul sârb să aplice integral și nediscriminatoriu Legea privind reabilitarea; sugerează totodată, guvernului sârb să aducă modificări suplimentare Legii privind restituirile, pentru a înlătura toate obstacolele procedurale și impedimentele juridice în ceea ce privește restituirea în natură;

30.  salută alegerile pentru consiliile minorităților naționale din 26 octombrie 2014; subliniază importanța Consiliilor Naționale ale Minorităților, dat fiind rolul lor în aplicarea drepturilor individuale și colective ale minorităților naționale, și solicită Serbiei să se asigure că nivelul drepturilor și competențelor obținute este păstrat în procesul alinierii lor juridice la decizia Curții Constituționale a Serbiei, precum și finanțarea lor adecvată și verificabilă; solicită Serbiei să asigure implementarea consecventă în întreaga țară a legislației privind protecția minorităților, inclusiv în ceea ce privește educația, utilizarea limbilor și accesul la mass-media și la serviciile religioase în limbile minorităților, precum și reprezentarea adecvată a membrilor minorităților naționale în administrația publică, în organismele locale și regionale și în parlamentul național; încurajează angajamentul Serbiei în elaborarea unui plan de acțiune concret privind poziția minorităților naționale în cadrul planului de acțiune pentru capitolul 23; încurajează autoritățile sârbe să adopte măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți situația romilor, în special în ceea ce privește educația, locuințele și ocuparea forței de muncă; îndeamnă guvernul să crească gradul de conștientizare a populației rome privind drepturile civile și, de asemenea, să ofere romilor aceeași protecție a siguranței; subliniază importanța încurajării romilor să participe la viața publică; solicită autorităților sârbe să îmbunătățească planificarea, coordonarea și monitorizarea implementării politicilor și acțiunilor de incluziune a romilor la nivel național și local;

31.  subliniază importanța restituției bunurilor confiscate de la bisericile și comunitățile religioase ale minorităților în perioada regimului comunist; subliniază rolul statului în crearea unei politici imparțiale față de bisericile istorice din țară, inclusiv cele aparținând minorităților; subliniază că libertatea religioasă nu poate fi garantată în lipsa unei astfel de restituiri;

32.  observă că și diversitatea culturală a Voivodinei contribuie la identitatea Serbiei, iar protejarea și sprijinirea minorităților sale, precum și conservarea și promovarea diversității naționalităților, care a funcționat bine timp de secole, reprezintă, prin urmare, o preocupare fundamentală; îndeamnă la conservarea multilingvismului și a diversității culturale; subliniază, de asemenea, că autonomia Voivodinei nu ar trebui diminuată și reamintește guvernului necesitatea de a prezenta fără întârziere legea privind competențele și finanțarea provinciei autonome Voivodina;

33.  în ceea ce privește importanța grupărilor europene pentru cooperare teritorială (GECT) pentru dezvoltarea ulterioară a cooperării transfrontaliere între statele membre ale UE și vecinii lor, solicită guvernului sârb să asigure cadrul legal necesar care să permită participarea Serbiei la grupările europene de cooperare teritorială;

34.  salută noua strategie de reformă a administrației publice, înființarea unui minister special al administrației publice și al administrației autonome locale, precum și accentul mai mare pus pe planificarea și coordonarea politicilor în urma creării Secretariatului pentru politici publice, aceștia reprezentând pași pozitivi în direcția unei administrații publice mai eficiente; își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de transparență în recrutarea angajaților din administrația publică și la capacitatea de administrare și de gestionare de la nivel local; îndeamnă autoritățile să asigure un proces transparent și bazat pe merite în numirea și promovarea funcționarilor și a demnitarilor publici;

35.  încurajează autoritățile sârbe să facă reforme economice structurale, astfel încât să sprijine creșterea, să îmbunătățească mediul de afaceri și climatul de investiții în întreaga Serbie, precum și să asigure o dezvoltare socială și economică echilibrată în toate regiunile, să combată nivelurile ridicate de șomaj și sărăcie, să realizeze consolidarea fiscală și să combată corupția, care rămâne o amenințare majoră la adresa mediului de afaceri; remarcă cu îngrijorare nivelul ridicat al șomajului în rândul tinerilor și solicită guvernului să se ocupe de această problemă prin asigurarea unor oportunități adecvate pentru tineri și a unei educații adaptate la necesitățile pieței muncii; subliniază necesitatea de a asigura un sistem de învățământ accesibil, care oferă oportunitățile de formare și de muncă pentru tineri și acces la programe de studii europene, cum ar fi programul Erasmus; salută adoptarea codului muncii, a legii privind falimentul, a legii privind privatizarea și a legii privind urbanismul și construcțiile, care reprezintă cadrul legislativ atât pentru reformele structurale, cât și pentru îmbunătățirea mediului de afaceri;

36.  solicită îmbunătățirea mediului de afaceri, prin implementarea în acest domeniu a reformelor structurale planificate, prin consolidarea sistemului juridic și prin asigurarea unei aplicări uniforme a legislației; insistă asupra necesității urgente de a elimina obstacolele administrative din mediul de afaceri, mai ales în ceea ce privește IMM-urile, și subliniază importanța restructurării necesare a întreprinderilor publice, respectând în același timp drepturile lucrătorilor și importanța ocupării forței de muncă în sectorul public pentru cetățenii sârbi și bunăstarea lor, precum și încrederea lor în principalele servicii publice;

37.  ia act de eforturile depuse pentru modificarea Codului Penal; observă, cu toate acestea, persistența incertitudinii juridice în sectorul privat în urma modificărilor făcute; își reiterează îngrijorarea cu privire la dispozițiile noului articol 234 privind abuzul în poziții de responsabilitate, care lasă loc în continuare unor interpretări arbitrare; observă că majoritatea cazurilor din trecut privind abuzul în serviciu par să fi fost reclasificate, fără o analiză adecvată, în cazuri privind abuzul de poziție dominantă, prin urmare, solicită o examinare independentă și detaliată a cazurilor reclasificate, astfel încât să se renunțe imediat la urmăririle penale injuste și de lungă durată;

38.  felicită Serbia pentru organizarea la Belgrad a summit-ului China - Europa Centrală și de Est; salută planurile de cooperare consolidată și speră că acestea vor respecta standardele europene; ia act de acordurile inițiale privind proiectele din domeniul energiei și infrastructurii încheiate în timpul summit-ului și reamintește Serbiei și altor țări din regiune că proiectele ar trebui să țină cont de obiectivele pe termen lung ale politicilor UE;

39.  ia act de faptul că pregătirile în domeniul energiei au înregistrat progrese moderate; subliniază că este necesar ca Serbia să își intensifice eforturile în vederea alinierii la acquis-ul în domeniul energiei, în special în realizarea obiectivelor vizând eficiența energetică și sursele regenerabile de energie și prevenirea ajutorului de stat pentru sectorul lignitului, și să efectueze separarea în sectorul gazelor și restructurarea întreprinderii de stat care furnizează gaze naturale, ca o chestiune prioritară; solicită Comisiei să sprijine guvernul sârb în eforturile sale de a reduce dependența țării de importurile de energie prin mărirea diversității resurselor de energie; încurajează Serbia să inițieze o revizuire a strategiei propuse în domeniul energiei; invită guvernul să-și consolideze eforturile în domeniul energiei din surse regenerabile, în special în ceea ce privește Directiva privind energia din surse regenerabile, ca o primă etapă necesară pentru realizarea securității energetice și a îndeplinirii obiectivelor vizând sursele regenerabile de energie din Strategia UE 2020;

40.  regretă că în domeniul mediului și al schimbărilor climatice au fost realizate progrese nesemnificative și invită autoritățile sârbe să adopte rapid o politică și o strategie cuprinzătoare privind clima la nivelul întregii țări, în conformitate cu obiectivele UE;

41.  este preocupat de faptul că instituțiile academice, împreună cu autoritățile de stat și funcționarii publici nu s-au ocupat de acuzațiile de plagiat din universități;

42.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernului și parlamentului Serbiei.

(1) JO L 80, 19.3.2008, p. 46.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2014)0039.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2014)0065.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate