Parlamentul European

–  având în vedere Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală(1) („Directiva privind asigurarea respectării DPI”),

–  având în vedere articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 386/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 aprilie 2012 privind atribuirea către Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (Mărci, desene și modele industriale) a unor sarcini legate de asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv reunirea reprezentanților sectorului public și privat în cadrul Observatorului European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului,

–  având în vedere raportul Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (OAPI) și al Oficiului European de Brevete (OEB) prezentat în septembrie 2013 și intitulat „Intellectual property rights intensive industries: contribution to economic performance and employment in the European Union” (Sectoarele în care se utilizează pe scară largă drepturile de proprietate intelectuală: contribuția la performanța economică și la ocuparea forței de muncă în Uniunea Europeană),

–  având în vedere comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, din 25 iunie 2008, intitulată „Gândiți mai întâi la scară mică” : Prioritate pentru IMM-uri - „Un „Small Business Act ” pentru Europa (COM(2008)0394),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European, din 11 septembrie 2009, intitulată „O mai bună protejare a drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă” (COM(2009)0467),

–  având în vedere raportul Comisiei către Consiliu, Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European, din 22 decembrie 2010, intitulat „Aplicarea Directivei 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală” (COM(2010)0779), precum și documentele de lucru aferente ale serviciilor Comisiei(3),

–  având în vedere sinteza efectuată de Comisie a răspunsurilor la consultarea publică pe tema „Civil enforcement of intellectual property rights: public consultation on the efficiency of proceedings and accessibility of measures” (Proceduri civile de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală: consultare publică cu privire la eficiența procedurilor și accesibilitatea măsurilor), din iulie 2013(4),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European, din 1 iulie 2014, intitulată „Către un nou consens privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală: un plan de acțiune al UE” (COM(2014)0392),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European, din 1 iulie 2014, intitulată „Comerț, creștere economică și proprietate intelectuală – Strategie pentru protecția și punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală în țări terțe” (COM(2014)0389),

–  având în vedere planul Comisiei de a crea o piață unică digitală a UE, precum și Rezoluția Parlamentului European din 20 aprilie 2012 referitoare la o piață unică digitală competitivă(5);

–  având în vedere concluziile Consiliului din 4-5 decembrie 2014 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală (DPI)(6),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului privind Planul de acțiune vamală al UE de combatere a încălcării DPI pentru perioada 2013-2017(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 septembrie 2010 referitoare la aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă(8),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri juridice, din 24 martie 2011, referitoare la Raportul privind aplicarea Directivei 2004/48/CE,

–  având în vedere articolul 27 din Declarația Universală a Drepturilor Omului care stipulează faptul că fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale și materiale care decurg din orice lucrare științifică, literară sau artistică al cărei autor este;

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice, avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, precum și cel al Comisiei pentru cultură și educație (A8-0169/2015),

A.  întrucât în articolul 118 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene se acordă o atenție specială drepturilor de proprietate intelectuală;

B.  întrucât drepturile de proprietate intelectuală reprezintă una dintre forțele motrice ale inovării și creativității și contribuie semnificativ la competitivitate, la ocuparea forței de muncă și la diversitatea culturală; întrucât autenticitatea produsului nu ar trebui confundată întotdeauna cu aspecte care țin de siguranța și de calitatea produsului, iar asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală joacă un rol semnificativ în garantarea sănătății și siguranței consumatorilor; întrucât veniturile obținute din contrafacere contribuie, în general, la alimentarea economiei subterane și a crimei organizate;

C.  întrucât UE se confruntă cu un număr mare de încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală și întrucât volumul și valoarea financiară a acestor încălcări sunt alarmante, conform informațiilor prezentate de Comisie în raportul său referitor la aplicarea Directivei privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală (COM(2010)0779); întrucât aceste cifre reflectă, de asemenea, valoarea adăugată pe care o reprezintă DPI pentru economia europeană în cadrul concurenței la nivel mondial;

D.  întrucât încălcările DPI, inclusiv contrafacerea, descurajează creșterea economică, crearea de locuri de muncă, inovarea și creativitatea;

E.  întrucât încălcările DPI cauzează un prejudiciu moral și economic pentru întreprinderile europene, provocând pierderi economice și fiscale considerabile pentru state;

F.  întrucât protecția adecvată a drepturilor de proprietate intelectuală reprezintă o condiție prealabilă pentru dezvoltarea economiei digitale și a pieței unice digitale;

G.  întrucât dezvoltarea tot mai rapidă a activităților de comerț electronic și online schimbă modul în care asigurarea respectării DPI ar trebui să fie luată în considerare în mediul digital, în special din cauza faptului că se oferă noi posibilități de încălcare, având în vedere, printre altele, noile modele comportamentale sociale ale utilizatorilor;

H.  întrucât Parlamentul ia act cu îngrijorare de faptul că raportul OAPI atrage atenția cu privire la existența, în rândul unei minorități semnificative de europeni, a unui anumit nivel de toleranță în favoarea ideii că încălcările DPI ar putea fi considerate acceptabile(9); întrucât nu se cunoaște în mod corespunzător importanța socială și culturală a DPI și a acțiunilor considerate a fi o încălcare a acestora, și nici nu există, în special în rândul tinerilor, o informare cu privire la posibilele consecințe ale încălcărilor DPI asupra economiei și societății la nivelul UE, precum și a siguranței generale a cetățenilor; întrucât este necesară și oportună punerea în aplicare a unor campanii adecvate de sensibilizare și de informare a utilizatorilor;

I.  întrucât sunt necesare eforturi sporite pentru a lupta împotriva comerțului ilegal cu bunuri contrafăcute și întrucât nimeni nu ar trebui să realizeze un profit de pe urma încălcărilor DPI,

J.  întrucât aplicarea legii este esențială în ceea ce privește previzibilitatea legii și întrucât este extrem de important să se găsească modalități eficace, proporționale și cu efect de descurajare pentru a asigura respectarea DPI la nivel transfrontalier;

K.  întrucât încălcările DPI au un impact deosebit asupra IMM-urilor, inclusiv în domeniul serviciilor între întreprinderi și poate conduce la pierderea piețelor și faliment;

L.  întrucât, pentru asigurarea respectării DPI, este esențial să se ia în considerare aspectele internaționale, dat fiind că încălcările DPI reprezintă un fenomen global;

M.  întrucât ar trebui luate în calcul atât încălcările online, cât și cele offline în cadrul acțiunilor de politică privind combaterea încălcărilor DPI;

1.  salută comunicarea Comisiei din 1 iulie 2014, care prezintă un plan de acțiune privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală; susține abordarea Comisiei în privința asigurării respectării DPI, bazată pe acțiuni preventive și pe instrumente de politică care urmăresc să-i priveze de venituri pe cei care încalcă DPI la scară comercială și să facă mai dificilă plasarea pe piață a bunurilor care încalcă DPI;

2.  subliniază că responsabilitatea primordială în ceea ce privește asigurarea respectării DPI le incumbă autorităților publice din statele membre;

3.  subliniază că obiectivul principal al planului de acțiune ar trebui să fie acela de a asigura respectarea efectivă, pe bază de dovezi, a DPI, acestea având un rol esențial în stimularea inovării, a creativității, a competitivității, a creșterii și a diversității culturale; observă faptul că măsurile luate pentru aplicarea DPI ar trebui să aibă la bază date precise, fiabile;

4.  subliniază faptul că într-o perioadă de criză economică, când sprijinul financiar pentru sectorul cultural se reduce în mod considerabil, DPI reprezintă adesea una dintre principalele surse de venit pentru creatori; subliniază, prin urmare, că asigurarea unei remunerații corecte a creatorilor ar trebui să constituie un aspect principal al planului de acțiune al UE;

5.  consideră că, pentru a proteja inovația, creativitatea și competitivitatea, este esențial ca măsurile pentru protecția DPI să fie transparente, iar publicul și toți factorii implicați să beneficieze de informații cuprinzătoare;

6.  recunoaște că respectarea DPI nu constituie un simplu factor de stimulare a creării de locuri de muncă și a creșterii pe teritoriul Uniunii, ci este esențială pentru funcționarea corespunzătoare a pieței unice, în special având în vedere factori precum ponderea sa din PIB-ul UE, nivelul de ocupare a forței de muncă și diversele tipuri de industrii care se servesc de DPI și beneficiază de pe urma acestora și joacă un rol esențial în stimularea inovării, creativității, competitivității și diversității culturale;

7.  subliniază faptul că drepturile de proprietate intelectuală sunt o garanție a creativității, inovării și competitivității, în special în industriile culturale și creative, dar și în alte sectoare industriale, astfel cum se subliniază în Comunicarea Comisiei intitulată „Pentru o renaștere industrială europeană”; invită Comisia să considere în continuare DPI ca fiind un factor de competitivitate pentru economia europeană;

8.  subliniază că DPI nu reprezintă doar drepturi de autor, ci și mărci comerciale și brevete, printre altele, și că fiecare dintre acestea prezintă o importanță vitală pentru valoarea bunurilor și serviciilor din Europa;

9.  observă că, potrivit Comisiei, sectoarele culturale și creative, în care se utilizează adesea DPI în mod intensiv, reprezintă deja aproximativ 4,5% din PIB, asigurând până la 8,5 milioane de locuri de muncă în UE, iar aceste sectoare sunt esențiale nu doar pentru diversitatea culturală, ci contribuie semnificativ și la dezvoltarea socială și economică;

Implicarea tuturor actorilor din lanțul de furnizare online și offline

10.  consideră că toți actorii din lanțul de furnizare au un rol de jucat în combaterea încălcărilor DPI și ar trebui implicați în acest proces; subliniază că ar trebui adoptată o abordare care să implice toți actorii, atât în mediul online, cât și în cel offline; consideră că, pentru ca această abordare să aibă succes, este necesar să se stabilească un echilibru în ceea ce privește drepturile fundamentale, întrucât măsurile care au impact asupra drepturilor fundamentale nu pot fi adoptate în mod voluntar de operatorii comerciali, ci necesită un temei legal și supraveghere judiciară;

11.  subliniază că implicarea actorilor din mediul online în măsurile de combatere a încălcării DPI ar trebui să respecte principiile Directivei 2000/31/CE („Directiva privind comerțul electronic”) și ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

12.  constată că tot mai multe produse fizice contrafăcute și care încalcă DPI sunt comercializate și vândute pe piețele online, unde autoritățile statelor membre au capacități limitate de a controla vânzările; evidențiază necesitatea implicării deținătorilor de platforme de piață în toate eforturile pentru asigurarea respectării DPI, inclusiv în ceea ce privește eforturile de eliminare a produselor contrafăcute și de a interzice accesul vânzătorilor pe site-urile lor;

13.  subliniază importanța asigurării obligației de diligență de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, inclusiv în lanțul digital și pentru toți actorii și operatorii esențiali care activează în cadrul acestuia, cum ar fi creatorii, artiștii și deținătorii de drepturi, producătorii, intermediarii, furnizorii de servicii de internet, platformele de vânzare online, utilizatorii finali și autoritățile publice;

14.  consideră că aplicarea diligenței necesare în cadrul lanțului de aprovizionare și supravegherea mai strictă a pieței, precum și intensificarea schimbului de informații între autoritățile vamale ar îmbunătăți mediul de afaceri și ar contribui la împiedicarea accesului pe piață al bunurilor și serviciilor care încalcă DPI; subliniază că ar trebui să se evalueze cu atenție raportul costuri-beneficii, precum și eficiența tuturor sistemelor de audit calitativ înainte de a fi utilizate și ar trebui să se aibă în vedere în mod serios posibilitatea oferirii unui sprijin pentru IMM-uri;

15.  ia act, de asemenea, de propunerile de consultare a tuturor părților interesate privind aplicarea principiului diligenței la nivelul UE pe tot parcursul lanțului de aprovizionare, inclusiv a prestatorilor de servicii de plată, pentru a împiedica încălcările DPI, și solicită ca rezultatele consultărilor și sistemul voluntar de diligență al UE să fie prezentate Parlamentului anual, nu bienal;

16.  solicită Comisiei să se consulte cu toate părțile interesate în mod transparent și în timp util și să se asigure că rezultatele consultărilor sunt analizate atât calitativ, cât și cantitativ și puse la dispoziția părților interesate, printre care Parlamentul și alte instituții ale UE;

17.  subliniază importanța acordurilor sectoriale și a ghidurilor de bune practici pentru a combate încălcările DPI; invită operatorii din cadrul sectorului să facă schimb de informații privind platformele care permit accesul la conținutul care încalcă DPI și să adopte măsuri coordonate și proporționale, cum ar fi avertizarea și eliminarea materialelor, pentru a reduce veniturile obținute de pe urma unor astfel de conținuturi sau platforme; subliniază că aceste măsuri nu ar trebui să includă blocarea site-urilor prin metode nejudiciare;

18.  subliniază că platformele „cyberlocker” constituie unele dintre principalele centre de încălcări ale DPI, din care se obțin indirect venituri prin intermediul publicității și/sau al abonamentelor;

19.  salută ideea de a-i priva de venituri pe cei care încalcă DPI prin intermediul unor acorduri între titularii drepturilor și partenerii acestora; susține elaborarea unor memorandumuri de înțelegere ca măsuri juridice fără caracter coercitiv (soft-low) pentru combaterea contrafacerii și a pirateriei și susține, de asemenea, ideea unei dezvoltări mai ample a acestor măsuri în rândul părților interesate; în această privință, recomandă Comisiei să desfășoare un studiu privind modul în care aceste operațiuni de contrafacere își finanțează reciproc activitățile (prin vânzarea de produse contrafăcute și furnizarea de conținut ilicit);

20.  reamintește faptul că, din mai 2011, există un memorandum de înțelegere voluntar privind vânzarea de bunuri contrafăcute pe internet și invită Comisia să evalueze rezultatele implementării acestuia și să întocmească un raport în acest sens adresat Parlamentului;

21.  consideră că Comisia ar trebui, de asemenea, să analizeze eficacitatea inițiativelor existente și a unor posibile activități viitoare în ceea ce privește rolul intermediarilor în combaterea încălcărilor în materie de DPI;

22.  subliniază că, în special în industria culturală și creativă, ar trebui să se promoveze colaborarea, inclusiv pe baza autoreglementării, dintre deținătorii de drepturi, autori, operatori de platforme, intermediari și consumatori finali pentru identificarea timpurie a încălcărilor DPI; subliniază că eficiența autoreglementării trebuie examinată cu promptitudine de Comisie și, după caz, ar putea fi necesare măsuri legislative suplimentare;

23.  subliniază că, în sectoarele culturale și creative, furnizorii de servicii de plată ar trebui să fie implicați în acest dialog pentru a reduce profiturile obținute din încălcările DPI în mediul online;

24.  reamintește implicarea crimei organizate în activitățile internaționale de încălcare a DPI și importanța majoră de a găsi o soluție europeană coordonată, de a consolida măsurile de audit prin implementarea principiului „urmăririi banilor” cu scopul de a proteja interesele consumatorilor și integritatea lanțului de aprovizionare;

Sensibilizarea și informarea consumatorilor

25.  salută abordarea adoptată de Comisie privind lansarea de campanii specifice de sensibilizare; consideră că este esențial ca toți să înțeleagă consecințele concrete ale încălcărilor DPI pentru societate în ansamblu, pentru consumatori și pentru fiecare cetățean; consideră că consumatorii ar trebui să fie mai bine informați cu privire la ceea ce reprezintă DPI și la ceea ce se poate sau nu se poate face cu bunurile și conținuturile protejate; invită Comisia și statele membre să desfășoare în continuare acțiuni de sensibilizare adresate unui public specific și unor piețe relevante;

26.  recomandă o campanie de informare mai amplă privind platforma titularilor de drepturi de proprietate intelectuală și a autorităților de aplicare a legii, astfel încât titularii de drepturi să poată juca un rol mai activ în apărarea drepturilor lor în cadrul Uniunii Europene, prin integrarea bazei de date pentru asigurarea respectării legislației în rețeaua securizată din cadrul Direcției Generale Impozitare și Uniune Vamală; solicită o colaborare mai aprofundată și mai rapidă cu autoritățile polițienești și alte autorități vamale la nivel mondial, pentru a asigura îmbunătățirea respectării DPI;

27.  subliniază necesitatea de a se adresa în special generației tinere prin intermediul unor campanii de sensibilizare adecvate, ținând cont de faptul că, astfel cum reiese dintr-un studiu recent privind percepția asupra proprietății intelectuale, tinerii sunt cei care contestă cel mai mult DPI;

28.  subliniază importanța de a lua inițiative pentru a evalua și supraveghea evoluția cunoștințelor legate de înțelegerea și percepția tinerilor cu privire la proprietatea intelectuală, cu scopul de a înțelege mai bine nevoile acestora și de a elabora și a pune în aplicare cele mai adecvate măsuri;

29.  salută, în special, eforturile Observatorului European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală din cadrul Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (OAPI) al cărui obiectiv este de a sensibiliza consumatorii cu privire la beneficiile aduse de alegerea produselor care respectă DPI și de a facilita accesul la astfel de produse;

30.  consideră, în același timp, că consumatorii ar trebui să fie în mai mare măsură capabili să identifice ofertele frauduloase, astfel încât să poată decide să refuze să efectueze anumite achiziții; regretă faptul că planul de acțiune al Comisiei nu include nicio măsură de îmbunătățire a capacității consumatorilor de a identifica bunurile și conținuturile frauduloase; invită Comisia și statele membre să analizeze în continuare posibilitatea de a crea instrumente și orientări specifice, de a realiza o examinare bazată pe date concrete și de a dezvolta un sistem armonizat de proceduri de semnalare/retragere a bunurilor și a conținuturilor frauduloase, astfel încât consumatorii și întreprinderile să poată acționa atunci când sunt înșelați, în același mod în care o pot face pentru semnalarea de conținuturi nedorite, pe baza experienței acumulate de Comisie și de Observatorul european al încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, în special în ceea ce privește schimbul de bune practici;

31.  observă că sistemul de semnalare și retragere, URL după URL, a conținutului care încalcă DPI prezintă limitări de ordin practic în ceea ce privește rapiditatea în a pune din nou la dispoziție conținutul în cauză; solicită, prin urmare, operatorilor din cadrul sectorului să inițieze o analiză a modului în care sistemul de semnalare și retragere poate deveni mai eficace pe termen lung;

32.  subliniază că toți actorii implicați în lanțul de distribuție ar trebui să coopereze în dezvoltarea unor campanii de informare care să ofere consumatorilor informații privind drepturile și obligațiile lor, asigurându-le totodată facilitatea accesului la conținuturile creative și a utilizării acestora;

33.  consideră că o mai mare transparență și o mai bună informare nu sunt efectiv posibile decât cu colaborarea marilor actori din domeniul internetului care asigură transmiterea de conținuturi protejate prin DPI și care trebuie implicați în această voință de transparență și de circulație a informației;

34.  insistă asupra necesității de a coordona inițiativele și campaniile în toate statele membre pentru a evita suprapunerea acțiunilor și pentru a asigura coerența și eficiența;

35.  solicită autorităților din statele membre să se asigure că bunurilor care încalcă DPI și care prezintă un risc în materie de siguranță sunt incluse în notificările RAPEX, indiferent dacă aceste bunuri sunt vândute legal sau ilegal în statul membru respectiv;

Dezvoltarea de noi modele de afaceri

36.  consideră că, în anumite domenii, din cauza absenței informării consumatorilor privind ofertele legale și uneori a dificultății de a avea acces la produse și conținuturi care respectă DPI sau a prețului ridicat al acestora, este dificil de descurajat consumatorii să cumpere bunuri ilegale sau să utilizeze conținuturi frauduloase; consideră că ar trebui realizate mai multe progrese în acest domeniu și își reiterează solicitarea către Comisie și statele membre de a exercita presiuni mai mari asupra acestui sector pentru a dezvolta, în toate statele membre, oferte legale care să fie diversificate și atractive, astfel încât consumatorii să aibă cu adevărat posibilitatea de a achiziționa bunuri sau conținuturi legale;

37.  subliniază nevoia unei abordări mai cuprinzătoare, axate pe modalități de a satisface cererea consumatorilor prin creșterea disponibilității și a consumului de oferte legale inovatoare și la prețuri accesibile, bazate pe modele de afaceri adaptate la internet, care permit eliminarea barierelor, creând o adevărată piață unică digitală europeană și menținând, totodată, echilibrul dintre drepturile consumatorilor și protejarea inovatorilor și creatorilor;

38.  consideră că o soluție pentru consolidarea DPI ar putea fi crearea de modele de afaceri inovatoare; subliniază în continuare că, pentru anumite ramuri ale industriei, ar trebui să se aibă în vedere o îmbunătățire și o adaptare constantă a unor astfel de modele la evoluția tehnologiei;

Atenție îndreptată asupra IMM-urilor

39.  subliniază importanța îmbunătățirii procedurilor civile de asigurare a respectării DPI pentru IMM-uri și creatori, având în vedere că aceștia joacă un rol esențial în domeniul industriilor creative și culturale și adesea nu dispun de capacitatea de a-și exercita drepturile din cauza complexității, a costurilor și a duratei acestor proceduri;

40.  salută intenția declarată a Comisiei de a sprijini IMM-urile în asigurarea respectării drepturilor lor de proprietate intelectuală prin îmbunătățirea accesului la căile de atac în materie civilă, în scopul de a combate mai eficient abuzul de piață din partea concurenților de dimensiuni mai mari și, în special, de a evalua mai atent necesitățile IMM-urilor în vederea unor măsuri viitoare ale UE;

41.  salută decizia Comisiei din Comunicarea sa din 1 iulie 2014 privind un plan de acțiune al UE, mai precis acțiunea 4, care viza îmbunătățirea procedurilor civile de asigurare a respectării DPI pentru IMM-uri, în special în ceea ce privește cererile cu valoare redusă și posibilele acțiuni în acest domeniu;

42.  subliniază că, pentru IMM-uri, este esențial să existe structuri clare și maniabile pentru transpunerea în practică a propriilor DPI;

43.  solicită Comisiei să se asigure că toate măsurile luate vor avea un impact limitat în termeni de sarcini și costuri impuse IMM-urilor; invită Comisia, în special, să analizeze mai detaliat modul în care IMM-urile ar putea participa la sistemele de audit calitativ și să identifice măsurile specifice care ar putea fi luate în favoarea IMM-urilor în acest scop;

44.  insistă asupra necesității de a se ține seama de IMM-uri la elaborarea legislației și reiterează faptul că ar trebui să se aplice întotdeauna principiul „gândiți mai întâi la scară mică”;

45.  subliniază importanța accesului la justiție și a rentabilității procedurilor judiciare, în special pentru IMM-uri, și solicită dezvoltarea unor servicii de mediere și a altor sisteme de soluționare alternativă a litigiilor între întreprinderi în domeniul DPI;

46.  insistă asupra importanței de a analiza periodic factorii care determină în mod decisiv IMM-urile să folosească sau nu drepturile lor de proprietate intelectuală, cu scopul de a aduce îmbunătățiri acolo unde este posibil, fie că este vorba de IMM-uri inovatoare, fie de IMM-uri care întâmpină probleme în special în ceea ce privește recunoașterea drepturilor lor de proprietate intelectuală;

47.  așteaptă cu interes să primească informații cu privire la inițiativele naționale actuale care vizează procedurile civile de asigurare a respectării DPI pentru IMM-uri, până la sfârșitul anului 2015; salută următoarea carte verde privind necesitatea unor acțiuni viitoare ale UE pe baza celor mai bune practici identificate în sistemele cu finanțare națională prin care se acordă asistență IMM-urilor în eforturile lor de a-și asigura respectarea DPI;

Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală

48.  își exprimă satisfacția cu privire la evoluția activităților Observatorului European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală, ca suport util în luarea deciziilor de către factorii de decizie politică și ca instrument pentru colectarea și schimbul de date și informații cu privire la toate formele de încălcare a DPI;

49.  subliniază că sarcina Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (OAPI) de a obține date care dovedesc încălcări ale DPI în industrie și de a genera date și analize fiabile privind impactul real al încălcărilor asupra actorilor economici ar trebui să facă parte din planul de acțiune în zece puncte și să constituie baza pentru acțiuni ulterioare în diversele sectoare afectate cu precădere; în acest sens, invită Comisia să îmbunătățească baza de date a Instrumentului de sprijin cu date operative despre contrafacere (ACIST) elaborată de OAPI, pentru a oferi informații despre autorii contrafacerilor și a se asigura că autoritățile contractante nu achiziționează produse de contrafacere;

50.  subliniază că, pentru a asigura cu adevărat respectarea DPI, ar trebui puse la dispoziție într-un mod accesibil informații complete cu privire la tipul de drepturi de proprietate intelectuală (de exemplu, brevet, marcă comercială, drept de autor) vizate în fiecare situație, la statutul acestor drepturi în termeni de valabilitate și la identitatea titularilor lor, inclusiv sub formă de metadate, în cazul fișierelor digitale;

51.  solicită Comisiei să utilizeze pe deplin datele colectate de Observator și rezultatele activităților acestuia pentru a trage concluzii și a propune soluții de îmbunătățire a respectării DPI care să poată fi utilizate de către factorii de decizie politică; solicită Comisiei să informeze periodic Parlamentul în acest sens;

52.  constată că formarea pentru a dezvolta, la nivel național, protejarea pe sectoare a DPI, este deosebit de importantă, la fel de important fiind și rolul pe care Observatorul îl va avea în sprijinirea formării autorităților statelor membre și în schimbul de bune practici, în special prin promovarea campaniilor disponibile digital și avantajoase din punct de vedere economic și prin coordonarea acestora cu agențiile și organismele corespunzătoare;

Grupul de experți ai Comisiei pentru asigurarea respectării DPI

53.  salută crearea de către Comisie a unui grup de experți pentru asigurarea respectării DPI și solicită Comisiei să se asigure că Parlamentul și, dacă este cazul, Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală, este implicat mai îndeaproape în activitățile grupului și, în special, că este invitat să trimită experți la reuniunile acestuia;

Evoluția cadrului juridic

54.  salută publicarea raportului Comisiei privind punerea în aplicare a Directivei privind asigurarea respectării DPI(10), dar constată totodată că, în unele privințe, pot fi trase doar concluzii limitate din cauza transpunerii tardive a directivei de către unele state membre; invită Comisia să ofere o analiză mai aprofundată a impactului directivei, în special în privința inovării și a dezvoltării societății informaționale, conform cerințelor articolului 18 alineatul (1) și solicitării Parlamentul din rezoluția sa din 22 septembrie 2010 menționată mai sus; reamintește totuși că o serie de alte aspecte privind respectarea DPI au fost identificate de către Comisie, printre care rolul intermediarilor în combaterea încălcărilor, care se poate dovedi util și în lupta împotriva abuzurilor;

55.  ia act de raportul Comisiei care indică faptul că Directiva privind asigurarea respectării DPI este, în unele privințe, decalată în raport cu era digitală și insuficientă pentru a combate încălcările online; invită Comisia să prezinte o evaluare detaliată a limitărilor cadrului juridic actual în ceea ce privește activitățile online și, dacă este cazul, propuneri de adaptare a cadrului legislativ al UE la mediul internetului; insistă ca eventualele propuneri să facă obiectul unui studiu detaliat privind impactul;

56.  ia act de constatarea potrivit căreia interpretările divergente ale anumitor dispoziții ale directivei au generat diferențe în aplicarea acesteia în statele membre și invită Comisia să ia măsuri pentru a soluționa problemele identificate în raport, inclusiv prin intermediul unor clarificări suplimentare ale directivei;

57.  își reiterează apelul de a lansa o strategie în domeniul DPI, care să includă un cadru juridic cuprinzător pentru a combate încălcarea DPI, adaptat la mediul online, cu respectarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale, a dreptului la un proces echitabil și a protecției datelor; întrucât este imperios necesar ca noile creații să fie protejate din punct de vedere juridic, deoarece aceasta va încuraja investițiile și va deschide calea către alte inovații;

58.  subliniază că toate actele legislative legate de DPI trebuie să reflecte dezvoltarea erei digitale, ținând seama de mediul online și de diferitele mijloace de distribuție, garantând o abordare echilibrată care să reprezinte interesele tuturor părților interesate și, îndeosebi, ale consumatorilor și dreptul lor la conținut, promovând totodată artiștii, creatorii și inovarea în Europa;

59.  reiterează că în domeniul drepturilor de autor este necesar un cadru modern, care să stimuleze competitivitatea și să fie accesibil pentru consumatori, un cadru care să sprijine totodată creativitatea și inovarea prin garantarea unui mediu sigur, adecvat și securizat pentru inventatori și creatori;

60.  subliniază că industriile culturale și creative din Uniunea Europeană constituie o forță motrice pentru dezvoltarea socială și economică, precum și pentru crearea de locuri de muncă în Europa și reamintește totodată că o contribuție notabilă la creșterea economică, la inovare și la crearea de locuri de muncă în Uniunea Europeană este adusă de creatori, designeri și instituții care se bazează pe excepții și pe limitări ale dreptului de autor; subliniază că eventualele inițiative legislative de modernizare a dreptului de autor ar trebui să se bazeze pe dovezi independente privind impactul asupra creșterii economice și a locurilor de muncă (în special asupra IMM-urilor din sectoarele culturale și creative), accesul la cunoaștere și la cultură, precum și posibilele costuri și beneficii;

Lanțurile internaționale de aprovizionare și rolul autorităților vamale și al cooperării internaționale

61.  insistă asupra rolului important pe care îl joacă autoritățile vamale și cooperarea internațională în domeniul vamal în ceea ce privește combaterea încălcărilor DPI în comerțul transfrontalier și subliniază nevoia de a sprijini și de a facilita colaborarea autorităților vamale, prin clarificarea normelor operaționale, în special pentru ca colaborarea acestora să permită efectuarea unui control eficient al bunurilor aflate în tranzit pe teritoriul UE;

62.  invită Comisia ca, la implementarea planului de acțiune privind asigurarea respectării DPI, să ia în considerare inițiativele conexe, în special Planul de acțiune vamală al UE pentru a combate încălcările DPI, precum și strategia pentru protecția și asigurarea respectării DPI în țările terțe;

63.  solicită o supraveghere mai strictă a pieței, o mai bună gestionare a riscurilor și intensificarea schimbului de informații între autoritățile vamale privind problemele ridicate de aceste autorități în contextul asigurării respectării DPI, de exemplu, în ceea ce privește depozitarea și distrugerea bunurilor care încalcă DPI;

64.  subliniază importanța unei colaborări strânse și a schimbului de informații, precum și a formării corespunzătoare a autorităților vamale, a autorităților de supraveghere a pieței și a autorităților judiciare;

Alte aspecte

65.  subliniază rolul vital pe care îl joacă autoritățile publice de la toate nivelurile, inclusiv cel local, regional și național, prin intermediul achizițiilor și al achizițiilor publice și salută dorința Comisiei de a elabora, promova și publica un ghid destinat autorităților publice de la toate nivelurile privind cele mai bune practici de evitare a produselor contrafăcute;

66.  salută propunerea de carte verde a Comisiei privind consultarea părților interesate în legătură cu impactul sistemului de rambursare și al sistemelor conexe în scopul de a combate încălcările DPI la scară comercială și de a evalua necesitatea de a lua mai multe măsuri concrete în acest domeniu, atât în mediul online, cât și în cel offline; consideră că introducerea la nivelul UE a unui drept de „rambursare” pentru toate bunurile contrafăcute cumpărate în necunoștință de cauză ar putea avantaja în mod concret consumatorii și ar încuraja comercianții să verifice produsele înainte de a le pune în vânzare;

67.  sprijină faptul că planul de acțiune pune accentul asupra importanței cooperării cu statele membre, a schimbului de informații și bune practici și a coordonării activităților transfrontaliere de asigurare a respectării legii;

68.  subliniază că, pentru a stimula inovarea și competitivitatea în sectoarele bazate pe cunoaștere din Uniune, într-un mod compatibil cu DPI, ar trebui stimulată cercetarea deschisă și partajarea de cunoștințe care sunt, de asemenea, identificate drept elemente esențiale în strategiile Europa globală și Europa 2020;

69.  subliniază faptul că sunt necesare sisteme de detectare precise care să permită întreruperea rapidă a activităților care încalcă DPI la scară comercială;

70.  subliniază că veniturile generate prin utilizarea DPI reprezintă o sursă importantă de finanțare externă a proiectelor de cercetare și este, astfel, un motor pentru inovare și dezvoltare, precum și pentru cooperarea dintre universități și întreprinderi;

71.  solicită punerea rapidă în aplicare a planului de acțiune, astfel încât, dacă este necesar, măsurile necesare pentru asigurarea respectării DPI, în special în sectoarele culturale și creative, să poată fi revizuite în viitorul apropiat, pentru a lua în considerare nevoile reale;

72.  invită Comisia să evalueze punerea în aplicare a fiecăreia dintre măsurile prezentate în planul de acțiune și să informeze Parlamentul în acest sens, până cel târziu în iulie 2016;

o
o   o

73.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor și guvernelor statelor membre.

(1) JO L 157, 30.4.2004, p. 45. (2) JO L 129, 16.5.2012, p. 1. (3) Analiză a aplicării Directivei 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală (SEC(2010)1589). (4) http://ec.europa.eu/internal_market/consultations/docs/2012/intellectual-property-rights/summary-of-responses_en.pdf. (5) JO C 258 E, 7.9.2013, p. 64. (6) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-15321-2014-INIT/ro/pdf. (7) JO C 80, 19.3.2013, p. 1. (8) JO C 50 E, 21.2.2012, p. 48. (9) A se vedea raportul OAPI intitulat „Cetățenii europeni și proprietatea intelectuală: percepție, cunoaștere și conduită”, noiembrie 2013. (10) COM(2010)0779.