Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2747(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B8-0716/2015

Dezbateri :

Voturi :

PV 09/07/2015 - 12.12
CRE 09/07/2015 - 12.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2015)0276

Texte adoptate
PDF 255kWORD 75k
Joi, 9 iulie 2015 - Strasbourg
Comemorarea masacrului din Srebrenica
P8_TA(2015)0276RC-B8-0716/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 9 iulie 2015 referitoare la comemorarea genocidului de la Srebrenica (2015/2747(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale din 7 iulie 2005(1) și din 15 ianuarie 2009(2) referitoare la Srebrenica,

–  având în vedere dispozițiile Declarației universale a drepturilor omului, ale Convenției europene a drepturilor omului și ale Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice, prin care se recunosc drepturile universale la viață, libertate și siguranța persoanei, precum și la libertatea de gândire, de conștiință și religioasă,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte, care a fost semnat la Luxemburg, la 16 iunie 2008, și a intrat în vigoare la 1 iunie 2015,

–  având în vedere rezoluțiile nr. 827 din 25 mai 1993, nr. 1551 din 9 iulie 2004 și nr. 1575 din 22 noiembrie 2004 ale Consiliului de Securitate al ONU,

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât data de 11 iulie 2015 marchează cea de a 20-a comemorare a genocidului și epurării etnice care au avut loc în Srebrenica și în împrejurimi în timpul războiului din Bosnia, iar această comemorare ar trebui să reamintească încă o dată pericolele pe care le implică orice formă extremă de naționalism și de intoleranță în societate, pe care războiul nu face decât să le amplifice;

B.  întrucât, la 11 iulie 1995, orașul bosniac Srebrenica, care fusese proclamat zonă protejată prin Rezoluția nr. 819 din 16 aprilie 1993 a Consiliul de Securitate al ONU, a fost ocupat de forțele sârbilor bosniaci aflate sub comanda generalul Ratko Mladić, care acționa sub autoritatea președintelui de atunci al Republicii Srpska, Radovan Karadžić;

C.  întrucât, în câteva zile de masacru, după căderea orașului Srebrenica, peste 8 000 de bărbați și băieți musulmani care se refugiaseră pe acest teritoriu protejat de Forța de protecție ale ONU (UNPROFOR) au fost executați sumar de către forțele sârbilor bosniaci aflate sub comanda generalului Mladić și de către unități paramilitare, inclusiv unități de poliție neregulate sârbe; întrucât aproximativ 30 000 de femei, copii și vârstnici au fost expulzați forțat într-o campanie de epurare etnică de o amploare deosebită, aceasta fiind cea mai gravă crimă de război care a avut loc în Europa de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial;

D.  întrucât evenimentele tragice de la Srebrenica au lăsat cicatrici emoționale profunde supraviețuitorilor și au creat obstacole de durată în calea reconcilierii politice dintre grupurile etnice din Bosnia și Herțegovina;

E.  întrucât masacrul de la Srebrenica a fost recunoscut drept genocid atât de Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII), printr-o hotărâre judecătorească pronunțată în apel, Procurorul/Radislav Krstić, cauza nr. IT-99-33 din 19 aprilie 2004, cât și de Curtea Internațională de Justiție, în cauza privind aplicarea Convenției pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid (Bosnia și Herțegovina/Serbia și Muntenegru) din 27 februarie 2007, p. 127, §297 (Curtea Internațională de Justiție);

F.  întrucât forțele sârbilor bosniaci au comis repetate violări ale Convențiilor de la Geneva împotriva populației civile din Srebrenica, inclusiv deportarea a mii de femei, copii și vârstnici și violarea unui mare număr de femei;

G.  întrucât, în ciuda eforturilor depuse pentru a descoperi gropile comune și mormintele individuale și de a exhuma conținutul acestora, trupurile neînsuflețite ale aproximativ 1 200 de bărbați și băieți din Srebrenica nu au fost încă localizate și identificate;

H.  întrucât Secretarul General al ONU a declarat în raportul său din 1999 privind căderea orașului Srebrenica că ONU nu a reușit să își pună în aplicare mandatul, în special în ceea ce privește protecția așa-numitelor „zone sigure” și că, prin urmare, își asumă o parte din responsabilitate;

I.  întrucât UE are la baza construcției sale coexistența pașnică și cooperarea bazată pe implicare între membrii săi; întrucât una dintre principalele motivații ale procesului de integrare europeană este dorința de a preveni repetarea războaielor și a crimelor împotriva umanității în Europa;

J.  întrucât, la 30 ianuarie 2015, TPII a menținut sentințele în cazul a cinci ofițeri de rang înalt din armata sârbilor bosniaci, condamnați pentru implicarea lor în genocidul din 1995 de la Srebrenica; întrucât unii dintre ofițerii condamnați se aflau în subordinea directă a fostului comandant sârb bosniac al armatei, Ratko Mladić, care este judecat în prezent de TPII pentru crime, inclusiv pentru genocid,

1.  comemorează toate victimele genocidului de la Srebrenica și ale tuturor atrocităților comise în timpul războaielor din Fosta Iugoslavie și le aduce un omagiu acestora; transmite condoleanțe familiilor victimelor, multe dintre acestea trăind fără o confirmare definitivă a sorții pe care au avut-o rudele lor, și își exprimă solidaritatea față de acestea;

2.  condamnă în cei mai duri termeni genocidul de la Srebrenica; declară în mod solemn că astfel de crime abominabile nu trebuie să se mai producă niciodată și afirmă că va face tot ce îi stă în putință pentru a preveni reproducerea unor astfel de acte; respinge orice negare, relativizare sau interpretare greșită a genocidului;

3.  subliniază necesitatea ca reprezentanții politici din Bosnia și Herțegovina să accepte trecutul, pentru a colabora cu succes în vederea unui viitor mai bun pentru toți cetățenii țării; subliniază rolul important pe care îl pot juca țările vecine, autoritățile religioase, societatea civilă, arta, cultura, mass-media și sistemele de învățământ în acest proces dificil;

4.  subliniază importanța activității desfășurate de TPII și necesitatea de a lua toate măsurile necesare pentru a accelera procedurile în prima și a doua instanță, finalizându-le fără întârzieri nejustificate; reamintește că trebuie acordată mai multă atenție proceselor pentru crime de război intentate la nivel național;

5.  reafirmă angajamentul UE față de perspectiva europeană a Bosniei și față de procesul de aderare a Herțegovinei și a tuturor țărilor din Balcanii de Vest; consideră că cooperarea regională și procesul de integrare europeană constituie cea mai bună modalitate de a promova reconcilierea și de a învinge ura și dezbinările;

6.  îndeamnă la elaborarea unor programe educative și culturale care să promoveze o înțelegere a cauzelor unor astfel de atrocități și să sensibilizeze publicul cu privire la nevoia de a cultiva pacea și de a promova drepturile omului și toleranța interreligioasă; își exprimă sprijinul pentru organizațiile societății civile, cum ar fi Asociația Mamelor din enclavele Srebrenica și Žepa, pentru rolul lor esențial în sensibilizarea și consolidarea bazelor pe care trebuie să se fondeze reconcilierea între toți cetățenii țării;

7.  regretă neadoptarea unei rezoluții pentru comemorarea genocidului din Srebenica de către Consiliul de Securitate al ONU, care este în primul rând responsabil de menținerea păcii și securității internaționale; acest fapt este regretabil în mod special, deoarece Curtea Internațională de Justiție, organismul jurisdicțional principal la ONU, a stabilit caracterul de genocid al crimelor comise în Srebenica;

8.  salută cu fermitate decizia Consiliului de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei, luată cu unanimitate, de a proclama ziua de 11 iulie ca zi de doliu în Bosnia și Herțegovina;

9.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, guvernelor statelor membre, guvernului și parlamentului Bosniei și Herțegovina și entităților acesteia, precum și guvernelor și parlamentelor țărilor din Balcanii de Vest.

(1) JO C 157 E, 6.7.2006, p. 468.
(2) JO C 46 E, 24.2.2010, p. 111.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate