Index 
Texte adoptate
Miercuri, 11 februarie 2015 - StrasbourgEdiţie definitivă
Măsurile de salvgardare prevăzute de Acordul cu Islanda ***I
 Măsurile antidumping sau antisubvenții ***I
 Efectul combinat al măsurilor antidumping sau antisubvenții și al măsurilor de salvgardare ***I
 Regimul comun aplicabil importurilor ***I
 Regimul comun aplicabil exporturilor ***I
 Aderarea Gabonului la Convenţia de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii *
 Aderarea Andorei la Convenţia de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii *
 Aderarea Seychelles la Convenţia de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii *
 Aderarea Rusiei la Convenţia de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii *
 Aderarea Albaniei la Convenţia de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii *
 Aderarea Singaporelui la Convenţia de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii *
 Aderarea Marocului la Convenţia de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii *
 Aderarea Armeniei la Convenţia de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii *
 Verificarea prerogativelor
 Schimbul transfrontalier de informații privind încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră ***I
 Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului durabil dintre UE și Republica Senegal ***
 Raportul Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA
 Măsurile antiterorism
 Reînnoirea mandatului Forumului pentru guvernanța internetului
 Indicarea pe etichetă a țării de origine a ingredientelor din carne folosite în alimentele prelucrate
 Lucrările Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE

Măsurile de salvgardare prevăzute de Acordul cu Islanda ***I
PDF 293kWORD 53k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de salvgardare prevăzute de Acordul dintre Comunitatea Economică Europeană și Republica Islanda (text codificat) (COM(2014)0308 – C8-0011/2014 – 2014/0160(COD))
P8_TA(2015)0015A8-0031/2014

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0308),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0011/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2014(1),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind o metodă de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(2),

–  având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0031/2014),

A.  întrucât Grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția sa Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 februarie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de salvgardare prevăzute de Acordul dintre Comunitatea Economică Europeană și Republica Islanda (text codificat)

P8_TC1-COD(2014)0160


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2015/475.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
(2) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.


Măsurile antidumping sau antisubvenții ***I
PDF 294kWORD 54k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile pe care Uniunea le poate lua ca urmare a unui raport adoptat de Organul de soluționare a litigiilor al OMC privind măsurile antidumping sau antisubvenții (text codificat) (COM(2014)0317 – C8-0017/2014 – 2014/0163(COD))
P8_TA(2015)0016A8-0033/2014

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0317),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0017/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2014(1),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind o metodă de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(2),

–  având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0033/2014),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 februarie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile pe care Uniunea le poate lua ca urmare a unui raport adoptat de Organul de soluționare a litigiilor al OMC privind măsurile antidumping sau antisubvenții (text codificat)

P8_TC1-COD(2014)0163


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2015/476.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
(2) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.


Efectul combinat al măsurilor antidumping sau antisubvenții și al măsurilor de salvgardare ***I
PDF 292kWORD 52k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile pe care Uniunea le poate adopta în ceea ce privește efectul combinat al măsurilor antidumping sau antisubvenții și al măsurilor de salvgardare (text codificat) (COM(2014)0318 – C8-0016/2014 – 2014/0164(COD))
P8_TA(2015)0017A8-0032/2014

(Procedura legislativă ordinară - codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0318),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0016/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  după consultarea Comitetului Economic și Social European,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind o metodă de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(1),

–  având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0032/2014),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 februarie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile pe care Uniunea le poate adopta în ceea ce privește efectul combinat al măsurilor antidumping sau antisubvenții și al măsurilor de salvgardare (text codificat)

P8_TC1-COD(2014)0164


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2015/477.)

(1) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.


Regimul comun aplicabil importurilor ***I
PDF 293kWORD 53k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind regimul comun aplicabil importurilor (text codificat) (COM(2014)0321 – C8-0012/2014 – 2014/0166(COD))
P8_TA(2015)0018A8-0040/2014

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0321),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0012/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2014(1),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind o metodă de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(2),

–  având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0040/2014),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 februarie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului privind regimul comun aplicabil importurilor (text codificat)

P8_TC1-COD(2014)0166


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2015/478.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
(2) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.


Regimul comun aplicabil exporturilor ***I
PDF 294kWORD 53k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui regim comun aplicabil exporturilor (text codificat) (COM(2014)0322 – C8-0013/2014 – 2014/0167(COD))
P8_TA(2015)0019A8-0035/2014

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei înaintată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0322),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată Parlamentului de către Comisie (C8-0013/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2014(1),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind o metodă de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(2),

–  având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0035/2014),

A.  întrucât Grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 februarie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui regimul comun aplicabil exporturilor (text codificat)

P8_TC1-COD(2014)0167


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2015/479.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
(2) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.


Aderarea Gabonului la Convenţia de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii *
PDF 278kWORD 48k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind declarația de acceptare de către statele membre, în interesul Uniunii Europene, a aderării Gabonului la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii (COM(2011)0904 – C8-0263/2014 – 2011/0441(NLE))
P8_TA(2015)0020A8-0007/2015

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2011)0904),

–  având în vedere articolul 38 alineatul (4) din Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,

–  având în vedere articolul 81 alineatul (3) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0263/2014),

–  având în vedere avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014,

–  având în vedere articolul 59 și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0007/2015),

1.  aprobă propunerea de decizie a Consiliului și aprobă acceptarea aderării;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Gabonului.


Aderarea Andorei la Convenţia de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii *
PDF 277kWORD 48k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind declarația de acceptare de către statele membre, în interesul Uniunii Europene, a aderării Andorrei la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii (COM(2011)0908 – C8-0264/2014 – 2011/0443(NLE))
P8_TA(2015)0021A8-0004/2015

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2011)0908),

–  având în vedere articolul 38 alineatul (4) din Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,

–  având în vedere articolul 81 alineatul (3) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0264/2014),

–  având în vedere avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014,

–  având în vedere articolul 59 și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0004/2015),

1.  aprobă propunerea de decizie a Consiliului și aprobă acceptarea aderării;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Andorrei.


Aderarea Seychelles la Convenţia de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii *
PDF 209kWORD 48k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind declarația de acceptare de către statele membre, în interesul Uniunii Europene, a aderării Republicii Seychelles la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii (COM(2011)0909 – C8-0265/2014 – 2011/0444(NLE))
P8_TA(2015)0022A8-0006/2015

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2011)0909),

–  având în vedere articolul 38 alineatul (4) din Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,

–  având în vedere articolul 81 alineatul (3) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8‑0265/2014),

–  având în vedere avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014,

–  având în vedere articolul 59 și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0006/2015),

1.  aprobă propunerea de decizie a Consiliului și aprobă acceptarea aderării,

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Seychelles.


Aderarea Rusiei la Convenţia de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii *
PDF 278kWORD 48k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind declarația de acceptare de către statele membre, în interesul Uniunii Europene, a aderării Federației Ruse la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii (COM(2011)0911 – C8-0266/2014 – 2011/0447(NLE))
P8_TA(2015)0023A8-0008/2015

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2011)0911),

–  având în vedere articolul 38 alineatul (4) din Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,

–  având în vedere articolul 81 alineatul (3) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0266/2014),

–  având în vedere avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014,

–  având în vedere articolul 59 și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0008/2015),

1.  Aprobă propunerea de decizie a Consiliului și aprobă acceptarea aderării;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și Federației Ruse.


Aderarea Albaniei la Convenţia de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii *
PDF 277kWORD 49k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind declarația de acceptare de către statele membre, în interesul Uniunii Europene, a aderării Republicii Albania la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii (COM(2011)0912 – C8-0262/2014 – 2011/0448(NLE))
P8_TA(2015)0024A8-0002/2015

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2011)0912),

–  având în vedere articolul 38 alineatul (4) din Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,

–  având în vedere articolul 81 alineatul (3) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0262/2014),

–  având în vedere avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014,

–  având în vedere articolul 59 și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0002/2015),

1.  aprobă propunerea de decizie a Consiliului și aprobă acceptarea aderării;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Albania.


Aderarea Singaporelui la Convenţia de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii *
PDF 278kWORD 49k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind declarația de acceptare de către statele membre, în interesul Uniunii Europene, a aderării Republicii Singapore la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii (COM(2011)0915 – C8-0267/2014 – 2011/0450(NLE))
P8_TA(2015)0025A8-0003/2015

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2011)0915),

–  având în vedere articolul 38 alineatul (4) din Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,

–  având în vedere articolul 81 alineatul (3) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0267/2014),

–  având în vedere avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014,

–  având în vedere articolul 59 și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0003/2015),

1.  aprobă propunerea de decizie a Consiliului și aprobă acceptarea aderării;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Singapore.


Aderarea Marocului la Convenţia de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii *
PDF 277kWORD 48k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind declarația de acceptare de către statele membre, în interesul Uniunii Europene, a aderării Regatului Maroc la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii (COM(2011)0916 – C8-0268/2014 – 2011/0451(NLE))
P8_TA(2015)0026A8-0005/2015

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2011)0916),

–  având în vedere articolul 38 alineatul (4) din Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,

–  având în vedere articolul 81 alineatul (3) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0268/2014),

–  având în vedere avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014,

–  având în vedere articolul 59 și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0005/2015),

1.  aprobă propunerea de decizie a Consiliului și aprobă acceptarea aderării;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Regatului Maroc.


Aderarea Armeniei la Convenţia de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii *
PDF 277kWORD 48k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind declarația de acceptare de către statele membre, în interesul Uniunii Europene, a aderării Armeniei la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii (COM(2011)0917 – C8-0269/2014 – 2011/0452(NLE))
P8_TA(2015)0027A8-0009/2015

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2011)0917),

–  având în vedere articolul 38 alineatul (4) din Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,

–  având în vedere articolul 81 alineatul (3) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0269/2014),

–  având în vedere avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014,

–  având în vedere articolul 59 și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0009/2015),

1.  aprobă propunerea de decizie a Consiliului și aprobă acceptarea aderării;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Armeniei.


Verificarea prerogativelor
PDF 342kWORD 147k
Decizie
Anexă
Decizia Parlamentului European din 11 februarie 2015 privind verificarea prerogativelor (2014/2165(REG))
P8_TA(2015)0028A8-0013/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct(1),

–  având în vedere decizia sa din 28 septembrie 2005 de adoptare a Statutului deputaților în Parlamentul European(2), în special articolul 2 alineatul (1) și articolul 3 alineatul (1),

–  având în vedere Directiva 93/109/CE a Consiliului din 6 decembrie 1993 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți(3),

–  având în vedere hotărârile din 7 iulie 2005 și 30 aprilie 2009 ale Curții de Justiție a Uniunii Europene(4);

–  având în vedere articolele 3, 4 și 11 și anexa I la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere notificările oficiale provenind de la autoritățile competente ale statelor membre referitoare la alegerile pentru Parlamentul European,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0013/2015),

A.  întrucât articolul 7 alineatele (1) și (2) din Actul din 20 septembrie 1976 a stabilit în mod clar funcțiile care sunt incompatibile cu calitatea de deputat în Parlamentul European;

B.  întrucât, în temeiul articolului 11 și al anexei I la Regulamentul de procedură, deputații sunt obligați să-și declare cu exactitate activitățile profesionale, precum și orice altă funcție sau activitate remunerată,

C.  întrucât toate statele membre au comunicat Parlamentului European numele candidaților aleși, însă unele dintre ele nu au transmis încă, sau au transmis cu întârziere, listele cu înlocuitori și locul pe care s-au clasat aceștia în conformitate cu rezultatele votului, astfel cum o impune articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul de procedură,

D.  întrucât, în unele cazuri, statele membre au transmis notificări incomplete privind candidații aleși, revenind ulterior cu detalii suplimentare,

E.  întrucât, în unele state membre, sunt în curs de examinare contestații formulate în legătură cu alegerea anumitor membri ai Parlamentului European, în conformitate cu legislația națională, și întrucât aceste proceduri ar putea conduce la anularea alegerii membrilor în cauză,

F.  întrucât, în conformitate cu articolul 12 din Actul din 20 septembrie 1976, Parlamentul are obligația de a soluționa contestațiile privind validitatea mandatului membrilor săi numai atunci când este vorba de încălcări ale prevederilor actului sus-menționat, dar nu și în cazul încălcării prevederilor electorale naționale la care se referă actul,

G.  întrucât, pentru a verifica prerogativele membrilor săi în conformitate cu articolul 12 din Actul din 1976, Parlamentul trebuie să ia act de rezultatele alegerilor, astfel cum au fost comunicate oficial de autoritățile competente ale statelor membre, fără a se putea abate de la ele; întrucât această prevedere nu împiedică, însă, Parlamentul să raporteze, dacă este cazul, eventualele situații de incompatibilitate între legislația electorală națională, pe care se bazează rezultatele, și dreptul UE;

H.  întrucât resortisanții anumitor state membre care au trăit într-o altă țară în decursul unei anumite perioade de timp pot fi privați de dreptul la vot în statul membru de origine; întrucât, în unele cazuri, această privare poate atrage după sine lipsirea de dreptul de a candida la alegeri;

I.  întrucât Comisia electorală a Regatului Unit a raportat că un anumit număr de resortisanți ai altor state membre care sunt rezidenți în Regatul Unit nu și-au putut exercita votul la ultimele alegeri europene;

1.  declară valid, sub rezerva unor eventuale decizii ale autorităților competente din acele state membre în care rezultatele electorale au fost contestate, mandatul deputaților în Parlamentul European menționați în anexa la prezenta decizie, a căror alegere a fost comunicată de autoritățile naționale competente și care au făcut declarațiile scrise prevăzute la articolul 7 alineatele (1) și (2) din Actul din 20 septembrie 1976, precum și de anexa I la Regulamentul de procedură;

2.  își reiterează solicitarea adresată autorităților naționale competente de a comunica cu promptitudine nu numai toate numele candidaților aleși, ci și numele tuturor înlocuitorilor, precum și ordinea în care s-au clasat aceștia în conformitate cu rezultatele votului;

3.  invită autoritățile competente din statele membre să finalizeze fără întârziere examinarea contestațiilor care le-au fost prezentate și să informeze Parlamentul de rezultatele acestora;

4.  consideră că privarea de dreptul la vot este echivalentă cu pedepsirea cetățenilor care și-au exercitat dreptul la liberă circulație în interiorul UE (articolul 20 alineatul (2) litera (a) din TFUE), cu negarea dreptului lor de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European în statul membru în care rezidă (articolul 20 alineatul (2) litera (b) din TFUE) și cu încălcarea principiului sufragiului universal direct (articolul 14 alineatul (3) din TUE și articolul 1 alineatul (3) din Actul din 1976); opinează că privarea de dreptul la vot nu se poate aplica, în niciun caz, alegerilor europene și îi solicită Comisiei să garanteze că niciun stat membru nu prevede o astfel de posibilitate;

5.  solicită statelor membre să asigure simplificarea formalităților de înregistrare legate de participarea cetățenilor altor state membre la alegerile europene, fie în calitate de alegători, fie în aceea de candidați, în special prin eliminarea barierelor administrative inutile, astfel încât drepturile menționate la articolul 20 alineatul (2) literele (a) și (b) din TFUE să fie efective; solicită Comisiei să garanteze că practicile din statele membre sunt în conformitate cu dreptul UE;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Comisiei, precum și autorităților naționale competente și parlamentelor statelor membre.

ANEXĂ

Lista membrilor Parlamentului European al căror mandat este declarat valid

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Belgia (21 de deputați)

ANNEMANS Gerolf

ARENA Maria

ARIMONT Pascal

BAYET Hugues

BELET Ivo

DE BACKER Philippe

DEMESMAEKER Mark

DEPREZ Gérard

IDE Louis*

LAMBERTS Philippe

LOONES Sander**

MICHEL Louis

NEYTS-UYTTEBROECK Annemie***

RIES Frédérique

ROLIN Claude

STAES Bart

STEVENS Helga

TARABELLA Marc

THYSSEN Marianne****

VAN BREMPT Kathleen

VANDENKENDELAERE Tom*****

VAN OVERTVELDT Johan******

VERHOFSTADT Guy

(*) Mandatul dlui Louis IDE a încetat la 19 decembrie 2014.

(**) Validarea mandatului produce efecte din data de 14 octombrie 2014, dată la care autoritățile naționale competente au notificat alegerea dlui Sander LOONES în locul dlui Johan VAN OVERTVELDT.

(***) Mandatul dnei Annemie NEYTS-UYTTEBROECK a încetat la 1 ianuarie 2015.

(****) Mandatul dnei Marianne THYSSEN a încetat la 1 noiembrie 2014.

(*****) Validarea mandatului produce efecte din data de 6 noiembrie 2014, dată la care autoritățile naționale competente au notificat alegerea dlui Tom VANDENKENDELAERE în locul dnei Marianne THYSSEN.

(******) Mandatul dlui Johan VAN OVERTVELDT a încetat la 11 octombrie 2014.

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Bulgaria (17 deputați)

ALI Nedzhmi

BAREKOV Nikolay

DONCHEV Tomislav*

DZHAMBAZKI Angel

GABRIEL Mariya

HYUSMENOVA Filiz Hakaeva

IOTOVA Iliana Malinova

KOVATCHEV Andrey

KYUCHYUK Ilhan

MALINOV Svetoslav Hristov

MIHAYLOVA Iskra

NEKOV Momchil

NOVAKOV Andrey **

PAUNOVA Eva

PIRINSKI Georgi

RADEV Emil

STANISHEV Sergey

URUTCHEV Vladimir

(*) Mandatul dlui Tomislav DONCEV a încetat la 7 noiembrie 2014.

(**) Validarea mandatului produce efecte din data de 24 noiembrie 2014, dată la care autoritățile naționale competente au notificat alegerea dlui Andrei NOVAKOV în locul dlui Tomislav DONCEV.

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Republica Cehă (21 de deputați)

Charanzová Dita

Dlabajová Martina

Ježek Petr

Keller Jan

Konečná Kateřina

Mach Petr

Maštálka Jiří

Niedermayer Ludek

Poc Pavel

Poche Miroslav

Polčák Stanislav

Pospíšil Jiří

Ransdorf Miloslav

Sehnalová Olga

Šojdrová Michaela

Štětina Jaromír

Svoboda Pavel

Telička Pavel

Tošenovský Evžen

Zahradil Jan

Zdechovský Tomáš

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Danemarca (13 deputați)

AUKEN Margrete

BENDTSEN Bendt

CHRISTENSEN Ole

DOHRMANN Jørn

KARI Rina Ronja

KARLSSON Rikke

KOFOD Jeppe

MESSERSCHMIDT Morten

PETERSEN Morten Helveg

ROHDE Jens

SCHALDEMOSE Christel

TØRNӔS Ulla

VISTISEN Anders Primdahl

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Germania (96 de deputați)

ALBRECHT Jan Philipp

BALZ Burkhard

BÖGE Reimer

BROK Elmar

BUCHNER Klaus

BULLMANN Udo

BÜTIKOFER Reinhard

CASPARY Daniel

COLLIN-LANGEN Birgit

CRAMER Michael

DE MASI Fabio

DESS Albert

ECK Stefan

EHLER Christian

ERNST Cornelia

ERTUG Ismail

FERBER Markus

FLECKENSTEIN Knut

FLORENZ Karl-Heinz

GAHLER Michael

GEBHARDT Evelyne

GEIER Jens

GERICKE Arne

GIEGOLD Sven

GIESEKE Jens

GRÄSSLE Ingeborg

GROOTE Matthias

HÄNDEL Thomas

HARMS Rebecca

HÄUSLING Martin

HENKEL Hans-Olaf

HEUBUCH Maria

HOFFMANN Iris

HOHLMEIER Monika

JAHR Peter

KAMMEREVERT Petra

KAUFMANN Sylvia-Yvonne

KELLER Ska

KOCH Dieter-Lebrecht

KÖLMEL Bernd

KÖSTER Dietmar

KREHL Constanze Angela

KUHN Werner

LAMBSDORFF Alexander Graf

LANGE Bernd

LANGEN Werner

LEINEN Jo

LIESE Peter

LIETZ Arne

LINS Norbert

LOCHBIHLER Barbara

LÖSING Sabine

LUCKE Bernd

McALLISTER David

MANN Thomas

MEISSNER Gesine

MELIOR Susanne

MICHELS Martina

MÜLLER Ulrike

NEUSER Norbert

NIEBLER Angelika

NOICHL Maria

PIEPER Markus

PRETZELL Marcus

PREUSS Gabriele

QUISTHOUDT-ROWOHL Godelieve

REDA Julia

REINTKE Theresa

REUL Herbert

RODUST Ulrike

SCHOLZ Helmut

SCHULZ Martin

SCHULZE Sven

SCHUSTER Joachim

SCHWAB Andreas

SIMON Peter

SIPPEL Birgit

SOMMER Renate

SONNEBORN Martin

STARBATTY Joachim

STEINRUCK Jutta

von STORCH Beatrix

THEURER Michael

TREBESIUS Ulrike

TRÜPEL Helga

VERHEYEN Sabine

VOIGT Udo

VOSS Axel

WEBER Manfred

von WEIZSÄCKER Jakob

WERNER Martina

WESTPHAL Kerstin

WIELAND Rainer

WINKLER Hermann

ZELLER Joachim

ZIMMER Gabriele

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Estonia (6 deputați)

ANSIP Andrus*

KALLAS Kaja

KELAM Tunne

LAURISTIN Marju

PAET Urmas**

TARAND Indrek

TOOM Yana

(*) Mandatul dlui Andrus ANSIP a încetat la 1 noiembrie 2014.

(**) Validarea mandatului produce efecte din data de 3 noiembrie 2014, dată la care autoritățile naționale competente au notificat alegerea dlui Urmas PAET în locul dlui Andrus ANSIP.

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Irlanda (11 deputați)

BOYLAN Lynn

CARTY Matt

CHILDERS Nessa

CLUNE Deirdre

CROWLEY Brian

FLANAGAN Luke “Ming”

HARKIN Marian

HAYES Brian

KELLY Seán

McGUINNESS Mairead

NÍ RIADA Liadh

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Grecia (21 de deputați)

ANDROULAKIS Nikos

CHRYSOGONOS Konstantinos

EPITIDEIOS Georgios

FOUNTOULIS Lampros

GLEZOS Emmanouil

GRAMMATIKAKIS Giorgos

KAILI Eva

KATROUGALOS Georgios*

KEFALOGIANNIS Manolis

KUNEVA Kostadinka

KYRKOS Miltiadis

KYRTSOS Georgios

MARIAS Notis

PAPADAKIS Konstantinos

PAPADIMOULIS Dimitrios

SAKORAFA Sofia

SPYRAKI Maria

SYNADINOS Eleytherios

VOZEMBERG Elissavet

ZAGORAKIS Theodoros

ZARIANOPOULOS Sotirios

(*) Mandatul dlui Georgios KATROUGALOS a încetat la 27 ianuarie 2015.

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Spania (54 de deputați)

AGUILERA GARCÍA Clara Eugenia

ALBIOL GUZMÁN Marina

ARIAS CAÑETE Miguel*

AYALA SENDER Inés

AYUSO Pilar

BECERRA BASTERRECHEA Beatriz

BILBAO BARANDICA Izaskun

BLANCO LÓPEZ José

CABEZÓN RUIZ Soledad

CALVET CHAMBON Enrique**

COUSO PERMUY Javier***

del CASTILLO VERA Pilar

de GRANDES PASCUAL Luis

DÍAZ DE MERA GARCÍA

CONSUEGRA Agustín

ECHENIQUE ROBBA Pablo

ESTARÀS FERRAGUT Rosa

FERNÁNDEZ ÁLVAREZ Jonás

FISAS AYXELÀ Santiago

GAMBÚS Francesc

GARCÍA PÉREZ Iratxe

GARDIAZABAL RUBIAL Eider

GIRAUTA VIDAL Juan Carlos

GONZÁLEZ PEÑAS Tania****

GONZÁLEZ PONS Esteban

GUERRERO SALOM Enrique

GUTIÉRREZ PRIETO Sergio

HERRANZ GARCÍA Esther

IGLESIAS TURRIÓN Pablo

ITURGAIZ Carlos*****

JÁUREGUI ATONDO Ramón

JIMÉNEZ-BECERRIL BARRIO Teresa

JIMÉNEZ VILLAREJO Carlos******

JUARISTI ABAUNZ Iosu Mirena

LOPE FONTAGNÉ Verónica

LÓPEZ AGUILAR Juan Fernando

LÓPEZ BERMEJO Paloma

LÓPEZ FERNÁNDEZ Javier

LÓPEZ-ISTÚRIZ WHITE Antonio

MARAGALL Ernest

MATO ADROVER Gabriel

MAURA BARANDIARÁN Fernando

MEYER Willy*******

MILLÁN MON Francisco José

NART Javier

PAGAZAURTUNDÚA RUIZ María Teresa

RODRIGUEZ-RUBIO VÁZQUEZ Maria Teresa

SÁNCHEZ CALDENTEY Lola

SEBASTIÀ TALAVERA Jordi

SENRA RODRÍGUEZ María Lidia

SOSA WAGNER Francisco********

TERRICABRAS Josep-Maria

TREMOSA i BALCELLS Ramon

URTASUN Ernest

VALCÁRCEL SISO Ramón Luis

VALENCIANO MARTÍNEZ-OROZCO Elena

VALLINA DE LA NOVAL Ángela Rosa

ZALBA BIDEGAIN Pablo

(*) Mandatul dlui Miguel ARIAS CAÑETE a încetat la 1 noiembrie 2014.

(**) Validarea mandatului produce efecte din data de 20 noiembrie 2014, dată la care autoritățile naționale competente au notificat alegerea dlui Enrique CALVET în locul dlui Francisco SOSA WAGNER.

(***) Validarea mandatului produce efecte din data de 15 iulie 2014, dată la care autoritățile naționale competente au notificat alegerea dlui Javier COUSO PERMUY în locul dlui Willy MEYER.

(****) Validarea mandatului produce efecte din data de 11 septembrie 2014, dată la care autoritățile naționale competente au notificat alegerea dnei Tania GONZÁLEZ PEÑAS în locul dlui Carlos JIMÉNEZ VILLAREJO.

(*****) Validarea mandatului produce efecte din data de 6 noiembrie 2014, dată la care autoritățile naționale competente au notificat alegerea dlui Carlos ITURGAIZ în locul dlui Miguel ARIAS CAÑETE.

(******) Mandatul dlui Carlos JIMÉNEZ VILLAREJO a încetat la 1 august 2014.

(*******) Mandatul dlui Willy MEYER a încetat la 10 iulie 2014.

(********) Mandatul dlui Francisco SOSA WAGNER a încetat la 20 octombrie 2014.

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Franța (74 de deputați)

ALIOT Louis

ALLIOT-MARIE Michèle

ANDRIEU Eric

ARNAUTU Marie-Christine

ARTHUIS Jean

BALAS Guillaume

BAY Nicolas

BERÈS Pervenche

BERGERON Joëlle

BILDE Dominique

BOUTONNET Marie-Christine

BOVÉ José

BRIOIS Steeve

CADEC Alain

CAVADA Jean-Marie

CHAUPRADE Aymeric

DANJEAN Arnaud

DANTIN Michel

DATI Rachida

DELAHAYE Angélique

DELLI Karima

DENANOT Jean-Paul

de SARNEZ Marielle

D'ORNANO Mireille

DURAND Pascal

FERRAND Edouard

GODDYN SYLVIE

GOLLNISCH Bruno

GOULARD Sylvie

GRIESBECK Nathalie

GROSSETÊTE Françoise

GUILLAUME Sylvie

HORTEFEUX Brice

JADOT Yannick

JALKH Jean-François

JOLY Eva

JOULAUD Marc

JUVIN Philippe

LAMASSOURE Alain

LAVRILLEUX Jérôme

LEBRETON Gilles

LE GRIP Constance

LE HYARIC Patrick

LE PEN Jean-Marie

LE PEN Marine

LOISEAU Philippe

MANSCOUR Louis-Joseph

MARTIN Dominique

MARTIN Edouard

MAUREL Emmanuel

MÉLENCHON Jean-Luc

MELIN Joelle

MONOT Bernard

MONTEL Sophie

MORANO Nadine

MORIN-CHARTIER Elisabeth

MUSELIER Renaud

OMARJEE Younous

PARGNEAUX Gilles

PEILLON Vincent

PHILIPPOT Florian

PONGA Maurice

PROUST Franck

REVAULT D'ALLONNES BONNEFOY Christine

RIQUET Dominique

RIVASI Michèle

ROCHEFORT Robert

ROZIÈRE Virginie

SAÏFI Tokia

SANDER Anne

SCHAFFHAUSER Jean-Luc

THOMAS Isabelle

TROSZCZYNSKI Mylène

VERGIAT Marie-Christine

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Italia (73 de deputați)

ADINOLFI Isabella

AFFRONTE Marco

AGEA Laura

AIUTO Daniela

BEGHIN Tiziana

BENIFEI Brando Maria

BETTINI Goffredo Maria

BIZZOTTO Mara

BONAFÈ Simona

BORGHEZIO Mario

BORRELLI Davide

BRESSO Mercedes

BRIANO Renata

BUONANNO Gianluca

CAPUTO Nicola

CASTALDO Fabio Massimo

CESA Lorenzo

CHINNICI Caterina

CICU Salvatore

CIRIO Alberto

COFFERATI Sergio Gaetano

COMI Lara

CORRAO Ignazio

COSTA Silvia

COZZOLINO Andrea

D'AMATO Rosa

DANTI Nicola

DE CASTRO Paolo

DE MONTE Isabella

DORFMANN Herbert

EVI Eleonora

FERRARA Laura

FITTO Raffaele

FONTANA Lorenzo*

FORENZA Eleonora

GARDINI Elisabetta

GASBARRA Enrico

GENTILE Elena

GIUFFRIDA Michela

GUALTIERI Roberto

KYENGE Kashetu

LA VIA Giovanni

MALTESE Curzio

MARTUSCIELLO Fulvio

MATERA Barbara

MOI Giulia

MORETTI Alessandra**

MORGANO Luigi

MOSCA Alessia Maria

MUSSOLINI Alessandra

PANZERI Pier Antonio

PAOLUCCI Massimo

PATRICIELLO Aldo

PEDICINI Piernicola

PICIERNO Giuseppina

PITTELLA Gianni

POGLIESE Salvatore Domenico

SALINI Massimiliano

SALVINI Matteo

SASSOLI David-Maria

SCHLEIN Elena Ethel

SERNAGIOTTO Remo

SORU Renato

SPINELLI Barbara

TAJANI Antonio

TAMBURRANO Dario

TOIA Patrizia

TOSI Flavio***

TOTI Giovanni

VALLI Marco

VIOTTI Daniele

ZANNI Marco

ZANONATO Flavio

ZULLO Marco

(*) Validarea mandatului produce efecte din data de 11 iulie 2014, dată la care autoritățile naționale competente au notificat alegerea dlui Lorenzo FONTANA în locul dlui Flavio TOSI.

(**) Mandatul dnei Alessandra MORETTI a încetat la 2 februarie 2015.

(***) Mandatul dlui Flavio TOSI a încetat la 9 iulie 2014.

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Cipru (6 deputați)

CHRISTOFOROU Lefteris*

HADJIGEORGIOU Takis

MAVRIDES Costas

PAPADAKIS Demetris

STYLIANIDES Christos**

SYLIKIOTIS Neoklis

THEOCHAROUS Eleni

(*)Validarea mandatului produce efecte din data de 3 noiembrie 2014, dată la care autoritățile naționale competente au notificat alegerea dlui Lefteris CHRISTOFOROU în locul dlui Christos STYLIANIDES.

(**) Mandatul dlui Christos STYLIANIDES a încetat la 1 noiembrie 2014.

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Letonia (8 deputați)

DOMBROVSKIS Valdis*

GRIGULE Iveta

KALNIETE Sandra

KARIŅŠ Krišjānis

MAMIKINS Andrejs

PABRIKS Artis

VAIDERE Inese**

ŽDANOKA Tatjana

ZĪLE Roberts

(*) Mandatul dlui Valdis DOMBROVSKIS a încetat la 1 noiembrie 2014.

(**) Validarea mandatului produce efecte din data de 1 noiembrie 2014, dată la care autoritățile naționale competente au notificat alegerea dnei Inese VAIDERE în locul dlui Valdis DOMBROVSKIS.

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Lituania (11 deputați)

AUŠTREVIČIUS Petras

BALČYTIS Zigmantas

BLINKEVIČIŪTĖ Vilija

GUOGA Antanas

LANDSBERGIS Gabrielius

MAZURONIS Valentinas

PAKSAS Rolandas

ROPÉ Bronis

SAUDARGAS Algirdas

TOMAŠEVSKI Valdemar

USPASKICH Viktor

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Luxemburg (6 deputați)

BACH Georges

DELVAUX-STEHRES Mady

ENGEL Frank

GOERENS Charles

REDING Viviane

TURMES Claude

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Croația (11 deputați)

BORZAN Biljana

JAKOVČIĆ Ivan

MALETIĆ Ivana

PETIR Marijana

PICULA Tonino

PLENKOVIĆ Andrej

RADOŠ Jozo

ŠKRLEC Davor

STIER Davor Ivo

ŠUICA Dubravka

TOMAŠIĆ Ruža

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Ungaria (21 de deputați)

BALCZÓ Zoltán

BOCSKOR Andrea

DELI Andor

DEUTSCH Tamás

ERDŐS Norbert

GÁL Kinga

GÁLL-PELCZ Ildikó

GYÜRK András

HÖLVÉNYI György

JÁVOR Benedek

KÓSA Ádám

KOVÁCS Béla

MESZERICS Tamás

MOLNÁR Csaba

MORVAI Krisztina

NIEDERMÜLLER Péter

SCHÖPFLIN György

SZÁJER József

SZANYI Tibor Jenő

TŐKÉS László

UJHELYI István

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Malta (6 deputați)

CASA David

COMODINI CACHIA Therese

DALLI Miriam

METSOLA Roberta

MIZZI Marlene

SANT Alfred

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Țările de Jos (26 de deputați)

van BAALEN Johannes Cornelis

BELDER Bas

van de CAMP Wim

van DALEN Peter

EICKHOUT Bas

GERBRANDY Gerben-Jan

de GRAAFF Marcel

HAZEKAMP Antje Anna Helena

HUITEMA Jan

JANSEN Hans

de JONG Cornelis

JONGERIUS Agnes

de LANGE Esther

LENAERS Jeroen

MAEIJER Vicky

van MILTENBURG Matthijs

MINEUR Anne-Marie

van NIEUWENHUIZEN-WIJBENGA Cora

van NISTELROOIJ Lambert

PIRI Kati

SARGENTINI Judith

SCHAAKE Marietje

SCHREIJER-PIERIK Annie

STUGER Olaf

TANG Paul

in 't VELD Sophia

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Austria (18 deputați)

BECKER Heinz K.

FREUND Eugen

KADENBACH Karin

KAPPEL Barbara

KARAS Othmar

KÖSTINGER Elisabeth

LEICHTFRIED Jörg

LUNACEK Ulrike

MAYER Georg

MLINAR Angelika

OBERMAYR Franz

REGNER Evelyn

REIMON Michel

RÜBIG Paul

SCHMIDT Claudia

VANA Monika

VILIMSKY Harald

WEIDENHOLZER Josef

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Polonia (51 de deputați)

BONI Michał

BUZEK Jerzy

CZARNECKI Ryszard

DUDA Andrzej Sebastian

FOTYGA Anna Elżbieta

GERINGER de OEDENBERG Lidia Joanna

GIEREK Adam

GOSIEWSKA Beata Barbara

GRÓBARCZYK Marek Józef

GRZYB Andrzej

HETMAN Krzysztof

HÜBNER Danuta Maria

IWASZKIEWICZ Robert Jarosław

JACKIEWICZ Dawid Bohdan

JAZŁOWIECKA Danuta

JUREK Marek

KALINOWSKI Jarosław

KARSKI Karol Adam

KORWIN-MIKKE Janusz Ryszard

KOZŁOWSKA-RAJEWICZ Agnieszka

KRASNODĘBSKI Zdzisław Marek

KUDRYCKA Barbara

KUŹMIUK Zbigniew Krzysztof

LEGUTKO Ryszard Antoni

LEWANDOWSKI Janusz

LIBERADZKI Bogusław

ŁUKACIJEWSKA Elżbieta Katarzyna

ŁYBACKA Krystyna

MARUSIK Michał

OLBRYCHT Jan

OŻÓG Stanisław

PIECHA Bolesław Grzegorz

PIOTROWSKI Mirosław

PITERA Julia

PLURA Marek Mirosław

PORĘBA Tomasz Piotr

ROSATI Dariusz

SARYUSZ-WOLSKI Jacek

SIEKIERSKI Czesław Adam

SZEJNFELD Adam

THUN UND HOHENSTEIN Róża Gräfin von

UJAZDOWSKI Kazimierz Michał

WAŁĘSA Jarosław Leszek

WENTA Bogdan Brunon

WIŚNIEWSKA Jadwiga

WOJCIECHOWSKI Janusz

ZDROJEWSKI Bogdan Andrzej

ZEMKE Janusz Władysław

ZŁOTOWSKI Kosma Tadeusz

ZWIEFKA Tadeusz

ŻÓŁTEK Stanisław Józef

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Portugalia (21 de deputați)

ASSIS Francisco

COELHO Carlos

FARIA José Inácio

FERNANDES José Manuel

FERREIRA Elisa

FERREIRA João

GOMES Ana

MARINHO E PINTO António

MATIAS Marisa

MELO Nuno

MONTEIRO DE AGUIAR Cláudia

RANGEL Paulo

RIBEIRO Sofia

RODRIGUES Liliana

RODRIGUES Maria João

RUAS Fernando

SERRÃO SANTOS Ricardo

SILVA PEREIRA Pedro

VIEGAS Miguel

ZORRINHO Carlos

ZUBER Inês Cristina

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

România (32 de deputați)

BOȘTINARU Victor

BUDA Daniel

BUȘOI Cristian Silviu

CREȚU Corina*

CRISTEA Andi-Lucian

DĂNCILĂ Vasilica Viorica

DIACONU Mircea

DRĂGHICI Damian

FRUNZULICĂ Doru-Claudian

GRAPINI Maria

HELLVIG Eduard-Raul

IVAN Cătălin Sorin

MACOVEI Monica Luisa

MĂNESCU Ramona Nicole

MARINESCU Marian-Jean

MOISĂ Ionel-Sorin

MUREȘAN Siegfried Vasile

NEGRESCU Victor

NICA Dan

NICOLAI Norica

PAȘCU Ioan Mircea

PAVEL Emilian**

PREDA Cristian Dan

REBEGA Constantin-Laurențiu

SÂRBU Daciana Octavia

SÓGOR Csaba

STOLOJAN Theodor Dumitru

TĂNĂSESCU Claudiu Ciprian

TAPARDEL Ana-Claudia

UNGUREANU Traian

VĂLEAN Adina-Ioana

WEBER Renate

WINKLER Iuliu

(*) Mandatul dnei Corina CREȚU a încetat la 1 noiembrie 2014.

(**) Validarea mandatului produce efecte din data de 1 noiembrie 2014, dată la care autoritățile naționale competente au notificat alegerea dlui Emilian PAVEL în locul dnei Corina CREȚU.

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Slovenia (8 deputați)

BOGOVIČ Franc

FAJON Tanja

PETERLE Alojz

ŠOLTES Igor

ŠULIN Patricija

TOMC Romana

VAJGL Ivo

ZVER Milan

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Slovacia (13 deputați)

CSÁKY Pál

FLAŠIKOVÁ BEŇOVÁ Monika

KUKAN Eduard

MAŇKA Vladimír

MIKOLÁŠIK Miroslav

NAGY József

SMOLKOVÁ Monika

ŠKRIPEK Branislav

ŠTEFANEC Ivan

SULÍK Richard

ZÁBORSKÁ Anna

ZALA Boris

ŽITŇANSKÁ Jana

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Finlanda (13 deputați)

HALLA-AHO Jussi

HAUTALA Heidi

JAAKONSAARI Liisa

JÄÄTTEENMÄKI Anneli

KUMPULA-NATRI Miapetra

KYLLÖNEN Merja

PIETIKÄINEN Sirpa

REHN Olli

SARVAMAA Petri

TERHO Sampo

TORVALDS Nils

VÄYRYNEN Paavo

VIRKKUNEN Henna

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Suedia (20 de deputați)

ADAKTUSSON Lars

ANDERSSON Max

BJÖRK Malin

CEBALLOS Bodil

CORAZZA BILDT Anna Maria

ENGSTRÖM Linnéa*

ERIKSSON Peter

FEDERLEY Fredrick

FJELLNER Christofer

GUTELAND Jytte

HEDH Anna

HÖKMARK Gunnar

LÖVIN Isabella**

LUDVIGSSON Olle

LUNDGREN Peter

NILSSON Jens

PAULSEN Marit

POST Soraya

ULVSKOG Marita

WIKSTRÖM Cecilia

WINBERG Kristina

(*) Validarea mandatului produce efecte din data de 8 octombrie 2014, dată la care autoritățile naționale competente au notificat alegerea dnei Linnéa ENGSTRÖM în locul dnei Isabella LÖVIN.

(**) Mandatul dnei Isabella LÖVIN a încetat la 3 octombrie 2014.

DEPUTAȚII ALEȘI ÎN PARLAMENT PE STATE MEMBRE

(1 iulie 2014)

Regatul Unit (73 de deputați)

AGNEW John Stuart

AKER Tim

ANDERSON Lucy

ANDERSON Martina

ARNOTT Jonathan

ASHWORTH Richard

ATKINSON Janice

BASHIR Amjad

BATTEN Gerard

BEARDER Catherine

BOURS Louise

BRADBOURN Philip*

BRANNEN Paul

CAMPBELL BANNERMAN David

CARVER Jim

COBURN David

COLLINS Jane

CORBETT Richard

DANCE Seb

(The Earl of) DARTMOUTH William

DEVA Nirj

DODDS Anneliese

DODDS Diane

DUNCAN Ian

ETHERIDGE Bill

EVANS Jill

FARAGE Nigel

FINCH Raymond

FORD Vicky

FOSTER Jacqueline

FOX Ashley

GILL Nathan

GILL Neena

GIRLING Julie

GRIFFIN Theresa

HANNAN Daniel

HELMER Roger

HONEYBALL Mary

HOOKEM Mike

HOWITT Richard

HUDGHTON Ian

JAMES Diane

KAMALL Syed

KARIM Sajjad

KHAN Afzal

KIRKHOPE Timothy

KIRTON-DARLING Jude

LAMBERT Jean

LEWER Andrew

McAVAN Linda

McCLARKIN Emma

McINTYRE Anthea

MARTIN David

MOODY Clare

MORAES Claude

NICHOLSON James

NUTTALL Paul

O'FLYNN Patrick

PARKER Margot

REID Julia

SCOTT CATO Molly

SEYMOUR Jill

SIMON Sion

SMITH Alyn

STIHLER Catherine

SWINBURNE Kay

TANNOCK Charles

TAYLOR Keith

VAN ORDEN Geoffrey

VAUGHAN Derek

WARD Julie

WILLMOTT Glenis

WOOLFE Steven

(*) Mandatul dlui Philip BRADBOURN a încetat la 20 decembrie 2014.

(1) JO L 278, 8.10.1976, p. 5.
(2) JO L 262, 7.10.2005, p. 1.
(3) JO L 329, 30.12.1993, p. 34.
(4) Hotărârea pronunțată în cauza Le Pen/Parlament, C-208/03, EU:C:2005:429; și hotărârea pronunțată în cauza Italia și Donnici/Parlament, C-393/07 și C-9/08, EU:C:2009:275.


Schimbul transfrontalier de informații privind încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră ***I
PDF 291kWORD 51k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de facilitare a schimbului transfrontalier de informații privind încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră (COM(2014)0476 – C8-0113/2014 – 2014/0218(COD))
P8_TA(2015)0029A8-0001/2015

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0476),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 91 alineatul (1) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0113/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 15 octombrie 2014(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A8-0001/2015),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 11 februarie 2015 în vederea adoptării Directivei (UE) 2015/… a Parlamentului European și a Consiliului de facilitare a schimbului transfrontalier de informații privind încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră

P8_TC1-COD(2014)0218


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2015/413.)

(1) JO C 12, 15.1.2015, p. 115.


Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului durabil dintre UE și Republica Senegal ***
PDF 280kWORD 52k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului durabil între Uniunea Europeană și Republica Senegal și a protocolului de punere în aplicare a acordului respectiv (12812/2014 – C8-0276/2014 – 2014/0238(NLE))
P8_TA(2015)0030A8-0010/2015

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (12812/2014),

–  având în vedere proiectul de Acord de parteneriat în domeniul pescuitului durabil între Uniunea Europeană și Republica Senegal (12830/2014),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 43, articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0276/2014),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf, articolul 99 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru pescuit și avizul Comisiei pentru dezvoltare, precum și cel al Comisiei pentru bugete (A8-0010/2015),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  invită Comisia să transmită Parlamentului procesul-verbal și concluziile reuniunilor comitetului mixt prevăzut la articolul 7 din acord, precum și programul sectorial multianual menționat la articolul 4 din noul protocol;

3.  invită Comisia să faciliteze participarea reprezentanților Parlamentului în calitate de observatori la reuniunile comitetului mixt;

4.  solicită Comisiei să transmită Parlamentului și Consiliului, înainte de expirarea acordului și la începerea negocierilor pentru un nou acord, informații detaliate sub forma unui raport ex-post privind costurile și beneficiile acordului;

5.  invită Comisia să prezinte Parlamentului rapoarte anuale privind punerea în aplicare a acordului și în special în ceea ce privește programul multianual menționat la articolul 4 din protocolul de punere în aplicare la acord, precum și detalierea modului în care sunt utilizate fondurile puse la dispoziție în conformitate cu acordul;

6.  invită Comisia și Consiliul, în cadrul competențelor lor respective, să informeze Parlamentul prompt și complet pe parcursul tuturor etapelor procedurii referitoare la protocol și la reînnoirea sa, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană și cu articolul 218 alineatul (10) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

7.   invită Comisia să se axeze în special pe promovarea gestionării și responsabilității locale, precum și pe facilitarea punerii la dispoziție a unor informații adecvate tuturor actorilor interesați de acord și de punerea sa în aplicare;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Senegal.


Raportul Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA
PDF 228kWORD 71k
Rezoluţia Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la raportul Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA (2014/2997(RSP))
P8_TA(2015)0031B8-0098/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolele 2, 3, 4, 6, 7 și 21,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 1, 2, 3, 4, 18 și 19,

–  având în vedere Convenția Europeană a Drepturilor Omului și protocoalele adiționale la Convenție,

–  având în vedere instrumentele relevante ale ONU în domeniul drepturilor omului, în special Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966, Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante din 10 decembrie 1984 și protocoalele relevante la aceasta, precum și Convenția internațională pentru protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate din 20 decembrie 2006,

–  având în vedere hotărârile pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele al-Nashiri/Polonia, Abu Zubaydah/Lituania, Husayn (Abu Zubaydah)/Polonia, El-Masri/fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Nasr și Ghali/Italia și al-Nashiri/România,

–  având în vedere hotărârea pronunțată de tribunalul italian, care a pus sub acuzare și a condamnat la închisoare în lipsă 22 de agenți CIA, un pilot al Forțelor Aeriene și doi agenți italieni pentru rolul acestora în răpirea, în 2003, a imamului din Milano, Abu Omar,

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2006 referitoare la presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri, adoptată la jumătatea perioadei de activitate a Comisiei temporare(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 februarie 2007 referitoare la presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2012 referitoare la presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri: monitorizarea raportului Comisiei TDIP a Parlamentului European(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 octombrie 2013 referitoare la presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri(4),

–  având în vedere studiul Comisiei Speciale pentru Informații a Senatului SUA (Senate Select Committee on Intelligence - SSCI) privind programul de detenție și de interogare al Agenției Centrale de Informații (Central Intelligence Agency - CIA) și utilizarea de către aceasta a diferite forme de tortură asupra deținuților în perioada 2001-2006,

–  având în vedere rezoluțiile sale cu privire la Guantánamo, cea mai recentă fiind cea din 23 mai 2013 referitoare la Guantánamo: deținuții aflați în greva foamei(5),

–  având în vedere Concluziile Consiliului privind drepturile fundamentale și statul de drept și privind raportul pe 2013 al Comisiei referitor la aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Luxemburg, 5-6 iunie 2014),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2012)(6),

–  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept” din 11 martie 2014 (COM(2014)0158),

–  având în vedere Raportul anticorupție al UE din 3 februarie 2014 (COM(2014)0038),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la programul de supraveghere al Agenției Naționale de Securitate (NSA) a SUA, la organismele de supraveghere din diferite state membre și la impactul acestora asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE și asupra cooperării transatlantice în materie de justiție și de afaceri interne(7),

–  având în vedere Directiva 2012/29/UE din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât respectarea drepturilor fundamentale și a statului de drept reprezintă un element esențial pentru niște politici de succes în domeniul combaterii terorismului;

B.  întrucât Parlamentul a condamnat în mod repetat programul CIA de detenție secretă și de predări extraordinare, care a implicat multiple încălcări ale drepturilor omului, printre care utilizarea torturii și a altor tratamente inumane și degradante, răpiri, detenții secrete, detenții fără proces, și încălcări ale principiului nereturnării;

C.  întrucât, în ciuda caracterului lor special, politicile de securitate națională și de combatere a terorismului nu fac excepție de la principiul responsabilității și întrucât nu poate exista impunitate pentru încălcările legislației internaționale și ale drepturilor omului;

D.  întrucât responsabilitatea pentru predările extraordinare, răpiri, detențiile secrete ilegale și actele de tortură este esențială pentru protejarea și promovarea în mod eficient a drepturilor omului în cadrul politicilor interne și externe ale UE și pentru a asigura politici de securitate legitime și eficiente bazate pe statul de drept;

E.  întrucât Parlamentul a solicitat în mod repetat să se realizeze investigații complete privind colaborarea statelor membre ale UE la programul CIA de detenție secretă și de predări extraordinare;

F.  întrucât, în rezoluția sa din 10 octombrie 2013 menționată mai sus, fostul Parlament a invitat membrii actualei legislaturi a Parlamentului să continue să realizeze și să pună în aplicare mandatul acordat de Comisia temporară privind presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri și, prin urmare, să asigure adoptarea de măsuri ca răspuns la recomandările sale, să examineze noile elemente care ar putea apărea și să utilizeze pe deplin drepturile sale de anchetă, dezvoltându-le totodată;

G.  întrucât raportul Comisiei Speciale pentru Informații a Senatului SUA dezvăluie fapte noi care confirmă acuzațiile conform cărora mai multe state membre ale UE, autoritățile acestora și funcționari și agenți ai serviciilor lor de securitate și de informații au fost complici la programul CIA de detenție secretă și de predări extraordinare, uneori prin mijloace corupte bazate pe sume substanțiale de bani oferite de CIA în schimbul cooperării lor;

H.  întrucât raportul Comisiei Speciale pentru Informații a Senatului SUA combate afirmațiile CIA potrivit cărora tortura a condus la dezvăluirea unor informații care nu ar fi putut fi obținute prin intermediul unor tehnici de interogare tradiționale, lipsite de violență;

I.  întrucât o procedură penală deschisă [nr. 150/09, în fața instanței centrale nr. 5 (Juzgado Central No 5)] privind actele de tortură comise în cadrul bazei navale de la Guantánamo Bay se află în curs de desfășurare în fața Curții Naționale a Regatului Spaniei (Audiencia Nacional);

J.  întrucât președintele SUA, Barack Obama, s-a angajat ca, până în ianuarie 2010, să închidă centrul de detenție de la Guantánamo Bay, în care se află 122 de deținuți împotriva cărora nu au fost inițiate acuzații penale oficiale în fața unei instanțe penale, printre care 54 care au primit în mod oficial avizul pentru a fi eliberați;

K.  întrucât asistența oferită de statele membre ale UE în relocarea unora dintre deținuții de la Guantánamo Bay a fost lentă și limitată;

1.  salută decizia Comisiei Speciale pentru Informații a Senatului SUA de a publica rezumatul raportului său privind programul de detenție și de interogare al Agenției Centrale de Informații (CIA); încurajează publicarea raportului complet, fără modificări excesive și inutile;

2.  condamnă profund practicile de interogare înfiorătoare care au caracterizat aceste operațiuni ilegale de combatere a terorismului; subliniază concluzia fundamentală a Senatului SUA potrivit căreia metodele violente aplicate de CIA nu au condus la obținerea unor informații care să împiedice alte atacuri teroriste; condamnă din nou cu fermitate actele de tortură;

3.  consideră că climatul de impunitate de care beneficiază programul CIA a permis continuarea încălcărilor drepturilor fundamentale, după cum au dovedit programele de spionaj în masă întreprinse de Agenția Națională de Securitate a Statelor Unite și serviciile secrete din diverse state membre;

4.  invită SUA să ancheteze și să urmărească penal multiplele încălcări ale drepturilor omului din cadrul programului CIA de predare și de detenție secretă și să coopereze în ceea ce privește toate cererile din partea statelor membre ale UE referitoare la informare, extrădare sau căile de atac eficiente pentru victimele programului CIA;

5.  reiterează solicitările adresate statelor membre de a investiga acuzațiile potrivit cărora, pe teritoriul lor, au existat închisori secrete în care erau deținute persoane în cadrul programului CIA, precum și să îi urmărească penal pe cei implicați în aceste operațiuni, ținând seama de toate dovezile noi care au fost dezvăluite;

6.  invită statele membre să investigheze pe deplin acuzațiile recente potrivit cărora pe teritoriul lor au fost comise acte de predare, de detenție și de tortură și să îi urmărească penal pe cei responsabili;

7.  își exprimă preocuparea privind obstacolele întâmpinate de anchetele parlamentare și judiciare naționale referitoare la implicarea anumitor state membre în programul CIA, abuzul privind secretul de stat și clasificarea nejustificată a documentelor care au condus la încetarea urmăririi penale și la acordarea impunității de facto autorilor încălcărilor drepturilor omului;

8.  solicită ca rezultatele anchetelor existente cu privire la implicarea statelor membre în cadrul programului CIA, îndeosebi ancheta Chilcot, să fie publicate fără întârziere;

9.  solicită adoptarea de către UE a unei strategii interne privind drepturile fundamentale și invită Comisia să propună adoptarea unei astfel de strategii și a unui plan de acțiune conex;

10.  îi încredințează Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, cu asocierea Comisiei pentru afaceri externe și, în special, a Subcomisiei pentru drepturile omului, sarcina de a continua ancheta sa privind „presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri” și de a informa plenul cu privire la această chestiune, în termen de un an, prin adoptarea următoarelor măsuri:

   punerea în aplicare a recomandărilor din Rezoluția sa din 11 septembrie 2012 menționată mai sus, referitoare la presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri: monitorizarea raportului Comisiei TDIP a Parlamentului European,
   facilitarea și sprijinirea asistenței juridice și a cooperării judiciare dintre autoritățile de anchetă, care să respecte drepturile omului, precum și cooperarea dintre avocații implicați în activitatea de stabilirea a răspunderii în statele membre;
   organizarea unei audieri cu participarea parlamentelor naționale și a experților naționali pentru a evalua toate anchetele parlamentare și judiciare încheiate și în curs;
   organizarea unei misiuni parlamentare de anchetă, cu implicarea tuturor grupurilor politice interesate, în statele membre ale UE în care se presupune că au existat centre secrete de detenție ale CIA;
   colectarea tuturor informațiilor și a dovezilor relevante privind posibile mite sau alte acte de corupție legate de programul CIA;

11.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 303 E, 13.12.2006, p. 833.
(2) JO C 287 E, 29.11.2007, p. 309.
(3) JO C 353 E, 3.12.2013, p. 1.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2013)0418.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2013)0231.
(6) Texte adoptate, P7_TA(2014)0173.
(7) Texte adoptate, P7_TA(2014)0230.


Măsurile antiterorism
PDF 318kWORD 96k
Rezoluţia Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la măsurile de combatere a terorismului (2015/2530(RSP))
P8_TA(2015)0032RC-B8-0122/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2, 3, 6, 7 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 4, 16, 20, 67, 68, 70, 71, 72, 75, 82, 83, 84, 85, 86, 87 și 88 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 6, 7 și 8, articolul 10 alineatul (1) și articolele 11, 12, 21, 47-50, 52 și 53,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 iunie 2014 intitulată „Raportul final privind punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă a UE 2010-2014” (COM(2014)0365),

–  având în vedere Raportul Europol privind situația și tendințele terorismului în UE (TE-SAT) pentru 2014,

–  având în vedere rezoluția adoptată de Consiliul de Securitate al ONU la 24 septembrie 2014 referitoare la amenințările la adresa păcii internaționale și securității reprezentate de actele teroriste (Rezoluția 2178 (2014)),

–  având în vedere Strategia de securitate internă a Uniunii Europene, astfel cum a fost adoptată de Consiliu la 25 februarie 2010,

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 decembrie 2011 referitoare la „Politica UE de combatere a terorismului: principale realizări și viitoare provocări”(1),

–  având în vedere Recomandarea sa din 24 aprilie 2009 adresată Consiliului privind problema elaborării profilelor, în special pe baza apartenenței etnice și rasiale, în cadrul luptei împotriva terorismului, asigurării respectării legii, imigrației, formalităților vamale și controlului la frontieră(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la cel de al doilea raport privind punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă a UE(3),

–  având în vedere Evaluarea Europol din 2014 privind amenințarea pe care o reprezintă criminalitatea organizată facilitată de internet (iOCTA),

–  având în vedere Evaluarea Europol din 2013 privind amenințarea pe care o reprezintă criminalitatea gravă și organizată în UE (SOCTA),

–  având în vedere dezbaterea sa în plen din 28 ianuarie 2015 privind măsurile de combatere a terorismului,

–  având în vedere Consiliul informal Justiție și Afaceri Interne (JAI), desfășurat la Riga, la 29 și 30 ianuarie 2015,

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la Strategia de securitate internă a UE(4),

–  având în vedere declarația Consiliului informal JAI din 11 ianuarie 2015,

–  având în vedere concluziile Consiliului JAI din 9 octombrie 2014 și 5 decembrie 2014,

–  având în vedere raportul Coordonatorului UE pentru lupta împotriva terorismului, adresat Consiliului European din 24 noiembrie 2014 (15799/14),

–  având în vedere Programul de lucru al Comisiei pe 2015 (COM(2014)0910) publicat la 16 decembrie 2014,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 ianuarie 2014, intitulată „Prevenirea radicalizării către terorism și extremismul violent: consolidarea reacției UE” (COM(2013)0941),

–  având în vedere avizul Grupului de lucru „articolul 29” privind protecția datelor, referitor la aplicarea conceptelor de necesitate și proporționalitate și protecția datelor în cadrul sectorului de impunere a ordinii de drept (Avizul 01/2014),

–  având în vedere hotărârea Curții de Justiție din 8 aprilie 2014 în Cauzele conexe C-293/12 și C-594/12 - Digital Rights Ireland Ltd Kärntner Landesregierung, Michael Seitlinger, Christof Tschohl și alții și avizul Serviciului juridic al Parlamentului privind interpretarea acestei hotărâri,

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât terorismul și extremismul violent se numără printre amenințările majore la adresa securității și a libertăților noastre;

B.  întrucât recentele evenimente tragice de la Paris au constituit un memento al faptului că Uniunea Europeană se confruntă cu o amenințare teroristă în continuă evoluție care, în ultimul deceniu, a lovit grav o serie de state membre, în atacuri care au țintit nu numai ființe umane, dar și valorile și libertățile pe care este întemeiată Uniunea;

C.  întrucât securitatea este unul dintre drepturile garantate de Carta drepturilor fundamentale a UE, însă drepturile fundamentale, libertățile civile și proporționalitatea sunt elemente esențiale pentru reușita politicilor de combatere a terorismului;

D.  întrucât strategiile de prevenire în vederea combaterii terorismului ar trebui să se bazeze pe o abordare multidimensională care să vizeze în mod direct combaterea pregătirii atacurilor pe teritoriul UE, dar și integrarea necesității abordării cauzelor profunde ale terorismului; întrucât terorismul este o amenințare globală, care trebuie abordată la nivel local, național, european și mondial, pentru a consolida securitatea cetățenilor noștri, a apăra valorile fundamentale ale libertății, democrației și drepturilor omului și a face respectat dreptul internațional;

E.  întrucât, după atentatele de la 11 septembrie 2001, pe teritoriul UE au avut loc o serie de atentate teroriste grave, cel mai recent fiind cel din ianuarie 2015, care au avut un impact semnificativ asupra sentimentului de securitate în rândul cetățenilor UE și al persoanelor care își au reședința pe teritoriul UE; întrucât situația securității în Europa s-a schimbat în mod radical în ultimii ani, ca urmare a noilor conflicte și revolte din imediata vecinătate a UE, a dezvoltării rapide a noilor tehnologii și a unei creșteri îngrijorătoare a radicalizării care conduce la violență barbară și terorism, atât în interiorul Uniunii, cât și în țările învecinate;

F.  întrucât difuzarea propagandei teroriste este facilitată de utilizarea internetului și a mijloacelor de comunicare sociale; întrucât terorismul informatic le permite grupărilor teroriste să stabilească și să mențină legături fără obstacolul fizic al frontierelor, reducând astfel nevoia de a avea baze sau centre într-o țară sau alta;

G.  întrucât UE se confruntă cu amenințarea gravă și în creștere reprezentată de așa-numiții „combatanți străini proveniți din UE” - persoane care călătoresc într-un alt stat decât statul lor de reședință sau naționalitate pentru a comite, planifica sau pregăti acte de terorism, sau care furnizează sau primesc instrucție teroristă, inclusiv în legătură cu conflictele armate; întrucât se estimează că 3 500-5 000 de cetățeni ai UE și-au părăsit căminele pentru a deveni luptători străini odată cu izbucnirea războiului și a violențelor din Siria, Irak și Libia, fapt care creează o imensă provocare la adresa securității cetățenilor UE;

1.  condamnă cu fermitate maximă atrocitățile comise la Paris și își exprimă din nou solidaritatea profundă cu poporul francez și familiile victimelor și cu unitatea sa în lupta la nivel mondial contra terorismului și în fața atacului la adresa valorilor și libertăților noastre democratice;

2.  condamnă cu fermitate și în mod categoric toate atacurile teroriste, promovarea terorismului, glorificarea persoanelor implicate în acte de terorism și sprijinirea ideologiilor extremiste violente, indiferent de locul din lume unde se desfășoară sau sunt promovate; subliniază că nu există libertate fără siguranță și nu există siguranță fără libertate;

3.  ia act cu îngrijorare de numărul în creștere rapidă al resortisanților UE care călătoresc către zonele de conflict pentru a se alătura organizațiilor teroriste și care, ulterior, se întorc pe teritoriul UE, prezentând riscuri pentru securitatea internă a UE și pentru viețile cetățenilor UE; solicită Comisiei să propună o definiție clară și comună pentru „combatanții străini proveniți din UE” în vederea creșterii securității juridice;

4.  subliniază necesitatea de a introduce măsuri specifice pentru a soluționa problema cetățenilor UE care pleacă să lupte pentru organizații teroriste în străinătate; afirmă că, deși în unele dintre cazuri este posibilă urmărirea penală a acestora, ar trebui introduse alte măsuri pentru a preveni radicalizarea care duce la acte de extremism violent, pentru a-i împiedica pe europeni și pe alți combatanți străini să își părăsească țara și pentru a lua măsuri în ceea ce îi privește pe cei care se întorc; invită statele membre și Comisia să elaboreze bune practici pe baza celor din statele membre care au adoptat strategii, planuri de acțiune și programe încununate de succes în acest domeniu;

Combaterea cauzelor profunde ale terorismului și ale radicalizării care duc la acte de extremism violent

5.  subliniază faptul că, pentru a contracara amenințarea reprezentată de terorism în general, este nevoie de o strategie antiterorism bazată pe o abordare la mai multe niveluri, care să trateze în mod aprofundat factorii fundamentali, printre care radicalizarea care duce la acte de extremism violent, dezvoltarea coeziunii sociale, a integrării, și a toleranței politice și religioase, evitarea formării de ghetouri, analizarea și contrabalansarea incitărilor pe internet la acte de terorism, împiedicarea plecărilor în vederea aderării la organizații teroriste, împiedicarea și stoparea recrutărilor și angajărilor în conflicte armate, întreruperea sprijinului financiar pentru organizațiile teroriste și persoanele care urmăresc să li se alăture, asigurând punerea fermă sub acuzare atunci când este cazul și oferind autorităților de impunere a ordinii de drept instrumentele necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale;

6.  invită statele membre să investească în programe care abordează cauzele profunde ale radicalizării, inclusiv prin programe educaționale, prin promovarea integrării, a integrării sociale, a dialogului, participării, egalității, toleranței și înțelegerii între diferitele culturi și religii, și programele de reabilitare;

7.  subliniază cu îngrijorare profundă fenomenul radicalizării din închisori și încurajează statele membre să facă schimb de cele mai bune practici în materie; solicită să se acorde o atenție specială închisorilor și condițiilor de detenție, și să se prevadă măsuri specifice pentru stoparea radicalizării în acest mediu; invită statele membre să depună eforturi suplimentare în vederea îmbunătățirii sistemelor administrative ale penitenciarelor, astfel încât să se faciliteze depistarea deținuților implicați în pregătirea actelor de terorism, să fie monitorizate și împiedicate procesele de radicalizare și să se creeze programe specifice de dezangajare, reabilitare și deradicalizare;

8.  subliniază faptul că este necesar să se intensifice acțiunea de prevenire a radicalizării și să se promoveze programe de deradicalizare, încurajând și sprijinind comunitățile și societatea la nivel național și local, pentru a opri diseminarea ideologiilor extremiste; solicită Comisiei să consolideze Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN), care reunește toți actorii implicați în dezvoltarea campaniilor împotriva radicalizării și crearea unor structuri și procese de deradicalizare pentru combatanții străini care se întorc, precum și să lanseze o ofensivă directă împotriva ideologiilor extremiste prin oferirea unor alternative pozitive;

9.  sprijină adoptarea unei strategii europene de combatere a propagandei teroriste, a rețelelor radicale și a recrutării online, care să se bazeze pe eforturile care au fost deja făcute și pe inițiativele deja întreprinse pe o bază interguvernamentală și voluntară în vederea continuării schimburilor de bune practici și de metode de succes în acest domeniu;

10.  solicită adoptarea unei recomandări a Consiliului privind strategiile naționale pentru prevenirea radicalizării, care să abordeze gama largă de factori subiacenți ai radicalizării și să facă recomandări pentru statele membre referitoare la înființarea unor programe de dezangajare, reabilitare și deradicalizare;

Implementarea și revizuirea măsurilor existente de aplicare a legii

11.  invită statele membre să se folosească în mod optim de platformele, bazele de date și sistemele de alertă existente la nivel european, cum ar fi Sistemul de informații Schengen (SIS) și Sistemul de informații prealabile privind pasagerii (APIS);

12.  subliniază că libertatea de circulație în spațiul Schengen este una dintre cele mai importante libertăți în Uniunea Europeană și exclude, de aceea, propunerile de a suspenda sistemul Schengen și încurajează, în schimb, statele membre să înăsprească normele existente, care includ deja posibilitatea de a introduce temporar verificarea documentelor, precum și să utilizeze mai bine sistemul SIS II; observă că există deja posibilitatea efectuării unor controale punctuale ale persoanelor la trecerea frontierelor externe;

13.  se angajează să colaboreze în direcția finalizării unei directive a UE privind PNR până la sfârșitul anului; îndeamnă, prin urmare, Comisia să stabilească efectele hotărârii CEJ referitoare la Directiva privind păstrarea datelor(5) și impactul său posibil asupra directivei UE privind PNR; încurajează Consiliul să înregistreze progrese cu privire la pachetul privind protecția datelor, astfel încât trilogurile referitoare la Directiva UE privind PNR și la pachetul privind protecția datelor să poată avea loc în paralel; încurajează Comisia să invite experți independenți din cadrul organelor de asigurare a respectării legii, din cadrul serviciilor de informații și de securitate, precum și reprezentanți ai grupului de lucru 29, să contribuie cu opinii și principii, ținând seama de cerințele în materie de securitate, referitoare la necesitatea și proporționalitatea PNR;

14.  invită Comisia să evalueze imediat și, în continuare, în mod periodic instrumentele actuale și să efectueze o evaluare corespunzătoare a lacunelor rămase în domeniul combaterii terorismului, dat fiind faptul că, pentru a permite Uniunii și statelor membre să acționeze în mod eficient, Consiliul European procedează periodic la evaluarea amenințărilor cu care se confruntă Uniunea; solicită Comisiei și Consiliului să aprobe o nouă foaie de parcurs pentru combaterea terorismului, care să furnizeze un răspuns eficient la amenințările existente și să asigure o securitate efectivă pentru toți, garantând, în același timp, drepturile și libertățile care sunt principiile fondatoare ale Uniunii Europene;

15.  subliniază că o dimensiune esențială a luptei împotriva terorismului trebuie să fie includerea politicilor pentru a proteja și a sprijini victimele și familiile lor; prin urmare, invită toate statele membre să pună în aplicare în mod corespunzător Directiva 2012/29/UE din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității;

16.  consideră că lupta împotriva traficului de arme de foc ar trebui să reprezinte o prioritate pentru UE în eforturile sale de combatere a criminalității internaționale organizate grave; consideră, în special, că trebuie consolidată în continuare cooperarea în ceea ce privește mecanismele de schimb de informații și trasabilitatea, precum și distrugerea de arme interzise; solicită Comisiei să evalueze de urgență normele UE existente cu privire la circulația armelor de foc și a explozivelor ilegale, precum și la traficul de arme legat de criminalitatea organizată;

17.  salută adoptarea, în curând, la nivel european, a unui cadru juridic actualizat pentru combaterea spălării de bani, care reprezintă un pas decisiv ce trebuie pus în aplicare la toate nivelurile, în vederea asigurării eficienței acestuia și pentru a bloca, astfel, o sursă importantă de finanțare pentru organizațiile teroriste;

18.  invită statele membre să își intensifice cooperarea în sectorul judiciar pe baza instrumentelor UE disponibile, precum Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), mandatul european de arestare și ordinul european de anchetă;

Securitatea internă a UE și capacitățile UE în materie de asigurare a respectării legii și de agenții

19.  invită toate statele membre să împiedice deplasarea persoanelor suspectate de terorism, prin întărirea controalelor la granițele externe, verificarea mai sistematică și mai eficientă a documentelor de călătorie, combaterea traficului ilicit de arme și a utilizării frauduloase a identității, precum și prin identificarea zonelor de risc;

20.  ia act cu îngrijorare de faptul că organizațiile teroriste utilizează din ce în ce mai mult internetul și tehnologiile de comunicații pentru a comunica, a plănui atacuri și a disemina propagandă; solicită ca operatorii de internet și platformele de comunicare socială să coopereze cu guvernele și autoritățile de aplicare a legii, precum și cu societatea civilă, pentru a combate această problemă, asigurându-se în același timp că principiile generale ale libertății de expresie și ale protejării vieții private sunt întotdeauna respectate; subliniază că măsurile de limitare a utilizării și difuzării datelor pe internet în scopul combaterii terorismului trebuie să fie necesare și proporționale;

21.  reiterează faptul că schimbul și colectarea de date, inclusiv la nivelul agențiilor UE, precum Europol, ar trebui să respecte legislația UE și cea națională și să fie întemeiate pe un cadru coerent de protecție a datelor, care oferă standarde obligatorii din punct de juridic privind protecția datelor cu caracter personal la nivelul UE;

22.  încurajează ferm un mai bun schimb de informații între autoritățile de aplicare a legii din statele membre și agențiile UE; subliniază, în plus, necesitatea de a îmbunătăți, intensifica și accelera comunicarea reciprocă de informații la nivel mondial privind aplicarea legii; solicită o cooperare operațională mai eficientă între statele membre și țările terțe, prin utilizarea instrumentelor valoroase existente, cum ar fi echipele comune de anchetă, Programul de urmărire financiară a teroriștilor și acordurile privind registrul cu numele pasagerilor (PNR), precum și un schimb mai rapid și mai eficace de date și informații relevante, în condiții de garantare adecvată a protecției datelor și a vieții private;

23.  invită Comisia și Consiliul să facă o evaluare cuprinzătoare a măsurilor UE de combatere a terorismului, precum și a măsurilor conexe, în special în ceea ce privește aplicarea acestora în legislația și în practica statelor membre și gradul în care statele membre cooperează cu agențiile UE în acest domeniu, în special Europol și Eurojust, precum și o evaluare corespunzătoare a lacunelor existente, folosind procedura prevăzută la articolul 70 din TFUE și să introducă acest proces de evaluare în Agenda europeană privind securitatea;

24.  subliniază faptul că agențiile europene și naționale de aplicare a legii trebuie să combată principalele surse de venit ale organizațiilor teroriste, inclusiv spălarea banilor, traficul de ființe umane și comerțul ilicit cu arme; solicită, în această privință, aplicarea deplină a legislației UE în domeniu, pentru a avea o abordare coordonată la nivelul întregii Uniuni; observă că statele membre transmit Eurojust și Europol doar 50 % din informațiile legate de terorism și de crima organizată;

25.  solicită statelor membre să utilizeze mai bine capabilitățile unice ale Europol, asigurându-se că unitățile lor naționale furnizează Europol informațiile relevante într-un mod mai sistematic și mai regulat; susține, de asemenea, crearea unei platforme europene antiterorism în cadrul Europol, pentru a maximiza capabilitățile operaționale, tehnice și de schimb de informații ale acestuia;

26.  subliniază necesitatea creșterii eficienței și coordonării reacției justiției penale prin intermediul Eurojust, pentru a armoniza incriminarea infracțiunilor legate de combatanții străini pe tot teritoriul UE, în vederea creării unui cadru juridic și a facilitării cooperării transfrontaliere, a evitării lacunelor în urmărirea penală și a abordării provocărilor de ordin practic și juridic în colectarea și admisibilitatea probelor în cazurile de terorism, prin actualizarea Deciziei-cadru 2008/919/JHA;

27.  solicită asigurarea unui control democratic și judiciar solid al politicilor de combatere a terorismului și al activităților serviciilor de informații în cadrul UE și insistă asupra faptului că cooperarea în domeniul securității ar trebui să fie în deplină conformitate cu dreptul internațional;

Adoptarea unei strategii externe a UE pentru combaterea terorismului internațional

28.  solicită Uniunii să promoveze un parteneriat mondial împotriva terorismului și să coopereze îndeaproape cu actorii regionali, cum ar fi Uniunea Africană, Consiliul de Cooperare al Golfului și Liga Arabă și în special cu țările învecinate cu Siria și Irak și țările care au fost afectate grav de conflict, cum ar fi Iordania, Libanul și Turcia, precum și cu ONU și, în special, cu Comitetul privind combaterea terorismului; invită, în această privință, la intensificarea dialogului dintre experții în materie de dezvoltare și securitate ai UE și cei ai țărilor respective;

29.  subliniază, mai ales, necesitatea ca UE, statele sale membre și țările partenere să își bazeze strategia de combatere a terorismului internațional pe statul de drept și pe respectarea drepturilor fundamentale; subliniază, de asemenea, că acțiunile externe ale Uniunii de luptă împotriva terorismului internațional ar trebui să vizeze, în primul rând, prevenirea și combaterea actelor teroriste și urmărirea în justiție a celor ce le săvârșesc;

30.  solicită Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) să adopte o strategie externă a UE pentru combaterea terorismului internațional, pentru a elimina sursele de terorism internațional și a integra aspectele privind combaterea terorismului; invită Comisia și SEAE să elaboreze o strategie de cooperare cu țări terțe în materie de combatere a terorismului, asigurându-se, în același timp, că standardele internaționale privind drepturile omului sunt respectate;

31.  îndeamnă UE să își revizuiască strategia față de țările din sudul Mediteranei, în contextul procesului de revizuire a politicii europene de vecinătate (PEV), aflat în curs și să se concentreze pe sprijinirea țărilor și actorilor care sunt cu adevărat angajați pe calea unor valori comune și a reformelor;

32.  subliniază necesitatea de a se acorda o atenție deosebită prevenirii și combaterii radicalizării în cadrul planurilor de acțiune și dialogurilor politice în care sunt implicate UE și țările sale partenere, inclusiv prin intensificarea cooperării internaționale, utilizând programele și capacitățile existente și colaborând cu actori ai societății civile din țările de interes în vederea combaterii propagandei teroriste și radicale transmise pe internet și cu ajutorul altor mijloace de comunicare;

33.  subliniază că o strategie cuprinzătoare a UE privind măsurile de combatere a terorismului trebuie, de asemenea, să utilizeze la maximum politicile sale externe și de dezvoltare în vederea combaterii sărăciei, discriminării și marginalizării, a combaterii corupției și promovării bunei guvernanțe, precum și a prevenirii și soluționării conflictelor, toate aceste probleme contribuind la marginalizarea anumitor grupuri și sectoare ale societății și făcându-le, prin urmare, mai vulnerabile la propaganda grupurilor extremiste;

o
o   o

34.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 168 E, 14.6.2013, p. 45.
(2) JO C 184 E, 8.7.2010, p. 119.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2013)0384.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2014)0102.
(5) Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicații electronice accesibile publicului sau de rețele de comunicații publice și de modificare a Directivei 2002/58/CE (JO L 105, 13.4.2006, p. 54).


Reînnoirea mandatului Forumului pentru guvernanța internetului
PDF 225kWORD 68k
Rezoluţia Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la reînnoirea mandatului Forumului pentru guvernanța internetului (2015/2526(RSP))
P8_TA(2015)0033RC-B8-0099/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 iunie 2005 referitoare la societatea informațională(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2006 referitoare la o societate informațională europeană pentru creștere și ocuparea forței de muncă(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 ianuarie 2008 referitoare la cel de-al doilea Forum pentru guvernarea internetului(3),

–  având în vedere Declarația de principii și Planul de acțiune ale Reuniunii mondiale la nivel înalt privind societatea informațională (WSIS), adoptate la Geneva la 12 decembrie 2003,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Către un parteneriat global în societatea informațională: traducerea principiilor de la Geneva în acțiuni” (COM(2004)0480),

–  având în vedere angajamentul și agenda de la Tunis pentru societatea informațională, adoptate la 18 noiembrie 2005,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei în urma WSIS din 2006 (COM(2006)0181),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 iunie 2010 referitoare la Guvernarea internetului: etapele următoare(4),

–  având în vedere declarația reuniunii multilaterale NETmundial din 24 aprilie 2014,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Guvernanța și politica în domeniul internetului – Rolul Europei în modelarea viitorului guvernanței internetului”(COM(2014)0072);

–  având în vedere declarația comună a delegației UE la Forumul privind guvernanța internetului, organizat în perioada 2-5 septembrie 2014 la Istanbul,

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât obiectivul Forumului pentru guvernanța internetului (FGI) este îndeplinirea mandatului acordat de Summitul Mondial privind Societatea Informațională (WSIS) în ceea ce privește organizarea de forumuri pentru un dialog politic democratic, transparent și multilateral;

B.  întrucât rolul și funcția principale ale FGI sunt de a discuta o serie amplă de chestiuni legate de guvernanța internetului și, dacă este cazul, de a face recomandări comunității internaționale;

C.  întrucât, la 20 decembrie 2010, Adunarea Generală a ONU a decis să prelungească mandatul FGI cu încă cinci ani;

D.  întrucât, în 2015, în cadrul Adunării Generale a ONU, se va discuta și decide cu privire la reînnoirea mandatului FGI;

E.  întrucât, în 2005, Parlamentul a trimis o delegație ad hoc la WSIS și, de atunci, a procedat la fel pentru fiecare reuniune anuală a FGI;

F.  întrucât delegațiile ad-hoc trimise de Parlamentul European au avut un rol fundamental în ceea ce privește promovarea valorilor europene și interacțiunea cu organizațiile societății civile și cu reprezentanții parlamentelor naționale prezenți la aceste evenimente, în cooperare cu statele membre și cu Comisia;

G.  întrucât principalele priorități ale Uniunii Europene în cursul celui de-al nouălea FGI organizat în septembrie 2014, care a avut ca temă generală „Conectarea continentelor pentru o guvernanță multilaterală sporită a internetului” au fost: un acces mai mare la internet la nivel mondial; menținerea internetului ca resursă mondială, deschisă și comună; accesul nediscriminatoriu la cunoștințe; mai multă responsabilitate și transparență în aplicarea modelului de guvernanță multilaterală a internetului; respingerea ideii unui internet controlat de stat; și recunoașterea faptului că libertățile și drepturile fundamentale ale omului nu sunt negociabile și trebuie protejate online;

H.  întrucât, la 27 noiembrie 2014, miniștrii transporturilor, telecomunicațiilor și energiei au aprobat concluziile Consiliului, subliniind importanța unei poziții coordonate la nivel european privind guvernanța internetului, precum și a sprijinirii consolidării FGI, ca platformă multilaterală,

I.  întrucât, în martie 2014, Administrația Națională pentru Telecomunicații și Informații (NTIA) a Departamentului Comerțului din SUA și-a anunțat intenția de a transfera funcțiile de supraveghere a internetului ale IANA (Internet Assigned Numbers Authority - Autoritatea responsabilă cu coordonarea funcțiilor internet) comunității multilaterale mondiale, înainte de expirarea contractului în curs dintre NTIA și ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers - Corporația pentru alocarea de nume și numere de domenii internet), în septembrie 2015; întrucât trebuie găsită la timp o soluție echilibrată pentru această tranziție, iar aceasta ar trebui să aibă drept rezultat un sistem care să nu poată fi supus constrângerii și manipulării, continuând astfel să asigure un internet stabil;

J.  întrucât, în aprilie 2014, NETmundial - reuniunea multilaterală mondială privind viitorul guvernanței internetului - a elaborat un set de principii pentru guvernanța internetului și o foaie de parcurs pentru dezvoltarea viitoare a ecosistemului internetului;

K.  întrucât se prevede o creștere legată de economia internetului de aproape 11% în UE și o creștere a contribuției la PIB de la 3,8 % în 2010, la 5,7% în 2016;

L.  întrucât internetul reprezintă un pilon fundamental al pieței unice digitale, el favorizând, printre altele, inovarea, creșterea, comerțul, democrația, diversitatea culturală și drepturile omului;

M.  întrucât, într-un internet deschis, toate drepturile și libertățile de care cetățenii beneficiază offline ar trebui să se aplice și online,

1.  invită Adunarea Generală a ONU să reînnoiască mandatul FGI și să consolideze resursele acestuia și modelul multilateral al guvernanței internetului;

2.  consideră că, deși FGI nu va adopta concluzii oficiale, responsabilitatea Uniunii Europene este de a sprijini acest proces și a crește impactul acestor schimburi în dezbaterile publice, deoarece acesta oferă un context pozitiv și concret configurării viitoare a internetului pe baza unei abordări multilaterale;

3.  îndeamnă statele membre și instituțiile UE implicate să mențină FGI printre prioritățile aflate pe ordinea lor de zi și să continue să sprijine FGI și secretariatul acestuia, precum și să participe la dezvoltarea unei organizații independente, eficiente și capabile să își îndeplinească mandatul și să contribuie la evoluția constantă a modelului de guvernanță a internetului;

4.  subliniază faptul că Parlamentul ar trebui să participe în continuare la viitoarele reuniuni ale FGI cu o delegație substanțială, pentru a contribui în mod eficient la formularea, împreună cu statele membre și Comisia, a unei abordări a UE în ceea ce privește guvernanța internetului;

5.  subliniază necesitatea îmbunătățirii accesului la internet în întreaga lume; subliniază că FGI ar trebui să consolideze participarea incluzivă a tuturor părților interesate;

6.  subliniază faptul că și-a asumat un angajament ferm în favoarea modelului multilateral de guvernanță a internetului; invită statele membre, Comisia și toate părțile interesate să consolideze în continuare sustenabilitatea modelului multilateral, făcând ca actorii și procesele la nivel național, regional și internațional să fie mai favorabili incluziunii, mai transparenți și mai responsabili;

7.  subliniază importanța finalizării procesului de globalizare a principalelor funcțiuni și organizații ale internetului; salută angajamentul asumat de Guvernul SUA în martie 2014 de a ceda gestionarea funcțiilor IANA; subliniază importanța responsabilității și transparenței depline a ICANN;

8.  subliniază că există un termen-limită ferm pentru încheierea negocierilor privind funcțiile IANA, care vor oferi o soluție pe termen lung pentru stabilitatea și securitatea internetului, având în vedere că în septembrie 2015 va expira actualul acord dintre ICANN și guvernul SUA privind supravegherea funcției IANA;

9.  invită statele membre și Comisia să își intensifice eforturile pentru a sprijini încheierea acestui nou acord oportun;

10.  invită instituțiile europene în cauză să propună ca UE să fie primul partener internațional al ICANN în ceea ce privește funcțiile IANA și să joace un rol similar celui al Statelor Unite și al altor state în afirmarea angajamentelor care reglementează în prezent serviciile IANA; consideră că acesta este un pas important către garantarea neutralității depline a ICANN;

11.  subliniază faptul că se pot trage deja concluzii pe baza schimburilor fructuoase care au avut loc în cadrul FGI până în prezent și că acestea pot fi puse în practică, în special în ceea ce privește aspectele de reglementare a comunicațiilor electronice, precum și problemele privind securitatea datelor și protecția vieții private; consideră că sunt necesare discuții suplimentare în cadrul FGI cu privire la chestiunile legate de securitatea și criminalitatea cibernetice, care să vizeze atât găsirea unor soluții pentru a îmbunătăți securitatea infrastructurilor critice, cât și punerea la dispoziția cetățenilor și a întreprinderilor mici a unor instrumente adecvate pentru a putea comunica în condiții de siguranță, în special autentificarea electronică și criptarea; subliniază necesitatea de a se asigura pe viitor un internet deschis și independent, ca resursă mondială comună, precum și un acces nediscriminatoriu la cunoștințe, ținând seama de inițiativele și nevoile părților interesate, și de a se garanta libertatea de exprimare;

12.  subliniază faptul că este esențial să se continue eforturile de asigurare a protecției juridice a neutralității internetului, condiție indispensabilă pentru garantarea libertății de informare și exprimare, stimularea creșterii economice și a ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea inovării și a oportunităților de afaceri legate de internet și promovarea și garantarea diversității culturale și lingvistice;

13.  subliniază că libertățile și drepturile fundamentale nu sunt negociabile și trebuie protejate atât online, cât și offline; regretă faptul că anumite state încearcă să limiteze conectivitatea mondială a cetățenilor lor prin cenzură și alte restricții; respinge cu fermitate ideea unui internet controlat de stat și supravegherea în masă a internetului;

14.  subliniază importanța economică și socială a dreptului la viața privată și a controlului de către utilizatori al datelor cu caracter personal pe internet; consideră că aceste drepturi sunt fundamentale pentru democrație, un internet deschis și neutru, precum și pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi pe internet;

15.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, statelor membre, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO C 133 E, 8.6.2006, p. 140.
(2) JO C 291 E, 30.11.2006, p. 133.
(3) JO C 41 E, 19.2.2009, p. 80.
(4) JO C 236 E, 12.8.2011, p. 33.


Indicarea pe etichetă a țării de origine a ingredientelor din carne folosite în alimentele prelucrate
PDF 231kWORD 76k
Rezoluţia Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la indicarea pe etichetă a țării de origine a cărnii din alimentele prelucrate (2014/2875(RSP))
P8_TA(2015)0034B8-0097/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei(1) (Regulamentul privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare), în special articolul 26 alineatele (6) și (7),

–  având în vedere raportul Comisiei din 17 decembrie 2013 privind indicarea obligatorie a țării de origine sau a locului de proveniență a cărnii utilizate ca ingredient (COM(2013)0755) și documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei din 17 decembrie 2013 intitulat „Indicarea pe etichetă a originii cărnii utilizate ca ingredient: atitudinea consumatorilor, fezabilitatea unor posibile scenarii și impactul” (SWD(2013)0437);

–  având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1337/2013 al Comisiei din 13 decembrie 2013 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește indicarea țării de origine sau a locului de proveniență pentru carnea proaspătă, refrigerată sau congelată de animale din specia porcină, ovină, caprină și de păsări de curte(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 februarie 2014 referitoare la regulamentul de punere în aplicare al Comisiei din 13 decembrie 2013 menționat mai sus(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare la criza alimentară, fraudele din lanțul alimentar și controlul acestora(4),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind indicarea pe etichetă a țării de origine a cărnii din alimentele prelucrate (O-000091/2014 – B8-0101/2015);

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât la articolul 26 alineatul (6) din Regulamentul privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare i se solicită Comisiei să prezinte Parlamentului și Consiliului până la 13 decembrie 2013 un raport privind indicarea obligatorie a țării de origine sau a locului de proveniență pentru carnea folosită ca ingredient;

B.  întrucât la articolul 26 alineatul (7) din regulamentul menționat mai sus se prevede că raportul trebuie, printre altele, să ia în considerare nevoia de informare a consumatorului, fezabilitatea măsurii privind indicarea obligatorie a țării de origine sau a locului de proveniență, precum și analiza costurilor și beneficiilor rezultate din introducerea unor astfel de măsuri; întrucât acesta mai prevede că raportul poate fi însoțit de propuneri de modificare a dispozițiilor relevante ale Uniunii;

C.  întrucât la 17 decembrie 2013, Comisia a publicat raportul său privind indicarea obligatorie a țării de origine sau a locului de proveniență a cărnii utilizate ca ingredient și un document de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei intitulat „Indicarea pe etichetă a originii cărnii utilizate ca ingredient: atitudinea consumatorilor, fezabilitatea unor posibile scenarii și impactul”;

D.  întrucât se estimează că, în funcție de statul membru în cauză, o pondere de aproximativ 30-50 % din volumul total de carne sacrificată, este prelucrată în ingrediente din carne pentru produse alimentare, în special în carne tocată, preparate din carne și produse din carne;

E.  întrucât Comisia nu a prezentat încă propuneri legislative subsecvente și încheie prin a preciza faptul că se vor lua măsuri suplimentare adecvate în urma discuțiilor din cadrul Parlamentului și al Consiliului,

F.  întrucât, în conformitate cu raportul Comisiei menționat mai sus cu privire la indicarea obligatorie a țării de origine sau a locului de proveniență a cărnii utilizate ca ingredient, sistemele de trasabilitate existente din UE nu sunt adecvate pentru transmiterea informațiilor privind originea de-a lungul lanțului alimentar;

G.  întrucât la articolul 26 alineatul (2) din Regulamentul privind informarea consumatorilor se prevede că indicarea țării de origine sau a locului de proveniență este obligatorie în cazul în care lipsa acestor informații ar putea induce consumatorul în eroare în ceea ce privește adevărata țară de origine sau adevăratul loc de proveniență a produsului alimentar, în special dacă informațiile care însoțesc produsul alimentar sau eticheta în ansamblul ei ar sugera că produsul are o altă țară de origine sau un alt loc de proveniență;

H.  întrucât evaluarea impactului pe care s-a bazat Regulamentul privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare a indicat că originea cărnii pare să fie principala îngrijorare a consumatorilor din Uniunea Europeană(5);

I.  întrucât, conform anchetei desfășurate în 2013 în rândul consumatorilor de către Consorțiul de evaluare a lanțului alimentar, printre diferitele grupe de alimente incluse în anchetă, cel mai mare punctaj l-a înregistrat interesul față de indicarea pe etichetă a originii produselor pe bază de carne; întrucât, pe baza unei analize mai atente a diferitelor tipuri de produse pe bază de carne prelucrate, rezultatele anchetei indică faptul că peste 90 % dintre consumatorii care au răspuns consideră că este important să se indice originea pe etichetă;

1.  ia act de faptul că indicarea originii este obligatorie în cazul cărnii de vită și mânzat neprelucrate și a produselor din carne de vită și mânzat din UE ca urmare a crizei generate de encefalopatia spongiformă bovină (ESB)(6), normele UE privind etichetarea cărnii de vită și mânzat fiind în vigoare de la 1 ianuarie 2002; ia act de faptul că printre aceste cerințe de etichetare se numără deja locul nașterii, locul unde a fost crescut și locul unde a fost sacrificat animalul;

2.  consideră că cerințele menționate mai sus care se aplică în cazul cărnii de vită și mânzat neprelucrate și al produselor din carne de vită și mânzat au crescut așteptările consumatorilor cu privire la informațiile referitoare la originea altor tipuri de carne proaspătă consumată pe scară largă în UE și a cărnii utilizate ca ingredient în alimentele prelucrate;

3.  ia act de faptul că la considerentul 31 din Regulamentul privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare se subliniază faptul că originea cărnii reprezintă principala preocupare a consumatorilor și, prin urmare, consumatorii se așteaptă să fie informați în mod corespunzător cu privire la țara de origine a cărnii; subliniază că la considerentul 31 se menționează și faptul că cerințele obligatorii de etichetare ar trebui să țină seama de principiul proporționalității și de obligațiile administrative care le revin operatorilor din sectorul alimentar și autorităților de aplicare;

4.  subliniază că 90 % din companiile din sectorul prelucrării cărnii sunt IMM-uri; subliniază rolul special pe care îl joacă IMM-urile în crearea de creștere economică și de locuri de muncă, precum și contribuția lor la o economie europeană competitivă și angajamentul în ceea ce privește furnizarea unor alimente sigure și de înaltă calitate; consideră că este esențial să se creeze condiții de concurență echitabile pentru actorii din acest sector;

5.  își reiterează preocuparea cu privire la impactul potențial al fraudelor din sectorul alimentar asupra siguranței alimentelor, sănătății consumatorilor, încrederii acestora, funcționării lanțului alimentar și stabilității prețurilor agricole și subliniază importanța combaterii cu prioritate a fraudelor din sectorul alimentar și în acest fel a restabilirii rapide a încrederii consumatorilor europeni;

6.  consideră că simpla indicare pe etichetă a țării sau a locului de origine a cărnii și a produselor din carne nu previne frauda, însă un sistem riguros de trasabilitate contribuie la identificarea posibilelor încălcări și la adoptarea unor măsuri împotriva acestora; constată că recentele scandaluri alimentare, printre care înlocuirea în mod fraudulos a cărnii de vită cu carne de cal, au demonstrat dorința consumatorilor de a beneficia de norme mai stricte cu privire la trasabilitate și la informarea consumatorilor; subliniază faptul că aplicarea unor norme mai stricte privind trasabilitatea le-ar permite autorităților să investigheze în mod mai eficace cazurile de fraudă din sectorul alimentar;

7.  subliniază importanța luării în considerare a cărnii de cal în contextul cărnii utilizate ca ingredient în alimentele prelucrate, în plus față de carnea de vită și de carnea de porc, oaie, capră și pasăre, deoarece aceasta reprezintă o pondere de carne importantă folosită în alimentele prelucrate;

8.  subliniază, în plus, că Comisia a recunoscut în raportul său că peste 90 % dintre consumatorii care au răspuns consideră că este important să se indice originea cărnii pe eticheta alimentelor prelucrate(7); ia act de faptul că este vorba de unul dintre mai mulți factori care pot influența comportamentul consumatorilor;

9.  consideră că indicarea pe etichetă a originii cărnii utilizate ca ingredient în alimente va contribui la asigurarea unei trasabilități mai bune de-a lungul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, a unor relații mai stabile între furnizorii de carne și unitățile de prelucrare și a unei diligențe sporite în momentul în care operatorii din sectorul alimentar își aleg furnizorii și produsele;

10.  consideră că etichetarea produselor alimentare ar trebui să ia considerare transparența informațiilor și lizibilitatea acestora de către consumatori, asigurând viabilitatea economică a întreprinderilor europene în condiții acceptabile pentru puterea de cumpărare a consumatorilor;

11.  subliniază că, în privința impactului asupra prețurilor, rezultatele cercetărilor efectuate de o organizație a consumatorilor din Franța diferă foarte mult de constatările din raportul Comisiei în ceea ce privește costurile aferente introducerii obligativității de indicare pe etichetă a țării de origine; recomandă examinarea acestui aspect în vederea obținerii unei imagini mai clare a eventualelor efecte asupra prețurilor, cu condiția ca această examinare să fie realizată împreună cu organizațiile de consumatori și să nu amâne propunerile legislative;

12.  ia act de faptul că indicarea pe etichetă a țării de origine va deveni obligatorie pentru carnea neprelucrată de porc, oaie, capră și pasăre începând cu aprilie 2015; consideră că acest element trebuie luat în considerare în evaluarea costurilor aferente furnizării de informații privind originea pentru aceste tipuri de carne atunci când sunt utilizate ca ingredient;

13.  ia act de faptul că informațiile actuale, prezentate voluntar, privind originea le pot oferi consumatorilor informații care îi pot induce în eroare;

14.  solicită Comisiei să revizuiască aceste scheme voluntare privind indicarea pe etichetă a originii și să propună norme clare, consecvente, armonizate și aplicabile în cazul în care producătorii decid să implementeze indicarea voluntară pe etichetă a originii;

15.  ia act, de asemenea, de faptul că deși, așa s-a indicat în raportul Comisiei, includerea pe etichetă a mențiunii produs UE/non-UE ar fi o alternativă mai puțin costisitoare, cercetările realizate de Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC), care includ mai multe state membre, au scos în evidență faptul că această soluție nu ar fi acceptabilă pentru consumatori(8);

16.  este de opinie că Comisia ar trebui să efectueze cercetări suplimentare în legătură cu practica (destul de răspândită deja) adoptată de unii vânzători cu amănuntul și producători europeni în privința indicării pe etichetă a originii cărnii din alimentele prelucrate și să își publice constatările;

17.  reiterează apelul său adresat Comisiei pentru ca aceasta să ia toate măsurile necesare astfel încât prevenirea și combaterea fraudelor în domeniul alimentar să devină o parte integrantă a politicilor UE și să remedieze deficiențele structurale din lanțul alimentar în ansamblu, în special prin intensificarea și consolidarea monitorizării;

18.  solicită Comisiei să adopte un act de punere în aplicare cu privire la aplicarea articolului 26 alineatul (3) din Regulamentul privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare în ceea ce privește indicarea țării de origine a ingredientelor primare în cazul în care aceasta nu este aceeași cu țara de origine a produsului;

19.  îndeamnă Comisia ca, pornind de la raportul său, să prezinte propuneri legislative care fac obligatorie indicarea originii cărnii în cazul produselor alimentare prelucrate pentru a se asigura o mai bună transparență de-a lungul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare și pentru a-i informa mai bine pe consumatorii europeni, ținând seama, în același timp, de evaluările de impact pe care le realizează și evitând costurile și sarcinile administrative excesive;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 304, 22.11.2011, p. 18.
(2) JO L 335, 14.12.2013, p. 19.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2014)0096.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2014)0011.
(5) A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 30 ianuarie 2008 care însoțește Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind furnizarea de informații consumatorilor referitoare la produsele alimentare – Raportul de evaluare a impactului privind aspectele de etichetare generală a produselor alimentare, SEC(2008)0092).
(6) Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare și înregistrare a bovinelor și privind etichetarea cărnii de vită și a produselor din carne de vită și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului (JO L 204, 11. 8.2000, p. 1).
(7) COM(2013)0755, p. 7.
(8) http://www.beuc.org/publications/2013-00043-01-e.pdf


Lucrările Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE
PDF 243kWORD 92k
Rezoluţia Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la lucrările Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE (2014/2154(INI))
P8_TA(2015)0035A8-0012/2015

Parlamentul European,

–   având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Cotonou, la 23 iunie 2000(1) („Acordul de la Cotonou”), astfel cum a fost modificat prima dată la Luxemburg la 25 iunie 2005(2) și astfel cum a fost modificat a doua oară la Ouagadougou la 22 iunie 2010(3),

–  având în vedere poziția sa din 13 iunie 2013 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de modificare pentru a doua oară a Acordului de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000, astfel cum a fost modificat pentru prima dată la Luxemburg la 25 iunie 2005(4),

–  având în vedere Regulamentul de procedură al Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE (APP), adoptat la 3 aprilie 2003(5) și modificat ultima dată la Addis Abeba (Etiopia) la 27 noiembrie 2013(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare în perioada 2014-2020(7),

–  având în vedere poziția sa din 11 decembrie 2013 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2013 referitoare la pregătirea cadrului financiar multianual privind finanțarea cooperării UE cu statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific, precum și cu țările și teritoriile de peste mări pentru perioada 2014-2020 (cel de al 11-lea Fond european de dezvoltare)(9),

–  având în vedere Decizia sa din 3 aprilie 2014 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, de al nouălea și de al zecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2012(10), Decizia sa din 3 aprilie 2014 privind închiderea conturilor referitoare la execuția bugetului celui de al optulea, de al nouălea și de al zecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2012(11), precum și Rezoluția sa din 3 aprilie 2014 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, de al nouălea și de al zecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2012(12),

–  având în vedere rezoluțiile adoptate de către APP la 27 noiembrie 2013 referitoare la: respectarea statului de drept și rolul unui sistem judiciar independent și imparțial; cooperarea sud-sud și cooperarea tripartită: perspective și provocări pentru țările ACP; impactul social și de mediu al păstoritului în țările ACP și siguranța în Regiunea Marilor Lacuri,

–  având în vedere rezoluțiile adoptate de către APP la 19 iunie 2013 referitoare la: amenințările reprezentate de noi lovituri de stat militare la adresa democrației și a stabilității politice în țările ACP și rolul comunității internaționale; acordurile de parteneriat economic – următorii pași; resursele umane din sectorul sănătății din țările ACP; situația din Republica Guineea; și situația din Republica Centrafricană,

–  având în vedere rezoluțiile adoptate de către APP la 29 noiembrie 2012 referitoare la: criza politică și umanitară din Somalia: provocările pentru Uniunea Europeană și grupul statelor ACP; antreprenoriatul bazat pe TIC și impactul său asupra dezvoltării în țările ACP; și importanța accesului la energie pentru o dezvoltare economică durabilă și realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului,

–  având în vedere rezoluțiile adoptate de către APP la 30 mai 2012 referitoare la: impactul politic al conflictului libian asupra statelor vecine membre ale ACP și ale UE; volatilitatea prețurilor, funcționarea piețelor globale pentru produsele agricole și impactul acestora asupra securității alimentare în țările ACP; și impactul social și de mediu al mineritului în țările ACP,

–  având în vedere Comunicatul adoptat la 19 iulie 2013 la Abuja (Nigeria) în cadrul reuniunii regionale a APP pentru Africa de Vest(13),

–  având în vedere Comunicatul adoptat la 16 februarie 2013 la Santo Domingo (Republica Dominicană) în cadrul reuniunii regionale a APP pentru zona Caraibilor(14),

–  având în vedere Comunicatul adoptat la 20 iulie 2012 la Apia (Samoa) în cadrul reuniunii regionale a APP pentru Pacific(15),

–  având în vedere Comunicatul adoptat la 24 februarie 2012 la Lusaka (Zambia) în cadrul reuniunii regionale a APP pentru Africa de Sud(16),

–  având în vedere Codul de conduită adoptat la 19 iunie 2013 pentru membrii Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE care participă la misiuni de observare a alegerilor,

–  având în vedere Declarația Mileniului, adoptată de ONU la 18 septembrie 2000, care definește Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) ca fiind obiective stabilite în comun de către comunitatea internațională pentru eradicarea sărăciei,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării” (COM(2011)0637),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0012/2015),

A.  întrucât APP ACP-UE are un statut unic, fiind singura adunare interparlamentară multilaterală constituită printr-un acord internațional, mai precis Acordul de la Cotonou;

B.  întrucât APP a devenit o adevărată adunare parlamentară, oferind un forum de dezbateri deschise și sincere pe marginea unor subiecte esențiale pentru cooperarea pentru dezvoltare și contribuind, astfel, în mod substanțial la parteneriatul în condiții de egalitate dintre țările ACP și UE;

C.  întrucât Acordul de la Cotonou dintre grupul statelor ACP și UE are ca obiectiv principal reducerea și, în cele din urmă, eradicarea sărăciei; întrucât cooperarea ar trebui să contribuie de asemenea la o dezvoltare economică durabilă, care reprezintă baza pentru o pace și securitate de lungă durată și pentru realizarea stabilității democratice și politice în țările ACP;

D.  întrucât, în 2013, au fost organizate misiuni de informare în Mali pentru a înțelege mai bine situația fragilă din această țară, în Liberia pentru a contribui la dialogul politic, astfel cum este prevăzut la articolul 8 din Acordul de la Cotonou, și în Haiti pentru a supraveghea procesul de reconstrucție și situația politică;

E.  întrucât, după adoptarea de către Adunare a Codului de Conduită pentru membrii săi care participă la misiuni de observare a alegerilor, s-a instalat o nouă dinamică care contribuie la crearea unei valori adăugate, în special în ceea ce privește misiunile comune ale APP pentru observarea alegerilor prezidențiale din Mali și a alegerilor parlamentare și a celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Madagascar;

F.  întrucât revizuirea, în 2010, a Acordului de parteneriat de la Cotonou a consolidat rolul APP și dimensiunea sa regională;

G.  întrucât implicarea APP ar trebui asigurată în cadrul dialogului politic desfășurat în conformitate cu articolul 8 din Acordul de la Cotonou;

H.  întrucât este importantă stimularea unui dialog informal periodic bazat pe o analiză detaliată cu diferite categorii de actori oficiali și neoficiali relevanți din cercurile ACP-UE (Adunarea Parlamentară Paritară, Consiliul ACP-UE, platforma de dialog ACP-UE cu sectorul privat și societatea civilă) și din alte cercuri care nu manifestă un interes direct față de mecanismele ACP-UE;

I.   întrucât, în perioada 2003-2013, aproape toate sesiunile europene ale APP au avut loc, în principiu, în țara care asigura președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene; întrucât fiecare țară care asigură președinția prin rotație trebuie să respecte angajamentele luate în acest sens în conformitate cu Acordul de parteneriat de la Cotonou,

J.  întrucât ascensiunea rapidă a grupului BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) și a altor economii emergente la nivel mondial și la nivelul țărilor și regiunilor ACP influențează tot mai mult grupul ACP și situația actuală a relațiilor ACP-UE;

K.  întrucât noile norme adoptate de Biroul Parlamentului European în ceea ce privește deplasările asistenților parlamentari acreditați nu le mai permit acestora din urmă să acorde asistență deputaților în cadrul sesiunilor plenare ale APP, ceea ce afectează în mod semnificativ activitatea parlamentară;

1.  salută faptul că APP, în calitate de instituție comună a Acordului de la Cotonou, continuă să ofere un cadru pentru un dialog deschis, amplu și democratic între deputații din Parlamentul European și deputații din țările ACP cu privire la aplicarea acestui acord, inclusiv în ceea ce privește supravegherea procesului de cooperare pentru dezvoltare în cadrul FED și încheierea și aplicarea de acorduri de parteneriat economic (APE); salută capacitatea APP de a fi un forum în care se pot dezbate în mod sincer și deschis subiecte dificile și controversate; solicită așadar ca viitorul acord, care va înlocui Acordul de la Cotonou, să conțină o mențiune explicită privind nediscriminarea pe baza orientării sexuale sau a identității de gen, un deziderat exprimat de Parlament în mai multe rânduri ;

2.  subliniază necesitatea consolidării dialogului politic și subliniază, în acest sens, rolul APP în promovarea și apărarea principiilor enunțate la articolul 9 din Acordul de la Cotonou, în special a principiilor privind statul de drept și buna guvernanță;

3.  subliniază valoarea adăugată a organizării de sesiuni APP în statele membre ale UE care asigură președinția prin rotație a Consiliului UE și consideră că această rotație ar trebui menținută pe viitor; își exprimă îngrijorarea cu privire la circumstanțele nefericite care au determinat președinția irlandeză să nu găzduiască cea de-a 25-a sesiune a APP; felicită, însă, Guvernul Danemarcei pentru faptul că a acceptat să găzduiască la Horsens cea de-a 23-a sesiune, care s-a bucurat de un mare succes și în cadrul căreia s-au conturat relații culturale și educaționale între cetățenii din Horsens și membrii delegațiilor ACP; regretă lipsa de interes manifestată de anumite state membre ale UE care au asigurat sau urmează să asigure președinția prin rotație a Consiliului UE față de posibilitatea de a găzdui sesiunile APP; invită orice stat membru al UE care asigură președinția prin rotație a Consiliului UE să se implice într-o mai mare măsură în pregătirea, organizarea și găzduirea unei sesiuni a APP;

4.  subliniază importanța reuniunilor APP, inclusiv a reuniunilor comisiilor permanente, dar regretă că, adesea, acestea au cunoscut o participare inegală între statele membre ale UE și statele ACP și își exprimă preocuparea față de scăderea participării deputaților din PE, în special în cursul sesiunilor de votare; constată că a existat o participare mai echilibrată la misiuni, precum reuniunile regionale, și speră că aceste exemple vor fi urmate în cadrul viitoarelor reuniuni ale APP de la Bruxelles;

5.  reamintește angajamentul exprimat de fostul Vicepreședinte/ Înaltul Reprezentant, potrivit căruia Consiliul UE ar trebui reprezentat la nivel ministerial la sesiunile Adunării și îl invită pe actualul Vicepreședinte/Înalt Reprezentant să respecte acest angajament;

6.  reamintește obligația Consiliului ACP-UE de a furniza Adunării un raport anual privind aplicarea Acordului de la Cotonou, care ar trebui să includă elemente privind impactul politic, socioeconomic și asupra mediului, în loc să prezinte doar un rezumat al reuniunilor organizate;

7.  reamintește că, în conformitate cu articolul 14 din Acordul de la Cotonou revizuit, instituțiile comune încearcă să asigure coordonarea, coerența și complementaritatea, precum și un flux de informații eficace și reciproc; este de părere că, așa cum Președintele Parlamentului European este invitat la reuniunile Consiliului European, tot așa celor doi copreședinți ai APP ar trebui să li se ofere oportunitatea de a participa la sesiunile Consiliului comun de miniștri ACP-UE; îl invită pe Vicepreședinte/ Înaltul Reprezentant să îmbunătățească în continuare cooperarea existentă și să se asigure că APP este invitată să participe la următorul Consiliu comun;

8.  subliniază rolul crucial al parlamentelor naționale, al autorităților locale și al actorilor nestatali din țările ACP în etapele pregătitoare și la monitorizarea documentelor strategice de țară și de regiune, precum și la punerea în aplicare a Fondului european de dezvoltare (FED); invită Comisia și guvernele țărilor ACP să garanteze implicarea lor prin furnizarea în timp util a tuturor informațiilor disponibile parlamentelor țărilor ACP și prin sprijinirea acestora în ceea ce privește exercitarea controlului democratic, în special prin construirea de capacități;

9.  ia act de activitatea grupurilor de lucru ale Comisiei pentru dezvoltare din cadrul Parlamentului European privind controlul evaluării și monitorizării documentelor de programare pentru țările și regiunile ACP incluse în cel de-al 11-lea Fond european de dezvoltare și solicită definirea unei proceduri de raportare a rezultatelor acestui proces membrilor APP;

10.  felicită Biroul APP pentru extinderea activității sale dincolo de chestiunile strict administrative și folosirea reuniunilor ca prilej de dezbateri politice, prin includerea pe ordinea de zi a reuniunilor sale de la Bruxelles și Addis Abeba a unor subiecte substanțiale de interes reciproc, precum viitorul relațiilor ACP-UE după 2020; invită la continuarea acestei practici în viitor;

11.  invită Biroul APP să dezvolte o orientare mai strategică privind programul de lucru al Adunării și alegerea rapoartelor de către comisiile sale permanente, asigurându-se că rapoartele sunt strâns legate de obiectivele strategice ale APP și contribuie în special la facilitarea negocierilor privind cadrul de dezvoltare de după 2015 și relațiile UE-ACP după 2020;

12.  își exprimă încă o dată profunda îngrijorare față de deteriorarea situației politice și umanitare dintr-o serie de țări și regiuni ACP, inclusiv față de repercusiunile interne și externe ale unor astfel de situații la diferite niveluri; își exprimă solidaritatea cu populațiile afectate; invită APP să continue monitorizarea situației din țările ACP aflate în criză și să acorde o mai mare atenție situațiilor de fragilitate statală și îndeamnă statele ACP și statele membre ale UE să lupte în mod coordonat împotriva epidemiei de Ebola din Africa de Vest;

13.  salută caracterul parlamentar – și, deci, politic – din ce în ce mai marcant al APP, precum și sporirea implicării membrilor săi și îmbunătățirea calității dezbaterilor, ceea ce permite APP să contribuie în mod decisiv la parteneriatul ACP-UE; solicită APP să consolideze dialogul pe tema drepturilor omului, în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului a ONU și cu Acordul de la Cotonou, și să includă acest dialog ca punct recurent pe agendele sale;

14.  atrage atenția asupra faptului că discuțiile privind relațiile ACP-UE de după 2020 și viitorul grupului statelor ACP sunt încă în desfășurare și subliniază importanța rolului pe care APP ar trebui să îl joace în acest proces; subliniază, în acest sens, necesitatea existenței unui control parlamentar comun, amplu și consolidat, indiferent de rezultatul final al negocierilor; solicită ca orice viitor acord care va înlocui Acordul de la Cotonou să conțină o mențiune explicită privind nediscriminarea pe baza orientării sexuale sau a identității de gen, un deziderat exprimat de Parlament în numeroase rânduri;

15.  își reafirmă profunda îngrijorare în legătură cu adoptarea și discutarea de texte legislative care incriminează în continuare homosexualitatea în unele țări ACP; invită APP să includă acest aspect pe ordinea de zi a dezbaterilor sale; solicită consolidarea principiului clauzelor nenegociabile referitoare la drepturile omului și a sancțiunilor pentru nerespectarea acestora, în special în ceea ce privește discriminarea pe bază de gen, origine rasială sau etnică, religie sau confesiune, handicap, vârstă, orientare sexuală sau identitate de gen și discriminarea persoanelor afectate de HIV/SIDA;

16.  consideră că discuțiile post-Cotonou ar trebui să fie o ocazie de a analiza în profunzime atât aspectele negative, cât și cele pozitive ale actualului acord din prisma dezvoltării socioeconomice durabile a țărilor ACP; de asemenea, consideră că orice viitoare cooperare economică și pentru dezvoltare între ACP și UE, precum și orice acorduri comerciale și de investiții, ar trebui să garanteze că nicio țară ACP nu va fi dezavantajată;

17.  solicită Biroului APP să desemneze, în cadrul APP, doi coraportori permanenți pentru coerența politicilor în favoarea dezvoltării (CPD), care să conlucreze strâns cu raportorul permanent CPD al Parlamentului European și care să elaboreze un raport bianual privind punerea în aplicare a articolului 12 din Acordul de la Cotonou revizuit;

18.  subliniază importanța organizării, în paralel cu sesiunile Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, a unor întâlniri cu organizațiile societății civile implicate în activități în țările vizate, astfel încât să se favorizeze dezvoltarea unei viziuni mai ample și să se valorifice experiențele și activitățile lor, punându-se accent pe cele mai bune practici, în vederea consolidării legăturilor cu organizațiile respective;

19.  insistă asupra faptului că APE cu țările ACP ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare care reflectă atât interesele naționale și regionale, cât și nevoile populațiilor ACP, în scopul de a reduce sărăcia, de a realiza obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) și de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv a drepturilor socioeconomice, precum dreptul la hrană sau dreptul de a avea acces la servicii publice de bază;

20.  invită APP ACP-UE să dezvolte o abordare comună în ceea ce privește definirea viitorului cadru de dezvoltare după 2015; încurajează angajarea membrilor APP în negocieri privind noile obiective de dezvoltare durabilă;

21.  salută faptul că, în 2012 și 2013, au avut loc, astfel cum este prevăzut în Acordul de la Cotonou și în Regulamentul de procedură al APP, reuniuni regionale încununate de succes; recunoaște că aceste reuniuni reprezintă o oportunitate pentru un veritabil schimb de opinii cu privire la problemele regionale, inclusiv prevenirea și rezolvarea conflictelor, integrarea și cooperarea regională, precum și cu privire la negocierile pe marginea unor APE compatibile cu normele OMC; felicită organizatorii reuniunilor reușite din Nigeria, Republica Dominicană, Samoa și Zambia;

22.  subliniază importanța atelierelor organizate în cadrul sesiunilor APP, care vin în completarea dezbaterilor în plen; invită Biroul, care este responsabil pentru monitorizarea măsurilor luate în urma rezoluțiilor și deciziilor Adunării, să își consolideze rolul și activitatea de monitorizare prin participarea președintelui și a raportorului comisiei permanente competente;

23.  salută participarea copreședintelui APP din partea PE la reuniunile informale ale miniștrilor UE pentru dezvoltare și la cel de-al 7-lea Summit al șefilor de stat și de guvern din țările ACP;

24.  invită Comisia să continue practica furnizării în prealabil a unor răspunsuri în scris la întrebările orale depuse în cadrul fiecărei sesiuni a Adunării;

25.  invită statele care nu au ratificat încă Acordul de la Cotonou revizuit să facă acest lucru;

26.  îl felicită pe Comisarul Piebalgs pentru implicarea sa constantă în activitatea APP și pentru calitatea înaltă a contribuției sale la activitatea APP;

27.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Consiliului ACP, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, Biroului APP, precum și guvernelor și parlamentelor Danemarcei, Republicii Suriname, Irlandei și Etiopiei.

(1) JO L 317, 15.12.2000, p. 3.
(2) JO L 287, 28.10.2005, p. 4.
(3) JO L 287, 4.11.2010, p. 3.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2013)0273.
(5) JO C 231, 26.9.2003, p. 68.
(6) JO C 64, 4.3.2014, p. 38.
(7) JO L 77, 15.3.2014, p. 44.
(8) Texte adoptate, P7_TA(2013)0571.
(9) Texte adoptate, P7_TA(2013)0076.
(10) JO L 266, 5.9.2014, p. 145.
(11) JO L 266, 5.9.2014, p. 158.
(12) JO L 266, 5.9.2014, p. 147.
(13) APP 101.509.
(14) APP 101.351.
(15) http://www.europarl.europa.eu/intcoop/acp/2012_samoa/pdf/apia_communique_fin_en.pdf
(16) http://www.europarl.europa.eu/intcoop/acp/2012_lusaka/pdf/lusaka_communique_final_en.pdf

Aviz juridic - Politica de confidențialitate