Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2014/2147(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0170/2015

Texte depuse :

A8-0170/2015

Dezbateri :

PV 06/07/2015 - 17
CRE 06/07/2015 - 17

Voturi :

PV 07/07/2015 - 5.14
CRE 07/07/2015 - 5.14
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0251

Texte adoptate
PDF 318kWORD 155k
Marţi, 7 iulie 2015 - Strasbourg Ediţie definitivă
Sectorul fructelor și legumelor după reforma din 2007
P8_TA(2015)0251A8-0170/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 7 iulie 2015 referitoare la sectorul fructelor și legumelor de la reforma din 2007 și până în prezent (2014/2147(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul Comisiei privind punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la organizațiile de producători, la fondurile operaționale și la programele operaționale din sectorul fructelor și legumelor de la reforma din 2007 și până în prezent (COM(2014)0112),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 16 iunie 2014 privind raportul Comisiei menționat mai sus,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2014 referitoare la viitorul sectorului horticol european – strategii de creștere(2),

–  având în vedere studiul intitulat „Sectorul european al fructelor și legumelor: imagine de ansamblu și perspective ale PAC după 2013”, realizat sub auspiciile Parlamentului European în 2011,

–  având în vedere cele două studii intitulate „Către noi norme în sectorul european al fructelor și legumelor”, realizate de Assemblée des Régions Européennes Légumières et Horticoles (AREFLH) (Adunarea europeană a regiunilor producătoare de fructe și legume) și, respectiv, de Universitatea din Wageningen, pentru un atelier al Parlamentului European organizat la 22 ianuarie 2015,

–  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Combaterea practicilor comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente între întreprinderi” (COM(2014)0472),

–  având în vedere studiul intitulat „Analiza comparativă a instrumentelor de gestionare a riscurilor cu sprijinul legii americane din 2014 privind agricultura și PAC 2014-2020”, realizat sub auspiciile Parlamentului European în 2014,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și avizul Comisiei pentru control bugetar (A8-0170/2015),

A.  întrucât, începând cu anii 1990, politica Uniunii privind sectorul fructelor și legumelor s-a concentrat pe consolidarea rolului organizațiilor de producători (OP);

B.  întrucât reforma din 2007 a urmărit consolidarea rolului organizațiilor de producători (OP) de fructe și legume prin punerea la dispoziție a unei game largi de instrumente care să le dea posibilitatea, printre alte măsuri, să prevină și să gestioneze riscurile de piață; de asemenea, reforma a urmărit consolidarea și concentrarea ofertei, îmbunătățirea calității și a competitivității, adaptarea ofertei la cerințele pieței și furnizarea de asistență tehnică pentru o producție care să respecte mediul;

C.  întrucât, comparativ cu societățile comerciale private, organizațiile de producători sunt supuse unui număr de restricții, precum restricții privind utilizarea investițiilor care vizează structura veniturilor sau necesitatea de a vinde;

D.  întrucât este esențială sprijinirea sectorului fructelor și legumelor pe întreg teritoriul Uniunii, având în vedere importanța sa din punctul de vedere al valorii adăugate și a locurilor de muncă, precum și beneficiile în materie de sănătate pe care le aduce prin regimuri alimentare sănătoase și echilibrate;

E.  întrucât sprijinul acordat de Uniune organizațiilor de producători și asociațiilor de organizații de producători (AOP) vizează consolidarea competitivității sectorului, sprijinirea inovării, creșterea productivității, o mai bună promovare, îmbunătățirea poziției de negociere a fermierilor și restabilirea echilibrului în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, integrând totodată preocupările ecologice în producția și comercializarea fructelor și legumelor și acordând o atenție corespunzătoare situației producătorilor individuali;

F.  întrucât au fost create stimulente pentru a încuraja atât fuziunile dintre organizațiile de producători și dintre asociațiile de organizații de producători (AOP), cât și cooperarea transnațională, cu scopul de a consolida puterea de negociere a organizațiilor de producători în cadrul lanțului de distribuție;

G.  întrucât, la nivelul UE, majoritatea producătorilor de fructe și legume sunt exploatații agricole mici sau mijlocii;

H.  întrucât, potrivit unui studiu din 2011 privind regimul aplicabil sectorului fructelor și legumelor (F&L), realizat pentru Parlamentul European, OP ar trebui încurajate având în vedere faptul că „acțiunile colective la nivelul producătorilor și coordonarea eficientă în cadrul lanțului constituie condiții indispensabile oricărei strategii de succes în vederea combaterii prețurilor de producător relative aflate în declin”;

I.  întrucât OP și AOP din sectorul fructelor și legumelor pot crea un fond operațional pentru finanțarea programelor operaționale aprobate de statele membre;

J.  întrucât astfel de fonduri sunt finanțate din contribuția financiară a membrilor organizațiilor de producători sau chiar a organizației de producători și din asistența financiară a UE, iar această cofinanțare favorizează angajamentul beneficiarilor și contribuie la utilizarea corectă a asistenței de către aceștia, având totodată un efect multiplicator;

K.  întrucât sprijinul financiar acordat în cadrul fostei politici agricole comune (PAC) pentru investițiile realizate de organizațiile de producători din sectorul F&L nou înființate, suspendat prin reforma din 2013, a avut o importanță crucială, îndeosebi în statele membre din centrul, estul și sudul Europei, în teritoriile de peste mări și pe insule;

L.  luând act de:

   (a) creșterea nivelului de organizare a sectorului, ponderea valorii totale a producției de fructe și legume din UE comercializate de organizațiile de producători și de asociațiile de organizații de producători fiind, în 2010, de aproximativ 43 % (34 % în 2004);
   (b) creșterea atractivității organizațiilor de producători, ponderea tuturor producătorilor de fructe și legume care sunt membri ai unor organizații de producători crescând de la 10,4 % în 2004 la 16,5 % în 2010; și de
   (c) creșterea atractivității asociațiilor de organizații de producători, demonstrată de creșterea rapidă a numărului acestora, însoțită de creșterea substanțială a numărului și a ponderii organizațiilor de producători care sunt membre ale unor asociații de organizații de producători;

M.  întrucât aceste cifre raportate la întreaga Uniune constituie medii care reflectă situații extrem de divergente între statele membre - sau chiar situații net diferite în interiorul aceluiași stat membru; întrucât aceste situații, care reflectă diferite puncte de pornire în evoluția către înființarea de organizații de producători, se explică prin factori istorici bazați pe dorința mai mare sau mai mică a fermierilor de a dori să înființeze organizații de producători, prin structura exploatațiilor agricole, prin diferitele condiții de piață și obstacole administrative, printr-o inadaptare a sprijinului actual acordat, precum și prin faptul că, în multe state membre, acest sector este dominat de micii producători;

N.  întrucât consultarea publicului asupra opțiunilor de politică și a evaluării impactului acestora, efectuată de Comisie în perioada 4 iunie-9 septembrie 2012, cu privire la revizuirea regimului UE privind sectorul fructelor și legumelor, arată că majoritatea respondenților se declară în favoarea continuării regimului, cu unele ajustări punctuale;

O.  întrucât regiunile în care producătorii au realizat cele mai ridicate niveluri de competitivitate, rentabilitate, internaționalizare, calitate și durabilitate a mediului sunt cele în care producția prezintă cel mai înalt grad de organizare;

P.  întrucât media ratei de organizare în rândul producătorilor este în continuare scăzută și, în anumite state membre, se situează cu mult sub media UE, cu toate că această afirmație generală trebuie să se probeze în funcție de gradul de modernizare a producției și de comercializare din fiecare zonă; întrucât suspendarea și de-recunoașterea organizațiilor de producători, care suscită incertitudini în rândul producătorilor, constituie un factor care contribuie la scăderea acestei medii;

Q.  întrucât, deși ajutorul financiar național [Regulamentul (UE) nr. 1308/2013] este un instrument financiar important în ceea ce privește concentrarea ofertei de producție, eficacitatea sa trebuie sporită;

R.  întrucât rolul pe care îl joacă organizațiile de producători în ceea ce privește deschiderea de piețe noi, promovarea consumului sau investițiile în inovare are un impact cu adevărat pozitiv asupra sectorului F&L în ansamblul său;

S.  întrucât sectorul fructelor și legumelor (F&L) reprezintă 18 % din valoarea totală a producției agricole în UE, acoperă numai 3 % din suprafața cultivată și valorează peste 50 de miliarde EUR;

T.  întrucât lanțul de aprovizionare cu F&L prezintă o cifră de afaceri estimată la peste 120 de miliarde EUR, cu aproximativ 550 000 de angajați, și are un efect economic multiplicator la nivel european, generând cerere și stimulând crearea de valoare adăugată în alte sectoare ale economiei;

U.  întrucât suprafața agricolă totală a UE cultivată cu fructe și legume s-a redus cu 6 % în perioada 2003-2010, ceea ce indică faptul că fermierii au început să cultive altfel de culturi în locul fructelor și legumelor sau, în multe cazuri, au renunțat la agricultură; întrucât, potrivit studiului AREFLH din 2015, acest declin a fost mai mare în Europa de Sud decât în Europa de Nord;

V.  întrucât volumul producției de fructe și legume a scăzut, de asemenea, în ultimii ani, iar valoarea sa tinde să rămână stabilă în termeni reali, fiind de 48,25 miliarde EUR în 2012, în pofida faptului că nu a fost în măsură să ofere prețuri la poarta fermei compatibile cu costurile de producție și cu salariile;

W.  întrucât deficitul de consum reprezintă o problemă majoră pentru sectorul fructelor și legumelor, înregistrând pierderi de producție în cursul ultimilor ani; reamintește informațiile disponibile pe forumul Freshfel Europe care indică faptul că consumul de fructe și legume proaspete în UE-28 în 2012 era de 387 g pe zi pe cap de locuitor, adică cu 8,7 % mai puțin decât media perioadei 2007-2011; întrucât acest declin pare să reflecte tendințele pe termen lung către un consum mai mare de alimente prelucrate și impactul crizei economice;

X.  întrucât 22 de milioane de copii din Uniunea Europeană sunt supraponderali, în vreme ce adolescenții consumă în medie doar 30-50 % din porția zilnică recomandată de fructe și legume;

Y.  întrucât Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă consumul zilnic a cel puțin 400 g de fructe și legume pentru prevenirea afecțiunilor cronice precum bolile cardiace, cancerul, diabetul și obezitatea, aceasta din urmă mai ales în rândul copiilor; întrucât, până în prezent, numai patru state membre ale UE respectă această recomandare;

Z.  întrucât, în 2012, UE a înregistrat un deficit comercial de fructe și legume, în principal din cauza faptului că importă cu mult mai multe fructe decât exportă, din cauza costurilor ridicate de producție;

AA.  întrucât studiul din 2015 al AREFLH subliniază că piața UE este relativ deschisă pentru importuri, pe câtă vreme exporturile europene se confruntă cu bariere tarifare și netarifare semnificative impuse de partenerii comerciali, ceea ce împiedică diversificarea exporturilor; întrucât, deși importurile din țările terțe se află în concurență directă cu produse similare din UE, în cultivarea acestora, în anumite situații, nu se aplică aceleași standarde ecologice, sociale și de siguranță alimentară;

AB.  întrucât, în sectorul fructelor și legumelor, apar frecvent crize ale pieței, dat fiind faptul că inclusiv excedentele de producție reduse pot determina scăderi dramatice ale prețurilor de producător; întrucât fructele și legumele sunt în principal produse perisabile și, prin urmare, trebuie vândute rapid, motiv pentru care fermierii din acest sector se regăsesc într-o poziție de negociere slabă din punct de vedere structural față de marii comercianți și operatori din sectorul prelucrării;

AC.  întrucât criza provocată de interdicția din Rusia are și va avea și pe viitor efecte negative semnificative asupra sectorului fructelor și legumelor, iar producătorii din acest sector suferă unele dintre cele mai mari pierderi; întrucât trebuie subliniată importanța existenței unor organizații de producători puternice, organizate astfel încât să fie capabile să gestioneze la nivel colectiv situațiile neprevăzute și nefavorabile, cu sprijinul unor instrumente comunitare adecvate, adaptate gravității fiecărei crize sau, dacă este necesar, prin activarea unor măsuri excepționale prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

AD.  întrucât raportul Comisiei recunoaște că instrumentele de prevenire a crizei regimului aplicabil sectorului fructelor și legumelor au fost folosite într-o mică măsură de la reforma din 2007 și că acestea s-au dovedit ineficiente în atenuarea consecințelor unor crize grave precum E. coli sau criza actuală rezultată în urma interdicției ruse; întrucât, în majoritatea cazurilor, pe lângă retragerea de pe piață, ele sunt dificil de aplicat din punct de vedere administrativ din cauza reglementărilor neclare în această privință;

AE.  întrucât programul de încurajare a consumului de fructe în școli, care include un număr de fructe și legume locale și sezoniere, a suscitat interes și are succes;

AF.  întrucât posibilitatea de a face eligibilă pentru un ajutor financiar al UE rambursarea capitalului și a dobânzilor la împrumuturi contractate pentru finanțarea măsurilor de prevenire și gestionare a crizelor a reprezentat, în cadrul programelor operaționale, un instrument important de gestionare a incertitudinii de pe piețe;

AG.  întrucât raportul Comisiei identifică complexitatea normelor și lipsa securității juridice ca puncte slabe ale regimului actual aplicabil sectorului fructelor și legumelor; întrucât comisarul Hogan s-a angajat să îmbunătățească regimul în primul an al mandatului său, având în vedere diferențele culturale și deosebirile dintre statele membre în ceea ce privește realitățile pieței, precum și necesitatea încurajării competitivității și a elanului inovator ale sectorului;

AH.  întrucât studiul Universității din Wageningen concluzionează că interpretările divergente ale legislației UE de punere în aplicare au determinat o insecuritate juridică pentru administrațiile naționale și organizațiile de producători, ceea ce a condus la o sarcină administrativă sporită și la teama de asumare a riscurilor și a creat factori de descurajare în ceea ce privește înființarea de organizații de producători;

AI.  întrucât funcționarea regimului F&L depinde în mod esențial de existența unor proceduri de audit clare și previzibile; întrucât suprapunerea auditurilor consecutive ar trebui evitată și nu ar trebui efectuate audituri de urmărire subsecventă înaintea unei decizii definitive de închidere a conturilor asupra unui audit anterior, pentru ca statele membre să nu fie nevoite să efectueze corecții mai mari decât este necesar;

AJ.  întrucât Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole a luat deja în calcul un număr de elemente care figurează în comunicarea Comisiei și întrucât reglementarea actuală a UE trebuie stabilizată;

AK.  întrucât proporționalitatea ar trebui să fie o componentă esențială în reducerea insecurității juridice în cadrul regimului F&L, garantându-se că nicio organizație de producători în ansamblul ei nu este defavorizată pe baza unor încălcări comise de un sigur autor;

AL.  întrucât OP se confruntă frecvent cu dificultăți în găsirea și formarea de administratori care să aibă competențele necesare pentru desfășurarea unor activități comerciale în mediul competitiv al sectorului destinat activităților economice agricole; întrucât raportul Comisiei indică faptul că cheltuielile OP aferente serviciilor de formare și de consiliere au fost reduse;

AM.  întrucât populația agricolă din UE-28 îmbătrânește rapid și întrucât, în medie, raportul nu este decât de un fermier cu vârsta sub 35 de ani la nouă fermieri cu vârsta peste 55 de ani,

1.  salută raportul Comisiei, care furnizează o imagine echilibrată a evoluției regimului aplicabil sectorului fructelor și legumelor în urma reformei din 2007, confirmă validitatea structurii organizaționale de bază pentru acest sector și identifică domenii în care s-au înregistrat progrese, cum ar fi concentrarea sporită a organizațiilor de producători, care îmbunătățește poziționarea sectorului în lanțul alimentar, și, de asemenea, face referire la problemele care continuă să existe;

2.  consideră că sprijinul trebuie să compenseze consecințele negative - din perspectiva pieței - ale restricțiilor impuse asupra organizațiilor de producători;

3.  salută măsurile cuprinse în regimul UE în materie de fructe și legume, destinate să sporească orientarea către piață a producătorilor din UE, să încurajeze inovarea, să promoveze fructele și legumele, să intensifice competitivitatea producătorilor și să îmbunătățească modul de comercializare, calitatea produselor și aspectele ecologice ale producției, prin acordarea de sprijin OP-urilor, asociațiilor organizațiilor de producători și recunoașterii organizațiilor interprofesionale, stimulând totodată formarea de grupuri care să genereze noi fluxuri de venit ce urmează să fie orientate către noi investiții;

4.  salută faptul că noua PAC își menține regimul F&L, recunoscând însă că instrumentele existente nu s-au dovedit eficiente întotdeauna, după cum recunoaște Comisia Europeană în documentul său de consultare publică intitulat „Revizuirea regimului UE aplicabil sectorului fructelor și legumelor”, și sprijină, prin urmare, activitatea Grupului de la Newcastle menită să îmbunătățească regimul F&L, care ar trebui să țină seama de particularitățile regimului juridic al cooperativelor din statele membre pentru a nu impune limite creării de noi organizații de producători, respectând totodată faptul că producătorii pot opta să nu participe la sistemul OP;

5.  invită Comisia să își intensifice eforturile de a combate practicile comerciale neloiale (PCN) din cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, care au un impact negativ asupra veniturilor obținute de producători, reduc veniturile și amenință viabilitatea și sustenabilitatea sectorului; consideră că practicile comerciale neloiale și presiunea exercitată de marile lanțuri de distribuție asupra producătorilor, fie că sunt asociați sau nu, reprezintă principalul obstacol în calea obținerii unui venit decent de către agricultorii de fructe și legume; subliniază că vulnerabilitatea situației acestora este dublată de faptul că produsele lor sunt perisabile; consideră că problemele menționate, precum abandonarea terenurilor sau îmbătrânirea populației de fermieri activi, nu vor dispărea decât atunci când profitul obținut din producție va fi suficient încât să garanteze viitorul profesiei și să atragă mână de lucru tânără;

6.  invită Comisia să definească norme europene clare în materie de principii ale bunelor practici în lanțul alimentar, pentru a asigura o interpretare comună a normelor în ceea ce privește practicile comerciale neloiale;

7.  invită Comisia să promoveze măsuri care să încurajeze comercializarea directă a produselor OP; consideră că vânzarea directă este o alternativă la sectorul marii distribuții și la valorile sale subiacente în ceea ce privește relația cu alimentele, cu agricultura și cu mediul; consideră că prețurile de vânzare directă sunt menținute la un nivel inferior comparativ cu prețurile sectorului marii distribuții, tocmai din cauza eliminării intermediarilor și a costurilor cu logistica; consideră, în acest sens, că scurtarea lanțului garantează fermierilor un profit echitabil și face posibilă combaterea practicilor comerciale neloiale;

8.  constată că multe state membre au introdus măsuri pentru combaterea practicilor comerciale neloiale și solicită un răspuns coordonat la nivelul UE pentru consolidarea funcționării pieței interne pentru produse agricole;

9.  subliniază importanța menținerii standardelor de calitate europene pentru fructele și legumele proaspete pentru a garanta o calitate înaltă și omogenă în cadrul lanțului de aprovizionare, în beneficiul consumatorului final;

10.  îndeamnă Comisia să clarifice modul în care intenționează să aplice articolul 209 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole, astfel încât să promoveze un nivel superior de securitate juridică în privința modului în care urmează a fi îndeplinite obiectivele stabilite la articolul 39 TFUE, cu respectarea strictă a articolului 101 din TFUE în ceea ce privește concurența;

11.  constată că gradul de organizare a sectorului, măsurat în funcție de ponderea valorii totale a producției de fructe și legume comercializate de OP, a crescut constant în ultimii ani în Uniune în ansamblul său, însă această creștere nu poate fi atribuită decât anumitor state membre;

12.  subliniază că, în pofida acestei creșteri, media gradului de organizare în rândul producătorilor rămâne redusă, în anumite state membre situându-se cu mult sub media UE, iar soluționarea acestei probleme este esențială pentru viitorul regimului aplicabil sectorului fructelor și legumelor, nu în ultimul rând prin atenuarea dezechilibrelor regionale semnificative; subliniază în continuare că acest nivel scăzut de organizare nu este ajutat de complexitatea normelor OP, care a antrenat suspendarea și de-recunoașterea OP în unele state membre; prin urmare, solicită Comisiei să inverseze acest declin, simplificând normele programului pentru a face OP mai atractive pentru cei care doresc să se asocieze;

13.   subliniază necesitatea îmbunătățirii ratei de organizare din sector, ținând seama de faptul că aceasta este în mod evident mai mare în regiunile în care producția și comercializarea sunt mai modernizate și orientate spre export și mai redusă în țările care nu au avut ocazia să folosească fondurile operaționale timp de mulți ani;

14.  consideră indispensabil să se aibă în vedere înființarea de instrumente de gestionare a crizelor, iar inițiativele reușite lansate de anumite organizații de producători în această privință trebuie să poată fi identificate clar pentru a putea fi reproduse oriunde este posibil acest lucru; solicită, în acest sens, Comisiei să faciliteze cunoașterea și conștientizarea existenței unor astfel de organizații de producători pioniere în domeniu;

15.  reamintește că organizațiile de producători sunt instrumente aflate în slujba producătorilor pentru a-i ajuta să se organizeze în colectiv pe piață, astfel încât să își protejeze veniturile, și că aceste organizații sunt deosebit de utile în zonele de producție care expediază propriile produse către zone de consum, dar care sunt puțin utilizate de anumiți producători sau în anumite piețe locale ori de nișă;

16.  subliniază, în acest context, că este important să se acorde un sprijin global mai mare organizațiilor de producători și să se furnizeze stimulente mai puternice atât pentru fuzionarea OP existente în AOP, cât și pentru crearea altora noi, atât în context național, cât și internațional, solicitând totodată o monitorizare a investițiilor asociate ajutoarelor acordate pentru înființarea de noi OP, pentru ca acestea să fie investite eficient în mijloace care vor crește venitul producătorilor asociați;

17.  consideră regretabil faptul că, în unele state membre, gradul de organizare în OP este deosebit de redus și recomandă statelor membre să insiste cu prioritate asupra promovării asocierii producătorilor agricoli; invită Comisia să analizeze particularitățile statelor membre cu grad redus de organizare al producătorilor agricoli;

18.  în acest context, solicită Comisiei să reintroducă sprijinul financiar pentru investițiile realizate de organizațiile de producători din sectorul F&L nou înființate; consideră că, fără acest sprijin, organizațiile înființate obțin cu mare dificultate recunoașterea statului, necesară funcționării acestora; consideră, prin urmare, că sprijinul reprezintă unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru dezvoltarea organizațiilor și creșterea ratei de organizare;

19.  invită Comisia, în cadrul simplificării PAC, să consolideze și mai mult eficacitatea organizațiilor de producători în ceea ce privește consolidarea ofertei de producție, mai ales sub aspectul rolului lor comercial central în cadrul lanțului de aprovizionare cu fructe și legume;

20.  consideră esențial să se prevadă avantaje pentru OP care decid să primească membri tineri; subliniază că OP pot oferi posibilitatea promovării reînnoirii generațiilor în sectorul agricol;

21.  solicită Comisiei să asigure o transpunere rapidă și armonizată a dispozițiilor privind fructele și legumele, pe de o parte, și privind organizațiile de producători și organizațiile interprofesionale, pe de altă parte, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

22.  își reafirmă profunda îngrijorare în legătură cu faptul că, în prezent, numai 7,5 % dintre fermierii din UE au vârste sub 35 de ani și consideră că existența unor OP performante și atractive pentru tineri ar putea juca un rol în inversarea acestei tendințe demografice nesustenabile;

23.  evidențiază necesitatea furnizării de stimulente pentru creșterea nivelului de cercetare și de inovare la nivelul OP; consideră că un nivel superior de inovare va permite OP să devină mai competitive și mai capabile să combată bolile mortale care afectează agricultura europeană;

24.  subliniază necesitatea sprijinirii OP în creșterea exporturilor lor și în implicarea acestora în căutarea de noi piețe externe;

25.  consideră necesară mărirea atractivității organizațiilor de producători prin reducerea birocrației și îmbunătățirea sprijinului acordat acestor grupuri de către Uniunea Europeană, precum și îmbunătățirea mecanismelor de gestionare a crizei;

26.  îndeamnă Comisia ca, în cadrul revizuirii sale viitoare a legislației de punere în aplicare și ca parte a agendei sale de simplificare, să sporească securitatea juridică pentru administrațiile naționale, organizațiile de producători și asociațiile de organizații de producători și să reducă sarcina administrativă impusă acestora; subliniază că această revizuire nu ar trebui să schimbe arhitectura de bază a regimului aplicabil sectorului fructelor și legumelor și nici să aducă atingere intereselor sau câștigurilor producătorilor din sector;

27.  ia act cu îngrijorare de faptul că normele OP sunt deschise unei largi interpretări de către auditorii Comisiei, ceea ce duce la un grad ridicat de incertitudine și poate expune statele membre riscului de respingere și de control jurisdicțional; subliniază, de asemenea, faptul că procedurile de audit și corecțiile financiare trebuie realizate mai rapid și într-o perioadă de audit convenită;

28.  solicită Comisiei să reducă semnificativ perioada de prelucrare în cursul căreia sunt efectuate verificările de conformitate;

29.  solicită Comisiei, tot în scopul creșterii nivelului de securitate juridică, să raționalizeze controalele și să le centreze pe monitorizarea executării reale a fiecărei acțiuni sau măsuri aprobate în cadrul programului operațional, precum și a costului alocat acestora, stabilind clar ce se controlează și cine răspunde de efectuarea controlului;

30.  solicită Comisiei să aplice principiul proporționalității în ceea ce privește sancțiunile și să se asigure că auditurile sunt finalizate într-o limită de timp stabilită, pentru a se spori securitatea juridică pentru OP și membrii acestora;

31.  subliniază faptul că, în multe cazuri, condițiile de aplicare și justificare a regimului de asistență sunt excesive și imprecise și fac obiectul unor verificări multiple de către diverse organisme administrative care adesea nu sunt nici coerente, nici precise, conducând la abandonarea regimului de către un anumit tip de parteneri și la decizia organizațiilor de producători de a nu prezenta programe operaționale; consideră, în acest context, că este esențial să se clarifice legislația europeană cu privire la recunoașterea organizațiilor de producători pentru a garanta securitatea juridică a regimului și a evita incertitudini în rândul producătorilor;

32.  îndeamnă Comisia să clarifice normele privind înființarea de (asociații de) OP transnaționale, îndeosebi normele în materie de responsabilitate și răspundere, în scopul de a crea securitate juridică pentru administrațiile naționale și pentru OP implicate;

33.  solicită o extindere a funcțiilor organizațiilor interprofesionale, îndeosebi în domeniile generice ale informației și comunicării, precum și în domeniul educării cetățeanului-consumator, mai ales în domeniul alimentar;

34.  subliniază rolul organizațiilor interprofesionale în ceea ce privește îmbunătățirea dialogului intern la nivel de sector;

35.  este preocupat de faptul că cele mai mari organizații de producători (aproximativ 18 % dintre toate organizațiile de producători, cu o cifră de afaceri de peste 20 de milioane EUR) primesc aproximativ 70 % din asistența financiară a UE;

36.  consideră că reducerea complexității, inclusiv în ceea ce privește normele pentru crearea de noi organizații de producători în context național și internațional, ar trebui să constituie primul pas în sporirea atractivității lor pentru fermieri, fără ca aceasta să presupună o devalorizare a structurii OP în dauna capacității sale de a activa eficient pe piață; solicită Comisiei să identifice măsuri suplimentare pentru creșterea atractivității organizațiilor de producători, în special în statele membre cu un slab nivel de organizare;

37.  solicită Comisiei să aplice cu grijă principiul proporționalității, asigurându-se că erorile comise de o persoană nu sunt suportate de toți membrii unei asociații de producători;

38.  consideră că nicio simplificare a procedurii de recunoaștere nu ar trebui să aducă atingere reglementărilor naționale în materie de certificare a condițiilor impuse organizațiilor de producători din sectorul F&L, cum ar fi cele aplicate cooperativelor;

39.  solicită Comisiei ca, în cadrul revizuirii sale a regimului sectorului fructelor și legumelor, să reducă sarcina administrativă pentru OP prin eliminarea evaluărilor intermediare efectuate de autoritățile naționale; constată că aceste evaluări deseori repetă întrebările adresate autorităților naționale în rapoartele sale anuale și nu prezintă niciun avantaj evident; în plus, solicită Comisiei, în cadrul obiectivului său de reducere a birocrației, să reducă volumul de informații pe care le solicită din partea autorităților naționale și a OP în rapoartele anuale și să garanteze că sunt colectate numai datele pe care Comisia le utilizează efectiv pentru monitorizarea eficacității programului;

40.  îndeamnă Comisia să reexamineze Regulamentul delegat (UE) nr. 499/2014 din 11 martie 2014, care a introdus verificări mai complexe asupra OP, inclusiv sancțiuni disproporționate pentru nerespectarea criteriilor de recunoaștere complexe; subliniază necesitatea proporționalității sancțiunilor dacă se dorește încurajarea noilor crescători să adere la acest program și stimularea membrilor existenți să își mențină participarea;

41.  consideră că, în mare măsură, competitivitatea OP depinde de gestionarea acestora; îndeamnă Comisia să dezvolte acțiunile existente sau să stabilească acțiuni noi, inclusiv măsuri de formare și inițiative pentru schimbul de bune practici, care să poată îmbunătăți gestionarea organizațiilor de producători și poziția competitivă a acestora în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, precum și să asigure un rol sporit al comportamentului orientat către piață în cadrul OP; subliniază că OP ar trebui gestionate de persoane cu competențe de marketing și capabile să facă față unor situații de criză în sectorul agricol;

42.  recomandă Comisiei să pună accent pe modelele de producție și distribuție integrate în cadrul OP și invită autoritățile locale și regionale să pună la dispoziție suport logistic și de desfacere a produselor ce aparțin OP din regiuni;

43.  solicită Comisiei să ia măsurile necesare pentru a permite organizațiilor de producători să își exercite pe deplin rolul de instrumente de ameliorare a veniturilor producătorilor;

44.  invită Comisia să aibă în vedere extinderea dispozițiilor prevăzute pentru finanțarea măsurilor de prevenire și gestionare a crizelor (eligibilitatea rambursării capitalului și a dobânzilor la împrumuturi contractate pentru ajutor financiar), precum și pentru realizarea celorlalte obiective urmărite prin programele operaționale ale organizațiilor de producători și ale asociațiilor acestora;

45.  îndeamnă Comisia să creeze acțiuni pentru transferul de „know how” din punct de vedere administrativ și structural, în ceea ce privește modul în care sunt organizate OP, dinspre statele membre cu un nivel ridicat de OP, către cele cu un nivel redus;

46.  constată că practicile favorabile mediului trebuie să fie urmate în mod constant și riguros și că finanțarea în continuare a acestor practici de la un program operațional la altul trebuie așadar încurajată, iar domeniul de intervenție trebuie extins la producătorii ale căror parcele de teren se învecinează cu cele cultivate de membrii unei organizații de producători;

47.  consideră că asociațiile de organizații de producători (AOP) ar putea avea un rol important în creșterea puterii de negociere a fermierilor și îndeamnă Comisia să consolideze stimulentele pentru înființarea de AOP, atât la nivel național, cât și la nivel european, consolidând capacitatea de a acționa în plan juridic, precum și să prevadă posibilitatea asocierii la acțiunile acestora a producătorilor care nu sunt membri ai OP, pentru a avea în vedere un rol mai mare pentru OP; subliniază că AOP sunt capabile nu numai să realizeze concentrarea și consolidarea efectivă a ofertei de producție, ci și să demonstreze o eficacitate sporită în ceea ce privește gestionarea intervențiilor, datorită rolului coordonator așteptat din partea acestora la nivel operațional;

48.  consideră că organizațiile interprofesionale trebuie să fie încurajate pentru a asigura o mai bună organizare a sectorului fructelor și legumelor; consideră că ele pot juca un rol important în crearea și partajarea de valoare adăugată între diferitele părți ale sectorului, precum și în ceea ce privește calitatea, creșterea durabilă a producției și gestionarea piețelor și a crizelor;

49.  consideră că asociațiile de organizații de producători (AOP) ar putea juca un rol important în anticiparea și gestionarea crizelor conjuncturale; subliniază avantajele posibilității asocierii pe o bază voluntară a producătorilor care nu sunt membri ai OP, în scopul de a spori eficacitatea acțiunilor colective ale producătorilor;

50.  subliniază importanța asigurării că structura și funcționarea OP și AOP se bazează pe principiile independenței și democrației, pentru a spori încrederea reciprocă în rândul producătorilor și a combate practicile comerciale neloiale și comportamentele oportuniste;

51.  este ferm convins că metodele de producție pentru exportul către UE din țările terțe trebuie să ofere consumatorilor europeni aceleași garanții în termeni de sănătate, siguranță alimentară, bunăstare a animalelor, dezvoltare durabilă și standarde sociale minime, ca cele impuse producătorilor europeni; consideră că aceasta înseamnă că, în cadrul oricărui acord semnat cu țările terțe, UE trebuie să se conformeze criteriului de reciprocitate autentică în ceea ce privește accesul la piață și respectarea regulilor de producție aplicabile producătorilor din UE;

52.  evidențiază necesitatea facilitării accesului producătorilor la piețele țărilor terțe; solicită Comisiei să își intensifice eforturile de susținere a exportatorilor de fructe și legume pentru a depăși numărul din ce în ce mai mare de bariere netarifare, cum ar fi standardele fitosanitare ale unor țări terțe, din cauza cărora exporturile UE se confruntă cu dificultăți sau sunt chiar imposibile;

53.  este de părere că, pentru a realiza o concurență mai echitabilă cu importurile pe piața Comunității și având în vedere reciprocitatea în materie de standarde fitosanitare, UE ar trebui să consolideze regimul de control al importurilor pentru a-l aduce la același nivel cu cel aplicat de marea majoritate a partenerilor săi comerciali;

54.  salută noul regulament orizontal de promovare a produselor agricole recent adoptat și obiectivul majorării fondurilor alocate căutării de noi piețe, îndeosebi în țări terțe, și încurajează Comisia să lucreze în continuare, în următorii ani, la îmbunătățirea instrumentului de promovare;

55.  îndeamnă Comisia să își intensifice eforturile în cadrul negocierilor comerciale cu țările terțe în vederea eliminării barierelor tarifare și fitosanitare impuse producțiilor europene, făcând astfel posibilă deschiderea de piețe noi pentru fructele și legumele comunitare;

56.  îndeamnă Comisia să identifice motivele care stau la baza ratei minime de utilizare a instrumentelor de prevenire și gestionare a crizei (PGC) (numai 16 % dintre OP au utilizat această resursă, reprezentând doar 2,8 % din ajutorul total), care sunt adaptate numai pentru a face față crizelor sezoniere minore, și să examineze modalități de îmbunătățire a situației, luând în considerare exemplele de bune practici și experiența organizațiilor de producători existente;

57.  solicită Comisiei să utilizeze întotdeauna ca primă măsură de gestionare a crizelor preferința pentru produse locale, pentru a promova și a proteja piața unică europeană și consumul de produse proprii; sugerează Comisiei să se preocupe îndeaproape de instrumentele de management al riscului, care sunt absolut necesare în vederea asigurării producției agricole a OP;

58.  îndeamnă Comisia să elaboreze un mecanism mai bine coordonat pentru retragerea de pe piață în situații de criză, în scopul de a preveni transformarea crizelor de pe piață în perturbări grave și prelungite care cauzează scăderi semnificative ale veniturilor producătorilor de fructe și legume;

59.  subliniază că utilizarea mecanismului de retragere s-a dovedit a fi limitată și consideră că măsurile de gestionare a crizei ar trebui revizuite inclusiv prin: creșterea procentajului asistenței financiare din partea Uniunii, ajustarea prețurilor de retragere, luarea în considerare a costurilor de producție, creșterea volumelor care pot fi retrase și îmbunătățirea sprijinului, în termeni de transport și ambalare, pentru distribuirea gratuită a fructelor și legumelor cu scopul de a asigura flexibilitatea necesară pentru a adapta sprijinul la forma și gradul de severitate ale fiecărei crize;

60.  solicită Comisei să examineze posibilitatea ca contribuțiile la fonduri mutuale să devină eligibile ca măsuri de prevenire și gestionare a crizei, pentru a asigura o protecție mai mare pentru fermieri în cazul unor crize de piață care determină scăderi semnificative ale veniturilor, însă consideră că aceste fonduri nu trebuie să provină de la postul bugetar alocat de Comisie agriculturii și dezvoltării rurale atunci când criza este provocată de aspecte străine sectorului, cum ar fi interdicția rusă; consideră că, în astfel de cazuri, Comisia ar trebui să caute alte posturi bugetare și să le aloce în vederea atenuării efectelor negative asupra sectorului fructelor și legumelor;

61.  consideră că producătorii nu ar trebui să suporte costul crizelor provocate de circumstanțe străine sectorului agricol, cum ar fi interdicția rusă impusă exporturilor din UE, care a afectat grav numeroși producători de fructe și legume europeni și chiar a agravat unele situații de criză ale pieței, precum cea a sectorului fructelor sâmburoase; solicită ca, în astfel de circumstanțe, măsurile de sprijin comunitare să fie prelungite cât de mult posibil, până la restabilirea totală a situației normale a pieței;

62.  subliniază că, prin intermediul programelor lor operaționale, organizațiile de producători pot contribui în mod semnificativ la atingerea obiectivelor de mediu și la îmbunătățirea standardelor în domeniul siguranței alimentare; salută obiectivele de mediu ale programului, dar solicită Comisiei să permită OP să își adapteze programele operaționale în funcție de nivelul lor de maturitate, precum și să își direcționeze fondurile către o gamă mai largă de măsuri destinate creșterii competitivității globale a sectorului; subliniază faptul că o concentrare mai pronunțată pe măsuri axate pe inovare și pe valoare adăugată are cel mai mare potențial de a îmbunătăți veniturile producătorilor și, astfel, de a face OP mai atractive;

63.  îndeamnă Comisia să consolideze programul de ajutor existent pentru distribuirea de fructe, legume și lapte în școli, având în vedere importanța promovării unei alimentații sănătoase și echilibrate de la o vârstă cât mai fragedă, și să aducă totodată consumatorii mai aproape de producătorii locali;

64.  consideră esențială îmbunătățirea eficacității reglementărilor comunitare în vigoare privind protecția plantelor împotriva introducerii de organisme dăunătoare provenite din țări terțe; subliniază că, odată cu intensificarea schimburilor, aceste organisme devin din ce în ce mai prezente în UE și, deseori, afectează negativ sectorul fructelor și legumelor;

65.  consideră că organizațiile de producători, ca în cazul altor sectoare (precum cel al cultivării măslinelor), și-ar putea asuma un rol de garantare și de coordonare a complementarității și a coerenței diferitelor regimuri de sprijin ale UE, asigurând astfel o transparență sporită a sistemului pentru evitarea cazurilor de dublă finanțare;

66.  îndeamnă Comisia să elaboreze norme de politică sau orientări care să clarifice condițiile în care OP pot beneficia temporar de o derogare de la articolul 101 alineatul (1) din TFUE, pe baza articolului 222 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, care oferă organizațiilor de producători posibilitatea de a lua măsuri pentru stabilizarea sectorului în perioadele de dezechilibre grave pe piețe;

67.  subliniază importanța lanțurilor scurte de aprovizionare și solicită Comisiei și statelor membre încurajarea dezvoltării piețelor locale pentru distribuirea fructelor și a legumelor;

68.  îndeamnă Comisia să intensifice activitățile de cercetare și de monitorizare în legătură cu amenințarea la adresa producției de fructe și legume în UE pe care o reprezintă unele specii invazive precum musculița cu aripi pătate (Drosophila suzukii);

69.  regretă următoarele puncte slabe identificate la stabilirea unora dintre strategiile naționale: numărul prea mare de obiective, lipsa unor ținte precise predefinite pentru diversele obiective și, în special, eficiența foarte redusă a instrumentelor de prevenire și gestionare a crizelor, mai ales în ceea ce privește asigurarea recoltelor, promovarea și comunicarea și retragerea produselor, în special din cauza faptului că acestea trebuie finanțate în detrimentul altor măsuri structurale, iar ajutorul pentru retragerea produselor este, în multe cazuri, insuficient, precum și din cauza volumului considerabil de demersuri birocratice; regretă faptul că instrumentele respective pot face față doar crizelor de piață individuale și sunt insuficiente pentru a gestiona crizele la scară largă, cum ar fi cea actuală provocată de embargoul rusesc;

70.  consideră că se impune stabilirea unor măsuri preventive care să ajute organizațiile de producători să înțeleagă, să calculeze și să utilizeze în mod corect indicatori de performanță predefiniți și subliniază faptul că, în numeroase cazuri, există un număr excesiv de indicatori de performanță, care fac procedura foarte dificilă atât pentru organizațiile de producători, cât și pentru administrație; consideră că, în acest context, ar fi mult mai util să existe mai puțini indicatori de performanță, dar mai semnificativi;

71.  consideră că încurajarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase este asociată cu o mai bună înțelegere a agriculturii și a modalităților de producere a alimentelor și, în acest context, sprijină obiectivul de consolidare a dimensiunii educaționale a programelor care prevăd distribuirea de legume, fructe și lapte în școli; de asemenea, solicită adoptarea cât mai devreme posibil a Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 și a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 în ceea ce privește schema de ajutoare pentru aprovizionarea instituțiilor de învățământ cu fructe și legume, cu banane și cu lapte; subliniază, în acest sens, importanța participării organizațiilor de producători în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe în școli, ca mijloc de încurajare a unui lanț de aprovizionare scurt și a consumului de fructe și legume locale și sezoniere în rândul copiilor;

72.  consideră că indicatorul-cheie pentru analizarea situației sectorului de producție a fructelor și legumelor este evoluția venitului fermierilor din sector și, prin urmare, solicită Comisiei să elaboreze un studiu axat pe acest aspect, pentru a stabili dacă măsurile adoptate, cum ar fi consolidarea OP, au fost cu adevărat eficiente;

73.  solicită Comisiei să elaboreze un plan urgent de inserție profesională a tinerilor în sectorul agricol, pentru a preveni îmbătrânirea profesiei și abandonarea subsecventă a terenurilor și a producției;

74.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2014)0205.

Notă juridică - Politica de confidențialitate