Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția 2177 (2014) a Consiliului de Securitate al ONU din 18 septembrie 2014 privind pacea și securitatea în Africa,

–  având în vedere Rezoluția 69/1 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 19 septembrie 2014 privind măsurile de limitare și combatere a epidemiei cauzată de virusul Ebola, declarată recent în Africa de Vest,

–  având în vedere decizia Secretarului General al ONU, Ban Ki-moon, de creare a primei misiuni sanitare de urgență din istoria organizației, Misiunea ONU pentru acțiuni de urgență contra Ebola (UNMEER), în urma adoptării Rezoluției 69/1 a Adunării Generale a ONU și a Rezoluției 2177(2014) a Consiliului de Securitate al ONU privind epidemia de Ebola,

–  având în vedere Regulamentul sanitar internațional al OMS - RSI din 2005 (WA 32.1),

–  având în vedere recomandările OMS din consultarea privind zoonozele din 5 mai 2004,

–  având în vedere declarația OMS din 8 august 2014 privind declararea epidemiei de Ebola drept urgență la nivel internațional în domeniul sănătății publice,

–  având în vedere foaia de parcurs a OMC din 28 august 2014 privind măsurile de reacție la virusul Ebola, precum și actualizările acesteia,

–  având în vedere raportul directoarei generale a OMS prezentat la sesiunea extraordinară a Consiliului executiv dedicată crizei provocată de virusul Ebola, care a avut loc la Geneva, la 25 ianuarie 2015,

–  având în vedere declarația OMS din 9 mai 2015 privind sfârșitul epidemiei cu virusul Ebola din Liberia;

–  având în vedere Orientările pentru programele de imunizare în regiunea africană în contextul Ebola emise de OMS;

–  având în vedere declarația de la încheierea reuniunii de primăvară din 2015 a Grupului Banca Mondială - FMI, desfășurată la Washington DC, SUA, în perioada 17-19 aprilie 2015,

–  având în vedere Conferința internațională intitulată „Ebola: – From Emergency to Recovery” (De la urgență la redresare), desfășurată la Bruxelles la 3 martie 2015,

–  având în vedere lansarea de către Uniunea Africană la 21 august 2014, a Misiunii de sprijin a Uniunii Africane pentru combaterea Ebola în Africa de Vest (ASEOWA),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 din 11 decembrie 2013 de stabilire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014 – 2020) Orizont 2020,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei Europene COM(2010)0128 împreună cu SEC(2010)0380, 0381 și 0382 privind rolul UE în materie de sănătate globală,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 24 octombrie 2014,

–  având în vedere Concluziile Consiliului privind rolul UE în materie de sănătate globală, adoptate în cadrul celei de-a 3011-a reuniuni a Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles din 10 mai 2010,

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene din 15 august 2014, 20 octombrie 2014, 17 noiembrie 2014, 12 decembrie 2014 și din 16 martie 2015 privind criza provocată de epidemia de Ebola în Africa de Vest,

–  având în vedere rapoartele comisarului european, dl Christos Stylianides, coordonator al UE pentru virusul Ebola, prezentate Consiliului European din noiembrie 2014 și din martie 2015,

–  având în vedere cadrul de intervenție globală al UE pentru epidemia cauzată de virusul Ebola în Africa de Vest, elaborat de Serviciul European de Acțiune Externă și de Comisia Europeană,

–  având în vedere Inițiativa privind transparența în industriile extractive (EITI) și Raportul intermediar EITI din 2011 privind Sierra Leone, Raportul intermediar EITI din 2012 privind Liberia și Raportul intermediar EITI din 2012 privind Guineea,

–  având în vedere programul francez de reacție RIPOST, „Rețeaua de instituții de sănătate publică din Africa de Vest”,

–  având în vedere Rezoluția privind epidemia de Ebola, adoptată de Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE la 3 decembrie 2014, la Strasbourg, Franța,

–  având în vedere Rezoluția sa din 18 septembrie 2014 referitoare la răspunsul UE după izbucnirea epidemiei de Ebola(1),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, precum și cel al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0281/2015),

A.  întrucât în sistemele de sănătate din Liberia, Sierra Leone și Guineea există lacune enorme și cele trei țări deja înainte de epidemie ocupau ultimele locuri în clasamentul întocmit de PNUD în Indicele dezvoltării umane, cu aproximativ 80% din cetățeni trăind în condiții de sărăcie extremă și înregistrând cele mai înalte rate de mortalitate prematură la adulți și la copiii sub cinci ani din lume, cauzată de boli în marea majoritate tratabile;

B.  întrucât criza Ebola este sistemică la nivel local și regional, dar și la nivelul guvernării naționale și globale;

C.  întrucât amploarea catastrofei poate fi atribuită mai multor factori, printre care: eșecul politic al țărilor afectate de a trage semnalul de alarmă, răspunsul neadaptat al comunității internaționale, efectele distrugătoare ale închiderii frontierelor și restricțiilor impuse asupra persoanelor, ineficiența mecanismelor de supraveghere și alertă, răspunsul lent și insuficient adaptat, odată ce ajutorul a fost în sfârșit mobilizat; absența marcantă de leadership a OMS, lipsa de cercetare și dezvoltare în domeniul medicamentelor, diagnosticării și vaccinurilor;

D.  întrucât trei cazuri nou confirmate ale virusului Ebola au fost înregistrate în săptămâna care s-a încheiat la 18 octombrie 2015, toate în Guineea; întrucât în această țară în cele două săptămâni anterioare fuseseră raportate zero cazuri; întrucât Sierra Leone a raportat zero cazuri pentru a cincea săptămână consecutivă; întrucât la 3 septembrie 2015 OMS a declarat Liberia liberă de transmiterea virusului Ebola la populația umană; întrucât au fost confirmate 28 512 de cazuri, incluzând 11 313 de decese confirmate.

E.  întrucât se cunosc în continuare destul de puține lucruri despre prevalența, transmiterea și potențialul de a suferi mutații al virusului Ebola; întrucât confuzia larg răspândită și neînțelegerile persistente legate de cauzele și consecințele epidemiei provocate de virusul Ebola au contribuit la răspândirea virusului; întrucât cercetarea etnografică este utilă pentru a înțelege felul în care funcționează comunitățile și cum se poate ajunge la persoane din medii culturale diferite;

F.  întrucât virusul Ebola a fost găsit și în spermă și în fluidul ocular al persoanelor convalescente; întrucât există cazuri individuale evidente de transmitere pe cale sexuală care indică dificultățile de a eradica virusului și de a determina momentul în care se poate considera că nu mai există Ebola în țările respective;

G.  întrucât într-un număr mare de țări africane sistemele de sănătate și educație s-au deteriorat din cauza programelor de ajustare structurală impuse de FMI și Banca Mondială, cu reduceri bugetare obligatorii în sectorul public;

H.  întrucât epidemia de Ebola în Africa de Vest a arătat că sistemele de sănătate locale și naționale din țări cu venituri reduse nu au mijloacele sau reziliența de a răspunde unei epidemii de boli infecțioase ca Ebola; întrucât consolidarea sistemelor de sănătate globală a devenit, în consecință, parte integrantă a guvernanței în materie de sănătate globală;

I.  întrucât cultura și obiceiurile tradiționale au fost importante în gestionarea crizei Ebola(2),

J.  întrucât copiii, adolescentele și femeile tinere se află printre grupurile cele mai marginalizate și mai vulnerabile în timpul unei astfel de crize, ceea ce reprezintă o amenințare serioasă față de angajarea femeilor în activități economice și a provocat diferențe de gen în educație; întrucât orfanii riscă să fie repudiați și stigmatizați;

K.  întrucât epidemia de Ebola care a afectat Africa de Vest este cea mai importantă și mai complexă din toată istoria acestei boli; întrucât OMS a fost alertată pentru prima dată de declanșarea epidemiei de Ebola la 23 martie 2014, dar Comisia de urgențe a Regulamentului sanitar internațional a declarat-o ca fiind urgență de sănătate publică la nivel internațional abia la 8 august 2014; întrucât înainte de această declanșare, Ebola nu a fost considerată o problemă majoră de sănătate publică;

L.  întrucât aproape 500 de lucrători în domeniul sănătății au murit din cauza bolii Ebola în Guineea, Liberia și Sierra Leone, țări deja afectate de o gravă penurie de personal înainte de declanșarea crizei Ebola; întrucât spitalele și personalul de sănătate nu au avut capacitatea de a se ocupa de alte boli din cauza resurselor mobilizate pentru combaterea epidemiei de Ebola; întrucât este necesară protejarea unităților de sănătate și a personalului medical pentru a permite furnizarea sustenabilă de îngrijiri medicale;

M.  întrucât numeroși pacienți însănătoșiți au fost stigmatizați de familie și societate; întrucât situația afectează în mod special copiii care au pierdut un părinte sau ambii părinți, mulți dintre ei fiind respinși de familia care a supraviețuit din teamă de infectare;

N.  întrucât este necesară integrarea epidemiologiei, sănătății publice și științei sociale pentru a trage învățămintele necesare din declanșarea epidemiei Ebola;

O.  întrucât, chiar din primele luni ale crizei provocate de epidemia de Ebola, ONG-urile umanitare și, în special, organizația Médecins sans frontières și Crucea Roșie, au fost cele mai eficiente, cele mai bine informate și cu experiența cea mai mare și care, din acest motiv, au jucat un rol de prim-plan în această etapă a combaterii virusului;

P.  întrucât închiderea școlilor și tendința copiilor orfani de a deveni îngrijitori în cadrul gospodăriilor riscă să creeze o „generație pierdută” de copii fără educație formală, pentru o perioadă lungă de timp;

Q.  întrucât prin know-how-ul lor și capacitatea de a lucra în rețea, organizațiile umanitare au demonstrat că, dacă este necesar la începutul crizei, pot fi mai relevante și mai eficiente decât „actorii instituționali”;

R.  întrucât criza Ebola a reliefat un alt fenomen, calificat de organizația Médecins sans frontières drept „criză în interiorul crizei”, care are ca efect faptul că persoanele care suferă de alte boli nu mai merg la spital de teama infectării cu virusul Ebola;

S.  întrucât UE, împreună cu statele membre, este cel mai mare donator de ajutor pentru dezvoltare și a pus la dispoziție un ajutor financiar în valoare de mai mult de 1,39 miliarde de euro pentru a limita epidemia provocată de virusul Ebola în Africa de Vest; întrucât această sumă permite UE să negocieze cu țările partenere și alți donatori pentru a sprijini elaborarea unui sistem de sănătate complet pe baza unei strategii coerente, incluzive și fondată pe necesități;

T.  întrucât Programul alimentar mondial al ONU a dovedit că are o capacitate logistică eficace, ce ar putea fi utilă în viitor și în materie de alertă timpurie și de reacție;

U.  întrucât securitatea personalului de îngrijire este un element indispensabil pentru mobilizarea internațională a personalului de sănătate;

V.  întrucât Consiliul European a numit la 23 octombrie 2014 un coordonator pentru virusul Ebola în persoana comisarului pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, dl Stylianides; întrucât, din 12 noiembrie 2014, acesta a vizitat țările cele mai afectate însoțit de comisarul pentru sănătate, dl Andriukaitis;

W.  întrucât ONU, OMS și Comisia Europeană au stabilit proceduri de evaluare privind gestionarea epidemiei;

X.  întrucât, în aprilie 2015, OMS a recunoscut că lumea și OMS nu sunt pregătite să facă față unui focar de epidemie de lungă durată;

Y.  întrucât îmbunătățirea guvernării internaționale este esențială pentru gestionarea crizelor sanitare;

Z.  întrucât accesul la medicamente reprezintă un element fundamental al dreptului la sănătate;

AA.  întrucât 2 miliarde de persoane în lume nu au acces la vaccinurile și tratamentele de care au nevoie pentru a rămâne în viață și a-și păstra sănătatea;

AB.  întrucât accesul la medicamente, precum și la cercetare și la rezultatele obținute în acest domeniu trebuie să servească în primul rând nevoilor bolnavilor, indiferent dacă trăiesc în Europa sau în țările în curs de dezvoltare;

AC.  întrucât Inițiativa privind medicamentele inovatoare este cel mai mare parteneriat public-privat din lume în domeniul științelor vieții, cu un buget de 3,3 miliarde EUR pentru perioada 2014-2024, din care 1,638 miliarde EUR provenind din programul Orizont 2020;

AD.  întrucât trauma cauzată de Ebola a creat neîncrederea populației față de unitățile de sănătate, teama personalului de sănătate de a-și relua munca și a lăsat comunitățile sărăcite și neîncrezătoare; întrucât relansarea serviciilor de sănătate de bază este urgentă; întrucât este, de asemenea, esențial să se creeze sisteme de sănătate solide, inclusiv de mutualizare a riscurilor, în toate țările în curs de dezvoltare, fapt care implică formarea solidă a personalului medical local;

AE.  întrucât criza Ebola a determinat intensificarea recesiunii în țările din zona afectată de virus și întrucât, numai pentru anul 2015, potrivit Băncii Mondiale, acest fapt va avea ca efect reducerea cu 2 miliarde USD a PIB-ului celor trei țări cele mai afectate;

AF.  întrucât cele trei țări au solicitat FMI și Băncii Mondiale un „plan Marshall” în valoare de 7 500 de milioane EUR pentru a le ajuta să depășească criza economică;

AG.  întrucât o serie de ONG-uri au solicitat Băncii Mondiale să pună la dispoziție aproximativ 1,7 miliarde USD pentru a ajuta țările să aducă îmbunătățiri durabile infrastructurilor sanitare;

AH.  întrucât comunitatea internațională trebuie să rămână vigilentă și întrucât obiectivul urmărit trebuie să fie ajungerea la stadiul post-Ebola, fără cazuri noi de contaminare pentru o perioadă lungă de timp;

AI.  întrucât bunele practici de igienă sunt indispensabile; întrucât sistemele sanitare și de apă din cele trei țări sunt totuși insuficiente;

AJ.  întrucât există temerea ca, în cazul unei noi epidemii, rata de mortalitate să fie similară;

AK.  întrucât Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant Federica Mogherini, comisarul european pentru ajutor umanitar și coordonatorul UE pentru Ebola, Christos Stylianides, comisarul european pentru cooperare internațională și dezvoltare, Neven Mimica, membri ai Parlamentului European, guverne și parlamentari din statele membre au solicitat în repetate rânduri consolidarea sistemelor de sănătate;

AL.  întrucât, potrivit celui de-al 11-lea Fond European de Dezvoltare, consolidarea sistemelor de sănătate și a serviciilor sanitare și de apă face parte din sectoarele prioritare în Guineea, dar nu în Liberia și Sierra Leone;

AM.  întrucât Comunicarea Comisiei privind rolul UE în materie de sănătate globală (COM(2010)0128) prezintă o strategie globală, completă și bazată pe necesități în materie de sănătate, care a fost aprobată de statele membre;

AN.  întrucât nu toate statele au pus în aplicare pe deplin RSI; întrucât RSI ar trebui revizuit în lumina experienței ultimei epidemii de Ebola;

AO.  întrucât se știu puține despre zoonozele potențial periculoase; întrucât practicile alimentare și agricole, despăduririle, comerțul cu animale sau produse de origine animală conduc la apariția și evoluția de noi zoonoze, cum ar fi gripa aviară, virusul Ebola și HIV;

AP.  întrucât OMS recomandă coordonarea între sectoarele sănătății publice și cele veterinare;

AQ.  întrucât o delegație a Comisiei pentru dezvoltare va efectua o vizită în Sierra Leone în noiembrie 2015;

1.  critică reacția internațională lentă din primele luni ale crizei; subliniază totuși reacția și angajamentul din partea UE și a statelor membre din martie 2014 de a contribui la limitarea propagării virusului Ebola; ia act de intensificarea angajamentului al UE și al statelor membre în domeniul ajutorului umanitar și al ajutorului pentru dezvoltare, al logisticii și cercetării pentru a răspunde crizei;

2.  salută dezvoltarea unui nou vaccin (într-un timp record) care, la 23 martie 2015, și-a dovedit eficacitatea în proporție de 100% în Guineea și solicită accesul rapid și garantat la acest vaccin, care ar trebui să fie accesibil tuturor, în Liberia și Sierra Leone;

3.  consideră că nu trebuie coborâtă garda în privința celor câteva noi cazuri de Ebola, ale cărei modalități de transmitere continuă să ridice întrebări;

4.  solicită tuturor părților implicate, în special guvernelor țărilor în curs de dezvoltare, instituțiilor europene și organizațiilor internaționale să tragă concluziile care se impun din această criză, inclusiv în ceea ce privește efectele negative ale condiționalităților FMI-ului și ale mecanismelor de adaptare structurală ale Băncii Mondiale asupra sectoarelor sănătății din țările în curs de dezvoltare, și să dezvolte metode eficiente de combatere a crizelor sanitare la nivel mondial;

5.  ia act, în acest context, de reforma anunțată la 18 mai 2015 de directoarea OMS și mai ales de crearea unui nou program de urgență și a unei rezerve mondiale de personal care să poată fi trimisă rapid pe teren, precum și punerea la dispoziție a unui nou fond de rezervă de 100 de milioane USD pentru cazuri de urgență; salută angajamentul luat de mărire cu 10 % a bugetului OMS în următorii doi ani pentru a atinge suma de 4,5 miliarde USD;

6.  invită comunitatea internațională să promoveze campanii de informare și educare în țările vizate; subliniază importanța capitală a campaniilor de prevenire și informare în gestionarea crizei, în special în ceea ce privește limitarea contaminării și conștientizarea cu privire la practicile nesigure ce ar trebui evitate; subliniază importanța metodelor alternative de diseminare a informațiilor;

7.  subliniază în mod deosebit importanța combaterii tensiunilor crescânde dintre grupuri ca urmare a epidemiei Ebola, întrucât crearea de mituri ar putea însemna că anumite grupuri etnice sunt acuzate pentru epidemia Ebola;

8.  consideră că răspunsul pe termen lung al Uniunii Europene, după ce nu va mai fi nevoie de ajutoarele de urgență, ar trebui să se concentreze pe ajutorul pentru dezvoltare, care trebuie să cuprindă investițiile necesare în sectorul sănătății pentru a promova reziliența și mai ales în ceea ce privește organizarea și gestionarea sistemelor de sănătate, monitorizarea și informarea în materie de sănătate, sistemele de aprovizionare cu medicamente, guvernanța internă și consolidarea statului și, ulterior, pe ajutorul absolut necesar pentru relansarea economică a celor trei țări;

9.  invită autoritățile să ia în considerare învățămintele desprinse în ceea ce privește fenomenul de stigmatizare și să le aplice în crizele umanitare similare care ar putea să survină;

10.  reamintește importanța prevenirii conflictelor, dat fiind faptul că conflictele și fragilitatea au un impact foarte negativ asupra sistemelor de sănătate;

11.  solicită înființarea unei echipe europene permanente de reacție rapidă, formată din experți, echipe de laborator, epidemiologi și o infrastructură logistică, inclusiv laboratoare mobile, care să poată fi trimisă pe teren extrem de rapid; atrage atenția mai ales asupra contribuției pe care UE ar putea-o avea în depistarea virusului la granițele terestre și maritime și asupra faptului că autoritățile sanitare americane excelează în depistarea virusului în aeroporturi, un exemplu de care Uniunea ar putea beneficia și pe care l-ar putea urma;

12.  invită, de asemenea, UE să sprijine punerea în aplicare a unei rețele de puncte de control în țările în curs de dezvoltare pentru a permite identificarea cât mai rapidă a noilor cazuri de boli infecțioase cu potențial pandemic, pentru a crea o rețea de santinele pe teritoriul acestor țări;

13.  recunoaște necesitatea de a susține crearea unei cooperări între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și țările în curs de dezvoltare, pe de altă parte, mai ales țările din Africa de Vest, în materie de formare a personalului medical;

14.  subliniază importanța consolidării sistemelor de protecție și evacuare rapidă pentru agenții internaționali de sănătate;

15.  regretă că ajustările și reformele implementate și politicile de dezvoltare inechitabile au contribuit la ineficiența sistemelor de sănătate; îndeamnă Comisia să ajute cele trei țări afectate să își dezvolte propriile sisteme de sănătate publică pentru a răspunde nevoilor lor sanitare de bază și pentru a dezvolta infrastructurile necesare pentru a asigura tuturor cetățenilor lor accesul la îngrijiri medicale; consideră, în special, că pentru construirea unui sistem de sănătate solid pe termen lung este necesar, printre altele: (i) să se investească resurse în servicii de sănătate publică de bază, (ii) să se asigure îngrijiri sigure și de calitate prin mărirea resurselor destinate formării, supravegherii și remunerării într-un mod adecvat a personalului de sănătate, oferindu-le acces la medicamente sigure, (iii) părțile interesate și comunitățile locale să fie angajate în răspunsul la crize și la planificarea dezvoltării; invită donatorii internaționali să mărească asistența oficială pentru dezvoltare (ODA) destinate acestor țări prin sisteme naționale cum ar fi ajutorul bugetar; invită Comisia să stabilească, în cooperare cu țările partenere, OMS, Banca Mondială și alți donatori, planuri de sănătate coerente bazate pe necesități și proceduri de monitorizare;

16.  subliniază că răspunsul ar trebui să abordeze cauzele subiacente ale subreprezentării femeilor, accesul la sănătate și servicii și distrugerea mijloacelor de subzistență; subliniază în special necesitatea de a oferi servicii de bază și de asistență medicală de calitate, în special în ceea ce privește îngrijirile de maternitate și serviciile de obstretică și ginecologie;

17.  salută Comunicarea Comisiei privind rolul UE în materie de sănătate globală (COM(2010)0128) și viziunea sa holistică asupra sistemelor de sănătate complete, abordarea sa orizontală și eforturile sale în favoarea asigurării de sănătate universale; încurajează Comisia să revizuiască această comunicare în lumina noilor cunoștințe dobândite în timpul crizei Ebola, menținând abordarea globală și orizontală, și să prezinte și să implementeze un program de acțiune în timp util;

18.  subliniază că, în general, țările în curs de dezvoltare trebuie să prevadă în primul rând linii bugetare pentru a crea sisteme publice de securitate socială și sănătate solide și reziliente, pentru a construi un număr suficient de infrastructuri de sănătate sustenabile bine echipate (mai ales laboratoare, instalații sanitare și de aprovizionare cu apă) și pentru a oferi servicii de bază și de asistență medicală de calitate; subliniază necesitatea de a dispune de un număr suficient de personal de sănătate în raport cu populația și invită guvernele să se asigure că personalul de sănătate este remunerat și că banii destinați sănătății ajung la populație; recunoaște totuși că crize ca cea actuală nu pot fi soluționate doar de către sistemele de sănătate, ci este necesară o abordare globală, care să implice sectoare diferite, cum ar fi educația și formarea, infrastructurile sanitare, siguranța alimentară și apa potabilă, pentru a remedia lacunele extrem de grave care afectează toate serviciile de bază; subliniază, în același timp, că educația legată de dimensiunea culturală și de credințe este, de asemenea, esențială pentru a ieși din criză;

19.  reamintește că investițiile în sectorul sănătății reprezintă un vector important de dezvoltare economică și contribuie la reducerea sărăciei în țările în curs de dezvoltare; salută integrarea obiectivului 3, „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la toate vârstele”, în propunerea privind viitoarele obiective de dezvoltare durabilă (ODD);

20.  subliniază că planurile cifrate pe termen lung, necesare pentru instituirea de sisteme de sănătate complete și solide, trebuie să mai prevadă un număr adaptat de personal de sănătate calificat, accesul la materiale medicale suficiente și la sisteme de informare medicală solide;

21.  solicită consolidarea infrastructurilor de cercetare prin crearea unui centru public regional de cercetare a bolilor infecțioase în Africa de Vest și crearea unei cooperări interuniversitare cu participarea UE și a statelor sale membre;

22.  subliniază necesitatea de a aborda inegalitatea socială pentru a institui un sistem public de sănătate durabil și solid; pledează pentru introducerea unei asigurări de sănătate universale gratuite la punctul de serviciu și îndeamnă Comisia, împreună cu alte țări partenere și alți donatori, să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru stabilirea unei asigurări de sănătate universale, care va garanta mutualizarea riscurilor de sănătate;

23.  invită toate țările să se angajeze pentru acoperirea universală de sănătate și să elaboreze un plan de identificare a resurselor naționale și a finanțării internaționale potențiale pentru realizarea acestui obiectiv; sprijină obiectivul de mărire a cheltuielilor pentru îngrijirile de sănătate în toate țările la un prag minim recunoscut de 86 USD pe persoană pentru serviciile de sănătate esențiale;

24.  salută conferința internațională la nivel înalt pe tema Ebola din 3 martie 2015 organizată sub auspiciile UE și a principalilor parteneri cu scopul de a eradica Ebola, dar și pentru a evalua impactul asupra țărilor afectate pentru a se asigura că ajutorul pentru dezvoltare se bazează pe eforturi umanitare;

25.  susține ideea creării unui „plan Marshall” care să contribuie la relansarea economiilor din aceste țări; propune oferirea de asistență tehnică administrației pentru a-și consolida capacitățile și pentru a garanta că banii ajung la populație și nu se pierd din cauza corupției sau din alte motive;

26.  salută eforturile internaționale depuse pentru reducerea datoriilor internaționale ale țărilor afectate de virusul Ebola;

27.  consideră că eficacitatea parteneriatelor între UE și zona afectată de criză va fi asigurată numai dacă Liberia, Guineea și Sierra Leone vor putea să-și asume cât mai curând responsabilitatea pentru propria dezvoltare;

28.  consideră că programarea celui de-al 11-lea Fond European de Dezvoltare ar trebui reexaminată pentru ca investițiile în domeniul sănătății și al bunei guvernanțe să devină domenii prioritare în toate țările care au infrastructuri publice fragile; este preocupat de faptul că sănătatea, aprovizionarea cu apă și salubrizarea nu se află printre sectoarele prioritare ale programelor indicative naționale din Liberia și Sierra Leone; invită Comisia să pună în aplicare mecanisme de monitorizare mai atentă a ajutorului;

29.  consideră că la revizuirea cadrului financiar multianual CFM la jumătatea perioadei nu se mai poate ignora riscul subfinanțării structurale a acțiunilor umanitare ale UE;

30.  felicită călduros personalul din organizațiile umanitare și personalul medical prezent la fața locului care au acționat, cu riscul vieții pentru a limita răspândirea acestei crize sanitare majore;

31.  felicită Misiunea Organizației Națiunilor Unite pentru combaterea urgentă a Ebola (UNMEER), organizațiile partenere și organizațiile umanitare neguvernamentale, cum ar fi Médecins Sans Frontières sau Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și de Semilună Roșie, Emergency și altele, pentru activitatea lor la fața locului, și salută călduros contribuția și ajutorul lor considerabil în controlarea acestei epidemii; regretă cazurile de tratament inadecvat al membrilor personalului medical și altor categorii de personal implicat în lupta împotriva epidemiei Ebola după întoarcerea acestora din Africa;

32.  consideră că accesul la medicamente nu ar trebui să depindă, în principiu, de puterea de cumpărare a pacientului, ci să răspundă nevoilor pacienților și că nici piața nu ar trebui să decidă singură tipurile de medicamente ce vor fi produse;

33.  solicită UE și statelor membre să respecte principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării stabilit la articolul 208 din TFUE prin promovarea unui comerț internațional echitabil și just, a cercetării medicale și politicilor de inovare care încurajează și facilitează accesul universal la medicamente;

34.  invită Comisia să examineze modele alternative celor bazate pe monopolurile de brevet atunci când este vorba de dezvoltarea de medicamente sau vaccinuri produse prin parteneriate public-privat, cum ar fi Inițiativa privind medicamentele inovatoare, care pot garanta accesul pacienților la tratamente, sustenabilitatea bugetelor pentru îngrijirile de sănătate și un răspuns eficient la crize ca cea creată de virusul Ebola sau amenințări similare;

35.  subliniază importanța măririi capacităților de cercetare epidemiologică la scară mondială, a dezvoltării unor „teste rapide” și a garantării accesului la vaccinuri; salută, în acest context, faptul că numeroase fonduri europene în materie de cercetare au fost mobilizate pentru a lupta împotriva virusului Ebola, inclusiv prin intermediul Inițiativei privind medicamentele inovatoare, programul Orizont 2020 și programului pentru Parteneriatul dintre țările europene și cele în curs de dezvoltare privind studiile clinice (EDCTP); subliniază că, deși vaccinurile sunt binevenite, acestea nu sunt probabil adaptate pentru a eradica virusul Ebola, care suferă mutații; subliniază, prin urmare, că prioritatea de finanțare trebuie acordată consolidării sistemului de sănătate general, igienei, capacității de limitare a contagiunii, testelor rapide și fiabile în zone tropicale și medicamentelor care vizează virusul și simptomele pe care le provoacă;

36.  solicită tuturor actorilor implicați să promoveze formarea cetățenească în materie de sănătate, punând accentul pe aspectele legate de obiceiurile tradiționale incompatibile cu lupta împotriva propagării epidemiologice;

37.  subliniază că UE ar trebui să promoveze finanțarea efectivă și echitabilă a cercetării de care beneficiază sănătatea pentru toți și asigură că inovările și intervențiile au ca rezultat soluții abordabile și accesibile; reiterează în special că ar trebui analizate modele care separă costurile pentru cercetare și dezvoltare de prețurile medicamentelor, inclusiv oportunitățile de transfer de tehnologie către țările în curs de dezvoltare;

38.  reiterează necesitatea de a investi în tratamentul bolilor neglijate; invită, în acest context, Comisia să continue dezbaterea pe această temă și să inițieze o amplă cooperare între sectorul public și cel privat, cu condiția ca măsuri de protecție să fie introduse pentru a evita ca parteneriatele public-privat să dăuneze persoanelor vulnerabile într-o piață nereglementată, cu scopul de a consolida sistemele de sănătate naționale și de a facilita transferurile de rezultate către populația în cauză; salută în acest context faptul că, pentru a aborda necesitatea urgentă de cercetare pentru noi tratamente, UE a pus la dispoziție 138 de milioane EUR pentru proiecte de dezvoltare de trialuri clinice pentru noi vaccinuri, teste de diagnosticare rapidă și tratamente în cadrul Orizont 2020 și Inițiativei privind medicamentele inovatoare; salută industria farmaceutică europeană care a angajat, de asemenea, resurse importante pentru sprijinirea eforturilor de cercetare:

39.  subliniază că Ebola și alte epidemii sunt amenințări transnaționale, care impun cooperarea internațională; invită OMS să revizuiască RSI (Regulamentul sanitar internațional) în vederea introducerii ideii de responsabilitate interdependentă și a acordării de sprijin financiar și pentru a determina cauzele profunde ale crizei,

40.  salută, în lumina punerii în aplicare sumare a RSI și a lipsei de supraveghere epidemiologică, programul francez de reacție RIPOST, „Rețeaua de instituții de sănătate publică din Africa de Vest”;

41.  subliniază că, acum când epidemia se află în declin și având în vedere că virusul persistă în gonade câteva luni după vindecare, trebuie propuse consilierea și planificarea sexuală în cadrul sistemului de sănătate și al măsurilor de educație;

42.  subliniază faptul că pare din ce în ce mai probabil ca o criză alimentară să apară în urma epidemiei, care a avut efecte devastatoare asupra micilor agricultori; invită statele membre, Comisia și comunitatea internațională să investească în dezvoltarea pe termen lung a acestora, pentru a nu risca viitorul fermelor familiale și al securității alimentare din Africa de Vest;

43.  invită comisia competentă să monitorizeze modul de gestionare a crizei, în strânsă cooperare cu coordonatorul UE pentru virusul Ebola și după misiunea PE în Sierra Leone, înainte de a prezenta o evaluare finală bazată pe criterii bine definite;

44.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernelor și parlamentelor țărilor din Uniunea Africană, Secretarului General al ONU, precum și Organizației Mondiale a Sănătății.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2014)0026. (2) Obiceiuri care interzic arderea morților, de exemplu.