Parlamentul European,

–  având în vedere întrebările cu solicitare de răspuns oral adresate Consiliului și Comisiei referitoare la distrugerea siturilor culturale de către ISIS/Da’esh (O-000031/2015 – B8-0115/2015 și O-000032/2015 – B8-0116/2015),

–  având în vedere articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că „acțiunea Uniunii urmărește să încurajeze cooperarea dintre statele membre”, în special în ceea ce privește „conservarea și protejarea patrimoniului cultural de importanță europeană” și că „Uniunea și statele membre favorizează cooperarea cu țările terțe și cu organizațiile internaționale care au competențe în domeniul culturii”,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 116/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind exportul bunurilor culturale(1),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului din 7 iulie 2003 privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2465/96(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1332/2013 al Consiliului din 13 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria(3), adoptat pe baza Deciziei 2013/760/PESC a Consiliului din 13 decembrie 2013 de modificare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei(4), în special articolul 11c referitor la importul, exportul sau transferul de bunuri culturale siriene,

–  având în vedere Acțiunea comună 2001/555/PESC a Consiliului din 20 iulie 2001 privind înființarea Centrului Satelitar al Uniunii Europene(5), modificată prin Acțiunea comună 2009/834/PESC a Consiliului(6),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului din octombrie 2012 privind crearea unei rețele informale a autorităților de aplicare a legii și a experților competenți în domeniul bunurilor culturale (UE CULTNET) (14232/2012),

–  având în vedere Al doilea protocol la Convenția de la Haga din 1954 pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat, din 1999,

–  având în vedere Convenția UNESCO privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului, exportului și transferului ilicit de proprietate culturală din 14 noiembrie 1970,

–  având în vedere Convenția UNESCO privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural din 16 noiembrie 1972,

–  având în vedere Convenția UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din 17 octombrie 2003,

–  având în vedere Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale din 20 octombrie 2005,

–  având în vedere Convenția UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal din 1995,

–  având în vedere Rezoluția 2199 a Consiliului de Securitate al ONU din 12 februarie 2015 privind amenințările la adresa păcii și securității internaționale cauzate de actele de terorism ale Al-Qaida(7),

–  având în vedere Carta de la Veneția din 1964 pentru conservarea și restaurarea monumentelor și siturilor, prin care se instituie un cadru internațional pentru conservarea și restaurarea clădirilor vechi,

–  având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, adoptat la 17 iulie 1998, îndeosebi articolul 8 alineatul (2) litera (b) punctul (ix), în care atacurile îndreptate cu intenție împotriva edificiilor dedicate religiei, educației, artei, științei sau unor scopuri caritabile, monumentelor istorice, spitalelor și locurilor în care sunt adăpostiți bolnavii și răniții sunt calificate drept crime de război, în cazul în care ele nu sunt obiective militare,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2015 referitoare la Raportul anual pe 2013 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință(8), în care, la punctul 211, se stipulează că „formele intenționate de distrugere a patrimoniului cultural și artistic, astfel cum se întâmplă în această perioadă în Irak și Siria, ar trebui să fie urmărite penal ca fiind crime de război și crime împotriva umanității”,

–  având în vedere Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu din 6 februarie 2015, intitulată „Elemente referitoare la o strategie regională a UE pentru Siria și Irak, precum și pentru amenințarea reprezentată de Da’esh” (JOIN(2015)0002), în care Comisia și Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au recunoscut gravitatea distrugerii și jefuirii patrimoniului cultural în cadrul eforturilor de soluționare a crizelor din Siria și Irak și amenințarea pe care o reprezintă Da’esh,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât numeroase situri arheologice, religioase și culturale din Siria și Irak au fost recent ținta directă a unor distrugeri săvârșite de grupări extremiste afiliate în special la Statul Islamic din Irak și Siria (ISIS/Da’esh) și întrucât aceste atacuri sistematice îndreptate împotriva patrimoniului cultural au fost descrise de directoarea generală a UNESCO, Irina Bokova, drept „epurare culturală”;

B.  întrucât, potrivit UNESCO, termenul de „epurare culturală” se referă la o strategie care urmărește în mod intenționat să distrugă diversitatea culturală, vizând deliberat persoane identificate pe baza sorginții lor culturale, etnice sau religioase, asociată cu atacuri deliberate îndreptate împotriva locurilor lor de cult, a celor dedicate memoriei comune și învățământului și întrucât strategia de epurare culturală ce poate fi constatată în Irak și Siria se concretizează în atacuri asupra patrimoniului cultural, îndreptate atât împotriva expresiilor fizice, concrete și întruchipate în edificii ale culturii, cum sunt monumentele și clădirile, cât și asupra minorităților și a expresiilor spirituale ale culturii, cum sunt obiceiurile, tradițiile și convingerile(9);

C.  întrucât unele acte de distrugere a patrimoniului cultural au fost considerate, în anumite circumstanțe, drept crime împotriva umanității(10); întrucât, în special atunci când vizează membrii unui grup religios sau etnic, aceste acte pot fi asimilate infracțiunii de persecuție, prevăzute la articolul 7 alineatul (1) litera (h) din statutul Curții Penale Internaționale;

D.  întrucât astfel de acte de distrugere a obiectelor și siturilor culturale și istorice nu sunt noi și nu se limitează doar la Irak și Siria; întrucât, potrivit UNESCO, patrimoniul cultural constituie o componentă importantă a identității culturale a comunităților, a grupurilor și a persoanelor, precum și a coeziunii sociale, astfel că distrugerea intenționată a acestuia poate avea consecințe negative asupra demnității umane și a drepturilor omului(11); întrucât, așa cum a subliniat, printre alții, UNESCO, produsele care provin din jefuirea siturilor culturale și religioase și din traficul cu obiecte culturale și religioase comise de către ISIS/Da’esh în Irak și Siria sunt utilizate la finanțarea activităților teroriste ale ISIS/Da’esh, obiectele de artă și culturale devenind astfel „arme de război”;

E.  întrucât, la 1 martie 2014, mulțumită finanțării oferite de Uniunea Europeană, UNESCO, împreună cu alți parteneri strategici, a lansat un proiect cu durata de trei ani intitulat „Salvgardarea în regim de urgență a patrimoniului sirian”, care urmărește în special protejarea urgentă a patrimoniului cultural sirian;

F.  întrucât Uniunea Europeană a ratificat Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, adoptată la 20 octombrie 2005, care a fost primul instrument internațional prin care a fost recunoscută natura duală, economică și culturală, a bunurilor culturale care, în consecință, „nu trebuie tratate ca având exclusiv valoare comercială”;

G.  întrucât Convenția UNESCO privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului, exportului și transferului ilicit de proprietate culturală, adoptată la 17 noiembrie 1970, și Convenția UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, adoptată la 24 iunie 1995, constituie instrumente esențiale de consolidare a protecției patrimoniului cultural mondial;

H.  întrucât comercializarea ilicită a bunurilor culturale constituie, în prezent, ca importanță, cea de a treia formă ilicită de comerț, după traficul cu droguri și cel cu arme; întrucât acest comerț ilicit este dominat de rețelele de crimă organizată; întrucât mecanismele actuale, naționale și internaționale, nu sunt dotate sau sprijinite în mod adecvat pentru soluționarea problemei(12);

I.  întrucât, cu toate că combaterea comerțului ilicit cu bunuri culturale nu constituie o competență specifică a Uniunii Europene, în măsura în care nu este definită ca atare în tratate, aceasta se circumscrie totuși mai multor domenii de competență ale UE, cum ar fi piața internă, spațiul de libertate, securitate și justiție (SLSJ), cultura și politica externă și de securitate comună (PESC);

J.  întrucât există o nevoie urgentă de a coordona mai bine lupta împotriva comerțului ilicit cu artefacte culturale și de a colabora îndeaproape la promovarea sensibilizării și a schimbului de informații, precum și la consolidarea cadrelor juridice; reamintind, în acest context, faptul că, în decembrie 2011, în concluziile sale privind prevenirea și combaterea infracțiunilor împotriva bunurilor culturale, Consiliul a recomandat, inter alia, ca statele membre să-și consolideze cooperarea la nivelul autorităților de aplicare a legii, al autorităților culturale și al organizațiilor private;

K.  întrucât, în octombrie 2012, printr-o rezoluție a Consiliului a fost instituită o rețea informală a autorităților de aplicare a legii și a experților competenți în domeniul bunurilor culturale (UE CULTNET), ale cărei obiective principale sunt îmbunătățirea schimbului de informații cu privire la prevenirea comerțului ilicit cu bunuri culturale și identificarea și partajarea informațiilor legate de rețelele infracționale suspectate a fi implicate în activități de comerț ilicit;

L.  întrucât, sâmbătă, 28 martie 2015, directoarea generală Irina Bokova a lansat la Bagdad campania #Unite4Heritage („Toți uniți pentru patrimoniu”), care urmărește mobilizarea, la nivel mondial, a sprijinului în vederea protejării patrimoniului cultural, făcând uz de puterea rețelelor de socializare,

1.  condamnă ferm distrugerea intenționată a siturilor culturale, arheologice și religioase săvârșită de ISIS în Siria și Irak;

2.  invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) să întreprindă acțiunile necesare la nivel politic, în conformitate cu Rezoluția 2199 a Consiliului de Securitate al ONU din 12 februarie 2015, pentru a pune capăt comerțului ilegal cu bunuri culturale din teritoriile Siriei și Irakului atât timp cât în respectivele teritorii există conflicte, împiedicând utilizarea acestora ca sursă de finanțare;

3.  invită VP/ÎR să recurgă la diplomația culturală și la dialogul intercultural ca instrument de reconciliere a diferitelor comunități și de refacere a siturilor distruse;

4.  invită VP/ÎR, UE și statele membre ale acesteia să aplice măsuri de securitate la frontierele externe ale UE pentru a împiedica introducerea ilegală a bunurilor culturale provenind din Siria și Irak în Uniune și să coopereze eficient în cadrul unui demers comun împotriva comercializării artefactelor de origine siriană și irakiană în Europa, având în vedere că o mare parte a comerțului cu obiecte de artă din Orientul Mijlociu are ca destinație piața europeană, precum și Statele Unite și zona Golfului;

5.  sugerează, în acest context, ca, în concordanță cu punctul 17 din Rezoluția 2199 a Consiliului de Securitate al ONU din 12 februarie 2015, Comisia să se concentreze asupra combaterii comerțului ilicit cu artefacte culturale și, în mod specific, cu bunuri de patrimoniu cultural scoase ilegal din Irak cu începere de la 6 august 1990 și din Siria cu începere de la 15 martie 2011; invită Comisia să elaboreze o abordare coordonată pentru combaterea acestui comerț ilegal, conlucrând cu structurile competente din cadrul serviciilor de investigații de la nivel național și în strânsă cooperare cu UNESCO și cu alte organizații internaționale, cum ar fi Consiliul Internațional al Muzeelor (International Council of Museums, ICOM), Comitetul Internațional al Scutului Albastru din cadrul ICOM (International Committee of the Blue Shield, ICBS), Europol, Interpol, Institutul Internațional pentru Unificarea Dreptului Privat (International Institute for the Unification of Private Law, UNIDROIT), Organizația Mondială a Vămilor (World Customs Organisation, WCO), Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (International Council on Monuments and Sites, ICOMOS) și Centrul Internațional de Studiu al Conservării și Restaurării Bunurilor Culturale (International Centre for the Study of the Preservation and Restoration of Cultural Property, ICCROM);

6.  invită VP/ÎR să implice Centrul Satelitar al Uniunii Europene din Torrejón, care sprijină procesul decizional al Uniunii în contextul PESC prin furnizarea de materiale rezultate din analiza imaginilor prin satelit, în scopul monitorizării și listării siturilor arheologice și culturale din Siria și Irak și al sprijinirii activităților arheologilor sirieni, cu scopul de a preveni comiterea altor jafuri și de a salva viețile civililor;

7.  invită Comisia să pună bazele unui schimb de informații și de bune practici rapid și sigur între statele membre pentru a combate în mod eficace comerțul ilicit cu artefacte culturale scoase ilegal din Irak și Siria și să îndemne statele membre să recurgă la instrumentele internaționale împotriva traficului ilegal de bunuri culturale în cazul polițiștilor și agenților vamali, cum ar fi baza de date dedicată a Interpolului „I-24/7” pentru operele de artă furate și instrumentul de comunicare online din cadrul programului ARCHEO al Organizației Mondiale a Vămilor (WCO);

8.  solicită să se analizeze posibilitatea creării unor programe de formare europene care să fie destinate judecătorilor, polițiștilor și agenților vamali, administrațiilor publice și, la nivel mai general, actorilor de pe piață, pentru a le permite celor implicați în combaterea comerțului ilicit cu bunuri culturale să-și dezvolte și să-și îmbunătățească cunoștințele de specialitate și pentru a susține inițiativele precum cursul de învățare online destinat sirienilor care își desfășoară activitatea profesională în domeniul protejării patrimoniului promovat de ICOMOS în ianuarie 2013, care pune la dispoziție informații privind gestionarea riscului de dezastre, acordarea de prim ajutor pentru colecțiile culturale și tehnica documentării;

9.  solicită Comisiei să se implice în proiecte internaționale ale societății civile care urmăresc protejarea și semnalarea bunurilor culturale aflate în pericol, cum ar fi proiectul de tehnologie geospațială al AAAS, și să sprijine în continuare activitățile comunităților de cercetare precum Project Mosul, dezvoltat de Initial Training Network for Digital Cultural Heritage (Rețeaua de formare inițială pentru patrimoniul cultural digital) (finanțat printr-un grant pentru acțiuni Marie Skłodowska-Curie);

10.  invită Comisia să susțină mai puternic Observatorul Internațional pentru Traficul Ilegal cu Bunuri Culturale din cadrul ICOM, care a elaborat o „listă roșie de urgență” a antichităților siriene și irakiene aflate în pericol, concepută ca un instrument destinat muzeelor, agenților vamali, polițiștilor, precum și comercianților și colecționarilor de opere de artă, și care intenționează să folosească imagini prin satelit pentru a monitoriza situația la fața locului, în colaborare cu Institutul Națiunilor Unite pentru Instruire și Cercetare (UNITAR);

11.  invită UE și statele membre să conceapă campanii de sensibilizare menite să descurajeze achiziționarea și vânzarea de bunuri culturale provenite din comerțul ilicit în zonele de război;

12.  invită statele membre să ia măsurile necesare pentru a implica universitățile, organismele de cercetare și instituțiile culturale, de exemplu prin coduri deontologice, în lupta împotriva comerțului ilicit cu bunuri culturale provenite din zone de război;

13.  invită Comisia să sprijine campania #Unite4Heritage a UNESCO prin inițierea unei campanii de informare axate pe Irak și Siria, cu scopul de a sensibiliza cu privire la importanța patrimoniului lor cultural, cu privire la modul în care produsul acestor jafuri este utilizat pentru finanțarea activităților teroriste, precum și cu privire la eventualele sancțiuni aplicate în cazul importului ilegal de bunuri culturale provenite din aceste țări sau din alte țări terțe;

14.  invită Comisia să consolideze și să îmbunătățească funcționarea rețelei informale a autorităților de aplicare a legii și a experților competenți în domeniul bunurilor culturale (UE CULTNET), creată prin Rezoluția Consiliului în octombrie 2012, al cărei obiectiv constă în îmbunătățirea schimbului de informații cu privire la prevenirea comerțului ilicit cu bunuri culturale, și să aibă în vedere crearea unui instrument suplimentar de control al importului de bunuri culturale scoase ilegal din Siria și Irak și aduse în UE;

15.  invită Consiliul să consolideze unitățile din cadrul Eurojust și Europol dedicate asistenței pentru anchetele în curs, prevenirii comerțului ilicit cu bunuri culturale și schimbului de informații în domeniu;

16.  încurajează relansarea acțiunilor Comitetului Internațional al Scutului Albastru din cadrul ICOM;

17.  invită Uniunea Europeană să adopte, în colaborare cu UNESCO și cu Curtea Penală Internațională, măsurile necesare pentru a extinde categoria crimelor împotriva umanității din dreptul internațional astfel încât aceasta să cuprindă actele de deteriorare sau distrugere intenționată, la scară largă, a patrimoniului cultural al umanității;

18.  invită statele membre care nu au făcut-o încă să ratifice Convenția UNESCO din 1970 privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului, exportului și transferului ilicit de proprietate culturală, Convenția UNIDROIT din 1995, Convenția de la Haga din 1954 pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat și al doilea protocol la aceasta, din 1999;

19.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, directorului general al UNESCO, Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 39, 10.2.2009, p. 1. (2) JO L 169, 8.7.2003, p. 6. (3) JO L 335, 14.12.2013, p. 3. (4) JO L 335, 14.12.2013, p. 50. (5) JO L 200, 25.7.2001, p. 5. (6) JO L 297, 13.11.2009, p. 18. (7) http://www.refworld.org/docid/54ef1f704.html (8) Texte adoptate, P8_TA(2015)0076. (9) http://www.unesco.org/new/en/media-services/single-view/news/conference_report_heritage_and_cultural_diversity_at_risk_in_iraq_and_syria/ (10) Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, Kordić și Čerkez, 26 februarie 2001, IT-95-14/2, punctele 207 și 208. (11) Declarația UNESCO din 2003 referitoare la distrugerea intenționată a patrimoniului cultural. (12) http://www.africa-eu-partnership.org/newsroom/all-news/morocco-africa-eu-workshop-fight-against-illegal-trafficking-cultural-goods