Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul Comisiei privind progresele înregistrate de Turcia în 2014 (SWD(2014)0307),

–  având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 8 octombrie 2014, intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări pentru perioada 2014-2015” (COM(2014)0700),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în special Rezoluția din 10 februarie 2010 referitoare la raportul din 2009 cu privire la progresele înregistrate de Turcia(1), Rezoluția din 9 martie 2011 referitoare la raportul din 2010 cu privire la progresele înregistrate de Turcia(2), Rezoluția din 29 martie 2012 referitoare la raportul din 2011 cu privire la progresele înregistrate de Turcia(3), Rezoluția din 18 aprilie 2013 referitoare la raportul din 2012 cu privire la progresele înregistrate de Turcia(4), Rezoluția din 13 iunie 2013 referitoare la situația din Turcia(5), Rezoluția din 12 martie 2014 referitoare la raportul privind evoluția Turciei în 2013(6), Rezoluția din 13 noiembrie 2014 referitoare la acțiunile Turciei care creează tensiuni în zona economică exclusivă a Ciprului(7) și Rezoluția din 15 ianuarie 2015 referitoare la libertatea de exprimare în Turcia(8),

–  având în vedere Rezoluția din 15 aprilie 2015 referitoare la centenarul Genocidului armean(9),

–  având în vedere Cadrul de negociere cu Turcia din 3 octombrie 2005,

–  având în vedere Decizia 2008/157/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în parteneriatul pentru aderarea Republicii Turcia(10) („Parteneriatul pentru aderare”), precum și deciziile anterioare ale Consiliului privind parteneriatul pentru aderare din 2001, 2003 și 2006,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 14 decembrie 2010, din 5 decembrie 2011, din 11 decembrie 2012, din 25 iunie 2013, din 24 octombrie 2014 și din 16 decembrie 2014,

–  având în vedere articolul 46 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care prevede că părțile contractante se angajează să se conformeze hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în toate cauzele în care sunt părți,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere raportul Băncii Mondiale din 28 martie 2014, intitulat „Evaluarea uniunii vamale UE-Turcia”,

–  având în vedere Raportul Comisiei privind progresele realizate de Turcia în îndeplinirea cerințelor din foaia sa de parcurs privind liberalizarea vizelor (COM(2014)0646),

–  având în vedere activitatea lui Kati Piri, ca raportoare permanentă pentru Turcia în cadrul Comisiei pentru afaceri externe,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât negocierile de aderare cu Turcia au fost deschise la 3 octombrie 2005, iar inițierea acestor negocieri a constituit punctul de plecare al unui proces de durată, cu final deschis, bazat pe o condiționalitate echitabilă și riguroasă și pe angajamentul pe calea reformelor,

B.  întrucât UE își menține angajamentul față de continuarea extinderii, ca politică esențială de promovare a păcii, a democrației, a securității și a prosperității în Europa; întrucât fiecare țară candidată va fi evaluată pe baza propriilor merite și că, pe baza acestui fapt, Comisia Europeană nu prevede nicio nouă aderare la UE în această legislatură;

C.  întrucât Turcia s-a angajat să îndeplinească criteriile de la Copenhaga, să realizeze reforme adecvate și efective, să aibă relațiile de bună vecinătate și să se alinieze treptat la UE; întrucât aceste eforturi ar trebui considerate ca fiind o oportunitate pentru Turcia de a-și consolida instituțiile și de a-și continua procesul de democratizare și de modernizare,

D.  întrucât, potrivit clasamentului realizat de organizația Freedom House cu privire la libertatea presei și a celorlalte mijloace de comunicare în masă, se consideră în prezent că Turcia nu are o presă liberă și că internetul în această țară se bucură doar de o libertate parțială;

E.  întrucât organizația „Reporteri fără frontiere” a clasificat Turcia în 2014 ca fiind una dintre țările în care jurnaliștii au fost expuși celor mai multe amenințări și atacuri fizice;

F.  întrucât UE ar trebui să rămână pentru Turcia un punct de referință în materie de reforme;

G.  întrucât respectarea totală a criteriilor de la Copenhaga, precum și capacitatea de integrare a UE, în conformitate cu concluziile Consiliului European din decembrie 2006, reprezintă în continuare baza aderării la UE;

H.  întrucât, în procesul de negociere, statul de drept – îndeosebi separarea puterilor în stat, combaterea corupției și a criminalității organizate, libertatea de asociere și de protest pașnic, libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei, drepturile femeilor, libertatea religioasă, drepturile persoanelor care aparțin minorităților (naționale), precum și combaterea discriminării împotriva grupurilor vulnerabile precum romii și persoanele lesbiene, homosexuale, bisexuale, transgen și intersexual (LGBTI) – este de o importanță esențială;

I.  întrucât, în comunicarea sa intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări pentru perioada 2014-2015”, Comisia a concluzionat că Turcia este un partener strategic pentru Uniunea Europeană, în domeniul economic și al securității energetice, iar cooperarea cu Turcia în chestiunile de politică externă este crucială, întrucât, în aceeași comunicare, Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la protecția drepturilor fundamentale, a independenței sistemului judiciar, a statului de drept, precum și a libertății de asociere și a libertății de exprimare;

J.  întrucât Turcia nu a aplicat încă, pentru al nouălea an consecutiv, dispozițiile Acordului de asociere CE-Turcia și ale Protocolului adițional la acesta; întrucât acest refuz are în continuare un impact negativ profund asupra procesului de negociere;

K.  întrucât, pentru creșterea stabilității și pentru promovarea unor relații de bună vecinătate, Turcia trebuie să-și intensifice eforturile de soluționare a problemelor bilaterale rămase nerezolvate, inclusiv a obligațiilor juridice neîndeplinite și a litigiilor cu vecinii săi imediați legate de granițele terestre și maritime și de spațiul aerian, în conformitate cu prevederile Cartei ONU și cu dreptul internațional;

L.  întrucât autoritățile turce nu au fost de acord cu redeschiderea seminarului ortodox pe insula Heybeliada;

Stadiul relațiilor UE-Turcia

1.  salută Raportul din 2014 al Comisiei cu privire la progresele înregistrate de Turcia și împărtășește concluzia Comisiei că Turcia este un partener strategic pentru Uniunea Europeană și că negocierile active și credibile reprezintă cadrul cel mai adecvat pentru exploatarea întregului potențial al relațiilor dintre UE și Turcia; subliniază că procesul de reformă, în contextul negocierilor cu UE, ar putea reprezenta o oportunitate semnificativă pentru Turcia de a dezvolta un puternic sistem democratic pluralist, cu instituții solide, în beneficiul tuturor cetățenilor din Turcia și al unor relații mai strânse cu UE; solicită Comisiei să reevalueze modul în care negocierile s-au desfășurat până în prezent și modul în care relațiile UE-Turcia și cooperarea dintre acestea ar putea fi îmbunătățite și intensificate;

2.  subliniază faptul că o relație eficace și funcțională între UE și Turcia, bazată pe dialog, o cooperare mai strânsă, angajament reciproc și negocieri – având în vedere apropierea lor geografică, legăturile lor istorice, comunitatea mare de turci care locuiește în UE, legăturile economice strânse și interesele strategice comune – va fi benefică pentru ambele părți; invită Turcia să plaseze procesul de reformă în centrul opțiunilor sale în materie de politici interne; consideră că UE ar trebui să profite de această oportunitate pentru a deveni principala ancoră a procesului de continuare a democratizării din Turcia, prin promovarea valorilor universale și a standarde de reglementare europene, ca puncte de referință pentru procesul de reformă, precum și prin sprijinirea Turciei în dezvoltarea unor instituții democratice solide și elaborarea unei legislații eficace, bazate pe respectarea libertăților fundamentale, a drepturilor omului și a statului de drept și care să reprezinte și să apere interesele tuturor sectoarelor societății din Turcia;

3.  încurajează Guvernul Turciei să accelereze ritmul negocierilor și îl îndeamnă să se angajeze fără echivoc pe calea respectării valorilor și principiilor democratice care stau la baza UE; sprijină noua Comisie Europeană în eforturile sale de a-și intensifica colaborarea cu Turcia, având în vedere interesele și provocările comune; ia act de deschiderea negocierilor pentru capitolul 22 (politica regională) în noiembrie 2013;

4.  salută alegerea celui mai variat și mai reprezentativ parlament din istoria modernă a Turciei, parlament ce reflectă diversitatea țării; salută reziliența democrației turce și spiritul democratic al cetățenilor săi, dovedit de participarea masivă la vot și de numărul impresionanți de voluntari ai societății civile prezenți în ziua alegerilor; invită toate partidele politice să depună eforturi pentru constituirea unui guvern stabil și variat în scopul reînvigorării procesului de democratizare al Turciei și dialogului cu UE privind procesul de reformă;

5.  subliniază importanța depunerii mai multor eforturi în contactele interpersonale în vederea creării unui mediu favorabil cooperării dintre Turcia și UE; insistă, prin urmare, asupra faptului că, în interesul unor legături mai strânse între UE și Turcia, ar trebui realizate progrese concrete privind liberalizarea regimului de vize, fondată pe îndeplinirea cerințelor prevăzute în foaia de parcurs către un regim de călătorii fără viză cu Turcia; subliniază că, în perioada de tranziție, UE ar trebui să faciliteze obținerea vizelor pentru oamenii de afaceri și că ar trebui promovate în mod activ programele de schimburi de studenți și programele de schimburi academice, precum și posibilitățile de acces pentru societatea civilă; consideră că îmbunătățirea posibilităților de acces la UE ar furniza în continuare sprijin în procesul de reformă din Turcia;

Statul de drept și democrația

6.  constată că Turcia a continuat să implementeze reformele din anii anteriori; salută, în acest sens, modificările aduse cadrului juridic referitor la partidele politice și campaniile electorale, care permite acum campanii politice și în alte limbi în afară de limba turcă, legalizează copreședinția partidelor și simplifică normele care reglementează organizarea locală a partidelor politice; reiterează importanța scăderii pragului electoral de 10%, ceea ce ar crea oportunități de participare politică pentru toate componentele societății turce;

7.  subliniază că o nouă constituție bazată pe dispoziții prin care se promovează o societate pluralistă, tolerantă și favorabilă incluziunii ar sprijini procesul de reformă și ar crea o bază solidă pentru libertățile fundamentale și statul de drept; salută activitățile desfășurate de Comisia de conciliere constituțională, care a ajuns la un consens privind cele 60 de amendamente constituționale înainte de a fi dizolvată; își reiterează apelul pentru continuarea procesului de reformă constituțională și subliniază necesitatea ca noua constituție să se bazeze pe un consens larg la nivelul întregului spectru politic și al întregii societăți; încurajează Turcia să consulte Comisia de la Veneția în cadrul procesului de reformă constituțională;

8.  salută noua strategie elaborată de Guvernul Turciei pentru canalizarea tuturor actelor legislative noi prin Ministerul Afacerilor UE, urmărindu-se astfel creșterea rolului de coordonare al Ministerului și sporirea conformității proiectelor legislative cu standardele UE; recomandă, în acest sens, ori de câte ori este posibil, o strânsă colaborare cu Comisia de la Veneția, precum și un dialog mai intens cu Comisia Europeană privind noua legislație în curs de elaborare și implementarea legislației existente, cu scopul de a asigura compatibilitatea cu acquis-ul UE;

9.  subliniază importanța unei consultări adecvate a societății civile în procesul legislativ; recomandă, prin urmare, dezvoltarea unor mecanisme structurate de consultare a societății civile, ca parte a proceselor legislative și de elaborare a politicilor, precum și în procesul de punere în aplicare a noii legislații; salută existența unei societăți civile vibrante în Turcia; subliniază că sunt necesare reforme coerente imediate pentru a garanta libertatea de asociere și de exprimare, pentru a permite organizațiilor societății civile să își desfășoare activitatea în mod liber, fără restricții, și pentru a îmbunătăți accesul acestora la finanțare;

10.  susține și încurajează ferm eforturile depuse de Guvernul Turciei și de toate celelalte părți interesate pentru a încheia, în mod cuprinzător și durabil, procesul de pace cu comunitatea kurdă, pe baza negocierilor cu PKK, organizație care figurează pe lista UE a organizațiilor teroriste, și pentru a iniția un proces de integrare socioeconomică și politică a comunității kurde; sprijină ferm anunțul făcut de HDP cu privire la organizarea unui congres extraordinar al PKK ca modalitate în vederea depunerii armelor și a promovării politicilor democratice; încurajează ferm guvernul să continue să acorde prioritate și să consolideze drepturile sociale, culturale și politice ale cetățenilor de origine kurdă, precum și tratamentul egal al acestora; salută legea prin care ,,se conferă un fundament juridic mai puternic procesului de soluționare a problemei”, adoptată de Marea Adunare Națională a Turciei la 11 iunie 2014, lege ce cuprinde măsuri de eliminare a terorismului, de consolidare a incluziunii sociale, de reintegrare a persoanelor care părăsesc PKK și depun armele, precum și de pregătire a opiniei publice cu privire la întoarcerea foștilor combatanți; consideră că o soluționare eficientă a problemei kurde este de o importanță deosebită și ar avea o contribuție substanțială pozitivă în ceea ce privește democrația, pacea, stabilitatea și apărarea drepturilor omului în Turcia; prin urmare, încurajează toate partidele politice să sprijine acest proces; invită Comisia să ofere asistență tehnică și să aloce resursele disponibile în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA), printre altele, pentru programele de integrare socioeconomică și educație în zona de sud-est a Turciei, ca o modalitate de consolidare a procesului de soluționare a problemei kurde; remarcă faptul că negocierile privind capitolul 22 (politica regională) ar putea ajuta Turcia în definirea unui program eficace de coeziune pentru zona de sud-est;

11.  regretă decizia Departamentului de Stat pentru Lucrări Hidraulice din Turcia de a continua lucrările la barajul Ilisu, lucrări ce vor avea efecte politice, sociale și de mediu devastatoare; reamintește că această regiune este locuită, în principal, de kurzi și că această construcție va avea efecte grave asupra populației și culturii kurde;

12.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că Indicele de percepție a corupției pentru 2014, publicat de organizația Transparency International la 3 decembrie 2014, reflectă o creștere dramatică a corupției în Turcia pe parcursul ultimului an, țara ocupând în prezent locul 64 în clasament; își exprimă regretul profund privind modul în care Guvernul și Parlamentul Turciei au reacționat la acuzațiile de corupție, inclusiv împotriva foștilor membri ai guvernului, care au fost făcute în decembrie 2013, precum și faptul că nu s-a luat nicio măsură de monitorizare a situației în urma anchetelor deosebit de importante privind corupția; își exprimă îngrijorarea cu privire la urmărirea penală a jurnaliștilor de investigație care au urmărit cazurile de corupție; solicită o anchetă transparentă și independentă privind acuzațiile făcute în decembrie 2013; subliniază necesitatea existenței unei voințe politice mai puternice pentru elaborarea unui cadru juridic adecvat pentru combaterea corupției, fenomen care nu numai că slăbește funcționarea democratică a instituțiilor și încrederea cetățenilor în democrație, dar poate afecta totodată dezvoltarea economică și un climat propice investiților;

13.  își exprimă îngrijorarea cu privire la recentele modificări aduse Legii privind Consiliul Superior al Judecătorilor și Procurorilor și la numeroasele transferuri în alte posturi și demiteri ulterioare ale judecătorilor și procurorilor, precum și cu privire la arestările, transferurile în alte posturi și demiterile ofițerilor de poliție, ceea ce a creat preocupări grave și justificate cu privire la independența, imparțialitatea și eficiența sistemului judiciar, separarea puterilor în stat și respectarea principiului statului de drept, care rămân la baza criteriilor politice de la Copenhaga; își exprimă îngrijorarea cu privire la modificări frecvente aduse legislației fundamentale, fără consultări adecvate ale părților interesate relevante; salută abrogarea articolul 10 din Legea împotriva terorismului; este preocupat totuși de faptul că definițiile foarte vagi fac ca domeniul de aplicare al legii antiterorism să fie în continuare excesiv și permit interpretări foarte extinse; reamintește necesitatea modificării articolului 314 din Codul Penal, astfel încât să poată fi pedepsite numai persoanele care sunt membre ale unei organizații teroriste sau armate, sau care contribuie la activitățile unei astfel de organizații; solicită o strategie de reformă a sistemului judiciar în conformitate cu standardele UE ce urmează să fie adoptate în colaborare cu toate părțile interesate relevante; salută primul pas luat în direcția reducerii perioadei maxime de arest preventiv de la 10 la 5 ani, dar subliniază cu insistență că este nevoie de o reducere mai importantă pentru a evita ca detenția înaintea proceselor să devină pedepsirea de facto a suspecților; subliniază importanța înființării de curți de apel regionale și adoptării tuturor măsurilor relevante pentru a garanta procese echitabile; încurajează Turcia să continue reforma sistemului de justiție și să asigure accesul echitabil și efectiv la justiție pentru toți copiii;

14.  își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu Legea 6532, care a intrat în vigoare la 26 aprilie 2014 și care extinde dramatic puterile Agenției Naționale de Informații (MİT), subminând libertatea mass-mediei, libertatea de exprimare și dreptul de acces la informații de interes public, făcând ca personalul Agenției să fie practic imun la proceduri juridice și încălcând normele în materie de confidențialitate, Agenția fiind autorizată să obțină date cu caracter personal fără un ordin judecătoresc; consideră că aceste dispoziții vin în contradicție cu obligațiile Turciei în ceea ce privește dreptul umanitar internațional și cu propria sa legislație națională;

15.  salută o serie de decizii importante luate de Curtea Constituțională a Turciei pentru protejarea statului de drept și a drepturilor fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, decizii care ilustrează reziliența sistemului constituțional; constată, în plus, că hotărârile Curții Constituționale au subliniat gestionarea defectuoasă a anchetelor și a proceselor ulterioare în cauzele Energekon și Slegehammer; salută faptul că Curtea Constituțională continuă să primească cereri individuale; își exprimă îngrijorarea cu privire la modificările aduse Codului Penal, îndeosebi la utilizarea termenului „suspiciune rezonabilă”, care deschide calea unor atacuri arbitrare asupra opoziției; subliniază că aceste amendamente au fost adoptate fără consultarea Comisiei Europene, contrar celor convenite în cadrul negocierilor;

16.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la gradul înalt de polarizare politică din Turcia; reamintește că la baza oricărui regim democratic ar trebui să se afle pluralismul; de aceea, insistă asupra promovării dialogului la nivelul întregului spectru politic din Turcia; subliniază că, în ceea ce privește principalele procese de reformă pe termen lung, o nouă constituție și discuțiile vizând soluționarea problemei kurde, un astfel de dialog este indispensabil; îndeamnă partidul de guvernământ și opoziția să depună toate eforturile să coopereze și să ajungă la un consens, implicând în mod activ societatea civilă în procesele decizionale;

Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

17.  salută adoptarea, în martie 2014, a Planului de acțiune privind prevenirea încălcării Convenției europene a drepturilor omului ca un pas important în alinierea cadrului juridic al Turciei la jurisprudența CEDO și se așteaptă ca guvernul să adopte măsuri suplimentare pentru implementarea recomandărilor acesteia; subliniază că statutul Turciei de membru al Consiliului Europei o obligă să adopte standarde politice și juridice ridicate și solicită Turciei să colaboreze pe deplin cu Consiliul Europei și Comisia de la Veneția cu privire la procesul de reformă; reamintește că înregistrarea de progrese în cadrul negocierilor depinde de respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale;

18.  constată cu îngrijorare că majoritatea anchetelor cu privire la evenimentele din Parcul Gezi din mai și iunie 2013 și a acuzațiilor referitoare la utilizarea disproporționată a forței și la abuzurile poliției sunt încă nefinalizate și înregistrează progrese neimportante în ceea ce privește identificarea presupușilor autori; subliniază că, în urma numeroaselor plângeri primite în legătură cu utilizarea forței de către agenții de poliție în timpul protestelor din parcul Gezi, Avocatul Poporului din Turcia a emis un raport în care a considerat utilizarea forței ca fiind disproporționată; solicită autorităților turce să aducă reparații tuturor acelor victime care fie au protestat pașnic, fie nu s-au aflat printre protestanți, dar care au ajuns în mod pur întâmplător la locul de desfășurare a evenimentelor; solicită finalizarea efectivă și imparțială a anchetelor vizând toate cazurile presupuse de tratamente abuzive de către forțele de ordine și trimiterea în instanță a celor responsabili; subliniază că, ulterior, trebuie adoptate norme clare privind recurgerea la forță și rolul forțelor de poliție, în conformitate cu standardele europene; solicită cu insistență să se elimine restricțiile asupra libertății de întrunire pașnică și subliniază că nu ar trebui folosite alte legi, cum ar fi legislația antiterorism, pentru a împiedica oamenii să își exercite dreptul de a protesta pașnic, iar aceste demonstrații pașnice nu ar trebui să constituie motive pentru arestări; invită Guvernul Turciei să adopte măsuri adecvate, obiective și transparente care să asigure controlul și echilibrul între puteri în cazul agențiilor care asigură respectarea legii; recomandă ca autoritățile turce să creeze un mecanism independent și eficace pentru depunerea de plângeri împotriva forțelor de poliție; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la pachetul privind securitatea internă, care vine în contradicție cu principiul supravegherii judiciare a activităților forțelor de poliție și este excesiv în domeniul său de aplicare;

19.  subliniază necesitatea de a revizui legea privind Instituția Națională a Drepturilor Omului (INDO) din Turcia pentru ca aceasta să devină un organism independent, ce dispune de resurse corespunzătoare, este răspunzătoare în fața cetățenilor și garantează participarea grupurilor societății civile; ia act de recomandările conținute în raportul emis de către Ombudsman, inclusiv de cererea ca poliția să folosească forța în mod treptat și proporțional, și doar în ultimă instanță și sub supraveghere; subliniază importanța consolidării dreptului de inițiativă al Ombudsmanului, a capacității sale de a efectua controale inopinate, precum și a garanțiilor vizând aplicarea adecvată a deciziilor Ombudsmanului;

20.  felicită Turcia pentru societatea civilă romă tot mai numeroasă; speră că noile organizații rome vor beneficia de sprijin și timp pentru a putea participa semnificativ în cadrul inițiativelor de cooperare pentru conceperea și implementarea de măsuri la nivel local și național; recomandă guvernului să combine proiectele actuale în materie de locuințe cu aspecte sociale și pe termen lung, precum educația și asistența medicală; salută planurile de acțiune generale de combatere a discriminării, care ar putea îmbunătăți accesul romilor pe piața forței de muncă;

21.  îndeamnă Guvernul Turciei să trateze problema libertății mass-mediei în mod prioritar și să asigure un cadru juridic adecvat care să garanteze pluralismul în conformitate cu standardele internaționale; condamnă eforturile depuse de Guvernul Turciei de a interzice accesul la rețelele de socializare și paginile de internet sau de a le închide pe cele din urmă fără o hotărâre judecătorească, precum și abordarea sa restrictivă față de libertatea de exprimare și presiunea exercitată asupra agențiilor de presă și a jurnaliștilor, ceea ce duce adesea la intimidarea, concedierea sau arestarea jurnaliștilor și autocenzură răspândită pe scară largă; atrage atenția asupra faptului că încălcările libertății de exprimare au crescut după scandalul de corupție din decembrie 2013; consideră că este necesară stabilirea unui cadru juridic care să permită transparență deplină cu privire la proprietatea unui grup mass-media; reafirmă angajamentul UE cu privire la libertatea de exprimare, în toate formele sale, și solicită Delegației UE în Turcia să continue să monitorizeze procesele intentate jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului;

22.  condamnă raidurile recente efectuate de poliție și arestarea decembrie mai multor jurnaliști și reprezentanți ai mass-mediei la 14 decembrie 2014; reamintește că o presă liberă și pluralistă constituie un principiu de bază al oricărui sistem democratic, la fel ca și procesele echitabile și independența sistemului judiciar; subliniază, prin urmare, necesitatea ca, în toate cazurile (i) să furnizeze informații ample și transparente cu privire la acuzațiile împotriva pârâților, (ii) să acorde pârâților accesul integral la probele incriminatorii și drepturi depline de apărare și (iii) să asigure tratarea corespunzătoare a cazurilor, pentru a stabili veridicitatea acuzațiilor fără întârziere și dincolo de orice îndoială; invită autoritățile turce să verifice și să trateze aceste cazuri cât mai rapid posibil și să adere la standardele internaționale privind un proces echitabil în cazurile în care insistă să continue procedurile;

23.  afirmă că acțiunile recente ale guvernului turc îndreptate împotriva libertății presei și pluralismului de opinie sunt incompatibile cu drepturile fundamentale ale Uniunii Europene, intrând astfel în conflict cu spiritul procesului de negociere;

24.  consideră că, în conformitate cu angajamentul UE față de respectarea statului de drept și a valorilor fundamentale, în Turcia sunt necesare de urgență reforme în domeniul sistemului judiciar și al drepturilor fundamentale, respectiv în ceea ce privește justiția, libertatea și securitatea; consideră, de asemenea, că îndeplinirea criteriilor oficiale de referință pentru deschiderea capitolelor 23 (sistemul judiciar și drepturile fundamentale) și 24 (justiție, libertate și securitate) reprezintă un pas important în promovarea reformelor cu adevărat eficiente și pentru a se asigura că procesul de reformă în Turcia are la bază valorile și standardele europene; invită din nou Consiliul să înceapă negocierile privind sistemul judiciar și drepturile fundamentale și justiția, libertatea și securitatea, de îndată ce criteriile stabilite au fost îndeplinite; invită Turcia să coopereze cât mai mult în acest scop; invită Comisia să promoveze fără întârziere continuarea dialogului și a cooperării cu Turcia în domeniile cuprinse în capitolele 23 și 24, pentru a promova o concepție comună a reformelor necesare;

25.  salută decizia ca reformele vizând de statul de drept și drepturile fundamentale, afacerile interne și societatea civilă să primească mai multe fonduri în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA)2 pentru perioada 2014-2020; subliniază că promovarea statului de drept, a democrației și libertăților fundamentale sunt principii esențiale pentru sprijinul preaderare; reamintește concluzia Consiliului din decembrie 2014 potrivit căreia se va introduce o coerență mai puternică între asistența financiară și progresele globale realizate în implementarea strategiei de preaderare, inclusiv respectarea deplină a statului de drept și a libertăților fundamentale; invită, în plus, Comisia să monitorizeze îndeaproape implementarea IPA II în toate țările candidate și să aloce resursele disponibile în cadrul Instrumentului pentru promovarea democrației și a drepturilor omului (IEDDO), pentru a susține libertatea de exprimare, și anume libertatea și pluralismul mass-mediei în Turcia, libertatea de asociere și de întrunire, drepturile sindicale și libertatea de gândire;

26.  ia notă de faptul că Turcia a contribuit la intrarea în vigoare la 1 august 2014 a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul); își exprimă, însă, îngrijorarea cu privire la nivelurile în continuare ridicate de violență împotriva femeilor și la lipsa implementării garanțiilor legislative interne pentru prevenirea violenței împotriva femeilor; invită autoritățile turce să asigure un număr adecvat de adăposturi pentru protecția femeilor și minorilor care sunt victime ale violenței; recomandă guvernului să promoveze egalitatea de gen în domeniile politic, economic, social, cultural, civic sau în orice alt domeniu; invită guvernul Turciei, în cooperare cu societatea civilă și asociațiile de întreprinderi relevante, să faciliteze antreprenoriatul feminin și să reducă obstacolele din calea accesului femeilor la activități economice și solicită guvernului turc, în acest sens, să-și stabilească un obiectiv ambițios cu privire la accesul femeilor la piața muncii; reamintește că Raportul pe 2014 privind disparitatea globală de gen al Forumului Economic Mondial a clasat Turcia pe locul 125 din 142 de țări; regretă profund remarcile făcute de anumiți oficiali și reprezentanți ai guvernului cu privire la rolul femeilor în societatea turcă și subliniază importanța combaterii stereotipurilor și a influențelor din societate la adresa femeilor;

27.  subliniază că trebuie continuat procesul de reformă a spațiului de libertate a gândirii, a conștiinței și a religiei, permițând comunităților religioase să obțină personalitate juridică, eliminând toate restricțiile privind educarea, numirea, reședința legală și succesiunea clericilor, asigurând punerea în aplicare corespunzătoare a tuturor hotărârilor CEDO și a recomandărilor Comisiei de la Veneția; subliniază, în acest sens, necesitatea de a promova dialogul cu comunitatea aleviților și de a oferi recunoașterea adecvată a caselor de rugăciune Cem, precum și de a permite redeschiderea seminarului greco-ortodox din Halki și de a elimina toate obstacolele din calea funcționării sale corecte, precum și de a permite utilizarea oficială a titlului ecleziastic de Patriarh ecumenic; solicită autorităților relevante din Turcia să se ocupe de toate problemele nesoluționate încă, legate de restituirea terenurilor aparținând mănăstirii Mor Gabriel și cererile de terenuri ale bisericii siriace; reamintește importanța unei implementări adecvate a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind insulele Imvros și Tenedos în ceea ce privește protejarea proprietății și drepturilor la educație; subliniază necesitatea de a respecta pe deplin, în conformitate cu valorile UE, dreptul la stiluri de viață diferite, laice sau bazate pe credință, și să mențină separarea dintre stat și religie; subliniază importanța protejării drepturilor minorităților; își exprimă regretul cu privire la faptul că, după abrogarea legislației anterioare în urmă cu doi ani și din cauza vidului legislativ existent, fundațiile de caritate nemusulmane nu mai au posibilitatea de a-și alege organismele de guvernare;

28.  subliniază necesitatea de a recunoaște dreptul de obiecție pe motive de conștiință față de serviciul militar obligatoriu;

29.  invită Turcia să depună eforturi consistente pentru a proteja drepturile comunității LGBTI și consideră că înființarea unui organism specific de combatere a discursurilor de incitare la ură, a discriminării, rasismului, xenofobiei, antisemitismului și a intoleranței ar consolida drepturile individuale în Turcia; solicită Turciei să adopte o legislație cuprinzătoare de combatere a discriminării, vizând inclusiv interzicerea discriminării și a discursului de incitare la ură pe motive de origine etnică, orientare sexuală, gen și identitate de gen, precum și să includă interdicția acestor discriminări în noua constituție; își exprimă îngrijorarea cu privire la frecventele atacuri împotriva persoanelor transgen și la lipsa de protecție acordată persoanelor LGBTI împotriva actelor de violență; regretă profund faptul că infracțiunile motivate de ură împotriva persoanelor LGBTI rămân adesea nepedepsite sau că sentințele autorilor sunt reduse pe motivul „provocării nejustificate” din partea victimei; reiterează solicitarea adresată guvernului Turciei de a ordona forțelor armate turce să nu mai considere homosexualitatea sau transsexualitatea o „boală psihosexuală”;

30.  își exprimă regretul cu privire la pierderea a numeroase vieți în urma dezastrelor de la minele Soma și Ermenek; salută ratificarea de către Turcia a Convenției Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind siguranța și sănătatea în mine și solicită aplicarea ei rapidă; subliniază că trebuie rezolvate aspectele legate de sănătatea și siguranța la locul de muncă în toate sectoarele și solicită ca monitorizarea accidentelor mortale la locul de muncă să fie mai transparentă; consideră că libertatea sindicală, dialogul social și implicarea partenerilor sociali sunt vitale pentru dezvoltarea unei societăți prospere și pluraliste și subliniază importanța continuării progreselor în domeniile politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă, având la bază implementarea corespunzătoare și la timp a convențiilor OIM; ia act de deficiențele legislative existente în domeniul dreptului muncii și al drepturilor sindicale; subliniază faptul că dreptul de a organiza, de a intra în negocieri colective și dreptul la grevă pentru angajații din sectorul privat și funcționari va trebui aliniat acquis-ului UE și standardelor internaționale; îndeamnă guvernul Turciei să pregătească o foaie de parcurs pentru a îmbunătăți legislația și a o alinia cu standardele OIM; subliniază importanța îndeplinirii de către Turcia a criteriilor de referință privind politicile sociale și ocuparea forței de muncă; invită Comisia să acorde Turciei asistența tehnică necesară pentru reforma în domeniul muncii și pentru promovarea standardelor europene;

31.  solicită Turciei să legifereze cu privire la condițiile de muncă ale lucrătorilor cu fracțiune de normă, de exemplu, ale celor care în prezent sunt supuși unor condiții precare, lipsei siguranței la locul de muncă și problemelor asociate aderării la sindicate; constată că sectorul minier și sectorul construcțiilor sunt industriile care prezintă cele mai multe pericole în Turcia și solicită desfășurarea de anchete transparente privind accidentele mortale la locul de muncă

32.  solicită guvernului turc să stopeze planurile de construcție a centralei nucleare Akkuyu; subliniază că situl avut în vedere este situat într-o regiune predispusă la cutremure grave, prezentând astfel o amenințare majoră nu numai pentru Turcia, ci și pentru regiunea mediteraneană; solicită, în consecință, ca guvernul Turciei să adere la Convenția de la Espoo, care angajează părțile să se notifice și să se consulte reciproc cu privire la proiecte majore aflate în examinare care sunt susceptibile să aibă un impact negativ semnificativ asupra mediului dincolo de frontiere; solicită, în acest scop, guvernului turc să implice sau cel puțin să consulte guvernele țărilor vecine, cum ar fi Grecia și Cipru, în timpul evoluțiilor legate de proiectul de la Akkuyu;

Interese și provocări comune

33.  subliniază beneficiile importante ale uniunii vamale dintre UE și Turcia; reamintește că, de la începutul uniunii vamale, în 1996, valoarea schimburilor comerciale bilaterale dintre Turcia și UE a crescut de peste patru ori, în paralel cu creșterea semnificativă a investițiilor străine directe din UE către Turcia și cu o integrare mai mare între întreprinderile europene și cele din Turcia, în beneficiul ambelor părți; subliniază totuși, în acest sens, că orice creștere a impactului pozitiv al uniunii vamale este strâns legată de respectarea normelor și cerințelor acesteia și, prin urmare, este foarte preocupat de problemele crescânde cu care se confruntă întreprinderile europene care realizează schimburi comerciale cu Turcia; subliniază recenta evaluare a uniunii vamale făcută de Banca Mondială, care subliniază necesitatea de a introduce o serie de reforme pentru a menține un mediu favorabil unei cooperări economice foarte strânse și pe viitor; subliniază, în special, necesitatea (i) de a extinde uniunea vamală la produse agricole, servicii și achiziții publice, (ii) de a crea condiții favorabile pentru dezvoltarea în continuare a comerțului, inclusiv facilitarea vizelor pentru persoanele care călătoresc în interes de afaceri și (iii) de a realiza consultări intense între UE și Turcia privind impactul asupra Turciei al acordurilor de liber schimb semnate de UE cu țări terțe;

34.  consideră că dialogul politic dintre Turcia și UE ar trebui completat cu un dialog economic la nivel înalt, periodic și structurat cu privire la chestiuni de interes comun, inclusiv relațiile comerciale cu țările terțe; subliniază, în acest sens, interacțiunea dintre buna funcționare a statului de drept și dezvoltarea economică; crede în importanța dezvoltării și consolidării economiei Turciei, a cadrului juridic și instituțional în domeniul politicii economice și monetare, în special în ceea ce privește independența Băncii Centrale și consideră că acest lucru ar putea contribui la alinierea Turciei la acquis; ia act de faptul că cooperarea economică ar putea fi puternic consolidată de îndeplinirea într-o măsură suficientă de către Turcia a standardelor UE privind achizițiile publice, concurența și ocuparea forței de muncă și politica socială;

35.  își reafirmă sprijinul pentru intrarea în vigoare, la 1 octombrie 2014, a acordului de readmisie cu UE; încurajează Comisia să continue să monitorizeze progresele înregistrate de Turcia în îndeplinirea cerințelor din foaia de parcurs privind liberalizarea regimului de vize; salută eforturile reale depuse în vederea îndeplinirii criteriilor identificate în foaia de parcurs privind liberalizarea vizelor; reamintește că dialogul pe marginea liberalizării vizelor este un proces bazat pe merite și că Turcia ar trebui să îndeplinească toate cerințele enunțate în foaia de parcurs privind vizele, în special implementarea deplină și efectivă a tuturor dispozițiilor acordului de readmisie; reiterează obligația Turciei de a implementa pe deplin și efectiv acordul de readmisie și de a liberaliza vizele cu toate statele membre, inclusiv accesul nediscriminatoriu fără vize pe teritoriul Turciei al cetățenilor din toate statele membre ale UE; solicită Turciei să implementeze complet și efectiv actualele acorduri bilaterale de readmisie; reamintește faptul că Turcia este una dintre țările de tranzit esențiale pentru migrația neregulamentară înspre UE și, în acest sens, solicită îmbunătățirea cooperării transfrontaliere a Turciei cu statele membre ale UE învecinate; salută intrarea în vigoare a Legii privind străinii și protecția internațională, precum și înființarea Direcției generale pentru gestionarea migrației, în aprilie 2014, acestea reprezentând progrese substanțiale în vederea alinierii la standardele UE privind protecția internațională a migranților legali și ilegali; remarcă necesitatea intensificării cooperării dintre Turcia și toate statele membre ale UE, vizând în special consolidarea gestionării frontierelor comune cu toate statele membre ale UE; evidențiază necesitatea ca Turcia să întărească și mai mult securitatea la frontieră, pentru a combate migrația neregulamentară înspre țările UE;

36.  reamintește importanța strategică a Turciei pentru securitatea energetică a UE și consideră Turcia un partener important în sectorul energetic; subliniază cele trei proiecte privind coridorul sudic al gazelor, aprobate la sfârșitul anului 2013, care vor consolida securitatea aprovizionării cu gaz a Turciei, precum și accesul la UE ca piața energetică principală; consideră că, în contextul unei piețe energetice din ce în ce mai concurențiale și al necesității de diversificare a surselor de energie și a rutelor de aprovizionare cu energie, Turcia, cu potențialul său enorm de energie regenerabilă, ar putea aduce o contribuție importantă la securitatea energetică a UE și la ambițiile UE de diversificare a surselor de energie, în conformitate cu dreptul internațional; își exprimă îngrijorarea privind cooperarea mai strânsă în domeniul energiei dintre Turcia și Rusia și consideră, de aceea, că UE ar trebui să accelereze negocierile privind sectorul energetic;

37.  reamintește poziția strategică a Turciei ca partener al UE și ca membru NATO și, prin urmare, importanța sa geopolitică crucială și relevanța sa în cadrul unei strategie globale care urmărește soluționarea problemelor de securitate și stabilitate din vecinătatea sa estică și sudică, în special în Siria și Irak; atrage atenția asupra faptului că evoluțiile foarte grave din regiune, precum și atentatele comise pe teritoriul european, fac esențială amplificarea dialogului în materie de securitate și a cooperării în chestiunile de politică externă; invită Turcia să joace un rol activ în coaliția internațională împotriva grupurilor teroriste, cum ar fi IS, și să folosească toate resursele pe care le are la dispoziție în acest scop; invită Turcia să intensifice măsurile care să împiedice accesul prin teritoriul său al așa-numiților luptători străini, banilor sau echipamentului la IS sau la alte grupuri teroriste; subliniază că trebuie continuat și consolidat dialogul regulat între UE și Turcia în materie de antiterorism și trebuie luate măsuri concrete ca parte a eforturilor noastre comune de combatere a terorismului în toate formele sale; invită Turcia să asigure controlul efectiv al frontierelor, continuând totodată să acorde asistența necesară prin intermediul ajutorului umanitar refugiaților care sosesc din Siria, și să asigure siguranța victimelor războiului civil din Siria; subliniază importanța dialogului și a consultărilor la nivel înalt mai frecvente între UE și Turcia privind chestiunile de politică externă și securitate, pentru a ne asigura că politicile noastre se completează reciproc și că Turcia își aliniază progresiv politica externă la politica Uniunii;

38.  este de părere că ministrul de externe turc ar trebui invitat să participe, atunci când este cazul, la reuniunile Consiliului Afaceri Externe; consideră că este necesar un cadru pentru un dialog structurat, pentru cooperarea și coordonarea în chestiunile de politică externă, precum și în domeniul securității și apărării;

39.  consideră, însă, regretabil faptul că amenințarea de casus belli declarată de Marea Adunare Națională a Turciei la adresa Greciei nu a fost încă retrasă, în ciuda realizărilor pozitive în privința dialogului și cooperării dintre Grecia și Turcia;

40.  felicită Turcia pentru asistența sa continuă acordată în favoarea a aproximativ 1,6 milioane de refugiați provenind din Irak și Siria, precum și pentru menținerea unei politici a granițelor deschise în scopuri umanitare; salută Directiva privind protecția temporară adoptată în octombrie 2014, prin care se acordă un statut juridic sigur pentru refugiați, permițându-le să primească cărți de identitate și să aibă acces pe piața muncii; invită UE să își continue sprijinul financiar pentru ajutorul umanitar acordat refugiaților sirieni și irakieni din Turcia; subliniază faptul că taberele de refugiați au atins capacitatea maximă și găsirea unui adăpost pune o presiune enormă asupra vieților și resurselor refugiaților; consideră că UE ar trebui să acorde un sprijin activ Guvernului Turciei în definirea programelor de asistență pe termen lung pentru refugiați și să promoveze accesul la educație, asistență medicală și ocuparea (legală a) forței de muncă; invită Comisia să mărească resursele disponibile în cadrul IPA II și Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP), pentru a oferi asistență adecvată comunităților locale afectate de fluxurile mari de refugiați; invită, de asemenea, statele membre să ofere locuri (temporare) de reinstalare pentru categoriile cele mai vulnerabile de refugiați, în spiritul unei veritabile asumări în comun a responsabilităților;

41.  solicită Turciei, cu sprijinul financiar și tehnic al partenerilor săi, să asigure accesul la educație al copiilor sirieni în număr tot mai mare care trăiesc pe teritoriul Turciei;

Construirea unor relații de bună vecinătate

42.  solicită insistent guvernului turc să stopeze încălcările repetate ale spațiului aerian și apelor teritoriale elene și să pună capăt zborurilor aeronavelor militare turcești deasupra insulelor elene;

43.  invită guvernul turc să semneze și să ratifice fără întârziere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării (UNCLOS), care a fost semnată și ratificată de UE și cele 28 state membre, și subliniază dreptul legal al Republicii Cipru de a încheia acorduri bilaterale privind zona sa economică exclusivă; își reiterează solicitarea ca Turcia să respecte drepturile suverane ale tuturor statelor membre, inclusiv cele legate de explorarea și exploatarea resurselor naturale, în conformitate cu acquis-ul UE și dreptul internațional; invită Turcia să se abțină de la orice acțiune care ar putea dăuna relațiile de bună vecinătate și climatul care conduce la o soluționare pașnică a disputelor bilaterale;

44.  regretă refuzul Turciei de a-și îndeplini obligația de a pune în aplicare, pe deplin și în mod nediscriminatoriu, Protocolul adițional la Acordul de asociere CE-Turcia, în relație cu toate statele membre; reamintește că acest refuz are în continuare repercusiuni profunde asupra procesului de negociere;

45.  își reafirmă sprijinul ferm în favoarea reunificării Ciprului pe baza unui acord echitabil, cuprinzător și viabil pentru ambele comunități, sub auspiciile Secretarului General al ONU și în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate ale ONU și valorile și principiile pe care se bazează UE, pentru o federație bicomunală, bizonală cu o suveranitate unică, o personalitatea juridică internațională unică și o cetățenie unică, cu o egalitate politică între cele două comunități și oportunități egale pentru toți cetățenii săi; salută anunțul făcut de trimisul special al ONU Espen Barth Eide conform căruia liderii celor două comunități urmează să reia negocierile sub auspiciile Secretarului General al ONU în cel mai scurt timp posibil și își exprimă sprijinul ferm pentru eforturile depuse de consilierul special al ONU pentru Cipru în vederea creării condițiilor necesare reluării negocierilor; își exprimă speranța că mesajul de reunificare și reconciliere al liderului cipriot turc ales recent va deschide o nouă oportunitate în procesul de negociere; invită Turcia și toate părțile interesate să sprijine activ negocierile de reunificare și să ia măsurile necesare pentru normalizarea relațiilor cu Cipru; solicită Turciei să înceapă imediat să își retragă trupele din Cipru și să transfere către ONU portul Famagusta, actualmente închis, în conformitate cu Rezoluția 550 (1984) a Consiliului de Securitate al ONU; invită, în paralel, Republica Cipru să deschidă portul Famagusta, sub supravegherea vamală a UE, pentru a promova un climat pozitiv care să ducă la soluționarea cu succes a negocierilor în curs în vederea reunificării și a permite ciprioților turci să efectueze schimburi comerciale într-un mod legal, unanim acceptabil;

46.  reamintește deciziile relevante ale CEDO și solicită guvernului turc să înceteze imediat acțiunile de încălcare a drepturilor omului întreprinse împotriva cetățenilor ciprioți, precum și privarea acestora de posesia și exercitarea drepturilor religioase, de proprietate și a altor drepturi ale omului care decurg din ordinea constituțională a Republicii Cipru și din acquis-ul comunitar, precum și din principiile și valorile fundamentale ale UE;

47.  regretă politica de colonizare a Turciei și solicită acesteia să se abțină de la noi acțiuni de colonizare cu cetățeni turci în zonele ocupate ale Ciprului, care contravin Convenției de la Geneva și principiilor de drept internațional; îndeamnă Turcia să înceteze toate acțiunile care modifică echilibrul demografic al insulei și care împiedică astfel o soluție viitoare;

48.  solicită Turciei să permită Comisiei pentru persoane dispărute accesul la toate arhivele relevante și la zonele militare din partea de nord a Ciprului, pentru exhumare, și să furnizeze toate informațiile relevante care vor conduce la descoperirea de rămășițe relocalizate; solicită să se acorde o atenție deosebită activității desfășurate de Comisia pentru persoane dispărute;

49.  îndeamnă Turcia și Armenia să ajungă la o normalizare a relațiilor dintre ele prin ratificarea, fără condiții prealabile, a protocoalelor privind stabilirea relațiilor diplomatice, prin deschiderea frontierei și prin îmbunătățirea activă a relațiilor lor, având în vedere mai ales cooperarea transfrontalieră și integrarea economică; salută dialogul constant dintre Turcia și Armenia;

o
o   o

50.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Secretarului General al Consiliului Europei, Președintelui Curții Europene a Drepturilor Omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Guvernului și Parlamentului Republicii Turcia.

(1) JO C 341 E, 16.12.2010, p. 59. (2) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 98. (3) JO C 257 E, 6.9.2013, p. 38. (4) Texte adoptate, P7_TA(2013)0184. (5) Texte adoptate, P7_TA(2013)0277. (6) Texte adoptate, P7_TA(2014)0235. (7) Texte adoptate, P8_TA(2014)0052. (8) Texte adoptate, P8_TA(2015)0014. (9) Texte adoptate, P8_TA(2015)0094. (10) JO L 51, 26.2.2008, p. 4.