Index 
Texte adoptate
Marţi, 10 martie 2015 - Strasbourg
Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare - cererea EGF/2013/009 PL/Zachem - Polonia
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare - cererea EGF/2014/014 DE/Aleo Solar - Germania
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare - cererea EGF/2013/007 BE/Hainaut steel (Duferco-NLMK) - Belgia
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare - cererea EGF/2014/012 BE/ArcelorMittal - Belgia
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare- cererea EGF/2014/011 BE/Caterpillar - Belgia
 Dimensiunile și greutățile anumitor vehiculele rutiere care circulă în interiorul Comunității ***II
 Fondurile europene de investiții pe termen lung ***I
 Comisioanele interbancare pentru operațiunile de plată pe bază de card ***I
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare - cererea EGF/2013/011 BE/Saint-Gobain Sekurit - Belgia
 Egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană în 2013
 Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței
 Raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2013

Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare - cererea EGF/2013/009 PL/Zachem - Polonia
PDF 394kWORD 71k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (cererea EGF/2013/009 PL/Zachem idin partea Poloniei) (COM(2015)0013 – C8-0010/2015 – 2015/2016(BUD))
P8_TA(2015)0041A8-0036/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2015)0013 – C8-0010/2015),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare (1) (Regulamentul privind FEG),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 12,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13,

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0036/2015),

A.  întrucât Uniunea a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 2 decembrie 2013 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG);

C.  întrucât această cerere este una dintre ultimele două urmând a fi procesate conform Regulamentului privind FEG din 2006, iar adoptarea Regulamentului (UE) nr. 1309/2013(4) reflectă acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul de a reintroduce criteriul de mobilizare în caz de criză, de a majora contribuția financiară a Uniunii la 60 % din costurile totale estimate ale măsurilor propuse, de a crește eficiența prelucrării cererilor privind FEG în Comisie și în cadrul Parlamentului European și al Consiliului prin scurtarea timpului de evaluare și aprobare, de a extinde gama de acțiuni eligibile și de beneficiari prin includerea persoanelor care desfășoară activități independente și a tinerilor și de a finanța stimulente pentru înființarea unor afaceri proprii;

D.  întrucât Polonia a depus cererea EGF/2013/009 PL/Zachem pentru o contribuție financiară din partea FEG în urma disponibilizării a 615 persoane de la întreprinderea Zaklady Chemiczne Zachem și de la doi furnizori, disponibilizare cauzată de întreruperea producției și de reorganizarea întreprinderii Zachem, care funcționează în cadrul diviziunii 20 din NACE Rev. 2 („Fabricarea substanțelor și a produselor chimice”) în regiunea NUTS 2 din provincia Kujawsko-Pomorskie; întrucât 404 din cei 615 lucrători disponibilizați s-au înregistrat ca șomeri la Biroul districtual pentru ocuparea forței de muncă din Bydgoszcz; întrucât disponibilizările au avut loc în perioada de referință 31 martie 2013-31 iulie 2013 și au legătură cu scăderea cotei de piață a Uniunii în industria chimică;

E.  întrucât contribuția financiară solicitată din FEG se ridică la 115 205 EUR (50 % din costurile totale);

F.  întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate prevăzute în Regulamentul privind FEG,

1.  ia act de faptul că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 2 litera (a) din Regulamentul privind FEG și, prin urmare, este de acord cu Comisia că Polonia are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului respectiv;

2.  ia act de faptul că autoritățile polone au depus cererea pentru contribuția financiară din partea FEG la 9 octombrie 2013 în temeiul Regulamentului privind FEG, care nu impune un termen pentru evaluare, iar Comisia a pus la dispoziție evaluarea cererii la 21 ianuarie 2015;

3.  își exprimă preocuparea în legătură cu durata procedurii începând de la data efectuării primelor disponibilizări și până la evaluarea cererii; reamintește că obiectivul FEG este de a oferi asistență lucrătorilor disponibilizați cât mai rapid posibil;

4.  salută faptul că, pentru a le oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile polone au decis să demareze furnizarea de servicii personalizate pentru lucrătorii afectați la 4 martie 2013, cu mult înainte de decizia și chiar de cererea de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus;

5.  observă că, între 1992 și 2012, cota Uniunii pe piața mondială a produselor chimice a scăzut drastic, de la 35,2 % în 1992 la 17,8 % în 2012(5); observă că tendințele din ultimii ani arată migrarea producției de produse chimice înspre Asia, în special către China, unde fabricarea de produse chimice a cunoscut o creștere a cotei de piață de la 8,7 % în 2002 la 30,5 % în 2012, ca urmare a creșterii vânzărilor de pe piețele emergente și a costurilor mai scăzute ale forței de muncă, accesului la piețe, subvențiilor, impozitelor și reglementării; consideră, prin urmare, că disponibilizările de la Zachem și de la cei doi furnizori ai săi sunt legate de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale ca urmare a globalizării;

6.  subliniază că întreprinderea Zachem era cel mai mare angajator din regiune și că în perioada de referință dată lucrătorii disponibilizați direct sau indirect de la Zachem au reprezentat 60 % din totalul șomerilor nou înregistrați la Biroul districtual pentru ocuparea forței de muncă din Bydgoszcz;

7.  constată că, potrivit estimărilor, disponibilizările de la întreprinderea Zachem și de la furnizorii acesteia vor avea un impact negativ asupra provinciei Kujawsko-Pomorskie, unde s-a înregistrat cea mai ridicată rată a șomajului din țară, și anume 17,4 % în iulie 2013, în pofida dezvoltării economice de care a beneficiat această regiune;

8.  observă că măsurile sprijinite de FEG vizează 50 de lucrători, care se află într-o situație extrem de dezavantajoasă, și se împart în următoarele două tipuri: măsuri de stimulare a angajării și măsuri de intervenție;

9.  constată că cea mai mare parte a cheltuielilor aferente serviciilor personalizate va fi dedicată măsurilor de stimulare a angajării, care vizează 45 de lucrători și au ca scop stimularea angajatorilor care decid să ofere acestor lucrători un loc de muncă pentru cel puțin 24 de luni;

10.  constată că pentru cinci lucrători disponibilizați, care au peste 50 de ani, se oferă un sprijin mai redus prin care vor fi acoperite contribuțiile lor sociale; ia act de faptul că acest grup de vârstă se supune unui un risc mai ridicat de șomaj prelungit și de excludere de pe piața muncii;

11.  salută complementaritatea măsurilor din cadrul FEG cu acțiunile finanțate de fondurile structurale; observă, în special, că pachetul coordonat de servicii personalizate vizează completarea numeroaselor măsuri aflate în curs de desfășurare și puse la dispoziția lucrătorilor disponibilizați în cadrul Programului operațional pentru capitalul uman cofinanțat din Fondul social european și a celorlalte măsuri adoptate de birourile pentru ocuparea forței de muncă din regiune; subliniază că este important să se evite finanțarea dublă în astfel de cazuri de măsuri complementare;

12.  ia act de faptul că serviciile personalizate vor fi oferite, conform programării, până la 30 septembrie 2015 și că, potrivit datelor provizorii, 36 de persoane și-au găsit până în prezent un nou loc de muncă datorită participării la serviciile oferite în cadrul pachetului; constată că execuția bugetului planificat a ajuns la 59 % la sfârșitul anului 2014;

13.  salută faptul că Comisia pentru dialog social din provincia în cauză a discutat posibilitățile de oferire de asistență lucrătorilor disponibilizați de la Zachem și de la furnizorii săi și că pachetul propus de măsuri personalizate a fost discutat în cadrul unei reuniuni a Consiliului pentru ocuparea forței de muncă din Bydgoszcz, la care au participat reprezentanți ai sindicatelor, ai mediului de afaceri și ai administrației locale și regionale;

14.  reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate în cursul carierei profesionale;

15.  salută faptul că, pe parcursul diferitelor etape ale executării FEG și în cursul accesării acestuia, au fost și vor fi aplicate în continuare principiile egalității și nediscriminării între femei și bărbați;

16.  subliniază că asistența din partea FEG poate cofinanța doar măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea sustenabilă, pe termen lung, a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate;

17.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

18.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

19.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară

(cererea EGF/2013/009 PL/Zachem din partea Poloniei)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2015/469.)

(1) JO L 406, 30.12.2006, p. 1.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(4)Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 855).
(5)Industria chimică europeană. Fapte & cifre 2013, CEFIC (http://www.cefic.org/Facts-and-Figures)


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare - cererea EGF/2014/014 DE/Aleo Solar - Germania
PDF 388kWORD 73k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (cererea EGF/2014/014 DE/Aleo Solar din partea Germaniei) (COM(2014)0726 – C8-0012/2015 – 2015/2018(BUD))
P8_TA(2015)0042A8-0030/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0726 – C8-0012/2015),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006(1) (Regulamentul privind FEG),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 12,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13,

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0030/2015),

A.  întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 2 decembrie 2013 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG);

C.  întrucât adoptarea noului Regulament privind FEG reflectă acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul de a reintroduce criteriul de mobilizare în caz de criză, de a majora contribuția financiară a Uniunii la 60% din costurile totale estimate ale măsurilor propuse, de a crește eficacitatea procesării cererilor privind FEG la Comisie și în cadrul Parlamentului European și al Consiliului prin reducerea timpului de evaluare și aprobare, de a extinde gama de acțiuni și de beneficiari eligibili prin includerea persoanelor care desfășoară activități independente și a tinerilor și de a finanța stimulente pentru înființarea unor afaceri proprii;

D.  întrucât Germania a depus cererea EGF/2014/014 DE/Aleo Solar pentru o contribuție financiară din partea FEG în urma disponibilizării, în perioada de referință 7 martie 2014 - 7 iulie 2014 și ulterior acesteia, ca urmare a scăderii cotei de piață a societăților din sectorul energiei solare, a 657 de persoane – 390 din cadrul Aleo Solar AG, întreprindere încadrată în diviziunea 26 din NACE 2 (Fabricarea de calculatoare, produse electronice și optice), și 267 de persoane din cadrul a două dintre filiale sale – dintre care se estimează că 476 vor participa la măsurile în cauză;

E.  întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate prevăzute în Regulamentul privind FEG,

1.  ia act de faptul că condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG sunt îndeplinite și, prin urmare, este de acord cu Comisia că Germania are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului respectiv;

2.  ia act de faptul că autoritățile germane au depus cererea pentru contribuția financiară din partea FEG la 29 iulie 2014 și au completat-o cu informații suplimentare până la 23 septembrie 2014, iar Comisia a pus la dispoziție evaluarea cererii la 16 decembrie 2014;

3.  salută faptul că, pentru a le oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile germane au decis să demareze furnizarea de servicii personalizate pentru lucrătorii afectați la 11 aprilie 2014, cu mult înainte de decizia și chiar de cererea de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus;

4.  consideră că disponibilizările din cadrul Aleo Solar AG au legătură cu schimbările majore apărute în structura comerțului mondial ca urmare a globalizării, cifra de afaceri a societăților chineze din domeniu crescând de la 11% la 45%, în timp ce a celor din Germania a scăzut de la 64% la 21% între 2005 și 2011; constată că, din cauza supracapacităților enorme ale Chinei din domeniul modulelor solare, pe care nici consumatorii interni, nici piața mondială nu le poate absorbi, prețurile UE au scăzut cu 40% în 2011 comparativ cu 2010 și deci sub costurile de producție ale Aleo Solar AG; constată că în 2013 UE a aprobat aplicarea unor taxe suplimentare pe modulele solare originare din China și un preț minim care, cu toate acestea, se situează sub nivelul costurilor de producție ale producătorilor germani;

5.  constată că, în 2010, cifra de afaceri a Aleo Solar AG a fost de 550 de milioane EUR, cu un profit de 43 de milioane de euro care a început să scadă brusc în 2011, ajungând în 2013 la pierderi în valoare de 92 de milioane EUR; subliniază că au fost depuse numeroase eforturi de restructurare și de îmbunătățire a eficienței, dar că, din păcate, întreprinderea nu a reușit să își redobândească profitabilitatea;

6.  constată că aceasta este cea de-a doua cerere EFG din sectorul fabricării de module solare și că vor urma și altele;

7.  ia act de preconizarea că disponibilizările din cadrul Aleo Solar vor avea un efect negativ asupra regiunii Prenzlau/Brandenburg, unde venitul pe cap de locuitor este cu mult sub nivelul mediu la nivel național, iar rata șomajului este cea mai mare din Germania, mai precis de 15,5% și, respectiv, de 16,4%; subliniază că, dacă se includ și disponibilizările din cadrul Aleo Solar, rata șomajului ar crește cu 0,9%; regretă faptul că nu există nicio perspectivă imediată ca lucrătorii concediați să găsească noi locuri de muncă echivalente, din cauza unei densități relativ scăzute a populației și a lipsei unor angajatori potențiali: în zonă există în principal întreprinderi mici și mijlocii, doar zece întreprinderi (0,3 %) având mai mult de 249 de angajați (Aleo Solar a fost unul dintre acești angajatori importanți);

8.  constată că pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie cofinanțat include următoarele măsuri pentru reintegrarea în câmpul muncii a celor 476 de lucrători disponibilizați: formare profesională, consiliere și îndrumare profesională, ateliere și grupuri de lucru cu persoane aflate în aceeași situație, consiliere interregională pentru mobilitate, căutarea unui loc de muncă de către societăți specializate în domeniu, monitorizarea ulterioară a lucrătorilor care și-au găsit un nou loc de muncă, dar care au nevoie de ajutor pentru a-și asigura acest loc de muncă sau pentru că acesta din urmă presupune restabilirea într-o altă localitate, o alocație de formare de 60% din venitul net anterior al lucrătorului în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind FEG;

9.  constată că autoritățile intenționează să utilizeze plafonul maxim permis de 35 % din costurile totale pentru alocații și stimulente sub forma alocațiilor de formare („Transferkurzarbeitergeld” - alocație pe termen scurt în vederea găsirii unui nou loc de muncă), care reprezintă 60 % sau 67 % din venitul net anterior al lucrătorului, în funcție de situația gospodăriei familiale a beneficiarului, ceea ce corespunde practicii în cazul lucrătorilor care își pierd locul de muncă în Germania; constată că alocația de formare nu ține locul măsurilor pasive de protecție socială și este condiționată de reguli stricte de participare la activități de formare și la alte activități organizate;

10.  salută faptul că pachetul coordonat de servicii personalizate a fost elaborat în consultare cu reprezentanții beneficiarilor vizați și cu partenerii sociali, ținând cont de potențialul zonei și al mediului de afaceri;

11.  reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate de aceștia în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată nu numai la nevoile lucrătorilor disponibilizați, ci și la nevoile efective ale mediului de afaceri;

12.  constată că 164 dintre lucrătorii disponibilizați în Prenzlau au fost reangajați de către un consorțiu din Asia, care a cumpărat întreprinderea de la lichidator; observă că motivul în temeiul căruia autoritățile germane au făcut posibil ca acești lucrători să beneficieze de pe urma măsurilor ce urmează a fi finanțate de către FEG este acela că siguranța noului lor loc de muncă nu era certă la momentul respectiv;

13.  constată că cei 104 lucrători disponibilizați în centrul administrativ din Oldenburg nu sunt incluși în măsurile care urmează să beneficieze de finanțare din partea FEG; observă că situația ocupării locurilor de muncă în această regiune este mult mai promițătoare;

14.  regretă faptul că riscul unui șomaj pe termen lung pentru lucrătorii disponibilizați este semnificativ și subliniază, prin urmare, importanța măsurilor care îi încurajează pe lucrători să se orienteze în afara zonei imediate și să accepte oferte de locuri de muncă ce pot fi găsite în alte regiuni;

15.  consideră că lucrătorii care se încadrează în grupele de vârstă 55-64 de ani și 15-29 de ani sunt expuși unui risc mai mare de șomaj prelungit și de excludere de pe piața muncii; prin urmare, consideră că lucrătorii în cauză au nevoi specifice în ceea ce privește oferta de abordări personalizate;

16.  reamintește că, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul privind FEG, la conceperea pachetului coordonat de servicii personalizate ar trebui să se anticipeze perspectivele de pe piața muncii și competențele necesare în viitor, iar pachetul în cauză ar trebui să fie compatibil cu trecerea la o economie sustenabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

17.  subliniază, de asemenea, că asistența din partea FEG poate cofinanța doar măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea sustenabilă, pe termen lung, a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor, în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate;

18.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

19.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (cererea EGF/2014/014 DE/Aleo Solar din partea Germaniei)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2015/473.)

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare - cererea EGF/2013/007 BE/Hainaut steel (Duferco-NLMK) - Belgia
PDF 398kWORD 75k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară [cererea EGF/2013/007 BE/Hainaut steel (Duferco-NLMK) din partea Belgiei] (COM(2014)0725 – C8-0013/2015 – 2015/2019(BUD))
P8_TA(2015)0043A8-0031/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0725 – C8-0013/2015),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare (1) (Regulamentul privind FEG),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 12,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13,

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0031/2015),

A.  întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 2 decembrie 2013 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG);

C.  întrucât adoptarea Regulamentului (UE) nr. 1309/2013(4) reflectă acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul de a reintroduce criteriul de mobilizare în caz de criză, de a majora contribuția financiară a Uniunii la 60% din costurile totale estimate ale măsurilor propuse, de a crește eficiența prelucrării cererilor privind FEG în Comisie și în cadrul Parlamentului European și al Consiliului prin scurtarea timpului de evaluare și aprobare, de a extinde gama de acțiuni eligibile și de beneficiari prin includerea persoanelor care desfășoară activități independente și a tinerilor și de a finanța stimulente pentru înființarea unor afaceri proprii;

D.  întrucât Belgia a depus cererea EGF/2013/007 BE/Hainaut steel pentru o contribuție financiară din partea FEG, ca urmare a 708 disponibilizări la două întreprinderi cauzate de închiderea Duferco și de reducerile de personal de la NLMK, întreprinderi încadrate în diviziunea 24 din NACE Rev. 2 („Prelucrarea metalelor de bază”), ambele situate în localitatea La Louvière din regiunea Hainaut; întrucât disponibilizările au avut loc în perioada de referință 22 ianuarie 2013 - 22 octombrie 2013 și au legătură cu scăderea cotei de piață a Uniunii în sectorul producției de oțel;

E.  întrucât contribuția financiară solicitată din FEG se ridică la 981 956 EUR (50% din costurile totale);

F.  întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate prevăzute în Regulamentul privind FEG,

1.  ia act de faptul că condițiile prevăzute la articolul 2 litera (b) din Regulamentul privind FEG sunt îndeplinite și, prin urmare, este de acord cu Comisia că Belgia are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului respectiv;

2.  ia act de faptul că autoritățile belgiene au depus cererea pentru contribuția financiară din partea FEG la 27 septembrie 2013 în temeiul Regulamentului privind FEG, care nu impune un termen pentru evaluare, iar Comisia a pus la dispoziție evaluarea cererii la 9 decembrie 2014;

3.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu durata procedurii de la data efectuării primelor disponibilizări și până la evaluarea cererii; reamintește că obiectivul FEG este de a oferi asistență lucrătorilor disponibilizați cât mai curând posibil; subliniază că cererea de asistență din partea FEG a fost depusă la 27 septembrie 2013, ceea ce înseamnă că intervalul de timp până când cererea a ajuns să fie votată în Comisia pentru bugete a fost de aproape un an și jumătate;

4.  salută faptul că, pentru a le oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile belgiene au decis să demareze furnizarea de servicii personalizate pentru lucrătorii afectați la 1 iunie 2013, cu mult înainte de decizia și chiar de cererea de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus;

5.  consideră că disponibilizările efectuate în cadrul Duferco și NLMK au legătură cu schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale ca urmare a globalizării, având în vedere faptul că sectorul producției de oțel a fost marcat de perturbări economice grave, în special de un declin rapid al cotei de piață a UE; în plus, ca o consecință a crizei economice și a creșterii relative a costurilor de producție, practicile comerciale internaționale au fost afectate și de alți factori, cum ar fi scăderea cererii de oțel în sectorul automobilelor și în cel al construcțiilor;

6.  observă că, potrivit datelor menționate de autoritățile belgiene(5), în perioada 2006-2011, producția de oțel brut din UE-27 a scăzut de la 206,9 milioane de tone la 177,7 milioane de tone (– 14,1 %; creștere anuală – 3,0 %(6)), în timp ce, la nivel mondial, producția a crescut de la 1 249 milioane de tone la 1 518,3 milioane de tone (+ 21,6 %; creștere anuală de + 4,0 %); înțelege că acest lucru a dus la scăderea cotei de piață a UE-27 în ceea ce privește producția de oțel brut, măsurată în termeni de volum, de la 16,6 % în 2006 la 11,7 % în 2011 (– 29,4 %; creștere anuală de – 6,7 %) și subliniază, prin comparație, creșterea cotei de piață a Chinei, de la 33,7 % la 45,0 % în aceeași perioadă;

7.  observă că aceasta este cea de-a cincea cerere FEG din sectorul siderurgic; trei cereri s-au referit la efectele globalizării și o cerere la efectele crizei financiare și economice mondiale; subliniază că este nevoie de o abordare eficientă și coordonată la nivelul Uniunii pentru a combate șomajul din sectorul siderurgic;

8.  observă că se estimează că disponibilizările din cadrul Duferco și NLMK vor avea un impact negativ asupra regiunii Hainaut, o fostă zonă siderurgică și de exploatare a cărbunelui în care ocuparea forței de muncă depinde puternic de industria grea tradițională și de sectorul public, unde, în 2012, rata șomajului era de 17,7 %, comparativ cu 15,8 % în medie în Regiunea Valonă și cu 11,2 % la nivel național(7), și ajungea la un nivel ridicat de 39 % în cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani; subliniază că nivelul de calificare scăzut al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă (51 % nu au studii liceale, comparativ cu 47 % în Valonia) reprezintă un obstacol suplimentar în calea căutării unui loc de muncă;

9.  observă că, în contextul situației economice și al numărului de disponibilizări din industria metalurgică din regiune, lucrătorii din cadrul Duferco și NLMK vor fi nevoiți să recurgă la reconversie profesională pentru a putea găsi locuri de muncă în alte domenii sau în alte sectoare;

10.  constată că pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie cofinanțat conține următoarele măsuri pentru reintegrarea în muncă a 701 de lucrători disponibilizați (grupați pe categorii): (1) asistență individuală pentru căutarea unui loc de muncă, servicii de gestionare a dosarelor și servicii generale de informare, (2) formare și reconversie profesională, precum și (3) promovarea spiritului antreprenorial;

11.  salută faptul că diverși parteneri sociali și organizații au fost implicați în coordonarea generală și punerea în aplicare a măsurilor, incluzând: sindicatele (FGTB, CSC), FOREM (serviciul public de ocupare a forței de muncă și de formare profesională din Regiunea Valonă), centrele sectoriale de formare profesională și tehnologică care își desfășoară activitatea în Regiunea Valonă, Agenția Fondului social european din Belgia francofonă și guvernul valon; apreciază și faptul că sindicatele sunt direct implicate în gestionarea celor două unități de reconversie, înființate în mod special pentru fiecare întreprindere în parte;

12.  salută măsurile active pe piața muncii propuse pentru a ameliora capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor disponibilizați; reamintește că alocațiile nu sunt enumerate printre serviciile personalizate care urmează să fie sprijinite prin FEG;

13.  reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate de aceștia în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată nu numai la nevoile lucrătorilor disponibilizați, ci și la nevoile reale ale mediului de afaceri și la potențialul zonei;

14.  ia act de faptul că măsurile propuse vizează și un grup de manageri din cadrul întreprinderilor în cauză;

15.  salută faptul că, pe parcursul diferitelor etape ale executării FEG și în cursul accesării acestuia, au fost și vor fi aplicate principiile egalității și nediscriminării între femei și bărbați;

16.  subliniază că asistența din partea FEG poate cofinanța doar măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea durabilă și pe termen lung a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate;

17.  ia act de faptul că măsurile obligatorii în temeiul procedurilor de disponibilizare colectivă în Belgia, care sunt luate în cadrul activităților standard desfășurate de unitățile de reconversie (de exemplu, sprijin în vederea plasării personalului disponibilizat, formare, asistență pentru căutarea unui loc de muncă și orientare profesională etc.) nu sunt incluse în prezenta cerere FEG; ia act de faptul că peste jumătate din costurile totale estimate urmează să fie cheltuite pentru servicii de reconversie, și anume pentru măsuri de sprijin, orientare și integrare;

18.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

19.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară

[cererea EGF/2013/007 BE/Hainaut steel (Duferco-NLMK) din partea Belgiei]

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2015/468.)

(1) JO L 406, 30.12.2006, p. 1.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(4) Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 855).
(5)Sursa: World Steel Association, Steel Statistical Yearbook 2012 (Asociația Mondială a Oțelului, Anuarul statistic al oțelului 2012).
(6)Rata de creștere anuală compusă.
(7)Sursa: Steunpunt WSE.


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare - cererea EGF/2014/012 BE/ArcelorMittal - Belgia
PDF 397kWORD 76k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (cererea EGF/2014/012 BE/ArcelorMittal din partea Belgiei) (COM(2014)0734 – C8-0014/2015 – 2015/2020(BUD))
P8_TA(2015)0044A8-0035/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0734 – C8-0014/2015),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006(1) (Regulamentul privind FEG),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 12,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13,

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0035/2015),

A.  întrucât Uniunea a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 2 decembrie 2013 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG);

C.  întrucât adoptarea noului Regulament privind FEG reflectă acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul de a reintroduce criteriul de mobilizare în caz de criză, de a majora contribuția financiară a Uniunii la 60 % din costurile totale estimate ale măsurilor propuse, de a crește eficiența prelucrării cererilor privind FEG la Comisie și în cadrul Parlamentului European și al Consiliului prin scurtarea timpului de evaluare și aprobare, de a extinde gama de acțiuni și de beneficiari eligibili prin includerea persoanelor care desfășoară activități independente și a tinerilor și de a finanța stimulente pentru înființarea unor afaceri proprii;

D.  întrucât Belgia a depus cererea EGF/2014/012 BE/ArcelorMittal pentru o contribuție financiară din partea FEG în urma disponibilizării, în perioada de referință 1 ianuarie 2014 - 1 mai 2014 și ulterior acesteia, ca urmare a unor perturbări economice grave, în special a scăderii rapide a cotei de piață a Uniunii, a 1 285 de lucrători de la ArcelorMittal Liège S.A., o întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul economic clasificat în cadrul diviziunii 24 („Prelucrarea metalelor de bază”) a NACE a doua revizuire, estimându-se că 910 dintre cei 1 285 de lucrători disponibilizați vor participa la măsurile în cauză;

E.  întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate prevăzute în Regulamentul privind FEG,

1.  ia act de faptul că condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG sunt îndeplinite și, prin urmare, este de acord cu Comisia că Belgia are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului respectiv;

2.  ia act de faptul că autoritățile belgiene au depus cererea pentru contribuția financiară din partea FEG la 22 iulie 2014, în termen de 12 săptămâni de la data la care au fost îndeplinite criteriile de intervenție, și au completat-o cu informații suplimentare până la 16 septembrie 2014, iar Comisia a pus la dispoziție evaluarea cererii la 9 decembrie 2014;

3.  salută faptul că, pentru a le oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile belgiene au decis să demareze furnizarea de servicii personalizate pentru lucrătorii afectați la 1 ianuarie 2014, cu mult înainte de decizia și chiar de cererea de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus;

4.  consideră că disponibilizările de la ArcelorMittal Liège S.A. au fost determinate de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale ca urmare a globalizării, deoarece între 2007 și 2013 producția de oțel brut din EU-27 a scăzut de la 210,1 milioane de tone la 166,2 milioane de tone(4) (− 20,9 %, rata de creștere anuală fiind de − 3,8 %(5)), în timp ce, la nivel mondial, producția a crescut de la 1 348,1 milioane de tone la 1 649,3 milioane de tone (+ 22,3 %, rata de creștere anuală fiind de + 3,4 %); constată că reducerea cotei Uniunii în producția oțelului de la 16 % din producția mondială în 2007 la 10 % în 2013 a fost mai importantă decât cea din Statele Unite sau din Rusia, cota Asiei înregistrând totodată o creștere bruscă de la 56 % la 67 % în aceeași perioadă, ceea ce a determinat sectorul siderurgic din Liège să se contracteze în ultimii ani, de la 6 193 de locuri de muncă distribuite în 40 de întreprinderi în 2007 la 4 187 de locuri de muncă în 35 de întreprinderi în 2012, ceea ce reprezintă o reducere de 32 % a ocupării forței de muncă în acest sector;

5.  subliniază că efectele acestor schimbări intervenite în structura schimburilor comerciale au fost agravate și de alți factori, precum scăderea cererii de oțel în sectorul automobilelor și în cel al construcțiilor din Uniune ca o consecință a crizei economice și creșterea relativă a costurilor de producție (materii prime, energie, cerințele de mediu etc.); acești factori au afectat competitivitatea industriei siderurgice a Uniune și au determinat pierderea unui număr mare de locuri de muncă în acest sector în ultimii ani ca urmare a închiderii uzinelor și a restructurării mai multor producători de oțel din Europa;

6.  subliniază că, pentru a inversa tendința de scădere a competitivității sectorului siderurgic al Uniunii, este necesară o abordare eficientă și coordonată la nivelul Uniunii; subliniază că sunt necesare investiții adecvate și specifice cu scopul de a garanta inovarea, care este principalul factor determinant al competitivității mondiale a sectorului siderurgic al Uniunii și oferă garanții privind păstrarea locurilor de muncă în Europa;

7.  ia act de raportul privind progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de acțiune pentru o industrie siderurgică competitivă și durabilă în Europa din 11 iunie 2013 și de concluziile acestuia, potrivit cărora jumătate dintre acțiunile prevăzute în comunicare au fost realizate; subliniază necesitatea de a asigura punerea în aplicare adecvată a acțiunilor în cauză pentru a obține rezultate concrete, care să conducă la relansarea sectorului siderurgic al Uniunii;

8.  constată că aceasta este cea de-a patra cerere de asistență din partea FEG depusă de sectorul siderurgic, trei dintre aceste cereri fiind legate de schimbările majore intervenite în structura comerțului mondial ca urmare a globalizării(6), iar una de criza financiară și economică mondială(7); îndeamnă Comisia să împiedice noi disponibilizări în acest sector prin elaborarea și punerea în aplicare a unor măsuri de prevenire și de stimulare;

9.  constată că disponibilizările de la ArcelorMittal Liège S.A. pot produce efecte negative semnificative în regiunea Liège, care este puternic dependentă de sectorul siderurgic, impactul produs de contractarea întreprinderii ArcelorMittal fiind cu atât mai important, cu cât cota deținută de această întreprindere pe piața locală a forței de muncă este de 78,9 % în cadrul sectorului siderurgic și de 14,3 % în cadrul sectorului de producție;

10.  constată că pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie cofinanțat vizează trei domenii principale: redistribuirea, formarea și reciclarea profesională, precum și promovarea spiritului antreprenorial; subliniază că este important să se ia măsurile necesare pentru ca serviciile de reciclare profesională să corespundă nevoilor concrete de pe piața muncii din regiunea vizată;

11.  recomandă ca în viitor să se recurgă la dispozițiile Regulamentului privind FEG pentru a sprijini tinerii din regiunea în cauză care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare;

12.  salută faptul că pachetul coordonat de servicii personalizate a fost elaborat în consultare cu beneficiarii vizați și cu partenerii sociali;

13.  ia act de faptul că peste jumătate din costurile totale estimate urmează să fie cheltuite pentru servicii de reconversie, și anume pentru măsuri de sprijin, orientare și integrare; ia act de faptul că aceste servicii vor fi oferite de FOREM (serviciul public de ocupare a forței de muncă și de formare profesională din Regiunea Valonă), în calitate de organism intermediar în ceea ce privește punerea în practică a acestei cereri;

14.  reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate de aceștia în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată nu numai la nevoile lucrătorilor disponibilizați, ci și la nevoile reale ale mediului de afaceri;

15.  reamintește că, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul privind FEG, la conceperea pachetului coordonat de servicii personalizate ar trebui să se anticipeze perspectivele de pe piața muncii și competențele necesare în viitor iar pachetul în cauză ar trebui să fie compatibil cu trecerea la o economie sustenabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

16.  subliniază, de asemenea, că asistența din partea FEG poate cofinanța doar măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea sustenabilă, pe termen lung, a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor, în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate;

17.  ia act de faptul că măsurile obligatorii în temeiul procedurilor de disponibilizare colectivă în Belgia, care sunt luate în cadrul activităților standard desfășurate de unitățile de reconversie (de exemplu, sprijin în vederea plasării personalului disponibilizat, formare, asistență pentru căutarea unui loc de muncă și orientare profesională etc.) nu sunt incluse în prezenta cerere FEG;

18.  salută faptul că în trecut s-a acordat sprijin financiar din Fondul social european unui proiect (EnTrain – En Transition-Reconversion-Accompagnement) care viza dezvoltarea de metode pedagogice pentru unitățile de reconversie în general și că este probabil ca rezultatele acestui proiect să se dovedească a fi utile la punerea în aplicare a măsurilor planificate;

19.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare

(cererea EGF/2014/012 BE/ArcelorMittal din partea Belgiei)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2015/472.)

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(4) Sursă: World Steel Association, Steel Statistical Yearbook 2014 (Asociația Mondială a Oțelului, Anuarul statistic al oțelului 2014).
(5) Rata de creștere anuală compusă.
(6) Cazurile EGF/2009/022 BG/Kremikovtsi (cerere respinsă de Comisie), EGF/2012/010 RO/Mechel (COM(2014)0255 din 7.5.2014), EGF/2013/007 BE/Hainaut steel (Duferco-NLMK) (COM(2014)0725 din 9.12.2014), EGF/2013/002 BE/Carsid (COM(2014)0553 din 5.9.2014).
(7) Cazul EGF/2010/007 AT/Steiermark-Niederösterreich. Decizia 2011/652/UE din 27 septembrie 2011 (JO L 263, 7.10.2011, p. 9).


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare- cererea EGF/2014/011 BE/Caterpillar - Belgia
PDF 385kWORD 72k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (cererea EGF/2014/011 BE/Caterpillar din partea Belgiei) (COM(2014)0735 – C8-0015/2015 – 2015/2021(BUD))
P8_TA(2015)0045A8-0033/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0735 – C8-0015/2015),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 (1)(Regulamentul privind FEG),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 12,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (3)(AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13,

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0033/2015),

A.  întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 2 decembrie 2013 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG);

C.  întrucât adoptarea noului Regulament privind FEG reflectă acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul de a reintroduce criteriul de mobilizare în caz de criză, de a majora contribuția financiară a Uniunii la 60 % din costurile totale estimate ale măsurilor propuse, de a crește eficiența prelucrării cererilor privind FEG la Comisie și în cadrul Parlamentului European și al Consiliului prin scurtarea timpului de evaluare și aprobare, de a extinde gama de acțiuni și de beneficiari eligibili prin includerea persoanelor care desfășoară activități independente și a tinerilor și de a finanța stimulente pentru înființarea unor afaceri proprii;

D.  întrucât autoritățile belgiene au depus cererea EGF/2014/011 BE/Caterpillar pentru o contribuție financiară din partea FEG ca urmare a celor 1 030 de disponibilizări efectuate de întreprinderea Caterpillar Belgium S.A., care își desfășoară activitatea în sectorul economic clasificat în cadrul diviziunii 28 („Fabricarea altor mașini și echipamente n.a.p.”) a NACE a doua revizuire, în perioada de referință 1 ianuarie 2014 - 30 aprilie 2014 și după această perioadă, din cauza scăderii cererii în Europa, 630 de lucrători fiind vizați de măsuri;

E.  întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate prevăzute în Regulamentul privind FEG,

1.  ia act de faptul că condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG sunt îndeplinite și, prin urmare, este de acord cu Comisia că Belgia are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului respectiv;

2.  ia act de faptul că autoritățile belgiene au depus cererea pentru contribuția financiară din partea FEG la 22 iulie 2014 și au completat-o cu informații suplimentare până la 16 septembrie 2014, iar Comisia a pus la dispoziție evaluarea cererii la 9 decembrie 2014;

3.  constată că bugetul total este de 2 038 090 EUR, din care o sumă de 73 378 EUR este destinată implementării, iar contribuția financiară din partea FEG se ridică la 1 222 854 EUR, ceea ce reprezintă 60 % din totalul costurilor aferente măsurilor propuse;

4.  salută faptul că, pentru a le oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile belgiene au decis să demareze furnizarea de servicii personalizate pentru lucrătorii afectați la 1 aprilie 2014, cu mult înainte de decizia și chiar de cererea de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus; constată că serviciile personalizate deja oferite vor fi eligibile pentru finanțare din partea FEG;

5.  consideră că disponibilizările din cadrul Caterpillar Belgium S.A. au legătură cu schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale ca urmare a globalizării, deoarece producția și importul de echipamente din Asia în Europa a devenit o opțiune mai puțin costisitoare pentru această întreprindere decât producția în Europa pentru o piață aflată în scădere; constată că unitatea de producție din Gosselies a fost afectată de efectele suferite de partenerii săi din aval și din amonte, produsele din oțel și metal europene fiind afectate de concurența din partea economiilor emergente, iar criza din 2009 a afectat vigoarea sectoarelor construcției și mineritului din Europa, aceste sectoare fiind clienții cei mai importanți ai întreprinderii Caterpillar;

6.  constată că cererea de echipamente pentru construcții a avut de suferit din cauza unei scăderi a investițiilor private și publice în infrastructură, care a fost provocată de performanțele slabe ale economiei mondiale;

7.  constată că aceasta este cea de-a 12-a cerere de asistență din partea FEG depusă de sectorul „Fabricarea altor mașini și echipamente n.a.p.”, cererile anterioare fiind distribuite în mod egal între criteriile legate de criza comercială și criza economică;

8.  regretă faptul că mulți dintre șomerii din regiunea Charleroi sunt slab calificați (59 % nu au urmat o formă de învățământ secundar superior), iar 43 % sunt în șomaj de peste 2 ani; regretă că rata ocupării forței de muncă din Charleroi este printre cele mai scăzute din Regiunea Valonă, situându-se la 52,26 %; salută, prin urmare, faptul că autoritățile au decis să solicite finanțare din partea FEG pentru a-i ajuta pe lucrătorii disponibilizați;

9.  constată că disponibilizările din cadrul întreprinderii Caterpillar ar putea avea efecte negative majore pentru regiunea Charleroi, în care situația pieței forței de muncă este foarte dificilă din cauza predominanței locurilor de muncă în sectoare industriale tradiționale și a lipsei de noi sectoare; subliniază că nivelul scăzut al calificărilor lucrătorilor disponibilizați face dificilă găsirea unui nou loc de muncă în actualul context economic nefavorabil; recomandă Consiliului să efectueze un studiu în vederea identificării cazurilor antreprenoriale din zonă care s-au soldat cu succes și să ajute persoanele disponibilizate propunându-le idei de proiecte inspirate din cazurile cele mai reușite;

10.  constată că 18 % dintre lucrătorii disponibilizați vizați de măsuri sunt în pericol să fie excluși de pe piața forței de muncă deoarece fac parte din grupa de vârstă cuprinsă între 55 și 64 de ani;

11.  constată că pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie cofinanțat vizează trei domenii principale: reconversie, formare și reciclare profesională, precum și promovarea antreprenoriatului;

12.  ia act de faptul că peste jumătate din costurile totale estimate urmează să fie cheltuite pentru servicii de reconversie, și anume pentru măsuri de sprijin, orientare și integrare; ia act de faptul că aceste servicii vor fi oferite de FOREM (serviciul public de ocupare a forței de muncă și de formare profesională din Regiunea Valonă), în calitate de organism intermediar în ceea ce privește punerea în practică a acestei cereri;

13.  salută faptul că pachetul coordonat de servicii personalizate a fost elaborat în consultare cu beneficiarii vizați și cu partenerii sociali, ținându-se cont de potențialul zonei și de mediul de afaceri;

14.  reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate de aceștia în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată nu numai la nevoile lucrătorilor disponibilizați, ci și la nevoile reale ale mediului de afaceri;

15.  recomandă ca în viitor să se recurgă la dispozițiile Regulamentului privind FEG pentru a sprijini tinerii din regiunea în cauză care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare;

16.  reamintește că, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul privind FEG, la conceperea pachetului coordonat de servicii personalizate ar trebui să se anticipeze perspectivele de pe piața muncii și competențele necesare în viitor, iar pachetul în cauză ar trebui să fie compatibil cu trecerea la o economie sustenabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

17.  subliniază că asistența din partea FEG poate cofinanța doar măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea sustenabilă, pe termen lung, a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor, în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate;

18.  salută faptul că, în trecut, s-a acordat sprijin financiar din Fondul social european unui proiect (En Train – En Transition-Reconversion-Accompagnement) care viza dezvoltarea de metode pedagogice pentru unitățile de reconversie în general și că este probabil ca rezultatele acestui proiect să se dovedească a fi utile la punerea în aplicare a măsurilor planificate;

19.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (cererea EGF/2014/011 BE/Caterpillar din partea Belgiei)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2015/471.)

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.


Dimensiunile și greutățile anumitor vehiculele rutiere care circulă în interiorul Comunității ***II
PDF 373kWORD 57k
Rezoluţie
Text
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 96/53/CE a Consiliului de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a greutății maxime autorizate în traficul internațional (11296/3/2014 – C8-0294/2014 – 2013/0105(COD))
P8_TA(2015)0046A8-0032/2015

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (11296/3/2014 – C8‑0294/2014),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 iulie 2013(1),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0195),

–  având în vedere angajamentul Comisiei, exprimat în cadrul ședinței plenare a Parlamentului European, de a prelua poziția adoptată de Parlament în a doua lectură, și al reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 18 decembrie 2014, de a aproba poziția menționată în conformitate cu articolul 294 alineatul (8) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 69 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru transport și turism (A8-0032/2015),

1.  adoptă poziția în a doua lectură prezentată în continuare;

2.  ia act de declarația Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

3.  propune ca actul să fie numit „Directiva Leichtfried-Lupi privind greutatea și dimensiunile vehiculelor comerciale”(3);

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în a doua lectură la 10 martie 2015 în vederea adoptării Directivei (UE) 2015/... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 96/53/CE a Consiliului de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a greutății maxime autorizate în traficul internațional

P8_TC2-COD(2013)0105


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2015/719.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarație a Comisiei privind revizuirea cadrului de omologare de tip

Derogarea prevăzută pentru lungimea maximă a cabinelor aerodinamice și a dispozitivelor aerodinamice montate în spatele vehiculelor, stabilită în noua directivă privind greutățile și dimensiunile maxime ale vehiculelor grele de marfă (modificarea Directivei 96/53/CE), implică modificări ale cadrului legislativ în materie de omologare de tip (și anume a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 și a Regulamentului (UE) nr. 1230/2012).

Comisia este în curs de a revizui Regulamentul (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului, în vederea îmbunătățirii siguranței vehiculelor în general. Astfel cum se prevede la articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 661/2009, Comisia va prezenta în 2015 Parlamentului European și Consiliului un raport, însoțit, după caz, de propuneri de modificare a acestui regulament sau a altor dispoziții relevante din legislația Uniunii, cu privire la includerea unor noi dispozitive de siguranță, în special în cazul camioanelor. Comisia intenționează să propună modificările necesare, în urma consultării părților interesate și, după caz, a efectuării unei evaluări corespunzătoare a impactului, cel târziu până în 2016.

(1) JO C 327, 12.11.2013, p. 133.
(2) Texte adoptate la 15.4.2014, P7_TA(2014)0353.
(3) Jörg Leichtfried și Maurizio Lupi au condus negocierile pentru actul în cauză în numele Parlamentului și, respectiv, al Consiliului.


Fondurile europene de investiții pe termen lung ***I
PDF 294kWORD 72k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind fondurile europene de investiții pe termen lung (COM(2013)0462 – C7-0209/2013 – 2013/0214(COD))
P8_TA(2015)0047A8-0021/2015

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0462),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0209/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 16 octombrie 2013(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 30 ianuarie 2014(2),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 10 decembrie 2014, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 și articolul 61 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru bugete (A7-0211/2014),

–  având în vedere amendamentele pe care le-a adoptat în ședința plenară din 17 aprilie 2014(3),

–  având în vedere Decizia Conferinței președinților din 18 septembrie 2014 privind chestiunile pendinte din cea de-a șaptea legislatură,

–  având în vedere raportul complementar al Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0021/2015),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 10 martie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului privind fondurile europene de investiții pe termen lung

P8_TC1-COD(2013)0214


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 2015/760.)

(1) JO C 67, 6.3.2014, p. 71.
(2) JO C 126, 26.4.2014, p. 8.
(3) Texte adoptate la acea dată, P7_TA(2014)0448.


Comisioanele interbancare pentru operațiunile de plată pe bază de card ***I
PDF 370kWORD 67k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind comisioanele interbancare pentru operațiunile de plată pe bază de card (COM(2013)0550 – C7-0241/2013 – 2013/0265(COD))
P8_TA(2015)0048A8-0022/2015

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0550),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7‑0241/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 5 februarie 2014(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 decembrie 2013(2),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 21 ianuarie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 și articolul 61 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A7-0167/2014),

–  având în vedere amendamentele pe care le-a adoptat cu ocazia ședinței sale din 3 aprilie 2014(3),

–  având în vedere Decizia Conferinței președinților din 18 septembrie 2014 privind chestiunile pendinte din cea de-a șaptea legislatură a Parlamentului,

–  având în vedere raportul suplimentar al Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0022/2015),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 10 martie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului privind comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată cu cardul

P8_TC1-COD(2013)0265


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 2015/719.)

(1) JO C 193, 24.6.2014, p. 2.
(2) JO C 170, 5.6.2014, p. 78.
(3) Texte adoptate la data respectivă, P7_TA(2014)0279.


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare - cererea EGF/2013/011 BE/Saint-Gobain Sekurit - Belgia
PDF 401kWORD 83k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (cererea EGF/2013/011 BE/Saint-Gobain Sekurit din partea Belgiei) (COM(2015)0009 – C8-0011/2015 – 2015/2017(BUD))
P8_TA(2015)0049A8-0034/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2015)0009 – C8-0011/2015),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare (1) (Regulamentul privind FEG),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 12,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13,

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0034/2015),

A.  întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale mondiale, agravate într-o măsură deosebită de criza economică, financiară și socială, și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie adecvată și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 2 decembrie 2013 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG);

C.  întrucât aceasta este ultima cerere care va fi tratată în temeiul regulamentului din 2006;

D.  salută extinderea obiectivelor și criteriilor din Regulamentul privind FEG, operată în decembrie 2013, pentru a integra și a facilita cererile din țările și regiunile cu o densitate demografică mai scăzută;

E.  salută tratarea mai eficientă a cererilor privind FEG în Comisie și în cadrul Parlamentului European și al Consiliului prin scurtarea timpului de evaluare și aprobare, extinderea gamei de acțiuni eligibile și de beneficiari prin includerea persoanelor care desfășoară activități independente și a tinerilor și finanțarea stimulentelor pentru înființarea unor afaceri proprii;

F.  întrucât Belgia a depus cererea EGF/2013/011 BE/Saint-Gobain Sekurit pentru o contribuție financiară din partea FEG în urma a 257 de disponibilizări legate de închiderea unei uzine a grupului Saint-Gobain Sekurit (SGS), amplasată în Auvelais, care fabrica geamuri securizate pentru industria automobilelor; întrucât disponibilizările au avut loc în perioada de referință 31 august 2013 - 31 decembrie 2013 și după această perioadă și au legătură cu scăderea producției de geamuri securizate pentru automobile în Uniune;

G.  întrucât contribuția financiară solicitată din FEG se ridică la 1 339 928 EUR (50% din costurile totale);

H.  întrucât, deși nu îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 2 literele (a) și (b) din Regulamentul privind FEG, cererea se încadrează în categoria circumstanțelor excepționale, care permite totuși mobilizarea FEG,

1.  susține decizia Comisiei conform căreia cererea pentru o contribuție financiară din partea FEG depusă la 19 decembrie 2013 de Belgia poate să fie onorată în temeiul articolului 2 litera (c), conform căruia trebuie să se demonstreze prezența unor circumstanțe excepționale, deși nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 2 literele (a) și (b) din Regulamentul privind FEG; subliniază însă faptul că ar trebui să se evalueze de la caz la caz dacă se justifică invocarea articolului 2 litera (c) și aceasta nu ar trebui să devină o metodă generală pentru mobilizarea FEG în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de bază;

2.  subliniază că FEG este un instrument special cu ajutorul căruia Uniunea poate să reacționeze în anumite circumstanțe neprevăzute și că ar trebui să își îndeplinească în continuare scopul său principal, și anume acela de a oferi sprijin în cazul în care, într-o perioadă de referință, un număr mare de lucrători (minimum 500) sunt disponibilizați ca urmare a unor modificări structurale majore intervenite în practicile comerciale mondiale, generate de globalizare și de criza economică și financiară mondială; subliniază că FEG nu trebuie să devină un înlocuitor pentru alte fonduri structurale și de investiții europene, cum ar fi Fondul social european, ci trebuie să vină în completarea lor; subliniază că circumstanțele excepționale care permit mobilizarea FEG nu trebuie să ducă la abateri de la obiectivul menționat mai sus;

3.  ia act de faptul că autoritățile belgiene au depus cererea pentru contribuția financiară din partea FEG la 19 decembrie 2013 în temeiul Regulamentului privind FEG, care nu impune un termen pentru evaluare, iar Comisia a pus la dispoziție evaluarea cererii la 21 ianuarie 2014; regretă faptul că informațiile furnizate cu privire la circumstanțele excepționale invocate au fost insuficiente; subliniază că circumstanțele excepționale invocate trebuie să fie evaluate în mod corespunzător pentru a obține o derogare de la condițiile prevăzute la articolul 2 literele (a) și (b) din Regulamentul privind FEG;

4.  își exprimă preocuparea în legătură cu durata procedurii începând de la data efectuării primelor disponibilizări și până la evaluarea cererii; reamintește că obiectivul FEG este de a oferi asistență lucrătorilor disponibilizați cât mai rapid posibil;

5.  solicită statelor membre și tuturor instituțiilor implicate să depună eforturile necesare pentru a ameliora mecanismele procedurale și bugetare cu scopul de a accelera mobilizarea FEG; ia act, în acest sens, de procedura îmbunătățită instituită de Comisie ca urmare a cererii Parlamentului de a accelera eliberarea subvențiilor, în cadrul căreia Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului evaluarea referitoare la eligibilitatea unei cereri de asistență din partea FEG împreună cu propunerea de mobilizare a FEG; ia act, de asemenea, de adoptarea noului Regulament privind FEG [Regulamentul (UE) nr. 1309/2013], care prevede o mai mare eficiență, transparență, răspundere și vizibilitate a FEG;

6.  îndeamnă statele membre să profite de schimburile de bune practici și să învețe mai ales de la statele membre și autoritățile regionale și locale care au instituit deja rețele naționale de informare cu privire la FEG la care participă partenerii sociali și părțile interesate de la nivel local și regional, pentru a dispune de o bună structură de asistență atunci când s-ar produce o situație care intră în sfera FEG;

7.  salută faptul că, pentru a le oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile belgiene au decis să demareze furnizarea de servicii personalizate pentru lucrătorii afectați la 31 august 2013, cu mult înainte de decizia și chiar de cererea de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus;

8.  constată că sectorul de fabricare a geamurilor securizate destinate industriei automobilelor a suferit perturbări economice grave determinate de o serie de factori, cum ar fi scăderea producției de geamuri securizate pentru automobile în Uniune, creșterea cotei de piață a concurenților din țări terțe și creșterea importurilor de aceste produse în Uniune; constată că activitățile întreprinderii SGS Benelux erau strâns legate de evoluția producției din sectorul automobilelor, care a suferit o scădere a producției de autoturisme de la 21,9 milioane de unități la 19,5 milioane de unități în perioada 2007-2012, în timp ce, în restul lumii, producția din acest sector a crescut în aceeași perioadă de la 47,5 milioane de unități la 60,6 milioane de unități; constată, de asemenea, o tendință generală în rândul producătorilor și al furnizorilor din sectorul automobilelor de a transfera producția în cadrul Uniunii, din Europa Occidentală (în special din Franța, Belgia și Spania) în Europa de Est;

9.  observă că, deși nu au fost alte cereri de contribuții din partea FEG depuse anume de sectorul geamurilor pentru automobile(4), au fost depuse o serie de cereri din partea producătorilor de autovehicule și a furnizorilor de echipamente pentru autovehicule(5);

10.  ia act de faptul că disponibilizările din cadrul SGS au vizat în principal lucrătorii de la liniile de producție (83 % din personalul în cauză are statutul de „muncitor”); consideră că, în contextul situației pieței muncii din regiunea afectată, va fi necesară reconversia profesională a lucrătorilor disponibilizați pentru ca aceștia să poată găsi locuri de muncă în alte domenii și/sau în alte sectoare;

11.  regretă faptul că, având în vedere situația socioeconomică din regiunea vizată și din regiunile învecinate (Charleroi, Namur), lucrătorii disponibilizați de la SGS Benelux au posibilități limitate de integrare pe piața muncii din aceste regiuni, deoarece vor concura, probabil, cu mulți alți lucrători care au calificări și experiență similare pentru un număr limitat de locuri de muncă în sectorul fabricării geamurilor; reamintește că această regiune se caracterizează printr-un nivel relativ ridicat al șomajului structural, cu un procent ridicat al șomajului pe termen lung și cu niveluri scăzute ale calificărilor și competențelor; subliniază faptul că disponibilizările operate în cadrul SGS Benelux au avut loc, așadar, într-un context socioeconomic local dificil;

12.  constată că serviciile personalizate menționate în cerere constau într-o serie de măsuri care au drept scop să stimuleze reintegrarea lucrătorilor pe piața muncii și să îi ajute cu procedurile administrative; cea mai mare parte dintre acestea ar trebui să vină în sprijinul tuturor lucrătorilor disponibilizați;

13.  constată că pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie cofinanțat conține următoarele măsuri pentru reintegrarea în muncă a 257 lucrători disponibilizați (grupați pe categorii): (1) asistență individuală pentru căutarea unui loc de muncă, servicii de gestionare a dosarelor și servicii generale de informare, (2) formare și reconversie profesională, precum și (3) promovarea spiritului antreprenorial;

14.  salută faptul că diverși parteneri sociali și organizații au fost implicate în coordonarea generală și punerea în aplicare a măsurilor, incluzând: sindicatele (FGTB, CSC), FOREM (serviciul public de ocupare a forței de muncă și de formare profesională din regiunea Valonia), centrele sectoriale de formare profesională și tehnologică care își desfășoară activitatea în regiunea valonă, Agenția Fondului social european din Belgia francofonă și guvernul valon; apreciază și faptul că sindicatele sunt direct implicate în gestionarea celor două unități de reconversie, înființate în mod special pentru fiecare întreprindere în parte;

15.  subliniază necesitatea de a încuraja și consolida asistența pentru autonomie și de a facilita accesul la nivel regional pentru a dezvolta un etos ascendent, promovând capacitatea de a găsi soluții locale la nivel regional atunci când ar putea să apară situații care intră în domeniul de aplicare al FEG;

16.  salută măsurile propuse pentru a ameliora capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor disponibilizați; reamintește că alocațiile nu sunt enumerate printre serviciile personalizate care urmează să fie sprijinite de FEG;

17.  ia act de faptul că măsurile obligatorii în temeiul legislației federale belgiene privind procedurile de disponibilizare colectivă care sunt luate în cadrul activităților standard desfășurate de unitățile de reconversie (de exemplu, sprijin în vederea plasării personalului disponibilizat, formare, asistență pentru căutarea unui loc de muncă și orientare profesională etc.) nu sunt incluse în prezenta cerere FEG;

18.  reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate de aceștia în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată nu numai la nevoile lucrătorilor disponibilizați, ci și la nevoile efective ale mediului de afaceri;

19.  salută faptul că, pe parcursul diferitelor etape ale executării FEG și în cursul accesării acestuia, au fost și vor fi aplicate în continuare principiile egalității și nediscriminării între femei și bărbați;

20.  salută faptul că partenerii sociali au fost implicați atât în pregătirea planului social, cât și în aplicarea măsurilor;

21.  subliniază că asistența din partea FEG poate cofinanța doar măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea sustenabilă, pe termen lung, a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate;

22.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

23.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

24.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară

(cererea EGF/2013/011 BE/Saint-Gobain Sekurit din partea Belgiei)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2015/470.)

(1) JO L 406, 30.12.2006, p. 1.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(4)A se consulta baza de date FEG, la adresa http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=582.
(5)A se vedea proiectele de propuneri ale Comisiei cu privire la cererile EGF/2007/001 FR/Peugeot furnizori [Decizia COM(2007)0415 din 12.7.2007], EGF/2007/010 PT/Lisboa-Alentejo [Decizia COM(2008)0094 din 20.2.2008], EGF/2008/002 ES/Delphi [Decizia COM(2008)0547 din 9.9.2008], EGF/2008/004 ES/Castilla y León / Aragón automoción [Decizia COM(2009)0150 din 20.3.2009], EGF/2009/007 SE/Volvo și EGF/2009/009 AT/Steiermark [Decizia COM(2009)0602 din 27.10.2009), EGF/2009/013 DE/Karmann [Decizia COM(2010)0007 din 22.1.2010], EGF/2009/019 FR/Renault [Decizia COM(2011)0420 din 11.7.2011], EGF/2010/002 ES/Cataluña automoción [Decizia COM(2010)0453 din 2.9.2010], EGF/2010/004 PL/Wielkopolskie Automotive [Decizia COM(2010)0616 din 29.10.2010], EGF/2010/031 BE/General Motors Belgium [Decizia COM(2011)0212 din 14.4.2011], EGF/2011/003 DE/Arnsberg and Düsseldorf automotive [Decizia COM(2011)0447 din 20.7.2011], EGF/2011/005 PT/Norte-Centro Automotive [Decizia COM(2011)0664 din 13.10.2011], EGF/2012/004 ES/Grupo Santana [Decizia COM(2014)0116 din 5.3.2014], EGF/2012/005 SE/Saab [Decizia COM(2012)0622 din 19.10.2012], EGF/2013/006 PL/Fiat Auto Poland [Decizia COM(2014)0699 din 10.11.2014], EGF/2013/012 BE/Ford Genk [Decizia COM(2014)0532 din 22.8.2014].


Egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană în 2013
PDF 366kWORD 157k
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană în 2013 (2014/2217(INI))
P8_TA(2015)0050A8-0015/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 23 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO),

–  având în vedere Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) din 18 decembrie 1979,

–  având în vedere Convenția ONU din 1949 pentru suprimarea traficului cu ființe umane și a exploatării prostituției semenilor,

–  având în vedere Declarația de la Beijing și Platforma de acțiune din 15 septembrie 1995 adoptate în cadrul celei de a patra Conferințe mondiale privind femeile, precum și documentele rezultate în urma acesteia, adoptate cu ocazia sesiunilor speciale ale Organizației Națiunilor Unite Beijing+5 (2000), Beijing+10 (2005) și Beijing+15 (2010),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 606/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă(1),

–  având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului(2),

–  având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, din 13 decembrie 2006, și în special articolul 6 al acesteia referitor la femeile cu handicap,

–  având în vedere Directiva 2011/99/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind ordinul european de protecție(3),

–  având în vedere Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului(4),

–  având în vedere propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă și măsuri conexe (Directiva privind femeile cu funcții de conducere (COM(2012)0614)),

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul),

–  având în vedere Pactul european pentru egalitatea de gen (2011-2020) din 7 martie 2011(5),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 martie 2010 intitulată „Un angajament consolidat în favoarea egalității dintre femei și bărbați: O cartă a femeii” (COM(2010)0078),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 21 septembrie 2010 intitulată „Strategie pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015” (COM(2010)0491),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere documentul de lucru al Comisiei din 16 septembrie 2013 intitulat „Evaluarea intermediară a Strategiei pentru egalitate între femei și bărbați (2010‑2015)” (SWD(2013)0339),

–  având în vedere documentul de lucru al Comisiei din 8 mai 2013 intitulat „Raport privind evoluția egalității între femei și bărbați în 2012” (SWD(2013)0171),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 noiembrie 2013 intitulată „Către eliminarea mutilării genitale feminine” (COM(2013)0833),

–  având în vedere raportul Institutului European pentru Egalitatea de Gen (EIGE) intitulat „Analiza implementării Platformei de acțiune de la Beijing în statele membre ale UE: violența împotriva femeilor - asistența pentru victime”, publicat în 2012,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 5-6 iunie 2014 privind „Prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor, inclusiv mutilarea genitală feminină”;

–  având în vedere rezoluția sa din 6 februarie 2014 referitoare la eliminarea mutilării genitale a femeilor(6),

–  având în vedere directivele europene adoptate începând cu 1975, cu privire la diferitele aspecte ale egalității de tratament între bărbați și femei (Directiva 2010/41/UE(7), Directiva 2010/18/UE(8), Directiva 2006/54/CE(9), Directiva 2004/113/CE(10), Directiva 92/85/CEE(11), Directiva 86/613/CEE(12) și Directiva 79/7/CEE(13)),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la aplicarea principiului egalității de remunerare între bărbați și femei, pentru muncă egală sau pentru o muncă de valoare egală(14),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2013 referitoare la impactul crizei economice asupra egalității de gen și a drepturilor femeilor(15),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 iunie 2013 referitoare la mobilitatea educațională și ocupațională a femeilor în UE(16),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2013 referitoare la eliminarea stereotipurilor de gen în UE(17),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 februarie 2013 referitoare la cea de-a 57-a sesiune a Consiliului Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului: eliminarea și prevenirea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a fetelor(18),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2012 referitoare la condițiile de muncă ale femeilor din sectorul serviciilor(19),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 mai 2012 conținând recomandări adresate Comisiei privind aplicarea principiului remunerării egale a bărbaților și femeilor pentru muncă egală sau muncă de valoare egală(20),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 februarie 2010 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană - 2009(21), cea din 8 martie 2011 referitoare la egalitatea dintre femei și bărbați în Uniunea Europeană - 2010(22) și cea din 13 martie 2012 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană - 2011(23),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2011 referitoare la femei și conducerea întreprinderilor(24),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 aprilie 2011 referitoare la prioritățile și structura unui nou cadru al politicii UE de combatere a violenței împotriva femeilor(25),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2011 referitoare la sărăcia în rândul femeilor în Uniunea Europeană(26),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 iunie 2010 referitoare la aspectele de gen ale recesiunii economice și crizei financiare(27),

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 februarie 2009 privind nediscriminarea pe criterii de sex și solidaritatea intergenerațională(28),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 februarie 2014 referitoare la exploatarea sexuală și prostituția - impactul acestora asupra egalității de gen(29),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 octombrie 2005 privind femeile și sărăcia în Uniunea Europeană(30),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la combaterea violenței împotriva femeilor(31),

–  având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 92/85/CEE a Consiliului privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează (Directiva privind concediul de maternitate (COM(2008)0637),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 20 mai 2014 referitoare la egalitatea de gen în sport,

–  având în vedere Directiva 2006/54/CE privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă(32),

–  având în vedere raportul intermediar al Comisiei privind obiectivele de la Barcelona, intitulat ,,Dezvoltarea unor facilități de îngrijire a copiilor pentru copiii mici din Europa pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii” din 3 iunie 2013,

–  având în vedere raportul Comisiei din septembrie 2014 intitulat ,,Date statistice referitoare la antreprenoriatul feminin în Europa”,

–  având în vedere studiul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) din martie 2014, intitulat ,,Violența împotriva femeilor: studiu la nivelul întregii UE”, care pentru prima dată oferă date cu privire la amploarea, natura și consecințele diferitelor forme de violență împotriva femeilor, precum și răspunsurile victimelor la incidentele violente și cunoașterea acestor drepturi de către femei,

–  având în vedere articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene referitor la sănătatea publică și în special alineatul (7) care prevede că „acțiunea Uniunii respectă responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește definirea politicii lor de sănătate, precum și organizarea și prestarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală”,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0015/2015),

A.  întrucât egalitatea între femei și bărbați este un principiu fundamental al UE, recunoscut în tratate începând cu Tratatul de la Roma din 1957 și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; întrucât, în ciuda faptului că Uniunea Europeană a adoptat numeroase texte pentru a asigura egalitatea de șanse și de tratament pentru bărbați și femei și combaterea tuturor formelor de discriminare pe motive de sex și că Uniunea și-a stabilit sarcina specifică de integrare a egalității de gen în toate activitățile, progresele înregistrate rămân insuficiente iar multe inegalități persistă încă;

B.  întrucât principiul egalității de tratament între femei și bărbați presupune absența oricărei discriminări, directă sau indirectă și în legătură cu maternitatea, paternitatea și împărțirea obligațiilor familiale;

C.  întrucât este esențial să se țină seama de formele de discriminare multiplă și intersecțională suferite de numeroase femei și fete din Europa (pe motive de dizabilitate, proveniență din familii de migranți, origine etnică, vârstă, orientare sexuală, identitate de gen, graviditate, statut locativ, nivel scăzut de educație, statut de victimă a violențelor), precum și de faptul că aceste condiții s-au înrăutățit în ultimii ani;

D.  întrucât Strategia Europa 2020 pentru transformarea Europei într-o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii include obiective ambițioase, cum ar fi o rată de ocupare de 75 % și reducerea cu cel puțin 20 de milioane, până în 2020, a numărului de persoane care trăiesc în sărăcie sau sunt expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială - obiective ce pot fi atinse numai dacă statele membre aplică politici inovatoare în favoarea unei veritabile egalități de gen;

E.  întrucât politicile de consolidare fiscală urmate de statele membre afectează mai ales sectorul public, unde femeile sunt mai numeroase și deci, sunt și cele mai afectate, situație care a determinat o dublă sancțiune, întrucât aceste politici conduc la o mai mare nesiguranță a locurilor de muncă, în special prin creșterea ocupării cu fracțiune de normă și a numărului de contracte temporare (32 % în rândul femeilor, comparativ cu 8,2 % în rândul bărbaților), precum și la o diminuare a salariilor;

F.  întrucât sărăcia și excluziunea afectează un număr mai mare de femei decât de bărbați, în special femeile în vârstă (care au o pensie medie mai mică cu 39%) și mamele singure; întrucât, din motive care țin de viața familială, femeile lucrează mai des decât bărbații cu fracțiune de normă, cu un contract de muncă pe perioadă scurtă sau pe perioadă determinată și întrucât sărăcia femeilor se datorează în mare parte precarității locurilor lor de muncă;

G.  întrucât combaterea sărăciei constituie unul dintre cele cinci obiective măsurabile propuse pentru EU 2020; întrucât Orientarea integrată nr. 10 din cadrul Strategiei Europa 2020 (promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei) încurajează adoptarea de politici naționale de protejare a femeilor, în special, în fața riscului de sărăci, asigurând siguranța venitului pentru familiile monoparentale și femeile în vârstă;

H.  întrucât scăderea ratei natalității în UE a fost exacerbată de criză, dat fiind faptul că șomajul, situațiile precare și incertitudinea cu privire la viitor și la economie au determinat cuplurile și în special femeile mai tinere să amâne nașterea unui copil, consolidând astfel, și mai mult tendința de îmbătrânire populației în UE;

I.  întrucât actualul sistem de impozitare din unele state membre reflectă o concepție limitativă a familiei, avantajând familiile în care este angajată o numai unul dintre părinți astfel că, în multe cazuri, descurajează angajarea femeilor și nu oferă un sprijin suficient familiilor monoparentale, celor numeroase și celor care au persoane dependente în îngrijire;

J.  întrucât, deși femeile reprezintă aproape 60 % din absolvenții din UE, reprezentarea lor în pozițiile superioare din administrație și în cele decizionale este disproporționat de mică, iar proporția de femei în domeniile științifice și cele inginerești în UE este mai mică de 33 %, în timp ce femeile reprezintă aproape 80% din forța de muncă în sănătate, educație și în sectoarele sociale;

K.  întrucât în câmpul muncii există o segregare orizontală puternică sau o divizare specifică de gen, aproape jumătate din femeile pe piața muncii fiind concentrate în 10 dintre cele 130 de ocupații enumerate în clasificarea internațională standard a ocupațiilor (ISCO) elaborată de Organizația Internațională a Muncii (OIM), iar doar 16 % din lucrători au locuri de muncă în sectoare în care există o proporție egală a bărbaților și femeilor;

L.  întrucât rolul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care reprezintă 99 % din întreprinderile europene și oferă două din trei locuri de muncă din sectorul privat, este crucial pentru realizarea Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; întrucât doar 31 % dintre antreprenorii din UE sunt femei; întrucât rata antreprenoriatului în rândul femeilor din UE este de 10 %, comparativ cu 19 % la nivelul bărbaților; întrucât este necesar să se promoveze și să se sprijine creșterea antreprenoriatului în rândul femeilor;

M.  întrucât aproximativ 42 % din cei implicați în mod regulat în agricultură în UE sunt femei, iar 3 din 10 ferme din Europa sunt conduse de femei; întrucât promovarea egalității de șanse între femei și bărbați, asigurându-se totodată o mai mare participare a femeilor la viața economică și socială, în special în agricultură, trebuie să fie preocupări constante în Europa;

N.  întrucât rata de ocupare a femeilor este de 63 %; întrucât diferența de remunerare între bărbați și femei este de 16,4 %; întrucât 73 % dintre membrii parlamentelor naționale sunt bărbați iar femeile reprezintă 17,8 % dintre membrii consiliilor de administrație ale întreprinderilor mari, ele alocând un timp de trei ori mai mare decât bărbații pentru activitățile domestice (cum ar fi îngrijirea copiilor, a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu dizabilități sau alte treburi domestice);

O.  întrucât 37 % dintre membrii Parlamentul European nou ales, 9 din cei 28 de comisari noi și 7 din cei 28 de judecători de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene sunt femei;

P.  întrucât rata șomajului în rândul femeilor este subevaluată, având în vedere că multe femei nu sunt înregistrate ca șomere, în special cele care locuiesc în zone rurale sau izolate și multe dintre acestea se dedică exclusiv muncii în gospodărie și îngrijirii copiilor; întrucât această situație conduce la o disparitate în ceea ce privește accesul la servicii publice (beneficii, pensii, concediu de maternitate, concediu medical, acces la securitate socială etc.);

Q.  întrucât, dacă se continuă tendința actuală, obiectivul de ocupare a forței de muncă feminină de 75 % ar fi îndeplinit în 2038, iar egalitatea de remunerare ar deveni realitate în 2084; întrucât paritatea în parlamentele naționale, în instituțiile europene și în consiliile de administrație ale întreprinderilor europene ar fi posibilă în 2034, iar pentru o repartiție egală a sarcinilor domestice ar trebui să așteptăm până în 2054;

R.  întrucât absența unei promovări a politicilor de conciliere a vieții profesionale cu viața privată, în general, precum și, în special, lipsa unor structuri de îngrijire a copiilor, a vârstnicilor și a altor persoane dependente reprezentă obstacole majore pentru independența economică a femeilor, ocuparea unor posturi de conducere, precum și pentru participarea egală a femeilor și a bărbaților pe piața muncii, inclusiv ca mijloc de prevenire și de reducere a sărăciei;

S.  întrucât împărțirea responsabilităților familiale și domestice între femei și bărbați, în special prin creșterea utilizării concediului parental și de paternitate, este o condiție indispensabilă pentru promovarea și realizarea egalității de gen; întrucât un sfert dintre statele membre nu oferă concediu de paternitate;

T.  întrucât rolurile de gen tradiționale și stereotipurile de gen continuă să aibă o influență mare asupra împărțirii rolurilor între femei și bărbați în gospodărie, la locul de muncă și în societate în general, limitând astfel, opțiunile de angajare a femeilor, precum și dezvoltarea lor personală și profesională, împiedicându-le să își valorifice la maximum potențialul ca persoane și ca actori economici;

U.  întrucât mass-media poate juca un rol important atât în diseminarea stereotipurilor, în degradarea imaginii femeilor și în sexualizarea excesivă a fetițelor, dar și în depășirea stereotipurilor de gen, în promovarea participării femeilor la procesul decizional și în promovarea egalității de gen;

V.  întrucât Consiliul nu a adoptat încă o poziție oficială, în urma adoptării a două rezoluții legislative ale Parlamentului European pe teme de o importanță capitală pentru egalitatea de gen - cea din 20 octombrie 2010 referitoare la propunerea de directivă privind concediul de maternitate și cea din 20 noiembrie 2013 referitoare la propunerea de directivă privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă și măsuri conexe;

W.  întrucât în raportul său privind aplicarea Directivei 2006/54/CE din 6 decembrie 2013, Comisia a pus în discuție alinierea legislației naționale din 26 state membre cu noile dispoziții ale directivei(33);

X.  întrucât, potrivit sondajului Agenției pentru drepturile fundamentale din martie 2014, una din trei femei în UE a fost agresată fizic și/sau sexual, în timp ce una din cinci a suferit violențe fizice după vârsta de 15 ani și aproape una din două femei a cunoscut violența psihologică; întrucât violența împotriva femeilor constituie o încălcare a drepturilor fundamentale cu posibile consecințe psihologice grave, care afectează toate straturile societății, indiferent de vârstă, nivel de educație, venituri, poziție socială și țară de proveniență sau reședință, și este una dintre infracțiunile cel mai puțin reclamate; întrucât violența împotriva femeilor este principalul obstacol în calea egalității dintre femei și bărbați;

Y.  întrucât violența împotriva femeilor și a fetelor pe internet este în creștere, iar comportamentul minorilor pe rețelele sociale în această privință este cu adevărat îngrijorător;

Z.  întrucât Strategia UE în vederea eradicării traficului de persoane va lua sfârșit în 2016; întrucât, potrivit raportului Eurostat din 2014 privind traficul de ființe umane, marea majoritate (80 %) dintre victimele înregistrate ale traficului de ființe umane în UE sunt femei și fete;

AA.  întrucât șase state membre ale Uniunii Europene nu au semnat încă Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) și numai opt state membre au ratificat-o;

AB.  întrucât colectarea de date comparabile și fiabile, defalcate pe gen este deosebit de importantă în contextul elaborării politicilor publice naționale și ale UE, mai ales în ceea ce privește violența împotriva femeilor;

AC.  întrucât femeile au probleme de sănătate specifice și constituie mai rar subiectul trialurilor clinice decât bărbații, iar aceste diferențe au implicații importante pentru sănătatea femeilor;

AD.  întrucât fetele și femeile, în special cele cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, sunt mai puțin implicate decât băieții și bărbații în activitatea fizică și întrucât sportul este un mijloc de autoexprimare și împlinire, precum și o forță din perspectiva cetățeniei și a solidarității, iar practicarea regulată a unui sport îmbunătățește sănătatea fizică și mentală; întrucât violențele împotriva femeilor, aplicarea de stereotipuri, diferențele de remunerare și obstacolele în calea implicării femeilor în management se înregistrează și în domeniul sportului;

AE.  întrucât drepturile sexuale și reproductive sunt drepturi fundamentale ale omului și trebuie luate în considerare în cadrul programului de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății;

AF.  întrucât elaborarea și implementarea politicilor privind sănătatea sexuală și a reproducerii și a drepturilor aferente este de competența statelor membre;

AG.  întrucât raportul anual privind egalitatea între femei și bărbați, pregătit de Comisia Europeană, reprezintă un instrument de importanță capitală pentru a analiza evoluția situației femeilor în Europa,

Egalitatea între femei și bărbați din perspectiva Strategiei Europa 2020

1.  invită instituțiile UE și statele membre să integreze perspectiva de gen, drepturile femeilor și egalitatea de șanse în elaborarea politicilor și a procedurilor bugetare, precum și în aplicarea programelor și acțiunilor UE, prin măsuri proactive, în special în legătură cu pachete de stimulare a creșterii, efectuând punctual evaluări de impact din perspectiva genului;

2.  deplânge faptul că obiectivele Strategiei pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015 vor fi în curând ratate, în special în ceea ce privește independența economică, parțial și datorită retragerii propunerii de Directivă privind concediul de maternitate; subliniază că, în același timp, diferențele economice dintre bărbați și femei au crescut treptat;

3.  invită Consiliul, Comisia și statele membre să integreze un pilon de gen în cadrul Strategiei Europa 2020 pentru a măsura progresele în reducerea diferențelor de gen în ocuparea forței de muncă și pentru a facilita transformarea măsurilor de politică din analiza anuală a creșterii în recomandări specifice fiecărei țări;

4.  invită Comisia și statele membre să elaboreze un plan general de investiții în infrastructura socială, întrucât s-a estimat că un plan de investiții cu o dimensiune de gen ar conduce la o creștere treptată a PIB-ului european cu 2,4 % mai mare până în 2018, decât fără acest plan de investiții;

5.  observă că participarea egală a bărbaților și a femeilor pe piața muncii ar putea mări în mod semnificativ potențialul economic al UE, confirmându-i totodată, caracterul echitabil și favorabil incluziunii; reamintește faptul că, potrivit previziunilor OCDE, convergența totală a ratelor de participare ar conduce la o creștere de 12,4 % a PIB pe cap de locuitor până în 2030;

6.  subliniază că este imperativă combaterea sărăciei în rândul femeilor, în special al femeilor în vârstă și al mamelor singure, dar și al femeilor care au fost victimele violenței de gen, femeilor cu dizabilități, femeilor migrante și cele care aparțin minorităților; invită, prin urmare, statele membre să implementeze strategii de incluziune mai eficiente și să utilizeze mai eficient resursele alocate politicilor sociale, în special Fondul social european și fondurile structurale;

7.  regretă că eficiența politicilor sociale de reducere a sărăciei a fost mult mai scăzută în 2012 comparativ cu 2005 (o scădere de aproximativ 50 %) în cazul gospodăriilor cu un singur adult, situație în care se află majoritar văduvele și mamele singure; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că eficiența politicilor sociale aplicate în unele state membre reprezintă doar o treime din media europeană; invită statele membre să consolideze politicile sociale care vizează în special șomerii, ca mijloc de combatere a creșterii sărăciei, în special în rândul femeilor;

8.  invită Consiliul și Comisia să se ocupe de dimensiunea de gen a sărăciei și a excluziunii sociale; regretă că recomandările specifice de țară adoptate până în prezent ca parte din ciclurile anuale ale semestrului european nu au fost aliniate suficient la obiectivele privind ocuparea forței de muncă și la obiectivele sociale ale Strategiei UE 2020; solicită ca recomandările specifice fiecărei țări să analizeze cauzele structurale ale sărăciei femeilor;

9.  invită Comisia și statele membre să aibă în vedere evoluția structurilor familiale atunci când elaborează politicile fiscale, în special prin sprijinirea financiară a familiilor monoparentale și a persoanelor vârstnice, prin credite fiscale sau prin ajutoare pentru îngrijirea sănătății;

10.  invită statele membre și Comisia să se asigure că egalitatea între femei și bărbați și integrarea perspectivei de gen sunt luate în considerare în fondurile politicii de coeziune a UE și că sunt promovate în întreg procesul de pregătire și implementare a programelor sale, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea, raportarea și evaluarea;

11.  regretă că raportul anual a fost prezentat sub forma unui document de lucru anexat la raportul privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale și îndeamnă Comisia să confere acestui raport întreaga sa legitimitate politică, adoptându-l oficial și ca document de sine stătător;

Egalitatea dintre femei și bărbați în ocuparea forței de muncă și în luarea deciziilor

12.  subliniază necesitatea imperativă de a reduce diferențele de gen în salarizare și acordarea pensiilor, având în vedere și concentrația persistentă a femeilor în locurile de muncă cu fracțiune de normă, cele prost plătite și cele nesigure și asigurând facilități corespunzătoare de îngrijire a copiilor și a altor persoane dependente deplânge faptul că peste o treime dintre femeile care locuiesc în Uniunea Europeană nu primesc niciun tip de pensie; îndeamnă statele membre să garanteze aplicarea integrală a drepturilor care decurg din Directiva 2006/54/CE, inclusiv respectarea principiului egalității de remunerare și al transparenței salariale, și să își revizuiască legislația națională privind egalitatea de tratament pentru a o moderniza și simplifica; solicită Comisiei să continue să evalueze regulat transpunerea directivelor privind egalitatea de gen și invită Comisia să propună o reformare a Directivei 2006/54/CE, cât mai curând posibil, în conformitate cu articolul 32 și pe baza articolului 157 din TFUE, urmând recomandările detaliate prezentate în anexa la Rezoluția Parlamentului European din 24 mai 2012;

13.  deplânge în cei mai fermi termeni faptul că femeile nu primesc același salariu în cazul în care ocupă aceleași locuri de muncă ca bărbații, sau de valoare egală și condamnă totodată segregarea orizontală și verticală; remarcă, de asemenea, faptul că marea majoritate a salariilor mici și aproape toate salariile foarte mici sunt acordate pentru munca cu fracțiune de normă și reamintește că aproximativ 80 % dintre salariații săraci sunt femei; subliniază că, în conformitate cu concluziile evaluării valorii adăugate europene, o scădere de un punct procentual a diferențelor de remunerare între bărbați și femei va produce o creștere economică de 0,1 %, ceea ce înseamnă că reducerea acestei diferențe este de o importanță crucială în contextul actual de recesiune economică; solicită, în consecință, statelor membre, angajatorilor și mișcărilor sindicale să elaboreze și să implementeze instrumente utile, specifice de evaluare a locului de muncă, pentru a facilita stabilirea muncii cu valoare egală și pentru a asigura astfel, remunerarea egală a femeilor și bărbaților;

14.  invită Comisia și statele membre să implementeze politici proactive vizând locuri de muncă de calitate pentru femei, pentru a realiza obiectivele Strategiei Europa 2020, prin combaterea stereotipurilor, a segregării profesionale verticale și orizontale, încurajând tranziția de la munca cu fracțiune de normă la cea cu normă întreagă, concentrându-se în special pe tinerii NEET (tinerii care nu sunt nici în sistemul educativ, nici în câmpul muncii); invită statele membre să stabilească obiective specifice privind ocuparea forței de muncă în cadrul programelor lor naționale de reformă, pentru a se asigura că femeile beneficiază de aceleași oportunități pe piața muncii ca și bărbații;

15.  solicită Comisiei și statelor membre să implementeze politici proactive care să încurajeze femeile să îmbrățișeze cariere în știință și care să promoveze, în special prin campanii de informare și de conștientizare, participarea femeilor la sectoarele de activitate considerate tipic „masculine”, în special sectorul științelor și al noilor tehnologii, pentru a profita din plin de capitalul uman pe care îl reprezintă femeile din Europa; insistă în special asupra noilor posibilități oferite de TIC și recomandă Comisiei să se asigure că perspectiva de gen este integral integrată în prioritatea care îi este acordată agendei digitale în următorii cinci ani;

16.  subliniază că independența financiară reprezintă un mijloc esențial de asigurare a egalității și că antreprenoriatul în rândul femeilor constituie un potențial subestimat și insuficient exploatat pentru creșterea economică și competitivitate în Uniunea Europeană; solicită, prin urmare, Institutului European pentru Egalitatea de Gen (EIGE) să colecteze date mai multe și mai bune privind antreprenoriatul în rândul femeilor; invită statele membre, Comisia și alte structuri relevante, cum ar fi camerele de comerț și industrie să încurajeze, să promoveze și să sprijine antreprenoriatul în rândul femeilor prin facilitarea accesului la credite, reducerea birocrației și a altor obstacole pentru femeile care încep o afacere, integrând o perspectivă de gen în politicile lor în domeniu, promovând crearea unei platforme unice multilingve de date electronice și de schimb pentru antreprenoarele în domeniul social și sprijinind rețelele de mentorat la nivel regional și european;

17.  consideră că pentru a ajuta femeile să revină pe piața muncii este nevoie de o politică multidimensională (implicând formarea profesională și învățarea pe tot parcursul vieții, precum și promovarea unei ocupări a forței de muncă mai stabile și a unor modele de muncă adaptate) și atrage atenția asupra prevalenței tot mai mari a orelor de lucru flexibile; subliniază că cea mai mare cerere de ore de muncă flexibile se înregistrează în rândul lucrătorilor cu fracțiune de normă, majoritatea acestora fiind femei; insistă, așadar, asupra necesității de a apăra dreptul la negociere colectivă deoarece acesta contribuie la combaterea discriminării, precum și apărarea și consolidarea drepturilor;

18.  subliniază că o mai mare flexibilitate a măsurilor privind munca mărește posibilitățile femeilor de a participa activ pe piața muncii, dar remarcă faptul că flexibilitatea poate avea și un impact negativ asupra salariilor și a pensiilor femeilor; subliniază, așadar, necesitatea formulării unor propuneri concrete în vederea reconcilierii vieții profesionale, a vieții private și vieții de familie, de asemenea, prin încurajarea împărțirii mai echilibrate a responsabilităților ocupaționale, familiale și sociale între bărbați și femei, în special în domeniul asistenței acordate persoanelor dependente și al îngrijirii copiilor;

19.  solicită statelor membre să includă, în cadrul programelor de dezvoltare rurală, strategii care stimulează crearea unor locuri de muncă pentru femei în zonele rurale, care să le garanteze pensii decente, politici care să favorizeze reprezentarea femeilor în forumurile politice, economice și sociale din acest sector și promovarea egalității de șanse în zonele rurale în conformitate cu multifuncționalitatea agriculturii;

20.  subliniază consensul din ce în ce mai mare la nivelul UE în ceea ce privește necesitatea de a promova egalitatea de gen, printre altele și prin participarea femeilor la luarea deciziilor economice și politice, având în vedere și că acest fapt reflectă în prezent un deficit democratic, ceea ce este o chestiune legată de drepturile fundamentale și de democrație; salută așadar, sistemul legislativ al parității și al cotelor de gen introdus în unele state membre și solicită Consiliului să adopte o poziție referitoare la propunerea de directivă privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă, pentru a accelera procesul legislativ; solicită Consiliului și Comisiei să adopte măsurile necesare pentru a încuraja statele membre să adopte măsurile necesare care să facă posibilă participarea de pe poziții egale a femeilor și a bărbaților la diferitele paliere decizionale; solicită instituțiilor UE să facă tot posibilul să garanteze egalitatea de gen în cadrul colegiului comisarilor și la nivelul funcțiilor înalte din cadrul instituțiilor, agențiilor, institutelor și organismelor comunitare;

21.  invită Comisia Europeană și statele membre să studieze posibilitatea de a include clauze de gen în procedurile de licitație în domeniul achizițiilor publice, pentru a încuraja întreprinderile să urmărească egalitatea de gen în rândurile lor; recunoaște că această idee nu poate fi dezvoltată decât în cadrul respectării legislației UE în domeniul concurenței;

Reconcilierea vieții profesionale cu viața privată

22.  felicită Suedia, Belgia, Franța, Slovenia, Danemarca și Regatul Unit pentru că au realizat obiectivele de la Barcelona și invită celelalte state membre să își continue eforturile; invită statele membre să depășească obiectivele de la Barcelona, adoptând o abordare mai sistematică și mai integrată în raport cu educația și serviciile de îngrijire preșcolară, între autoritățile naționale și locale, în special pentru copiii foarte mici cu vârsta sub trei ani; invită Comisia să continue să acorde sprijin financiar statelor membre pentru a le oferi sisteme de îngrijire, în special creșe, convenabile ca preț pentru părinți, inclusiv prin intermediul înființării acestor structuri la locul de muncă; întrucât concilierea proiectelor familiale cu viața privată și cu ambițiile profesionale nu poate fi realizată decât dacă persoanele în cauză au o adevărată libertate de alegere pe plan economic și social, dacă sunt sprijinite prin adoptarea unor decizii politice și economice la nivelul UE și național fără implicații negative, și dacă sunt disponibile infrastructurile necesare; solicită statelor membre să mărească bugetul destinat asistenței copiilor, în special prin extinderea rețelei publice de servicii de îngrijire de zi, de grădinițe și de servicii care oferă activități extracurriculare pentru copii; invită, de asemenea, Comisia să se ocupe de problema absenței structurilor de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile în recomandările specifice fiecărei țări;

23.  deplânge faptul că, în pofida finanțării UE disponibile (au fost alocate 3,2 miliarde de euro din fondurile structurale 2007-2013 pentru sprijinirea statelor membre în dezvoltarea de structuri pentru îngrijirea copiilor și promovarea locurilor de muncă pentru femei), unele state membre au efectuat reduceri bugetare care afectează disponibilitatea (ca urmare a închiderii unor creșe), calitatea (mai puțin personal decât este necesar) serviciilor de îngrijire a copiilor, făcându-le mai costisitoare;

24.  solicită Comisiei și statelor membre să instituie un concediu de paternitate remunerat, de cel puțin 10 zile lucrătoare, și să promoveze măsuri legislative și nelegislative, care să permită bărbaților, mai ales taților, să își exercite dreptul de a concilia activitatea profesională cu viața privată, în special prin promovarea concediului pentru creșterea copilului, care trebuie luat fie de mamă fie de tată, fără a putea fi transferat între cei doi părinți, până când copilul ajunge la o anumită vârstă;

25.  regretă blocajul Consiliului în legătură cu Directiva privind concediul de maternitate; îndeamnă statele membre să reia negocierile și își reafirmă voința de a coopera;

26.  solicită statelor membre să asigure servicii accesibile, flexibile, de calitate și cu un acces facil pentru îngrijirea persoanelor care nu se pot descurca singure în activitățile cotidiene din cauza lipsei unei autonomii funcționale suficiente, pentru a putea concilia viața profesională cu viața personală și cea de familie;

Combaterea violenței față de femei

27.  invită Comisia să încurajeze ratificările la nivel național și să lanseze procedura de aderare a UE la Convenția de la Istanbul, cât mai curând posibil; constată că aderarea imediată a tuturor statelor membre la Convenția de la Istanbul va contribui la elaborarea unei politici integrate și la promovarea cooperării internaționale în materie de combatere a oricărei forme de violență împotriva femeilor;

28.  reiterează solicitarea adresată Comisiei de a prezenta, în temeiul articolul 84 din TFUE, o propunere legislativă care să instituie măsuri de promovare și susținere a acțiunii statelor membre în domeniul prevenirii violenței împotriva femeilor și a fetelor, sprijinind un cadru de politică cuprinzător și eficient privind violența de gen, punând accentul pe prevenirea, urmărirea penală a făptuitorilor, protejarea victimelor și oferirea unor servicii corespunzătoare și adecvate, precum și predând în școli chestiunile privitoare la egalitate și introducând pedepse pentru comportamentul discriminator și violent față de femei; invită, de asemenea, statele membre să acționeze sistematic în ceea ce privește încurajarea femeilor să raporteze actele de violență autorităților și educarea și formarea specialiștilor care se ocupă de victime;

29.  invită Comisia să se asigure că comunicarea sa privind eliminarea mutilării genitale feminine este implementată eficient și are resursele adecvate;

30.  solicită Consiliului să aplice „clauza pasarelă” și să adopte o decizie unanimă care să definească violența de gen ca unul dintre domeniile infracționale indicate la articolul 83 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care include deja traficul de ființe umane și exploatarea sexuală a femeilor și a copiilor;

31.  invită Comisia Europeană să reglementeze mai bine piața digitală cu scopul de a proteja femeile și fetele împotriva violenței pe internet;

32.  recomandă statelor membre ca în planurile lor de acțiune naționale vizând eliminarea violenței domestice să prevadă obligația de a sprijini femeile migrante fără forme legale în exact același mod ca și femeile cu ședere legală, fără nicio obligație de a raporta autorităților astfel de cazuri;

33.  recomandă statelor membre să își consolideze serviciile publice gratuite de sănătate pentru a sprijini toate femeile victime ale violențelor, inclusiv refugiatele, mărind capacitatea acestor servicii de a oferi asistență specializată femeilor de diferite naționalități, precum și femeilor cu dizabilități;

34.  reiterează apelul adresat Comisiei și statelor membre de a declara un An european pentru combaterea violenței împotriva femeilor în 2016, prin asigurarea unor resurse suficiente pentru campaniile de conștientizare; subliniază că, în acest sens, este necesar să se asigure formarea adecvată a autorităților și serviciilor interesate, precum și a agenților de poliție, medicilor, magistraților, avocaților, profesorilor și tuturor acelora care, prin funcția lor, ar putea acorda un ajutor femeilor care au fost victime ale violenței;

35.  solicită Comisiei ca, ținând seama de faptul că termenul pentru transpunerea Directivei 2011/99/UE privind ordinul european de protecție, de către statele membre expiră la 11 ianuarie 2015, să creeze un registru european al ordinelor europene de protecție;

36.  recunoaște că, în regiunile afectate de război, violența împotriva femeilor constituie o încălcare clară a drepturilor fundamentale ale acestora și un tratament degradant și umilitor aplicat femeilor; subliniază că egalitatea de gen este un factor esențial pentru instituirea păcii, fiind o expresie a necesității de a preveni, dar și de a combate acest tip de fenomene care afectează femeile;

37.  invită EIGE, FRA și Eurostat să continue să colecteze date comparabile, mai ales date armonizate privind violența, oferind astfel, statelor membre și Comisiei instrumentele necesare pentru elaborarea unor politici eficiente; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să își concentreze atenția asupra situației din statele membre cu privire la mecanismele instituționale pentru promovarea egalității de gen, astfel încât criza economică și reformele realizate cu această ocazie să nu afecteze respectivele mecanisme, având în vedere că fără astfel de mecanisme nu se poate transpune în practică prioritatea orizontală a egalității de gen în cadrul politicilor desfășurate, împreună cu mijloacele specifice de soluționare;

38.  solicită Comisiei să protejeze programul Daphne, atât la nivelul finanțării, cât și al vizibilității sale, în cadrul programului Drepturi și Cetățenie, pentru a se asigura că asociațiile care urmăresc combaterea violenței împotriva femeilor își continuă activitatea;

39.  solicită din nou Comisiei Europene să creeze un Observator european al violenței de gen (în cadrul actualului Institut european pentru egalitatea de gen), care să fie condus de un coordonator european în domeniul prevenirii violenței împotriva femeilor și a fetelor;

40.  îndeamnă Comisia să condamne cu tărie campanile mass-media sau alte comunicări care ilustrează victimele violenței sexuale ca fiind responsabile pentru aceste acțiuni, întrucât aceste prezumții contravin tuturor principiilor de bază ale egalității de gen;

Combaterea stereotipurilor de gen

41.  subliniază rolul semnificativ pe care îl are educația în combaterea stereotipurilor de gen și pentru a pune capăt discriminărilor de gen; insistă asupra necesității de a include băieții și bărbații în promovarea drepturilor femeilor și a egalității de gen; solicită Comisiei să ia măsuri politice decisive pentru a combate stereotipurile de gen și propune statelor membre să facă campanii de conștientizare a egalității de drepturi și de oportunități între femei și bărbați în sistemele lor educaționale;

42.  solicită Consiliului și Comisiei Europene să adopte măsuri pentru ca platformele de comunicare socială să nu folosească limbajul într-un mod sexist, să se asigure că femeile participă activ și că sunt reprezentate în mod echilibrat, precum și să garanteze că există imagini variate ale ambelor sexe, care depășesc noțiunile generale de frumusețe și stereotipurile sexiste privind rolurile îndeplinite în diferite domenii ale vieții, în special în cazurile în care conținuturile vizează copii și tineri;

43.  invită statele membre și organismele de reglementare a mass-mediei de la nivel național să acorde atenție locului acordat femeilor în mass-media, în special în televiziune, din punct de vedere atât cantitativ, cât și calitativ, asigurând mai ales respectarea demnității femeilor, netransmiterea stereotipurilor de gen și neparticiparea la hipersexualizarea fetelor;

44.  solicită statelor membre, ca urmare a adoptării concluziilor Consiliului privind egalitatea de gen în sport, să exploateze pe deplin posibilitățile oferite de sport pentru promovarea egalității de gen, în special prin definirea unor planuri de acțiune concrete vizând combaterea stereotipurilor și a violenței, favorizarea egalității între sportivii și sportivele profesioniste și promovarea sportului în rândul femeilor;

Provocări la nivelul societății

45.  subliniază că diverse studii arată că rata avorturilor este similară în țările în care procedura este legală și în cele în care este interzisă, fiind chiar mai mare în cele din urmă (Organizația mondială a sănătății, 2014);

46.  remarcă faptul că elaborarea și implementarea politicilor privind sănătatea sexuală și a reproducerii și a drepturilor aferente este de competența statelor membre; subliniază, însă, că UE poate contribui la promovarea celor mai bune practici în rândul statelor membre;

47.  insistă asupra faptului că femeile trebuie să aibă controlul asupra sănătății și drepturilor lor sexuale și reproductive, în special printr-un acces facil la contracepție și avort; sprijină așadar, măsurile și acțiunile menite să îmbunătățească accesul femeilor la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă și informarea femeilor cu privire la drepturile lor și la serviciile disponibile; invită statele membre și Comisia să adopte măsuri și acțiuni prin care să facă bărbații conștienți de responsabilitățile lor în chestiunile sexuale și reproductive;

48.  subliniază importanța politicilor active de prevenire, educare și informare adresate adolescenților, tinerelor și adulților, asigurându-se că populația se bucură de o bună sănătate sexuală și reproductivă, evitând astfel bolile cu transmitere sexuală și sarcinile nedorite;

49.  invită statele membre ca, atunci când aplică Regulamentul (UE) nr. 536/2014 în cazul trialurilor clinice ale medicamentelor de uz uman, să asigure egalitatea reprezentării femeilor și a bărbaților, acordând o atenție deosebită transparenței în ceea ce privește structura de gen a participanților; invită Comisia, atunci când analizează punerea în aplicare corespunzătoare a acestui regulament, să monitorizeze în mod specific egalitatea între bărbați și femei;

50.  reamintește că la 22 ianuarie 2011 UE a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, potrivit căreia membrii semnatari se angajează să asigure și să promoveze exercitarea deplină a tuturor drepturilor omului și libertăților fundamentale pentru toate persoanele cu handicap, fără niciun fel de discriminare pe bază de handicap, și să se abțină de la orice act sau practică aflată în contradicție cu convenția;

Egalitatea între femei și bărbați în relațiile externe ale UE

51.  solicită Comisiei să promoveze ferm egalitatea de gen în cadrul relațiilor externe dintre Uniune și țările terțe, consolidând astfel, o abordare strategică globală în materie de egalitate; în acest context, este important, de asemenea, să se consolideze cooperarea cu organizațiile internaționale și regionale în vederea promovării egalității de gen și a unei mai bune conștientizări a drepturilor femeilor;

52.  invită UE să combată politicile care stabilesc o dependență între membrii de familie în cadrul reîntregirii familiei și invită UE și statele sale membre să acorde femeilor migrante statut de rezident autonom, îndeosebi în cazurile de violență domestică;

53.  invită Comisia Europeană să garanteze introducerea egalității de gen și a drepturilor femeilor în toate acordurile de parteneriat cu țările terțe;

o
o   o

54.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.

(1) JO L 181, 29.6.2013, p. 4.
(2) JO L 315, 14.11.2012, p. 57.
(3) JO L 338, 21.12.2011, p. 2.
(4) JO L 101, 15.4.2011, p. 1.
(5) Concluziile Consiliului din 7 martie 2011.
(6) Texte adoptate, P7_TA(2014)0105.
(7) JO L 180, 15.7.2010, p. 1.
(8) JO L 68, 18.3.2010, p. 13.
(9) JO L 204, 26.7.2006, p. 23.
(10) JO L 373, 21.12.2004, p. 37.
(11) JO L 348, 28.11.1992, p. 1.
(12) JO L 359, 19.12.1986, p. 56.
(13) JO L 6, 10.1.1979, p. 24.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2013)0375.
(15) Texte adoptate, P7_TA(2013)0073.
(16) Texte adoptate, P7_TA(2013)0247.
(17) Texte adoptate, P7_TA(2013)0074.
(18) Texte adoptate, P7_TA(2013)0045.
(19) JO C 353 E, 3.12.2013, p. 47.
(20) JO C 264 E, 13.9.2013, p. 75.
(21) JO C 341 E, 16.12.2010, p. 35.
(22) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 65.
(23)3 JO C 251 E, 31.8.2013, p. 1.
(24) JO C 33 E, 5.2.2013, p. 134.
(25) JO C 296 E, 2.10.2012, p. 26.
(26) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 77.
(27) JO C 236 E, 12.8.2011, p. 79.
(28) JO C 67 E, 18.3.2010, p. 31.
(29) Texte adoptate, P7_TA(2014)0162.
(30) JO C 233 E, 28. 9.2006, p. 130.
(31) Texte adoptate, P7_TA(2014)0126.
(32) JO L 204, 26.7.2006, p. 23.
(33) Raport privind aplicarea Directivei 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (reformă)(COM(2013)0861);


Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței
PDF 460kWORD 188k
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței (2014/2158(INI))
P8_TA(2015)0051A8-0019/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere raportul Comisiei din 6 mai 2014 privind politica în domeniul concurenței 2013 (COM(2014)0249) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2014)0148),

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 101-109,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat(1),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 169/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind aplicarea regulilor de concurență transporturilor feroviare, rutiere și pe căile navigabile interioare(2),

–  având în vedere Directiva 2014/104/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 noiembrie 2014 privind anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire în temeiul dreptului național în cazul încălcărilor dispozițiilor dreptului concurenței al statelor membre și al Uniunii Europene(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 iunie 2013 privind cuantificarea pagubelor în cadrul acțiunilor în despăgubire întemeiate pe încălcări ale articolului 101 sau 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(4),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 4 februarie 2011 intitulat „Consultarea publică: Către o abordare europeană coerentă în materie de recursuri colective” (SEC(2011)0173),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 iunie 2013 intitulată „Către un cadru orizontal la nivel european pentru acțiunile colective” (COM(2013)0401),

–  având în vedere recomandarea Comisiei 2013/396/UE din 11 iunie 2013 privind principiile comune pentru mecanismele de recurs colectiv în acțiunile în încetare și în despăgubiri din statele membre în ceea ce privește încălcările drepturilor ce decurg din legislația Uniunii(5),

–  având în vedere studiul publicat în iunie 2012 de departamentul tematic din cadrul Direcției Generale Politici Interne intitulat „Acțiunile colective în cazul încălcărilor normelor antitrust”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 iunie 2013 publicată în conformitate cu articolul 27 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului în cauza AT.39740 – Google(6),

–  având în vedere angajamentele asumate de Comisie în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului în cauza COMP/39.398 – Visa MIF,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi(7) (Regulamentul CE privind concentrările economice),

–  având în vedere consultarea organizată de Comisie la 27 martie 2013 privind controlul exercitat de UE asupra concentrărilor economice – proiect de revizuire a procedurii simplificate și a regulamentului de punere în aplicare a Regulamentului privind concentrările economice,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 octombrie 2008 privind aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul măsurilor adoptate în legătură cu instituțiile financiare în contextul actualei crize financiare mondiale(8) (Comunicarea privind sectorul bancar),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 decembrie 2008 intitulată „Recapitalizarea instituțiilor financiare în contextul actualei crize financiare: limitarea ajutorului la minimul necesar și garanții împotriva denaturărilor nejustificate ale concurenței” (Comunicarea privind recapitalizarea)(9),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 februarie 2009 privind tratarea activelor depreciate în sectorul bancar comunitar(10) (Comunicarea privind activele depreciate),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 iulie 2009 privind restabilirea viabilității și evaluarea măsurilor de restructurare luate în sectorul financiar, în contextul crizei actuale, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat(11) (Comunicarea privind restructurarea),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 decembrie 2008 privind un cadru comunitar temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanțare în contextul actualei crize financiare și economice(12) (Cadrul temporar original),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 decembrie 2010 intitulată „Cadru temporar al Uniunii pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanțare în contextul actualei crize financiare și economice”(13) (noul cadru temporar, care îl înlocuiește pe cel expirat la 31 decembrie 2010),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind aplicarea, de la 1 august 2013, a normelor privind ajutoarele de stat în legătură cu măsurile de sprijinire a băncilor în contextul crizei financiare („Comunicarea privind sectorul bancar”)(14),

–  având în vedere documentul elaborat de Comisie în atenția CEF referitor la revizuirea orientărilor privind ajutoarele de stat pentru restructurarea băncilor,

–  având în vedere studiul din iunie 2011 elaborat de departamentul pentru politici al Direcției Generale Politici Interne intitulat „Ajutoarele de stat – norme de criză pentru sectorul financiar și economia reală”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor Uniunii Europene în materie de ajutor de stat în cazul compensației acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general(15),

–  având în vedere Decizia 2012/21/UE a Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general(16),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Cadrul Uniunii Europene pentru ajutoarele de stat sub forma compensațiilor pentru obligația de serviciu public (2011)”(17),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 360/2012 al Comisiei din 25 aprilie 2012 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de minimis acordate întreprinderilor care prestează servicii de interes economic general(18),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2011 referitoare la reforma normelor UE privind ajutoarele de stat aplicabile serviciilor de interes economic general(19),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 februarie 2012 intitulată „Modernizarea ajutoarelor de stat în UE” (COM(2012)0209),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 ianuarie 2013 referitoare la modernizarea ajutoarelor de stat(20),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Consiliului din 30 iulie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 994/98 al Consiliului din 7 mai 1998 de aplicare a articolelor 92 și 93 din Tratatul de instituire a Comunității Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale și a Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători (COM(2012)0730),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 5 iulie 2012 de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (COM(2012)0725),

–  având în vedere orientările Comisiei privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare(21),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 iunie 2013 referitoare la politica regională ca parte a unor sisteme mai ample de ajutoare de stat(22),

–  având în vedere Acordul-cadru din 20 octombrie 2010 privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană(23) (denumit în continuare „acordul-cadru”) și mai ales punctele 9, 12, 15 și 16,

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 februarie 2005 referitoare la cel de-al 23-lea raport al Comisiei privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2003(24), Rezoluția sa din 4 aprilie 2006 referitoare la raportul Comisiei privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2004(25), Rezoluția sa din 19 iunie 2007 referitoare la raportul privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2005(26), Rezoluția sa din 10 martie 2009 referitoare la rapoartele privind politica în domeniul concurenței pentru anii 2006 și 2007(27), Rezoluția sa din 9 martie 2010 referitoare la raportul privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2008(28), Rezoluția sa din 20 ianuarie 2011 referitoare la raportul privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2009(29), Rezoluția sa din 2 februarie 2012 referitoare la Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței(30), Rezoluția sa din 12 iunie 2013 referitoare la Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței(31) și Rezoluția sa din 11 decembrie 2013 referitoare la Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței(32),

–  având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 iunie 2013 intitulat „Către un control mai eficient al concentrărilor economice”,

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei din 9 iulie 2014 intitulată „Către un control mai eficient al concentrărilor economice”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 februarie 2014 referitoare la acordurile de cooperare ale Uniunii Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii în domeniul concurenței – calea de urmat(33),

–  având în vedere declarația comisarului pentru concurență, Margrethe Vestager, din 6 noiembrie 2014, referitoare la anchetele privind ajutoarele de stat în domeniul fiscal,

–  având în vedere Tabloul de bord în domeniul digital al Comisiei pentru anul 2014,

–  având în vedere articolul 52 și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0019/2015),

A.  întrucât anumite sectoare ale pieței unice sunt în continuare separate de frontiere naționale și de bariere artificiale și, în același timp, practici îngrijorătoare, precum dumpingul social sau utilizarea necorespunzătoare a fondurilor structurale, ridică semne de întrebare și ar trebui soluționate, de asemenea, în cadrul politicii UE în domeniul concurenței; întrucât concurența nu funcționează la fel de eficient în toate statele membre;

B.  întrucât politica în domeniul concurenței constituie în sine un mijloc de protejare a democrației europene, în sensul că împiedică supraconcentrarea puterii economice și financiare în mâinile unui număr limitat de entități, ceea ce ar submina capacitatea autorităților politice europene de a acționa în condiții de independență față de importante grupuri industriale și bancare;

C.  întrucât o politică în domeniul concurenței bazată pe condiții echitabile în toate sectoarele constituie unul dintre fundamentele economiei sociale de piață din Europa și un instrument esențial pentru asigurarea funcționării unei piețe interne dinamice, eficiente, sustenabile și inovatoare, pentru impulsionarea creșterii economice și a creării de locuri de muncă și pentru a asigura competitivitatea pe scena mondială; întrucât, prin urmare, criza economică și financiară nu ar trebui să fie un pretext pentru o aplicare mai puțin strictă a normelor privind concurența;

D.  întrucât existența cartelurilor generează pierderi anuale de 181 până la 320 de miliarde EUR, echivalentul a aproximativ 3 % din PIB-ul UE;

E.  întrucât în perioada 2008-sfârșitul lui 2011 valoarea ajutoarelor de stat acordate băncilor în UE s-a ridicat la 1 600 de miliarde EUR;

F.  întrucât se estimează că evaziunea fiscală, frauda fiscală și paradisurile fiscale îi costă pe contribuabilii europeni 1 000 de miliarde EUR anual, denaturând concurența pe piața unică între societățile care plătesc și cele care nu plătesc impozite;

G.  întrucât cetățenii europeni doresc să li se pună la dispoziție servicii publice de înaltă calitate și la un preț accesibil;

H.  întrucât aplicarea strictă a principiilor dreptului concurenței este în primul rând în beneficiul consumatorilor, în timp ce lipsa concurenței duce alocarea neadecvată a resurselor și la scăderea productivității;

I.  întrucât, din punctul de vedere al costurilor în domeniul energiei, piața unică europeană se află într-o poziție mai precară decât cea din Statele Unite, cu o variație a prețurilor de 31 %, comparativ cu 22 % în Statele Unite;

J.  întrucât crearea unui „pașaport de administrare a pieței unice” ar reduce denaturarea concurenței și fragmentarea pieței unice, stimulând potențialul de creștere al economiei europene;

K.  întrucât dezvoltarea cu succes a IMM-urilor în condiții de concurență liberă reprezintă una dintre condițiile prealabile cele mai importante pentru crearea de locuri de muncă, creștere durabilă, inovare și investiții; întrucât, în multe state membre, IMM-urile - care reprezintă 98 % din întreprinderile din UE - sunt afectate de o criză severă a împrumuturilor;

L.  întrucât libera circulație a bunurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor este esențială pentru creșterea economică; întrucât protecționismul poate limita perspectivele de creștere pe termen lung ale industriilor naționale;

M.  întrucât durata de funcționare a cartelurilor care au fost descoperite variază între șase și 14 ani de la înființare, ceea ce afectează economia și reprezintă o sarcină mai mare pentru clienți și, în final, pentru consumatori;

N.  întrucât brevetul unitar al UE reprezintă un pas înainte în procesul de finalizare a pieței unice și toate statele membre ar trebui să participe la acesta;

O.  întrucât, în urma publicării așa-numitelor documente „LuxLeaks” de către Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație, se impune o anchetă independentă și riguroasă a practicilor decizionale ale statelor membre în domeniul fiscal, precum și a conformității acestora cu normele Uniunii Europene privind controlul ajutoarelor de stat; întrucât independența DG Concurență este deosebit de importantă pentru realizarea cu succes a acestui lucru și îndeplinirea celorlalte obiective ale sale,

Observații generale

1.  salută faptul că dimensiunea economică a UE este stabilită în tratate ca fiind o „economie de piață deschisă, în care concurența este liberă”; subliniază faptul că, pentru atingerea obiectivelor ambițioase în materie de locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate globală a economiei europene, este necesară o abordare consolidată privind promovarea concurenței, întrucât concurența sustenabilă și eficace este cea care stimulează investițiile și beneficiile pentru utilizatorii finali și pune în mișcare economia; subliniază rolul esențial al aplicării politicii în domeniul concurenței pentru crearea unor condiții de concurență echitabile, care să favorizeze inovarea, productivitatea, crearea de locuri de muncă și investițiile pentru toți actorii de pe piața unică și la nivelul tuturor modelelor de afaceri, inclusiv al IMM-urilor, respectând pe deplin diversitățile naționale; solicită Comisiei să consolideze normele antitrust și normele privind ajutoarele de stat și controlul concentrărilor economice în vederea realizării unei piețe interne funcționale și a progresului social;

2.  consideră că asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din cadrul pieței interne depinde și de combaterea dumpingului social și de punerea în aplicare a legislației europene în domeniul social și al mediului; solicită Comisiei să țină cont de impactul intervențiilor sale la nivel social și asupra forței de muncă în domeniul ajutoarelor de stat, în special în regiunile cu un nivel ridicat al șomajului, integrând această analiză în deciziile sale;

3.  subliniază necesitatea de a lua măsuri corespunzătoare în domeniul concurenței și al fiscalității pentru a ajuta grupurile industriale și IMM-urile europene să facă față globalizării;

4.  invită Comisia să identifice posibilele dezechilibre dintre statele membre care ar putea denatura concurența, precum și cauzele acestora și impactul lor economic;

5.  subliniază faptul că politica în domeniul concurenței joacă un rol-cheie în consolidarea abordării globale a pieței unice în vederea soluționării dificultăților cu care se confruntă Europa în domeniul economic, social și al mediului; invită Comisia să respecte efectiv nevoile cetățenilor, consumatorilor și IMM-urilor prin plasarea preocupărilor acestora în centrul procesului decizional, astfel încât propunerile privind politicile în domeniul concurenței să poată aduce o valoare adăugată cetățenilor europeni;

6.  reiterează faptul că Comisia ar trebui să aibă în vedere realocarea către DG Concurență a resurselor de la liniile bugetare caduce sau insuficient utilizate; atrage atenția asupra faptului că Comisiei trebuie să i se pună la dispoziție resursele umane adecvate pentru a-și extinde și aprofunda în mod semnificativ anchetele privind ajutoarele de stat în domeniul fiscal, cum ar fi, de exemplu, deciziile fiscale și evaziunea fiscală, astfel încât să se poată lua măsuri suficient de proactive în domeniul concurenței; consideră că Comisia trebuie să dispună, de asemenea, de resurse juridice de calitate pentru a identifica în continuare decalajele care ne-au fost aduse la cunoștință odată cu scoaterea la iveală a regimurilor fiscale specifice practicate de diferite state membre; recomandă, în special, în lumina dezvăluirilor LuxLeaks, consolidarea Unității privind ajutoarele de stat în domeniul fiscal din cadrul DG Concurență;

7.  așteaptă publicarea iminentă a exercițiului de analiză al Comisiei realizat la zece ani de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1/2003 privind punerea în aplicare a normelor de concurență și solicită Comisiei să implice Parlamentul European în toate inițiativele ulterioare; invită Comisia să ia măsuri adecvate pentru a alinia regulamentul la noua situație juridică, în special ca urmare a adoptării Directivei privind acțiunile în despăgubire;

8.  reamintește Comisiei că în special independența autorităților naționale în domeniul concurenței ar trebui să fie monitorizată îndeaproape;

9.  subliniază faptul că instrumentele politicii în domeniul concurenței nu trebuie să fie utilizate abuziv ca mijloc de punere în aplicare a măsurilor fiscale; îndeamnă Comisia să își precizeze în mod clar preocupările în domeniul fiscalității;

10.  consideră că principiile fundamentale și principalele orientări în domeniul politicii concurenței ar trebui pe viitor să fie elaborate și adoptate în strânsă colaborare cu Parlamentul European, pentru a crește legitimitatea democratică a autorității în domeniul concurenței;

11.  salută abordarea comună adoptată în procesul de modernizare a ajutoarelor de stat, cu scopul de a promova o mai mare eficiență a cheltuielilor publice în contextul unor marje bugetare reduse, în special în statele membre care au fost cel mai grav afectate de criză;

12.  recunoaște faptul că o implementare eficientă a politicii în domeniul concurenței necesită o interpretare judiciară coerentă și consecventă;

13.  ia act de faptul că Comisia Europeană se bazează din ce în ce mai mult pe decizii privind asumarea angajamentelor; consideră, cu toate acestea, că este nevoie ca fondul afirmațiilor să aibă un grad mai mare de transparență și să se creeze un număr mai mare de precedente juridice; este de părere că acest lucru se aplică în special situațiilor în care sunt abordate probleme ale legilor antitrust în domenii noi, precum piețele de produse digitale, în care întreprinderilor ar putea să li se pară dificil de evaluat dacă un anumit comportament reprezintă o încălcare a normelor de concurență;

14.  consideră că, pentru a asigura mai multă transparență și pentru a elimina o parte din dezavantajele deciziilor privind asumarea angajamentelor, menținând totodată principalele beneficii ale acestora, obiecțiile transmise de Comisia Europeană inculpaților ar trebuie publicate;

Ajutoarele de stat și serviciile de interes economic general (SIEG)

15.  constată că serviciile de interes economic general reprezintă un procent important din totalul serviciilor furnizate în statele membre și susține că, dacă acestea sunt furnizate într-un mod mai eficient (față de restul serviciilor), se pot realiza câștiguri importante; reafirmă importanța clasificării SIEG drept servicii universal accesibile având o importanță vitală pentru cetățenii europeni, de la asistența medicală la securitatea socială și la asigurarea de locuințe, subliniind totodată responsabilitatea Comisiei de a asigura compatibilitatea compensațiilor acordate pentru SIEG cu normele UE privind ajutoarele de stat;

16.  reiterează faptul că fondurile structurale ale UE nu pot fi utilizate în așa fel încât să sprijine în mod direct sau indirect delocalizarea serviciilor sau a activităților de producție în alte state membre;

17.  consideră că ar trebui cercetate cu mai multă atenție cluburile sportive (în special cele din domeniul fotbalului) care au datorii de milioane la asigurările sociale, neachitate sau a căror achitare nu le-a fost solicitată de către administrațiile publice, întrucât această situație ar putea reprezenta în realitate un ajutor de stat;

18.  subliniază oportunitatea de a evalua efectele cumulate ale impozitului pe profit și ale ajutoarelor de stat;

Normele antitrust și cartelurile

19.  solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a prezentei directive de către statele membre și să asigure aplicarea uniformă a normelor în întreaga Uniune Europeană;

20.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că amenzile se pot dovedi a nu fi suficient de eficiente dacă sunt utilizate drept unică sancțiune posibilă; solicită din nou elaborarea unor instrumente mai sofisticate pentru a îmbunătăți eficacitatea sistemului de sancțiuni; invită din nou Comisia să aibă în vedere o reexaminare generală a Orientărilor sale din 2006 privind amenzile și solicită ca aceste orientări să fie integrate în Regulamentul (CE) nr. 1/2003; invită Comisia să evalueze posibilitatea suplimentării amenzilor acordate cartelurilor cu sancțiuni individuale, cum ar fi amenzile individuale și demiterea directorilor; invită Comisia să asigure că întreprinderile care încalcă legea nu suferă repercusiuni negative care ar depăși măsurile compensatorii proporționale cu infracțiunea săvârșită;

21.  invită Comisia să înființeze comitete de lucru speciale, la nivel transversal între direcțiile generale, care să monitorizeze sectoarele ale căror caracteristici structurale (precum obstacole importante la intrare sau costurile ridicate asociate schimbării clienților) sporesc probabilitatea încălcării legislației antitrust;

22.  solicită Comisiei să contribuie la crearea unui mecanism instituțional care să garanteze că, ori de câte ori o autoritate națională ia o decizie în domeniul antitrust, se efectuează o verificare automată în cadrul căreia Comisia analizează dacă situații similare afectează și alte piețe geografice din Europa unde își desfășoară activitatea întreprinderile sancționate;

23.  sprijină cooperarea în curs în cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței (REC), care permite coerența la nivelul UE în aplicarea la nivel de stat a normelor de concurență și încurajează dezvoltarea în continuare a acesteia;

24.  invită Comisia să stabilească orientări clare privind calendarele și termenele-limită pentru accelerarea procesului de anchetare și evitarea prelungirilor nejustificate; solicită drepturi formale pentru toate victimele și părțile implicate în cazuri de încălcare a normelor antitrust și în cazuri de cartel, punând un accent corespunzător pe principiul prezumției de nevinovăție;

25.  invită Comisia să prezinte o evaluare juridică și economică cuprinzătoare a cazurilor de încălcare a normelor antitrust și a celor privind cartelurile, în special pe piețele cu o evoluție rapidă, pentru o bună înțelegere a structurii și a tendințelor pieței în vederea luării măsurilor ce se impun pentru protejarea consumatorilor;

26.  constată că politica în domeniul concurenței ar trebui să se axeze în special pe protejarea consumatorilor, pe îmbunătățirea bunăstării consumatorilor și pe stimularea inovării și a creșterii economice;

27.  solicită, în acest context, precizarea condițiilor în care societățile-mamă care exercită un grad de influență asupra unei filiale pot răspunde în solidar pentru încălcarea normelor antitrust de către filiala lor, chiar dacă nu au avut o implicare directă;

28.  reafirmă, în ceea ce privește precedentele, necesitatea stabilirii unei legături clare între încălcarea investigată și încălcările precedente săvârșite de compania în cauză;

29.  observă că a crescut numărul de cereri de reducere a amenzii ca urmare a incapacității de plată, în special din partea „întreprinderilor monoprodus” și a IMM-urilor; subliniază necesitatea de a revizui orientările referitoare la stabilirea amenzilor pentru a se ține seama de situațiile speciale ale „întreprinderilor monoprodus” și ale IMM-urilor;

30.  consideră că o poziție dominantă pe piață obținută prin creștere, inovare și succes nu constituie în sine o problemă de concurență; consideră însă că abuzul de poziție dominantă este o problemă gravă de concurență; solicită, prin urmare, Comisiei să garanteze în continuare imparțialitatea și obiectivitatea procedurilor în domeniul concurenței;

31.  solicită Comisiei să abordeze cu determinare toate problemele identificate în anchetele antitrust în curs, precum și luarea tuturor măsurilor necesare pentru a pune capăt practicilor dăunătoare și pentru a restabili concurența loială;

Controlul concentrărilor economice

32.  este de acord că, pentru punerea în aplicare a politicii în domeniul concurenței, controlul concentrărilor economice reprezintă un instrument important, deoarece contribuie la menținerea presiunii concurențiale asupra participanților pe piață;

33.  solicită Comisiei să fie atentă la cazurile în care, imediat după finalizarea unei concentrări economice, prețurile de vânzare cresc sau calitatea unui produs scade semnificativ;

34.  salută propunerea Comisiei privind „simplificarea concentrărilor economice” din 5 decembrie 2013 și propunerile din cea mai recentă carte albă(34) a acesteia, însă solicită clarificarea definițiilor conceptelor de cotă de piață, de putere de piață și de definire a pieței;

35.  subliniază necesitatea de a verifica dacă practicile actuale ale controlului concentrărilor economice au în vedere internaționalizarea piețelor, mai ales în ceea ce privește definirea geografică a piețelor; consideră că Comisia ar trebui să aibă în vedere rezultatele unei astfel de verificări în cadrul revizuirii normelor privind controlul concentrărilor economice;

36.  invită Comisia să evalueze cu atenție dacă există într-adevăr lacune legislative în ceea ce privește competența Comisiei de a evalua participanții minoritari nesupuși controlului;

Evoluțiile sectoriale

Energia și mediul

37.  subliniază importanța accesibilității, sustenabilității și securității aprovizionării cu energie, care sunt fundamentale pentru economia europeană și competitivitatea acesteia; consideră că politica în domeniul concurenței ar trebui să țină cont de acest obiectiv triplu atunci când abordează actuala fragmentare a pieței, când asigură o punere în aplicare corectă și la timp a celui de al treilea pachet legislativ de liberalizare pentru gaz și energie, când încurajează separarea serviciilor angro de cele cu amănuntul pentru a împiedica practicile anticoncurențiale și când contribuie la furnizarea de energie accesibilă pentru gospodării și întreprinderi; ia act de faptul că noile „Orientări ale Comisiei privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energia” ar putea să restrângă unele tentative ale statelor membre de promovare a energiei din surse regenerabile; subliniază că reglementarea ajutoarelor de stat pentru sursele sustenabile de energie trebuie să aibă loc într-o măsură cât mai mare în același spirit ca în orice alt domeniu, ținând cont de obiectivele UE pentru 2030 privind clima și energia, precum și de diversitatea situațiilor de la nivel național;

38.  subliniază importanța evitării practicilor monopoliste în vederea realizării unei piețe europene a energiei pe deplin echitabile și competitive; în acest sens, solicită eliminarea furnizorilor monopoliști și a practicilor discriminatorii în ceea ce privește utilizatorii; consideră că piața europeană a gazelor ar trebui să evolueze către o uniune energetică, cu prețuri echitabile și stabile, îmbunătățindu-și diversificarea surselor de energie și accesul la infrastructuri strategice;

39.  solicită Comisiei să cerceteze și să ia măsurile necesare pentru a se asigura că operatorii de sisteme de transport (OST) pun toate liniile de interconexiune existente la dispoziția pieței de energie, în vederea ameliorării funcționalității pieței interne de energie electrică și a susținerii îndeplinirii obiectivelor UE privind clima și energia pentru 2030, cu costuri socioeconomice minime la nivelul Uniunii Europene;

40.  îndeamnă Comisia să prevadă raportarea rezervelor de combustibil fosil și a emisiilor potențiale de CO2 ale întreprinderilor cotate la bursă și a celor care solicită cotarea la bursă pe piața unică, precum și să realizeze o raportare agregată corectă și fiabilă privind aspectele de mediu și să publice nivelurile de rezerve și de emisii utilizând orientările contabile adecvate, deoarece acest lucru este esențial pentru a asigura condiții de concurență echitabile pe piața investițiilor durabile;

41.  solicită Comisiei să analizeze măsura în care concentrarea furnizorilor de materii prime esențiale poate crea condiții inechitabile și poate fi nocivă pentru activitatea sectoarelor clienți și pentru o economie mai eficientă din punctul de vedere al protecției mediului; consideră că o parte dintre aceste materii sunt deosebit de importante pentru implementarea unor tehnologii și inovații eficiente sub aspectul protecției mediului, necesare pentru atingerea obiectivelor de natură ecologică;

42.  reiterează faptul că politica privind concurența ar trebui să contribuie la promovarea transparenței, a standardelor deschise și a interoperabilității, în vederea prevenirii blocajelor tehnologice exercitate asupra consumatorilor și clienților de către oricare dintre participanții la piața de energie; îndeamnă Comisia să monitorizeze îndeaproape nivelul concurenței, având în vedere faptul că cei mai mari trei actori încă reprezintă aproximativ 75 % (energie electrică) și peste 60 % (gaz) din piață, în ciuda deschiderii treptate a piețelor la mijlocul anilor '90; invită Comisia să asigure o concurență corespunzătoare pe piața energiei, pentru a îmbunătăți sprijinul acordat de stat inovării și accesul la sursele regenerabile de energie;

43.  solicită Comisiei să se asigure că regulamentele și directivele din sectorul energetic sunt transpuse și aplicate corect în toate statele membre; solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită cazurilor în care prețurile depășesc media UE, întrucât prețurile mari denaturează concurența și afectează consumatorii;

Sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și al mijloacelor de informare

44.  consideră că piața unică digitală trebuie să constituie punctul central al eforturilor UE în realizarea obiectivelor legate de crearea de locuri de muncă, de creșterea economică și de investiții; recunoaște rolul politicii în domeniul concurenței pentru realizarea pieței unice digitale; consideră că cadrul legislativ al UE trebuie să se adapteze rapid la evoluțiile de pe piață; solicită Comisiei să reexamineze gradul de adecvare pentru era digitală a instrumentelor disponibile în domeniul dreptului concurenței; consideră că prioritățile stabilite în raportul intitulat „Prioritățile în vederea realizării unei piețe unice digitale în regiunea Mării Baltice” ar putea să devină ambiții pentru întreaga UE;

45.  salută anunțul comisarului pentru concurență potrivit căruia Comisia Europeană va cerceta în continuare practicile Google din sectorul comunicațiilor mobile și de pe piața digitală în general; regretă că, în ciuda celor patru ani de investigații și a celor trei seturi de propuneri de angajament, Comisia nu a obținut niciun rezultat palpabil în ceea ce privește principala preocupare în materie de concurență din ancheta sa antitrust împotriva Google, și anume tratamentul preferențial acordat de Google propriilor servicii la afișarea rezultatelor căutărilor; subliniază că este necesar ca Comisia să soluționeze urgent cazul Google, pentru a asigura condiții de concurență echitabile dacă dorește ca strategia sa pentru agenda digitală să fie în continuare credibilă; îndeamnă Comisia să acționeze decisiv în legătură cu toate aspectele problematice care au fost identificate, să ia măsuri ferme pe baza principiului nediscriminării împotriva încălcărilor normelor de concurență de pe piețele digitale dinamice și cu evoluție rapidă cum sunt piețele căutărilor de publicitate online și să găsească o soluție pe termen lung pentru o structură de căutare pe internet echilibrată, echitabilă și deschisă;

46.  invită Comisia să se axeze pe mobilizarea instrumentelor de politică din domeniul concurenței și pe expertiza de piață, pentru ca acestea să contribuie, în mod corespunzător, la agenda privind creșterea și locurile de muncă, inclusiv în domeniul pieței unice digitale; în acest context, consideră important să se continue dezvoltarea unei abordări economice și a unei abordări juridice a evaluării chestiunilor legate de concurență și să se îmbunătățească monitorizarea pieței pentru a sprijini activitățile mai extinse ale Comisiei;

47.  subliniază faptul că, în domeniul serviciilor de internet în bandă largă de nouă generație, fostele monopoluri dețin o cotă de piață uluitoare de peste 80 %; reamintește că o concurență eficace este cel mai bun vector al unor investiții eficiente și asigură beneficii maxime pentru consumatori din punctul de vedere al opțiunilor, prețurilor și calității; prin urmare, solicită Comisiei să pună în aplicare în mod corespunzător normele Uniunii Europene privind concurența, atât ex post, cât și ex ante, cu scopul de a preveni un grad excesiv de concentrare a piețelor și abuzul de poziție dominantă, întrucât o presiune concurențială este fundamentală pentru a garanta că consumatorii pot obține beneficii maxime din servicii de calitate superioară la prețuri accesibile;

48.  subliniază faptul că este puțin probabil ca limitarea concurenței să conducă la creșterea investițiilor în domeniul serviciilor în bandă largă, chiar și în zonele îndepărtate, întrucât acoperirea integrală a serviciilor în bandă largă s-a realizat în Europa printr-un cadru de reglementare care a asigurat accesul la rețelele operatorilor care dețin o poziție dominantă;

49.  consideră că investițiile în infrastructura în bandă largă de nouă generație sunt în mod clar fundamentale pentru realizarea unei economii și a unei societăți digitale, însă, pentru maximizarea investițiilor, politicile din domeniul telecomunicațiilor ar trebui să le permită tuturor participanților să facă investiții eficiente, oferindu-le acces real la active de rețea ce nu pot fi reproduse, precum și la produse cu acces angro adaptate în acest scop;

50.  solicită Comisiei să adopte deciziile și propunerile sale de politică pe baza unei analize riguroase și imparțiale a unor seturi de date corecte, pertinente și independente; subliniază în special îndoielile legate de corectitudinea datelor prezentate privind performanțele deficitare ale Uniunii Europene în domeniul serviciilor în bandă largă de mare viteză, inclusiv în ceea ce privește vitezele de care beneficiază utilizatorii finali, investițiile în infrastructură și situația financiară a sectorului în cadrul unei comparații la nivel mondial;

51.  reamintește că neutralitatea rețelei are o importanță capitală pentru a asigura absența discriminării între serviciile de internet și garantarea deplină a concurenței;

52.  subliniază faptul că soluționarea fragmentării pieței unice digitale, inclusiv prin analizarea naturii barierelor existente în calea sectoarelor-cheie de pe această piață, garantarea unui internet deschis și consacrarea neutralității internetului în legislația UE, pentru a asigura că întregul trafic de pe internet este tratat în mod egal, fără discriminare, restricții sau interferențe, sunt esențiale pentru a stimula concurența și a impulsiona creșterea și competitivitatea și încrederea consumatorilor în sectorul digital; este de părere că standardele deschise și interoperabilitatea contribuie la concurența echitabilă; subliniază nevoia unei politici în domeniul concurenței care să rămână viabilă în timp și care să ia în considerare noi metode de vânzare online;

53.  subliniază că eforturile pentru stimularea unei concurențe libere și echitabile, inclusiv prin dezvoltarea pieței unice digitale, precum și alte aspecte ale sectorului serviciilor, ar trebui să acționeze în interesul consumatorilor și al IMM-urilor; reiterează faptul că astfel de eforturi vor consolida posibilitatea de a alege pentru consumatori și vor dezvolta un mediu în care IMM-urile și microîntreprinderile pot da dovadă de mai multă inovație și creativitate; consideră că adoptarea rapidă a unor măsuri de către organismele de reglementare și autoritățile de aplicare a legii pentru combaterea practicilor înșelătoare și neloiale este esențială pentru punerea în aplicare a politicilor în domeniul concurenței;

Consumul colaborativ

54.  invită Comisia să analizeze modul în care intensificarea consumului colaborativ poate fi integrată în legislația europeană; consideră că o astfel de adaptare este necesară pentru a dispune de condiții competitive egale care să asigure o concurență echitabilă între toți participanții;

55.  consideră că societățile care activează în așa-numita economie bazată pe consumul colaborativ trebuie să plătească impozite și să respecte reglementările la fel ca întreprinderile tradiționale, deoarece contrariul nu numai că ar reprezenta o denaturare a concurenței, ci ar avea și consecințe fiscale negative pentru finanțele statelor membre;

56.  subliniază faptul că o analiză eficientă a comportamentului întreprinderilor care dețin poziții dominante, precum și o reacție rapidă în cazul abuzurilor sunt deosebit de importante, întrucât practicile ilegale pot provoca ieșirea timpurie de pe piață a concurenților inovatori și de mici dimensiuni;

57.  constată că absența reglementărilor în domeniul economiei bazate pe consumul colaborativ acordă unor întreprinderi un avantaj neloial, reducând, totodată, stimulentele pentru investiții în sectoarele vizate;

Achiziții publice

58.  invită statele membre să pună în aplicare la timp noile norme ale UE privind achizițiile publice, inclusiv dispozițiile privind criteriile legate de obiectul contractului, incluzând caracteristicile sociale, de mediu și inovatoare, și cele privind guvernarea electronică, achizițiile publice electronice și împărțirea în loturi, pentru a stimula concurența echitabilă și a asigura ofertele cele mai avantajoase din punct de vedere economic pentru autoritățile publice; îndeamnă Comisia să asigure aplicarea deplină a acestor norme pentru a combate denaturarea concurenței provocată de aranjarea licitațiilor publice, abuzurile de poziție dominantă, discriminare și lipsa accesului pentru IMM-uri; invită Comisia să își stabilească acțiunile într-un cadru global, corelând politica Uniunii din domeniul concurenței în Europa cu promovarea deschiderii piețelor achizițiilor publice pentru furnizorii din afara UE;

59.  subliniază importanța unor orientări detaliate și clare ale Comisiei destinate întreprinderilor, în special IMM-urilor, și autorităților publice, care să le faciliteze interpretarea normelor recent adoptate privind achizițiile publice și, în special, a noilor flexibilități pe care acestea le oferă;

60.  invită Comisia să monitorizeze atent centralizarea achizițiilor pe piețele de achiziții publice pentru a evita concentrarea excesivă a puterii de cumpărare și înțelegerile anticoncurențiale și să mențină posibilitățile de acces la piață ale IMM-urilor în conformitate cu inițiativa în favoarea întreprinderilor mici („Small Business Act”);

61.  invită Comisia ca, atunci când realizează proceduri de achiziții publice prin intermediul direcțiilor sale generale și al agențiilor, să atribuie mai degrabă mai multe contracte de valoare mică și contracte de peste 193 000 EUR decât să recurgă aproape în exclusivitate la contractele-cadru, care constituie un obstacol în calea deschiderii pieței achizițiilor publice pentru IMM-urile europene, întrucât aduc beneficii numai societăților și consorțiilor mari situate în apropierea nucleelor decizionale;

Serviciile financiare

62.  solicită a patra oară consecutiv să se pună capăt cât mai curând regimului de acordare de ajutoare de stat pe timp de criză pentru sectorul bancar; admite faptul că Comunicarea Comisiei din august 2013 privind sectorul bancar nu este suficientă pentru a proteja contribuabilii europeni și pentru a limita sumele pe care băncile le pot primi sub formă de ajutoare; subliniază că ajutoarele de stat acordate sectorului bancar nu au dus nici la creșterea creditării, nici la restabilirea încrederii; îndeamnă Comisia să supravegheze îndeaproape sectorul bancar în vederea intensificării concurenței pe piețele bancare europene, maximizând astfel beneficiile pentru cetățenii Uniunii; subliniază că este important să se revină la aplicarea convențională a controlului ajutoarelor de stat, de îndată ce acest lucru este viabil pentru sectorul bancar;

63.  subliniază contribuția punerii în aplicare a politicii de combatere a cartelurilor la creșterea transparenței sectorului serviciilor financiare;

64.  regretă faptul că Comisia nu a luat nicio măsură împotriva abuzurilor comise în restructurarea băncilor private, inclusiv împotriva celor care i-au afectat pe micii deponenți și pe micii proprietari de instrumente financiare, precum acțiuni preferențiale, care, în numeroase cazuri, fuseseră comercializate fără respectarea deplină a legislației Uniunii Europene;

65.  solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape sectorul financiar, pentru a consolida concurența și protecția investitorilor și a consumatorilor pe piața europeană bancară și de investiții; constată că consolidarea din sectorul bancar a sporit cota de piață a mai multor instituții financiare, care au ajuns la un nivel superior celui dinaintea crizei, iar industria investițiilor financiare a crescut simultan, fără niciun beneficiu pentru economia reală în cadrul Uniunii; consideră că, pentru a se menține o piață unică pe deplin funcțională, participanții din industria financiară trebuie să beneficieze de condiții de concurență echitabile și trebuie luate măsuri pentru a se evita reducerea transparenței și dezvoltarea unor structuri de tip cartel;

66.  recunoaște rolul important pe care controlul ajutoarelor de stat l-a avut încă de la începutul crizei, ca mecanism de restructurare și rezoluție pentru băncile aflate în dificultate;

67.  consideră că, în timpul crizei, controlul ajutoarelor de stat ar trebui să se concentreze în egală măsură pe stabilizarea sistemului bancar și pe combaterea segmentării neloiale a condițiilor de acordare a creditelor și a discriminării de care suferă IMM-urile pe piața unică;

68.  consideră că Comisia ar trebui să aibă în vedere posibilitatea ca ajutoarele de stat pentru bănci să fie legate de condițiile de acordare de credite IMM-urilor;

69.  este de părere că normele bancare ar trebui să țină cont de faptul că instituțiile mici au mai puține resurse pentru a asigura conformitatea și, prin urmare, aceste norme ar trebui să fie cât mai simple, pentru a nu se crea distorsiuni în favoarea băncilor mari;

70.  îndeamnă Comisia să monitorizeze îndeaproape acele piețe din sectorul bancar caracterizate de un grad de concentrare ridicat sau în creștere, în special ca urmare a restructurării provocate de criză; reamintește că piețele oligopoliste sunt în special favorabile practicilor anticoncurențiale; este îngrijorat de faptul că această concentrare ar putea afecta în cele din urmă consumatorii;

71.  îndeamnă Comisia să se asigure că, înainte de a primi orice ajutor de stat, băncile își vând participațiile în alte societăți, reducând astfel povara suportată de contribuabili;

72.  consideră că trebuie să se acorde o atenție deosebită fragmentării pieței de plăți electronice cu cardul, inclusiv unor probleme precum imposibilitatea de a utiliza un anumit serviciu atunci când consumatorii se mută într-un alt stat membru;

73.  salută hotărârea CJUE din 11 septembrie 2014 privind comisioanele anticoncurențiale la cardurile de credit, precum și acțiunile încununate de succes ale Comisiei menite să garanteze că procesul de standardizare în sectorul plăților nu afectează intrarea pe piață și inovația; reiterează poziția Parlamentului conform căreia ar trebui introduse plafoane pentru comisioanele la plățile cu cardul în vederea reducerii costurilor inutile pentru consumatori; solicită, în acest context, Comisiei să accelereze procesul de cartografiere a activității de standardizare pentru plățile mobile, garantând, în același timp, că măsurile adoptate nu exclud noii participanți la piață și nici nu favorizează actorii dominanți, și că, pentru a facilita viitoarele evoluții tehnologice, cadrul reglementar este neutru sub aspect tehnologic;

74.  consideră că ar trebui monitorizate cu atenție externalitățile generate de evoluțiile acestui sector; își exprimă îngrijorarea cu privire la dezvoltarea unor standarde diferite la nivelul concurenților egali ca urmare a standardizării regulamentelor financiare;

75.  constată că începând din 2008 s-au înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește reglementarea sectorului financiar; subliniază necesitatea de a soluționa problema instituțiilor financiare care sunt prea mari pentru a fi lăsate să eșueze („too big to fail”) și care, prin urmare, beneficiază în continuare de subvenții implicite; consideră că o analiză cuprinzătoare a aspectelor legate de concurență din noul regulament financiar al UE ar trebui inclusă în viitorul raport al ECON referitor la evaluarea impactului și la bilanțul legislației în materie de servicii financiare, pentru a asigura competitivitatea băncilor din UE cu instituțiile internaționale, în toate situațiile;

Ajutoarele de stat în domeniul fiscal

76.  se arată preocupat de posibilele practici fiscale ilegale ale societăților comerciale din statele membre și solicită Comisiei să își finalizeze cât mai curând posibil investigațiile privind deciziile fiscale aflate în curs de desfășurare, recurgând la toate dovezile de care dispune; solicită să se acorde prioritate investigațiilor referitoare la reducerea taxelor care ar putea constitui ajutoare de stat ilegale; subliniază faptul că o concurență fiscală echitabilă este esențială pentru integritatea pieței interne, pentru sustenabilitatea finanțelor publice și pentru a avea condiții de concurență echitabile;

77.  evidențiază publicarea așa-numitelor documente „LuxLeaks” de către Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație; salută angajamentul asumat de comisarul pentru concurență în vederea cercetării riguroase și independente a practicilor statelor membre în materie de decizii fiscale și a conformității acestora cu dreptul Uniunii din domeniul concurenței; observă că eludarea impozitelor de către unele întreprinderi denaturează concurența pe piața unică; încurajează Comisia să dea dovadă de vigilență în aplicarea normelor UE privind controlul ajutoarelor de stat;

78.  invită Președintele Comisiei să asigure independența anchetelor actuale și viitoare privind practicile statelor membre în materie de decizii fiscale, desfășurate sub supravegherea comisarului pentru concurență; insistă ca Parlamentul să fie informat cu privire la evoluția anchetelor, pentru a asigura că acestea se realizează în mod transparent și independent; solicită Comisiei să prezinte cât de curând posibil un raport privind constatările sale; reamintește angajamentul asumat de comisarul pentru concurență de a ține cont de implicațiile mai largi pentru concurență ale practicilor agresive de evaziune fiscală derulate de întreprinderi și încurajate de state și de a-și extinde investigația în cazul în care acest lucru este considerat necesar după colectarea faptelor;

Industria agroalimentară

79.  invită Comisia să analizeze, în viitoarea sa revizuire a reformei PAC, cofinanțarea pentru fondurile transferate, solicită simplificarea măsurilor vizând zonele de interes ecologic (ZIE) care se concentrează pe competitivitate și reexaminarea neutră din perspectiva concurenței a factorilor ZIE pentru culturile secundare și pentru culturile fixatoare de azot;

80.  invită Comisia, având în vedere recenta sa analiză privind impactul economic al comerțului modern cu amănuntul asupra selecției și a inovării în sectorul alimentar din UE, să ia în considerare potențialul impact al marilor magazine care domină piața într-o asemenea măsură încât puterea lor colectivă de cumpărare denaturează concurența dintre lanțurile de aprovizionare, atât în Europa, cât și în țările în curs de dezvoltare;

Sectorul farmaceutic și sectorul serviciilor medicale

81.  observă că acest sector este fragmentat din cauza reglementării de la nivel național; salută contribuția politicii UE în domeniul concurenței la eliminarea obstacolelor artificiale din calea accesului la piața din acest sector;

82.  solicită tratarea în regim special a produselor medicamentoase și a procedurilor medicale inovatoare la evaluarea situațiilor de stabilire temporară a prețurilor;

83.  constată că politica privind concurența poate contribui la îmbunătățirea accesului la produse farmaceutice generice;

Serviciile de transport și serviciile poștale

84.  invită Comisia și statele membre să asigure condiții de concurență echitabile care să permită existența unei concurențe libere, dar echitabile pentru toate modurile de transport; consideră însă că trebuie să se țină seama de multitudinea de dispoziții naționale specifice în domeniul transporturilor; subliniază faptul că sectorul transporturilor este o componentă esențială a infrastructurii, care garantează supraviețuirea și bunăstarea locuitorilor și a întreprinderilor din zonă, în special în regiunile subpopulate și în insulele periferice;

85.  invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile pentru a garanta concurența echitabilă și o mai bună calitate a serviciilor în sectorul feroviar, precum și în gestionarea rețelelor portuare și de aeroporturi, în special în situațiile în care administrarea acestora este un monopol centralizat de stat; subliniază că concurența nu implică neapărat privatizarea serviciilor existente; invită, de asemenea, Comisia să asigure că transportatorii nu fac abuz de poziția lor dominantă în anumite aeroporturi;

86.  consideră că Comisia ar trebui să consolideze în continuare legăturile dintre politica privind concurența și politica din domeniul transporturilor, cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea sectorului european al transporturilor, și să facă în continuare progrese în direcția realizării pieței unice a transporturilor;

87.  îndeamnă Comisia să finalizeze implementarea spațiului feroviar unic european, să asigure transparența deplină a fluxurilor monetare dintre administratorii infrastructurilor și întreprinderile feroviare și să verifice dacă în fiecare stat membru funcționează o autoritate de reglementare independentă și solidă;

88.  subliniază că piața unică a sectorului transportului feroviar de mărfuri este afectată de transpunerea incorectă sau incompletă a legislației UE în statele membre și de piedicile în calea mobilității transfrontaliere care dăunează concurenței și creșterii; solicită Comisiei să verifice dacă obstacolele tehnice sau cele de pe piață, care variază de la un stat membru la altul, cum ar fi ecartamentele, furnizarea de energie și sistemele de semnalizare, pot fi considerate drept încălcări ale normelor din domeniul concurenței;

89.  invită Comisia să ofere o prezentare justificată, în care să stabilească lista transportatorilor aerieni care beneficiază de avantaje în raport cu alți furnizori de servicii datorită unor condiții speciale sau prin presupuse abuzuri de poziție dominantă în anumite aeroporturi;

90.  își exprimă preocuparea cu privire la punerea în aplicare și implementarea cu întârziere de către statele membre a regulamentelor legate de transportul rutier internațional, ca de exemplu regulamentul privind cabotajul și timpul de odihnă în transportul rutier, precum și la potențialele practici de dumping social din cadrul serviciilor de transport în sens mai larg, și este de părere că aceste probleme ar trebui soluționate;

91.  salută inițiativa Comisiei care vizează societățile internaționale de închirieri de mașini și are drept scop stoparea practicilor care împiedică consumatorii să beneficieze de cele mai bune prețuri disponibile în funcție de țara lor de reședință; subliniază faptul că consumatorii nu ar trebui să fie împiedicați să beneficieze de cel mai bun preț disponibil la achiziționarea de bunuri sau servicii în interiorul pieței unice;

92.  invită Comisia să ia măsuri în vederea reducerii fragmentării în sectorul închirierilor de mașini, întrucât, în prezent, reglementările naționale măresc considerabil costul deplasărilor transfrontaliere, afectând astfel piața unică;

93.  subliniază faptul că eforturile de încurajare a unei Uniuni Europene competitive trebuie să acționeze întotdeauna în interesul populației; recunoaște relația dintre o politică eficace a UE în domeniul concurenței și necesitatea unor investiții ample în servicii publice vitale, inclusiv în serviciile de transport;

Cultura și sportul

94.  îndeamnă Comisia să analizeze practicile restrictive și abuzive ale federațiilor sportive internaționale, de exemplu, retrăgându-le membrilor acestora dreptul de a participa la evenimente sportive alternative, care nu sunt sancționate de federațiile în cauză, și interzicându-le pe viață sportivilor, oficialităților și antrenorilor să participe la competiții precum Jocurile Olimpice și campionatele mondiale în cazul nerespectării dispozițiilor;

Dimensiunea internațională

95.  susține includerea unui capitol legat de concurență, care să conțină prevederi privind încălcarea normelor antitrust, concentrările economice, întreprinderile de stat, subvențiile și inegalitatea accesului pe piață, în Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții; solicită o prezentare imparțială de către mass-media a măsurilor conținute de astfel de acorduri, precum și a problemelor și a progreselor legate de acestea;

96.  recunoaște și sprijină necesitatea ca Comisia să consolideze rolul politicii în domeniul concurenței în cooperarea economică internațională, inclusiv prin cooperarea cu autoritățile competente în materie de concurență din întreaga lume; reamintește că această cooperare în materie de reglementare și punere în aplicare contribuie la asigurarea unor condiții echitabile pentru întreprinderile europene care își desfășoară activitatea pe piețele mondiale;

97.  subliniază faptul că, în ceea ce privește punerea în aplicare eficace a principiilor dreptului concurenței în era globalizării, cooperarea internațională este esențială; prin urmare, solicită Comisiei Europene să sprijine cooperarea internațională mai strânsă în domeniul concurenței;

98.  invită Comisia Europeană să investigheze posibilitatea încheierii unor acorduri de concurență cu mai multe state terțe care să faciliteze schimbul de informații dintre autoritățile de anchetă; subliniază că, în acest context, acordul de concurență încheiat recent cu Elveția poate servi drept model pentru alte acorduri de acest fel;

Rolul Parlamentului European

99.  subliniază faptul că acordul-cadru prevede un tratament egal al Parlamentului și al Consiliului în ceea ce privește accesul la reuniuni și furnizarea de informații în contextul elaborării legislației sau a instrumentelor legislative fără caracter obligatoriu cu privire la politica în domeniul concurenței;

100.  subliniază rolul esențial al Parlamentului European în reprezentarea intereselor consumatorilor europeni în vederea unei implementări corespunzătoare a normelor din domeniul concurenței;

101.  salută rolul Parlamentului în calitate de colegiuitor în cazul Directivei privind acțiunile în despăgubire în materie de încălcare a normelor antitrust și consideră lucrările privind elaborarea acestei directive drept un model pentru viitoarea cooperare interinstituțională pe chestiuni de concurență;

102.  reiterează faptul că, în formularea politicii în domeniul concurenței, Comisia trebuie să fie pe deplin responsabilă și să adopte acțiuni subsecvente rezoluțiilor Parlamentului;

103.  invită comisarul pentru concurență să își asume angajamentul de a participa la reuniuni cu comisia/comisiile competente ale Parlamentului, precum și cu grupul de lucru al Comisiei pentru afaceri economice și monetare;

104.  consideră că Parlamentul European ar trebui să fie implicat în politica din domeniul concurenței prin procedura de codecizie; regretă că articolele 103 și 109 din TFUE prevăd doar consultarea Parlamentului; consideră că acest deficit democratic nu poate fi tolerat; propune ca acest deficit să fie eliminat cât mai curând posibil, prin măsuri interinstituționale în domeniul politicii de concurență, și să fie corectat cu ocazia următoarei modificări a tratatului;

Prioritățile noii Comisii privind politica în domeniul concurenței

105.  subliniază rolul jucat de comisarul pentru concurență în promovarea locurilor de muncă și a creșterii, precum și în ceea ce privește piața unică digitală, politica energetică, serviciile financiare, politica industrială și combaterea evaziunii fiscale;

106.  îndeamnă Comisia să elaboreze orientări și proceduri în cadrul REC, asigurând o supraveghere eficientă a felului în care deciziile cu caracter fiscal ale statelor membre respectă normele privind ajutoarele de stat;

107.  salută angajamentul asumat de Comisie cu privire la punerea eficace în aplicare a normelor în materie de concurență în ceea ce privește încălcarea normelor antitrust și a normelor privind cartelurile, concentrările economice și ajutoarele de stat, aliniind instrumentele din domeniul concurenței la evoluțiile pieței și, totodată, promovând o cultură inovatoare în domeniul concurenței, atât în UE, cât și la nivel mondial;

108.  invită Comisia să evalueze modul în care a gestionat cazurile recente de încălcare a normelor antitrust și să abordeze problemele formale ridicate;

109.  invită Comisia să elaboreze propuneri coordonate privind concurența în domeniul fiscal și să le prezinte Consiliului;

110.  solicită Comisiei să prezinte în continuare anual Parlamentului European un raport privind evoluțiile și efectele aplicării politicii în domeniul concurenței;

111.  salută angajamentele asumate de noul comisar în timpul audierii sale, în special în ceea ce privește cooperarea pe viitor și consolidarea relațiilor cu Parlamentul European;

112.  invită Comisia Europeană să promoveze mai puternic politica de concurență activă ca bază a unei economii sociale de piață;

113.  consideră că ar trebui să se pună cât de curând la dispoziția consumatorilor și a companiilor un tablou de bord sub forma unei agende;

114.  ia act de lipsa continuă de claritate care există în numeroase state membre în ceea ce privește considerarea finanțării Centrelor Europene ale Consumatorilor drept finanțare ilegală din partea statului; este preocupat de faptul că, drept urmare, finanțarea unor astfel de centre este pusă în pericol; invită Comisia să informeze statele membre cât mai curând posibil cu privire la necesitatea de a oferi o notificare referitoare la astfel de fonduri, în scopul de a garanta continuitatea operațiunilor de sprijinire a Centrelor Europene ale Consumatorilor;

115.  solicită Comisiei Europene și statelor membre să asigure respectarea strictă de către autoritățile de la toate nivelurile politice a normelor privind ajutoarele de stat;

116.  solicită înființarea unui organism comun care să reunească reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului, ai Comisiei, cât și din domeniul științific, care să analizeze evoluțiile pe termen lung și viitoarea elaborare a politicilor privind concurența în sectoare de viitor, cum ar fi economia digitală sau sectorul energetic;

117.  solicită o analiză fără compromisuri a ceea ce constituie o politică fiscală națională responsabilă, în special în ceea ce privește politicile fiscale abuzive, regulile fiscale și scutirile care denaturează concurența, astfel ca pe viitor să se poată lua măsuri eficiente împotriva acestora;

o
o   o

118.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și autorităților naționale din domeniul concurenței.

(1) JO L 1, 4.1.2003, p. 1.
(2) JO L 61, 5.3.2009, p. 1.
(3) JO L 349, 5.12.2014, p. 1.
(4) JO C 167, 13.6.2013, p. 19.
(5) JO L 201, 26.7.2013, p. 60.
(6) JO C 120, 26.4.2013, p. 22.
(7) JO L 24, 29.1.2004, p. 1.
(8) JO C 270, 25.10.2008, p. 8.
(9) JO C 10, 15.1.2009, p. 2.
(10) JO C 72, 26.3.2009, p. 1.
(11) JO C 195, 19.8.2009, p. 9.
(12) JO C 16, 22.1.2009, p. 1.
(13) JO C 6, 11.1.2011, p. 5.
(14) JO C 216, 30.7.2013, p. 1.
(15) JO C 8, 11.1.2012, p. 4.
(16) JO L 7, 11.1.2012, p. 3.
(17) JO C 8, 11.1.2012, p. 15.
(18) JO L 114, 26.4.2012, p. 8.
(19) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 51.
(20) Texte adoptate, P7_TA(2013)0026.
(21) JO C 184, 22.7.2008, p. 13.
(22) Texte adoptate, P7_TA(2013)0267.
(23) JO L 304, 20.11.2010, p. 47.
(24) JO C 304 E, 1.12.2005, p. 114.
(25) JO C 293 E, 2.12.2006, p. 143.
(26) JO C 146 E, 12.6.2008, p. 105.
(27) JO C 87 E, 1.4.2010, p. 43.
(28) JO C 349 E, 22.12.2010, p. 16.
(29) JO C 136 E, 11.5.2012, p. 60.
(30) JO C 239 E, 20.8.2013, p. 97
(31) Texte adoptate, P7_TA(2013)0268.
(32) Texte adoptate, P7_TA(2013)0576.
(33) Texte adoptate, P7_TA(2014)0079.
(34) COM(2014)0449, 9 iulie 2014


Raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2013
PDF 328kWORD 115k
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2015 referitoare la Raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2013 (2014/2157(INI))
P8_TA(2015)0052A8-0011/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul anual pe 2013 al Băncii Centrale Europene,

–   având în vedere statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 15,

–  având în vedere articolul 284 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 126 și 132 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0011/2015),

A.  întrucât, potrivit estimărilor realizate în primăvara anului 2014 de către serviciile Comisiei, PIB-ul din zona euro a scăzut cu 0,4 % în 2013 după o scădere cu 0,7 % în 2012 și întrucât serviciile Comisiei se așteaptă la o redresare, în sensul creșterii PIB-ului cu 1,2 % în 2014 și cu 1,7 % în 2015; întrucât serviciile Comisiei, în previziunile publicate în toamna anului 2014, au revizuit în sens descendent proiecțiile de creștere, preconizându-se o creștere a PIB-ului cu doar 0,8 % în 2014 și cu 1,1 % în 2015, însoțită de riscuri semnificative de evoluție negativă;

B.  întrucât, potrivit estimărilor susmenționate, rata șomajului în zona euro a crescut de la 11,3 % la sfârșitul anului 2012 la 11,9 % la sfârșitul anului 2013 și se menține la un nivel ridicat în 2014;

C.  întrucât între diferitele state membre există discrepanțe majore în ceea ce privește ratele șomajului, cifrele variind între 5 % și 26 %; întrucât ratele șomajului în rândul tinerilor sunt chiar mai ridicate, ajungând la aproximativ 50 % în unele state membre; întrucât diferențele în ceea ce privește ratele șomajului provoacă divergențe și mai accentuate la nivel economic între statele membre;

D.  întrucât statele membre nu ar trebui să folosească succesul anunțării programului de tranzacții monetare definitive în reducerea ratelor dobânzilor la împrumuturi ca pe o ocazie de a evita reformele structurale destinate accentuării potențialului de creștere și realizării sustenabilității fiscale pe termen mediu; întrucât tendințele în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și reducerea sărăciei se confruntă cu riscul de a nu atinge obiectivele naționale din Strategia Europa 2020;

E.  întrucât în 2013 Banca Centrală Europeană (BCE) și-a redus rata dobânzii de referință în luna mai și, din nou, în luna noiembrie, reducând rata dobânzii la principalele operațiuni de refinanțare la 0,25 %; întrucât, în urma unor măsuri suplimentare de politică monetară anunțate de la începutul anului 2014, rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare este în prezent de 0,05 %, iar rata dobânzii la facilitatea de depozit este de -0,20 %;

F.  întrucât reducerea ratelor reale ale dobânzilor nu s-a tradus nici în majorarea creditelor pentru gospodării și societăți comerciale, nici în creșterea PIB-ului și crearea de locuri de muncă;

G.  întrucât situația financiară consolidată a Eurosistemului a ajuns la 2 285 miliarde EUR la finalul anului 2013, reprezentând o scădere de aproximativ 25 % în decursul anului 2013;

H.  întrucât activele netranzacționabile au reprezentat componenta cu ponderea cea mai mare din activele propuse ca garanție pentru Eurosistem în decursul anului 2013, ajungând la aproximativ 25% din valoarea totală; întrucât activele netranzacționabile, împreună cu titlurile garantate cu active, reprezintă aproximativ 40 % din activele totale propuse ca garanție;

I.  întrucât, potrivit estimărilor realizate în toamna anului 2014 de către serviciile Comisiei, rata medie a inflației în zona euro a fost de 1,4 % în 2013, în scădere de la 2,5 % în 2012; întrucât rata inflației în zona euro a continuat să urmeze o tendință descendentă de la începutul anului 2014, cu un nivel estimat de 0,5 % în 2014 și ajungând la un nivel minim de 0,3 % în luna septembrie; întrucât indicele global armonizat al prețurilor de consum (IAPC) în anumite state membre a scăzut la 0% și sub în septembrie 2014 și va rămâne sub nivelul preconizat în 2015;

J.  întrucât prețul redus al energiei, în special al petrolului, a constituit unul dintre principalii factori determinanți ai reducerii ratelor inflației în zona euro;

K.  întrucât nivelul investițiilor publice și private din zona euro stagnează la niveluri semnificativ mai reduse decât cele înregistrate înainte de începutul crizei; întrucât, pentru marile companii, exploatarea unui mediu cu costuri financiare reduse pentru a realiza răscumpărări în beneficiul propriu, în loc de noi investiții, a fost o practică frecventă; întrucât ponderea investițiilor în PIB a scăzut constant chiar și în perioada premergătoare crizei și are urgent nevoie de un impuls nou;

L.  întrucât rata anuală de creștere a M3 a continuat să se reducă, de la 3,5 % în decembrie 2012 la 1 % în decembrie 2013;

M.  întrucât creditarea sectorului privat a continuat să înregistreze scăderi, cu o rată anuală de creștere de -2,3 % în decembrie 2013, față de -0,7 % în decembrie 2012; întrucât lipsa creditării care afectează IMM-urile din unele state membre reprezintă una dintre principalele probleme care întârzie redresarea economică; întrucât împrumuturile acordate IMM-urilor au scăzut cu aproximativ 35 % între 2008 și 2013; întrucât este esențial să se faciliteze acordarea de credite pentru IMM-uri, acestea angajând 72 % din forța de muncă din zona euro și înregistrând rate brute de locuri de muncă noi superioare celor înregistrate de marile companii;

N.  întrucât fragmentarea financiară reprezintă în continuare o problemă majoră, unele IMM-uri suportând costuri de creditare mult mai mari, în special în acele țări ale zonei euro care au fost deja afectate de condiții economice grave, ceea ce creează distorsiuni pe piața unică, încetinește redresarea și amplifică divergențele dintre țări; întrucât rezultatele evaluării detaliate a băncilor europene ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra politicilor monetare actuale și asupra disponibilității băncilor de a-și intensifica activitatea de creditare, în special pentru economia reală;

O.  întrucât valoarea bilanțului contabil la nivelul Eurosistemului a scăzut constant în cursul anului 2013, ceea ce reflectă o rambursare de către bănci a fondurilor prin operațiunile de refinanțare pe termen lung;

P.  întrucât, în iulie 2013, Consiliul guvernatorilor BCE a decis să dea semnale privind orientarea viitoare a politicii monetare, declarând că se așteaptă ca rata dobânzii de referință să rămână la același nivel sau la un nivel mai redus pe o perioadă extinsă de timp;

Q.  întrucât efectele unei posibile relaxări cantitative în zona euro ar fi, probabil, contracarate de intermedierea excesivă a creditelor în sectorul bancar;

R.  întrucât, potrivit articolului 282 din TFUE, obiectivul principal al Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) îl reprezintă menținerea stabilității prețurilor; întrucât articolul 127 din TFUE prevede că, fără a aduce atingere acestui obiectiv principal, SEBC sprijină politicile economice generale ale Uniunii; întrucât articolul 123 din TFUE și articolul 21 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al BCE interzic achiziționarea directă de către băncile naționale centrale sau de către BCE a unor instrumente de îndatorare, emise de UE sau de autoritățile sau organismele naționale publice, întrucât aceasta a fost o condiție sine qua non pentru aderarea la Uniunea monetară europeană a anumitor state membre, întrucât astfel de achiziții sunt permise pe piețele secundare,

Politica monetară

1.  salută reacția rapidă a BCE în fața unui mediu plin de provocări, precum și faptul că politica monetară și-a propus să reducă nivelul de tensiune pe de piețele financiare din zona euro și să recâștige încrederea investitorilor în moneda unică; salută disponibilitatea BCE de a depune toate eforturile pentru a salva moneda euro; ia act de reducerea generală pozitivă a randamentelor interne pe termen lung, în special în țările cele mai îndatorate din zona euro, la niveluri fără precedent de la începutul crizei; constată că randamentele scăzute nu au condus la crearea de noi locuri de muncă și nici la creștere economică, ceea ce reprezintă un pericol pentru stabilitatea financiară;

2.  constată că recurgerea la operațiuni principale de refinanțare, la operațiuni de refinanțare pe termen mediu și lung cu alocare integrală la rate fixe, la facilitatea de creditare marginală, la injecții de capital și la facilitatea de depozit rămase toate la niveluri semnificativ de mari în decursul anului 2013 indică o depreciere constantă a mecanismului de transmitere a politicii monetare și a pieței împrumuturilor interbancare din zona euro, deși situația s-a îmbunătățit semnificativ față de anii precedenți, astfel cum o arată stabilizarea diferențialelor, normalizarea treptată a piețelor interbancare și reducerea dezechilibrelor în cadrul sistemului TARGET 2;

3.  se declară încurajat de stabilizarea nivelurilor înregistrate de dezechilibrele din cadrul sistemului TARGET 2 pe parcursul întregului an 2013; subliniază că sistemul de decontare TARGET 2 a avut un rol esențial în protejarea integrității sistemului financiar din zona euro;

4.  este în continuare profund preocupat de faptul că activitatea economică rămâne scăzută, zona euro înregistrând în 2013 o rată negativă de creștere a PIB-ului, pentru al doilea an consecutiv, creșterea PIB-ului fiind extrem de slabă în trimestrele I, II și III ale anului 2014, iar ratele ridicate ale șomajului din multe state membre din zona euro atingând niveluri care amenință stabilitatea zonei euro și subminează sprijinul popular și politic pentru proiectul european;

5.  subliniază preocuparea sa referitoare la scăderea continuă a ratei inflației în zona euro încă din 2011, însoțită de diferențialele ratelor dobânzilor în statele membre; subliniază decalajul important, observat în prezent, între obiectivul clar al BCE de a menține ratele inflației pe termen mediu sub 2 %, dar aproape de acest procentaj, și ratele actuale ale inflației, care se apropie de zero și chiar scad sub zero în mai multe state membre din zona euro; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, după cum a fost recunoscut de președintele BCE, tendințele deflaționiste actuale ar putea conduce la o destabilizare a previziunilor privind inflația pe termen mediu și lung,

6.  recunoaște că actualul proces de ajustare bilanțieră din sectorul financiar și din cel nefinanciar, combinat cu rate ridicate ale șomajului, a continuat să afecteze activitatea economică din zona euro în 2013;

7.  urmărește îndeaproape posibilul risc de deflație; reamintește că o rată a inflației în jur de zero în zona euro periclitează eficacitatea politicii monetare; înțelege că BCE atribuie motivul unei rate foarte scăzute a inflației efectelor pe termen scurt și speră că obiectivul pe termen mediu va fi atins fără a se trece printr-o fază de deflație; constată, cu toate acestea, că previziunile privind inflația pentru anii 2015 și 2016 au fost din nou revizuite de BCE în sens descendent, (cu procente cuprinse între 0,1 și 0,2 %);

8.  subliniază că nivelul inflației prevăzut pentru anii următori, aflat sub obiectivul propus, va influența programele de reducere a datoriilor din mai multe state membre;

9.  subliniază că, dată fiind perspectiva unor noi politici flexibile, precum relaxarea cantitativă și luarea în considerare a provocărilor juridice actuale privind programul TMD, este extrem de important să se asigure claritate și certitudine juridică pentru a permite implementarea eficientă a acestor instrumente, ținându-se seama de concluziile avocatului general Pedro Cruz Villalón al Curții de Justiție a Uniunii Europene prezentate la 14 ianuarie 2015 în cauza C-62/14;

10.  subliniază faptul că costurile reduse de creditare pentru statele membre reflectă o creștere a datoriei publice, în multe cazuri aceasta având un nivel apropiat sau peste 100 % din PIB, și avertizează că o nouă criză ar putea conduce la declanșarea unei reevaluări a riscurilor de către piețele financiare;

11.  subliniază că previziunile BCE publicate în 2013 nu au anticipat conjunctura actuală, în care există o creștere redusă și o rată foarte scăzută a inflației și chiar semnale deflaționiste; în acest context, solicită ca previziunile actuale referitoare la o creștere economică mai accentuată și la o inflație mai ridicată în 2015 și 2016 să fie interpretate cu precauție;

12.  consideră că bilanțurile slabe nu afectează numai băncile, ci au, de asemenea, un efect de domino asupra întreprinderilor și a altor actori din sectorul privat, deoarece lipsa capitalului și a finanțării scade capacitatea unei întreprinderi de a rămâne competitivă, de a înregistra creștere economică și, în cele din urmă, de a menține și de a crea locuri de muncă;

13.  consideră că este extrem de important să se creeze condiții pentru o relansare a investițiilor în zona euro, atât publice, cât și private, ținând seama de faptul că, deși BCE și-a continuat acțiunile pentru a menține condiții favorabile de finanțare, investițiile încă nu s-au redresat; în acest context, solicită statelor membre să se concentreze asupra cauzelor fundamentale ale fragmentării financiare, precum structurile de risc divergente, care fac ca împrumuturile să fie mai costisitoare în țările respective; în plus, solicită statelor membre să implementeze reformele structurale necesare în vederea restaurării unui mediu favorabil întreprinderilor și, în special, să pună în aplicare recomandările specifice fiecărei țări;

14.  încurajează BCE ca, în politica sa de expansiune a bilanțului, să ia în considerare achiziționarea de obligațiuni pentru finanțarea proiectelor emise de BEI, care asigură fondurile pentru unele dintre cele mai productive investiții din zona euro, în special în ceea ce privește proiectele pe care Comisia le consideră a avea valoare adăugată europeană în urma unei analize costuri-beneficii, cu precădere proiectele TEN-T în domeniile energiei și transporturilor și proiectele legate de piața digitală unică;

15.  constată că, în discursul său de la simpozionul anual al băncilor centrale de la Jackson Hole din 22 august 2014, președintele Draghi a declarat că este nevoie de măsuri pe ambele planuri ale economiei, remarcând că: politicile referitoare la cererea agregată trebuie să fie însoțite de reforme și politici structurale naționale; în ceea ce privește cererea, politica monetară poate și trebuie să joace un rol central, ceea ce în prezent înseamnă o politică monetară flexibilă pe o perioadă extinsă de timp; există posibilitatea ca politica fiscală să joace un rol mai important alături de politica monetară, în special dat fiind că sustenabilitatea datoriei publice trebuie luată în considerare; și, deși este nevoie de o restructurare a investițiilor publice pentru a atrage mai multe investiții private și a facilita reforme structurale, trebuie să se pună accentul pe măsuri adecvate de politică fiscală;

16.  este de acord cu președintele Draghi asupra faptului că flexibilitatea actuală a prevederilor Pactului de stabilitate și de creștere ar putea fi valorificată în vederea unei mai bune abordări a redresării slabe și a integrării costurilor reformelor structurale necesare;

17.  este de acord cu președintele Draghi asupra faptului că există o marjă de manevră pentru a obține o structură a politicilor fiscale favorabilă creșterii și pentru a reduce sarcinile fiscale astfel încât să nu fie afectat bugetul;

18.  este de acord cu președintele Draghi asupra faptului că măsuri complementare la nivelul UE par a fi necesare pentru a asigura atât o poziție agregată adecvată, cât și un program public de investiții de mare amploare;

19.  ia act de faptul că, în plus față de reducerea ratei dobânzii de referință și de intensificarea operațiunilor sale de refinanțare, BCE a adoptat instrumente inovatoare, precum operațiunile punctuale de refinanțare pe termen mai lung (targeted longer-term refinancing operations - TLTRO) și noile strategii de comunicare, precum orientările prospective;

20.  consideră că mecanismul de transmisie nu funcționează corespunzător și că instrumentele de politică monetară folosite de BCE de la începutul crizei, deși au asigurat o detensionare salutară a situației de pe piețele financiare aflate în dificultate, nu au fost eficace în combaterea fragmentării financiare, în stimularea creșterii sau în ameliorarea situației de pe piața muncii; încurajează BCE să se asigure că politicile sale sunt mai bine adaptate la economia reală, în special în ceea ce privește IMM-urile;

21.  consideră că, întrucât mecanismul de transmisie a politicii monetare este grav afectat, beneficiile deciziilor de reducere a ratei dobânzii de referință a BCE sunt limitate; arată că rate foarte reduse ale dobânzii conduc, pe termen lung, la distorsiuni în sectorul economic și s-ar putea dovedi nocive pentru planurile private de pensii și economii;

22.  salută măsurile anunțate de BCE în iunie 2014, care vizează consolidarea funcționării mecanismului de transmisie a politicii monetare; observă că TLTRO introduc, pentru prima dată, o legătură între împrumuturile acordate de bănci sectorului nefinanciar privat și valoarea refinanțării pe care băncile o pot solicita; speră ca rezultatele analizei calității activelor vor spori utilizarea TLTRO de către băncile europene, promovând astfel transferul de lichidități către economia reală;

23.  ia act de faptul că BCE a anunțat că va cumpăra titluri garantate cu active și obligațiuni garantate pentru a spori impactul TLTRO în ceea ce privește facilitarea creditării; subliniază că astfel de intervenții pe piața ABS ar trebui să fie suficient de relevante, astfel încât să aibă un efect asupra ratelor de creditare pentru IMM-uri și să reducă fragmentarea, și trebuie să se desfășoare în condiții de transparență care să nu creeze riscuri excesive pentru bilanțul BCE;

24.  își subliniază îngrijorarea cu privire la fragmentarea considerabilă a condițiilor de creditare pentru IMM-uri țările din zona euro și cu privire la decalajul existent dintre ratele de finanțare acordate IMM-urilor și celor acordate întreprinderilor mai mari; insistă asupra faptului că aceste probleme mai vechi nu sunt abordate în mod corespunzător prin recentele măsuri anunțate de BCE pentru a impulsiona creditarea bancară și că BCE ar trebui să studieze factorii fundamentali care împiedică accesul IMM-urilor la creditare; solicită BCE să cerceteze dacă acest decalaj are vreo legătură cu concentrarea în sectorul bancar;

25.  subliniază că, odată cu măsurile anunțate în iunie și septembrie 2014, se așteaptă ca bilanțul BCE să revină la valoarea pe care o avea la începutul anului 2012; ia act de faptul că această creștere preconizată impune o mare vigilență din partea BCE în ceea ce privește riscul de credit la care este în ultimă instanță expusă;

26.  consideră că valoarea totală a subvențiilor implicite acordate până în prezent ar trebui să fie recuperată treptat, în beneficiul contribuabililor, odată cu revenirea condițiilor economice normale;

27.  ia act de faptul că BCE a afirmat în mod repetat că este pregătită să utilizeze în cadrul mandatului său instrumente neconvenționale suplimentare și să modifice dimensiunea sau componența intervențiilor sale în cazul unei perioade excesiv de lungi cu o inflație scăzută; este în continuare deschis în ceea ce privește utilizarea unor măsuri neconvenționale suplimentare, dar subliniază că aceste măsuri nu vor fi suficiente în lipsa unei combinații optime de politici fiscale, investiții și reforme structurale;

28.  subliniază că nu ar trebui supraestimat impactul măsurilor de politică monetară neconvențională folosite în prezent asupra economiei reale; subliniază că aceste măsuri au o natură tranzitorie și că sunt menite să ofere statelor membre timpul necesar pentru a-și consolida situația fiscală și implementa reformele structurale necesare pentru a stimula creșterea economică și îmbunătățirea situației pe piața muncii;

29.  constată că aplicarea de politici monetare neconvenționale pe o perioadă de timp extinsă ar putea accentua distorsiunile de pe piața de capital; solicită BCE să găsească echilibrul potrivit între riscul de a-și abandona prematur politicile monetare flexibile și riscurile și costurile ce rezultă din distorsiunile pe care le-ar putea provoca aceste politici; prin urmare, solicită BCE să evalueze politicile non-standard astfel încât să limiteze aceste distorsiuni;

30.  reamintește că politica monetară nu poate stimula singură cererea agregată, dacă nu este completată de reforme și politici fiscale și structurale adecvate la nivel național;

31.  subliniază că, pe baza experienței din anii anteriori crizei, rate stabile ale inflației, conform obiectivului pe termen mediu definit de BCE, ar putea fi asociate cu o dinamică nesustenabilă a datoriei private, evidențiind importanța gestionării bulelor activelor și a expansiunii creditului, chiar și atunci când este garantată stabilitatea prețurilor;

32.  reamintește că independența BCE în realizarea politicii sale monetare, așa cum este consacrată în tratate, este indispensabilă pentru atingerea obiectivului de menținere a stabilității prețurilor, mai precis de menținere a inflației la un inferior, dar apropiat de 2 %; reamintește că toate guvernele și autoritățile publice naționale ar trebui să se abțină de la a solicita măsuri din partea BCE;

33.  reamintește că toți membrii Consiliului general al BCE își asumă angajamentul față de deciziile adoptate, care rămân confidențiale, cu excepția cazului în care se hotărăște comunicarea publică a acestora;

34.  solicită BCE să facă un pas înapoi în rolul său din cadrul troicii, pentru a-și consolida independența față de deciziile politice;

35.  reamintește că articolul 127 din TFUE prevede că BCE, fără a aduce atingere obiectivului său principal, susține politicile economice generale din Uniune, astfel cum se prevede și la articolul 282 din TFUE; subliniază, în acest sens, importanța dialogului monetar;

36.  subliniază faptul că o separare clară între politica monetară și cea fiscală înseamnă că autoritatea monetară nu ar trebui să acorde subvenții instituțiilor ce beneficiază de furnizarea de lichiditate, întrucât aceste subvenții ar constitui o politică fiscală;

37.  regretă faptul că BCE și-a depășit mandatul consacrat în tratat, așa cum s-a întâmplat în cazul scrisorilor trimise de fostul președinte al BCE către guvernele Spaniei, Italiei și Irlandei;

38.  salută măsura progresistă adoptată de BCE de a publica rezumatul proceselor-verbale ale reuniunilor sale și așteaptă cu nerăbdare utilizarea acestei practici începând din ianuarie 2015; salută faptul că Consiliul guvernatorilor BCE a dat curs acestei cereri incluse de Parlament în toate rapoartele sale anuale referitoare la BCE;

39.  consideră că băncile centrale din întreaga lume ar trebui să depună eforturi în mod activ pentru a evita orice politică care ar genera efecte negative asupra altora; constată că unele bănci centrale solicită altor bănci centrale să preia potențialele efecte negative ale politicilor monetare mult timp după ce ele și-au pus în aplicare în mod unilateral propriile politici;

40.  consideră că recentele informații care au devenit publice subliniază importanța unei utilizări prudente a injecțiilor de capital pe viitor; subliniază că nu mai este acceptabil ca sectorul bancar al unui stat membru să se îndatoreze astfel pentru un procent semnificativ din PIB-ul său;

41.  încurajează BCE să își îmbunătățească în continuare politica privind egalitatea de gen în ceea ce privește numirile de personal pentru a elimina decalajul actual; salută numirea lui Danièle Nouy la conducerea supravegherii sectorului bancar european, în special pentru meritele sale deosebite și pentru un CV de excepție;

42.  consideră că un accent sporit pe creșterea economică și investițiile publice (cum ar fi pachetul de investiții de 300 de miliarde EUR propus de Președintele Comisiei, Jean Claude Juncker) ar ajuta la completarea eforturilor depuse de BCE în materie de politici în vederea creșterii ocupării forței de muncă și a stimulării creșterii economice în Europa;

Stabilitatea financiară

43.  salută faptul că mecanismul unic de supraveghere (MUS), primul pilon al uniunii bancare, devine pe deplin operațional la 4 noiembrie 2014; ia act de faptul că acest pas major spre integrarea financiară europeană a fost făcut grație finalizării cu succes a activităților pregătitoare, inclusiv a evaluării calității activelor; mulțumește BCE pentru că și-a folosit credibilitatea pentru a sprijini sistemul bancar european; subliniază că nu trebuie permisă combinarea rolurilor pe care le deține BCE în domeniul monetar și în cel de supraveghere;

44.  constată că evaluarea calității activelor și testul de rezistență efectuate de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) în colaborare cu MUS au arătat că o serie de vulnerabilități se mențin la nivelul sistemului bancar european; speră că rezultatele evaluării calității activelor au luat în considerare toate riscurile în mod corespunzător, pentru a evita „japonizarea” sectorului bancar european și înnoirea repetată a împrumuturilor imposibil de rambursat;

45.  consideră că BCE are o responsabilitate majoră în a se asigura că viitoarele recapitalizări ale băncilor se vor efectua prin sistemul de recapitalizare internă, atunci când accesul la piață este dificil sau imposibil;

46.  solicită BCE să asigure în practicile sale cotidiene că există o separare completă între politica monetară și rolul său de supraveghere bancară;

47.  subliniază faptul că MUS are drept scop asigurarea încrederii în sectorul bancar din zona euro și, astfel, stabilitatea financiară; reamintește că răspunderea democratică a noului MUS în fața Parlamentului European este crucială pentru a asigura credibilitatea noului regim de supraveghere; prin urmare, subliniază importanța acordului interinstituțional dintre Parlament și BCE privind modalitățile practice de exercitare a controlului democratic asupra MUS din noiembrie 2013, precum și a punerii în aplicare pe deplin a acestui acord;

48.  sprijină ideea potrivit căreia, pentru ca sistemul de recapitalizare internă să fie mai credibil și mai eficient, legislația europeană ar trebui să asigure separarea între activitățile de investiții mai riscante și activitățile bancare tradiționale;

49.  consideră că cele mai recente teste de rezistență ilustrează în mod clar limitele cadrului interinstituțional actual, întrucât un scenariu de deflație nu a fost prevăzut în respectivele teste, chiar dacă aceste riscuri de deflație sunt o realitate;

50.  ia act de faptul că, în pofida unei profitabilități relativ scăzute, băncile din zona euro au continuat să își consolideze pozițiile de capital, combinând majorarea capitalului cu reducerea activelor ponderate în funcție de risc și grație sprijinului public; recunoaște faptul că, în anumite cazuri, s-au realizat majorări de capital în contextul programelor de asistență financiară din partea statelor membre;

51.  este preocupat de faptul că multe dintre băncile din zona euro sunt în continuare dependente de finanțarea de către banca centrală; consideră esențială înființarea unei uniuni a piețelor de capital, reglementate corespunzător, pentru a reduce dependența excesivă a economiilor din zona euro de sistemul bancar;

52.  subliniază că o consolidare a bunei guvernanțe în cadrul băncilor sporește încrederea în sectorul bancar, contribuind astfel și la stabilitatea financiară;

53.  subliniază că activitatea referitoare la titlurile de stat continuă să reprezinte o sursă majoră de profit pentru băncile din zona euro, deși creditarea acordată sectorului nefinanciar privat este în continuare lentă; consideră că ar trebui accelerate lucrările tehnice și legislative asupra riscurilor asociate datoriilor suverane; solicită BCE să lanseze un avertisment acelor bănci care își măresc constant deținerile de obligațiuni guvernamentale, dar reduc volumul creditelor acordate sectorului privat;

54.  salută propunerea legislativă a Comisiei privind reforma structurală în domeniul bancar; ia act de faptul că în mai multe state membre s-au introdus deja reforme similare; invită BCE să colaboreze cu alte instituții relevante în vederea asigurării unei reforme structurale durabile la nivel european care să pună capăt subvențiilor acordate pentru activitățile comerciale ale marilor instituții financiare și să asigure condiții echitabile pentru serviciile financiare;

55.  reamintește că mecanismul unic de rezoluție (MUR), cel de-al doilea pilon al uniunii bancare, va intra în vigoare la începutul anului 2015; subliniază că este nevoie să se continue dezvoltarea celui de-al treilea pilon al uniunii bancare;

o
o   o

56.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Băncii Centrale Europene.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate