Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind abolirea pedepsei cu moartea, în special cea din 7 octombrie 2010(1),

–  având în vedere declarația comună din 10 octombrie 2014 făcută de Federica Mogherini, Vicepreședinta Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, și de Thorbjørn Jagland, Secretarul General al Consiliului Europei, cu ocazia Zilei europene și mondiale împotriva pedepsei cu moartea,

–  având în vedere Protocoalele 6 și 13 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

–  având în vedere articolul 2 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Orientările UE privind pedeapsa capitală,

–  având în vedere sistemul UE de controale la exporturile de bunuri care pot fi utilizate pentru pedeapsa capitală, care este actualmente în curs de actualizare,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) și cel de-al doilea Protocol facultativ la acesta,

–  având în vedere Convenția din 1984 împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente crude, inumane sau degradante,

–  având în vedere studiul privind impactul pe care îl are problema drogurilor la nivel mondial asupra exercitării drepturilor omului, prezentat de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului în septembrie 2015,

–  având în vedere rezoluțiile Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, în special cea din 18 decembrie 2014 cu privire la instituirea unui moratoriu asupra aplicării pedepsei cu moartea (A/RES/69/186),

–  având în vedere declarația finală adoptată în cadrul celui de-al 5-lea Congres mondial împotriva pedepsei cu moartea, organizat la Madrid, în perioada 12-15 iunie 2013,

–  având în vedere Ziua mondială și Ziua europeană împotriva pedepsei cu moartea, la data de 10 octombrie a fiecărui an,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât abolirea pedepsei capitale în întreaga lume este unul dintre principalele obiective ale politicii UE în domeniul drepturilor omului;

B.  întrucât Ziua mondială împotriva pedepsei cu moartea din 10 octombrie 2015 se axează pe o mai bună conștientizare cu privire la aplicarea pedepsei capitale în cazul infracțiunilor legate de droguri;

C.  întrucât, potrivit Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, peste 160 de state membre ale ONU, cu diverse sisteme juridice, tradiții, culturi și contexte religioase, fie au abolit pedeapsa cu moartea, fie nu o practică;

D.  întrucât, conform ultimelor cifre, 2 466 de persoane din 55 de țări au fost condamnate la pedeapsa cu moartea în 2014, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 23% față de cifra din 2013; întrucât, în 2014, în lume au avut loc 607 execuții; întrucât aceste cifre nu-i includ pe cei despre care se crede că au fost executați în China, care continuă să execute mai multe persoane decât restul lumii împreună și să condamne încă alte mii la moarte; întrucât condamnările la moarte și execuțiile continuă cu un ritm alarmant în 2015; întrucât creșterea numărului de condamnări la pedeapsa cu moartea este strâns legată de hotărârile pronunțate de instanțe în procesele în masă, ca reacție la infracțiunile legate de terorism, în țări cum ar fi Egiptul sau Nigeria; întrucât Chadul și Tunisia iau în considerare posibilitatea reintroducerii pedepsei capitale; întrucât, unele state din SUA continuă să pronunțe și să execute sentințe de condamnare la moarte;

E.  întrucât s-a semnalat cazuri de condamnări la moarte prin lapidare în Pakistan, Nigeria, Afganistan, Iran, Irak, Sudan, Somalia și Arabia Saudită și întrucât, în ultimii ani, sute de femei au fost ucise prin lapidare pentru adulter; întrucât lapidarea ca metodă de executare a pedepsei capitale este considerată o formă de tortură;

F.  întrucât opt state prevăd în legislația lor pedeapsa cu moartea pentru homosexualitate (Mauritania, Sudanul, Iranul, Arabia Saudită, Yemenul, Pakistanul, Afghanistanul și Qatarul), și întrucât unele provincii din Nigeria și Somalia aplică în mod oficial pedeapsa cu moartea pentru acte sexuale cu parteneri de același sex;

G.  întrucât pedeapsa cu moartea este utilizată adesea împotriva persoanelor defavorizate, bolnave mintal sau aparținând minorităților naționale și culturale;

H.  întrucât 33 de state aplică pedeapsa cu moartea în cazul infracțiunilor legate de droguri, ceea ce conduce la aproximativ 1 000 de execuții în fiecare an; întrucât, în 2015, au avut loc execuții pentru acest tip de infracțiuni în China, Iran, Indonezia și Arabia Saudită; întrucât, în 2015, pedeapsa capitală a continuat să fie aplicată pentru infracțiunile legate de droguri în China, Indonezia, Iran, Kuweit, Malaysia, Arabia Saudită, Sri Lanka, Emiratele Arabe Unite și Vietnam; întrucât aceste infracțiuni pot include diferite acuzații legate de traficul sau posesia de droguri;

I.  întrucât, în ultimele 12 luni, s-a constatat recurgerea în mai mare măsură, la nivel mondial, la pedeapsa capitală pentru infracțiuni legate de droguri, o serie de state condamnând semnificativ mai frecvent la moarte persoane pentru acest tip de infracțiuni, căutând să reintroducă pedeapsa capitală pentru infracțiunile legate de droguri sau punând capăt unor moratorii de lungă durată privind pedeapsa capitală;

J.  întrucât, potrivit relatărilor, Iranul a executat 394 de persoane implicate în traficul de droguri în primele șase luni ale anului 2015, în comparație cu 367 în decursul întregului an 2014; întrucât jumătate dintre execuțiile care au avut loc în Arabia Saudită în cursul acestui an au fost pentru infracțiuni legate de droguri, față de doar 4% din numărul total în 2010; întrucât cel puțin 112 persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri se află pe lista condamnaților la moarte în Pakistan;

K.  întrucât cetățeni ai statelor membre ale UE au fost fie executați, fie își așteaptă execuția în țări terțe pentru infracțiuni legate de droguri;

L.  întrucât articolul 6 alineatul (2) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice stipulează că o sentință de condamnare la moarte nu poate fi pronunțată decât pentru „crimele cele mai grave”; întrucât Comitetul ONU pentru Drepturile Omului și Raportorii speciali ai ONU privind execuțiile extrajudiciare, sumare sau arbitrare și tortura au declarat că pedeapsa cu moartea nu ar trebui aplicată pentru infracțiunile legate de droguri; întrucât pedeapsa obligatorie cu moartea și aplicarea ei în cazul infracțiunilor legate de droguri contravin dreptului și standardelor internaționale;

M.  întrucât Organismul Internațional de Control al Stupefiantelor a încurajat statele care impun pedeapsa cu moartea să o abolească în cazul infracțiunilor legate de droguri;

N.  întrucât Comisia și statele membre au alocat cel puțin 60 de milioane EUR pentru programele de combatere a drogurilor desfășurate de Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), axate pe acțiuni anti-drog în țările care aplică în mod activ pedeapsa cu moartea pentru infracțiunile legate de droguri; întrucât o serie de ONG-uri și-au semnalat recent îngrijorarea cu privire la faptul că unele programe anti-drog cu finanțări europene din statele care aplică în continuare pedeapsa capitală ar putea încuraja condamnările la moarte și execuțiile, și întrucât aceste informații ar trebui verificate;

O.  întrucât, în cadrul Instrumentului UE care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) și a predecesorului său, Instrumentul de stabilitate (IdS), Comisia Europeană a inițiat două măsuri antidrog la scară largă la nivel regional, și anume programele privind ruta cocainei și, respectiv, ruta heroinei, care vizează țările care aplică pedeapsa cu moartea pentru infracțiunile legate de droguri; întrucât, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul IcSP, Comisia este obligată să folosească orientări operaționale pentru respectarea legislației umanitare și în domeniul drepturilor omului în cazul măsurilor de combatere a criminalității organizate,

1.  condamnă din nou recurgerea la pedeapsa cu moartea și sprijină cu fermitate introducerea unui moratoriu privind pedeapsa cu moartea, ca un pas către abolirea ei; subliniază încă o dată faptul că abolirea pedepsei capitale contribuie la consolidarea demnității umane și că scopul final al UE este abolirea totală a acesteia;

2.  condamnă toate execuțiile, oriunde în lume; este în continuare profund îngrijorat de aplicarea pedepsei cu moartea în cazul minorilor, precum și al persoanelor cu dizabilități psihice sau cognitive și solicită să se pună capăt imediat și definitiv practicilor de acest gen, care încalcă standardele internaționale în materie de drepturi ale omului; își exprimă grava îngrijorare cu privire la procesele în masă care au avut loc recent și care s-au soldat cu un mare număr de condamnări la moarte;

3.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la practica lapidării, încă utilizată în unele țări și solicită guvernelor acestor țări să promulge imediat legi care să interzică lapidarea;

4.  solicită insistent Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și statelor membre să continue lupta împotriva aplicării pedepsei cu moartea, să susțină ferm moratoriul ca un pas către abolirea acesteia, să continue să facă presiuni în această direcție la nivel mondial și să insiste pe lângă țările care recurg în continuare la pedeapsa capitală să respecte standardele internaționale minime, să reducă sfera de aplicare și utilizarea acestei pedepse și să publice cifre clare și exacte referitoare la numărul de condamnări și execuții; invită insistent SEAE să rămână vigilent în ceea ce privește evoluțiile din toate țările, în special din Belarus, aceasta fiind singura țară europeană în care pedeapsa cu moartea este încă aplicată, precum și să utilizeze toate mijloacele de influență pe care le are la dispoziție;

5.  salută abolirea pedepsei cu moartea în anumite state din SUA și încurajează UE să continue dialogul cu SUA în vederea abolirii totale, astfel încât SUA și UE să-și poată alătura eforturile în combaterea pedepsei capitale în întreaga lume;

6.  invită Comisia ca, în ceea ce privește ajutorul și sprijinul politic, să acorde o atenție deosebită țărilor care fac progrese în ceea ce privește abolirea pedepsei cu moartea sau care încurajează un moratoriu universal privind pedeapsa cu moartea; încurajează inițiativele bilaterale și multilaterale între statele membre, UE, ONU, țările terțe și alte organizații regionale cu privire la problemele legate de pedeapsa capitală;

7.  reamintește că pedeapsa cu moartea este incompatibilă cu valori precum respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, pe care se întemeiază Uniunea, și că orice stat membru care ar reintroduce pedeapsa cu moartea ar încălca, astfel, tratatele și Carta Drepturilor Fundamentale a UE;

8.  este deosebit de preocupat de utilizarea crescândă a pedepsei capitale în contextul luptei împotriva terorismului în unele țări, precum și de posibilitatea reintroducerii acesteia în alte țări;

9.  condamnă, în special, utilizarea pedepsei cu moartea pentru a suprima opoziția sau pe motive de convingeri religioase, homosexualitate sau adulter, ori pentru alte motive care ar trebui considerate nesemnificative sau nu ar trebui deloc considerate infracțiuni; invită, prin urmare, statele care incriminează homosexualitatea să nu aplice pedeapsa cu moartea pentru aceasta;

10.  este în continuare ferm convins că sentințele de condamnare la moarte nu descurajează traficul de droguri și nu împiedică persoanele să cadă victime abuzului de droguri; invită țările care mențin pedeapsa cu moartea să introducă alternative la aceasta în cazul infracțiunilor legate de droguri, care să vizeze în special programe de prevenire a consumului de droguri și de reducere a efectelor negative;

11.  își reiterează recomandarea adresată Comisiei și statelor membre de a face din abolirea pedepsei cu moartea în cazul infracțiunilor legate de droguri o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară și asistență tehnică, pentru consolidarea capacităților și pentru alte tipuri de sprijin ce vizează politica de combatere a drogurilor;

12.  invită Comisia și statele membre să reafirme principiul categoric conform căruia ajutoarele și asistența acordate de UE, inclusiv programele anti-drog ale UNODC, nu trebuie să contribuie la operațiuni de aplicare a legii care au ca rezultat pronunțarea de sentințe capitale și executarea persoanelor arestate;

13.  solicită Comisiei să intensifice controalele asupra produselor de export care pot fi utilizate pentru executarea pedepsei capitale;

14.  este profund preocupat de lipsa de transparență în legătură cu ajutoarele și asistența acordate de Comisie și de statele membre pentru operațiunile de combatere a drogurilor în țările care aplică activ pedeapsa cu moartea în cazul infracțiunilor legate de droguri; solicită Comisiei să publice o dare anuală de seamă privind finanțările sale pentru programele anti-drog în țările care mențin pedeapsa capitală pentru infracțiunile legate de droguri, subliniind ce garanții pentru drepturile omului au fost aplicate pentru ca aceste finanțări să nu contribuie la condamnări la moarte;

15.  invită insistent Comisia să transpună fără întârziere în practică orientările operaționale prevăzute la articolul 10 din Regulamentul IcSP și să le aplice cu strictețe în cazul programelor privind ruta cocainei și a heroinei;

16.  îndeamnă Comisia să respecte recomandarea din Planul de acțiune al UE în materie de droguri (2013-2016), potrivit căreia ar trebui elaborat și pus în practică un „instrument de orientare privind drepturile omului și de evaluare a impactului” pentru a se garanta că drepturile omului sunt integrate în mod eficace „în acțiunea externă a UE în materie de droguri”;

17.  îndeamnă SEAE, Comisia și statele membre să ofere orientări cu privire la o politică europeană cuprinzătoare și eficace privind pedeapsa cu moartea, în raport cu zecile de cetățeni europeni care pot fi executați în țări terțe, care ar trebui să conțină mecanisme solide și consolidate în ceea ce privește identificarea, acordarea de asistență juridică și reprezentarea la nivel diplomatic;

18.  invită UE și statele membre să se asigure că Sesiunea specială din aprilie 2016 a Adunării Generale a ONU privind problema drogurilor la nivel mondial abordează recurgerea la pedeapsa capitală pentru infracțiunile legate de droguri și condamnă aplicarea acesteia;

19.  susține toate agențiile ONU, organismele regionale interguvernamentale și ONG-urile în eforturile lor continue de a încuraja statele să abolească pedeapsa capitală; invită Comisia să finanțeze în continuare proiecte în acest domeniu prin intermediul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului;

20.  salută recenta ratificare a celui de-al doilea Protocol facultativ la PIDCP, care urmărește abolirea pedepsei capitale și al cărui număr de state parte a ajuns la 81; solicită tuturor statelor care nu sunt parte la acest protocol să-l ratifice imediat;

21.  solicită tuturor statelor membre ale Consiliului Europei care nu au ratificat încă Protocolurile nr. 6 și 13 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului să facă acest lucru, pentru a asigura abolirea efectivă a pedepsei capitale în întreaga regiune a Consiliului Europei;

22.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al ONU, Președintelui Adunării Generale a ONU, precum și guvernelor statelor membre ale ONU.

(1) JO C 371 E, 20.12.2011, p. 5.