Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 27 aprilie 2015 de modificare a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (C(2015)02802 – 2015/2673(DEA))

P8_TA(2015)0199 B8-0439/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2015)02802),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 3 februarie 2015 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va formula obiecțiuni la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 6 mai 2015,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului(1), în special articolul 58 alineatul (7) și articolul 83 alineatul (5),

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere că nicio opoziție nu a fost exprimată în termenul prevăzut la articolul 105 alineatul (6) liniuța a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, care a expirat la 19 mai 2015,

A.  întrucât la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului se prevede o revizuire a cadrului financiar multianual în cazul adoptării după 1 ianuarie 2014 a unor programe în gestiune partajată pentru, printre altele, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în vederea transferării pentru exercițiile următoare, peste plafoanele corespunzătoare pentru cheltuieli, alocările neutilizate în 2014;

B.  întrucât programele de dezvoltare rurală ale Bulgariei, Republicii Cehe, Irlandei, Greciei, Spaniei, Croației, Italiei, Ciprului, Luxemburgului, Ungariei, Maltei, României și Suediei, precum și anumite programe regionale ale Belgiei, Germaniei, Franței și Regatului Unit nu au fost gata de adoptare până la sfârșitul anului 2014;

C.  întrucât Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 a fost revizuit în consecință prin Regulamentul [(UE, Euratom)] 2015/623 al Consiliului, transferându-se în plafoanele de cheltuieli pentru 2015 și 2016, pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare regională, alocările corespunzătoare neutilizate în 2014;

D.  întrucât anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, care stabilește defalcarea sprijinului acordat de Uniune pentru dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020, ar trebui modificată în consecință;

E.  întrucât regulamentul delegat este esențial pentru adoptarea la timp și fără probleme a programelor de dezvoltare rurală și întrucât este oportun ca acesta să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 487.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 20 mai 2015 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene și al statelor membre ale acesteia, a protocolului adițional la Acordul pentru comerț, dezvoltare și cooperare dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Africa de Sud, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană (07657/2015 – C8-0103/2015 – 2014/0236(NLE))

P8_TA(2015)0200 A8-0146/2015

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (07657/2015),

–  având în vedere proiectul de protocol adițional la Acordul pentru comerț, dezvoltare și cooperare dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Africa de Sud, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană (13175/2014),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 217 și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0103/2015),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf, articolul 99 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru dezvoltare (A8-0146/2015),

1.  aprobă încheierea protocolului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Africa de Sud.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 20 mai 2015 referitoare la poziția Consiliului în primă lectură în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (05933/4/2015 – C8-0109/2015 – 2013/0025(COD))

P8_TA(2015)0201 A8-0153/2015

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (05933/4/2015 – C8–0109/2015),

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 17 mai 2013(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 23 mai 2013(2),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(3) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0045),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 76 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru afaceri economice și monetare și ale Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne conform articolului 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru afaceri economice și monetare și a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8‑0153/2015),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 166, 12.6.2013, p. 2. (2) JO C 271, 19.9.2013, p. 31. (3) Texte adoptate, 11.3.2014, P7_TA(2014)0191.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 20 mai 2015 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1781/2006 (05932/2/2015 – C8-0108/2015 – 2013/0024(COD))

P8_TA(2015)0202 A8-0154/2015

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (05932/2/2015 – C8-0108/2015),

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 17 mai 2013(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 23 mai 2013(2),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(3) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0044),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 76 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru afaceri economice și monetare și ale Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, conform articolului 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru afaceri economice și monetare și a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0154/2015),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 166, 12.6.2013, p. 2. (2) JO C 271, 19.9.2013, p. 31. (3) Texte adoptate, 11.3.2014, P7_TA(2014)0190.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 20 mai 2015 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și a Consiliului privind procedurile de insolvență (reformare) (16636/5/2014 – C8-0090/2015 – 2012/0360(COD))

P8_TA(2015)0203 A8-0155/2015

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (16636/5/2014 – C8-0090/2015),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 22 mai 2013(1),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2012)0744),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 76 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0155/2015),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 271, 19.9.2013, p. 55. (2) Texte adoptate, 5.2.2014, P7_TA(2014)0093.

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 20 mai 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui sistem al Uniunii pentru autocertificarea cu privire la diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare a importatorilor responsabili de staniu, tantal și tungsten, minereurile acestora și aur provenind din zone de conflict și zone cu risc ridicat (COM(2014)0111 – C7-0092/2014 – 2014/0059(COD))(1)

P8_TA(2015)0204 A8-0141/2015

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul 1 (1)   Resursele minerale naturale din zonele de conflict sau din zonele cu risc ridicat – deși prezintă un potențial important pentru dezvoltare – pot constitui cauza unor dispute atunci când veniturile obținute de pe urma acestora alimentează declanșarea sau continuarea unui conflict violent, subminând acțiunile naționale în direcția dezvoltării, a bunei guvernanțe și a statului de drept. În astfel de zone, ruperea legăturii dintre conflict și exploatarea ilegală a mineralelor este esențială pentru menținerea păcii și a stabilității. (1)   Resursele minerale naturale din zonele de conflict sau din zonele cu risc ridicat – deși prezintă un potențial important pentru dezvoltare – pot constitui cauza unor dispute atunci când veniturile obținute de pe urma acestora alimentează declanșarea sau continuarea unui conflict violent, subminând acțiunile în direcția dezvoltării, a bunei guvernanțe și a statului de drept. În astfel de zone, ruperea legăturii dintre conflict și exploatarea ilegală a mineralelor este un element esențial pentru menținerea păcii, dezvoltării și a stabilității. Amendamentul 2 Propunere de regulament Considerentul 1 a (nou) (1a)  Încălcările drepturilor omului sunt frecvente în sectorul industriei extractive și pot include munca infantilă, violența sexuală, disparițiile forțate, strămutările forțate și distrugerea unor locuri cu importanță culturală sau rituală. Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 2 (2)   Acest aspect privește regiunile bogate în resurse, unde provocarea reprezentată de dorința de a reduce la minimum finanțarea grupurilor armate și a forțelor de securitate a fost preluată de către guverne și organizațiile internaționale, împreună cu operatori economici și organizații ale societății civile. (2)   Acest aspect privește zonele bogate în resurse, unde provocarea reprezentată de dorința de a preveni finanțarea grupurilor armate și a forțelor de securitate a fost preluată de către guverne și organizațiile internaționale, împreună cu operatori economici și organizații ale societății civile, inclusiv cu organizațiile pentru femei care se află în prim plan în ceea ce privește atragerea atenției asupra condițiilor de exploatare impuse de aceste grupuri, precum și asupra violului și violenței folosite pentru a controla populațiile locale. (Amendamentul prin care se înlocuiește termenul de „regiuni” cu cel de „zone” se aplică în întregul text.) Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 5 a (nou) (5a)  Prezentul regulament este un mijloc de eliminare a finanțării grupurilor armate prin controlul comerțului cu minereuri provenind din zonele de conflict; aceasta nu schimbă cu nimic faptul că acțiunile în materie de politică externă și de dezvoltare a Uniunii ar trebui să se concentreze pe combaterea corupției la nivel local, permisivitatea granițelor și formarea populațiilor locale și a reprezentanților lor în vederea identificării abuzurilor. Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 7 (7)   La 7 octombrie 2010, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a solicitat Uniunii să adopte un text legislativ în conformitate cu Legea americană privind „mineralele care fac obiectul unor conflicte”, și anume, cu secțiunea 1502 din Legea Dodd-Frank pentru reforma Wall Street și protecția consumatorilor (Dodd-Frank Wall Street Reform and Consumer Protection Act); iar Comisia și-a anunțat, în comunicările sale din 2011 și 2012, intenția de a analiza noi modalități de îmbunătățire a transparenței la nivelul lanțului de aprovizionare, inclusiv aspectele privind diligența necesară. În cea de-a doua comunicare și în concordanță cu angajamentul pe care și l-a asumat în mai 2011, în cadrul Consiliului ministerial al OCDE, Comisia a promovat, de asemenea, un sprijin mai consistent pentru Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale și Orientările OCDE privind diligența necesară, precum și pentru utilizarea acestora – inclusiv în afara calității de membru a OCDE. (7)   În rezoluțiile sale din 7 octombrie 2010, din 8 martie 2011, din 5 iulie 2011 și din 26 februarie 2014, Parlamentul European a solicitat Uniunii să adopte un text legislativ în conformitate cu Legea americană privind „mineralele care fac obiectul unor conflicte”, și anume, cu articolul 1502 din Legea Dodd-Frank pentru reforma Wall Street și protecția consumatorilor; iar Comisia și-a anunțat, în comunicările sale din 2011 și 2012, intenția de a analiza noi modalități de îmbunătățire a transparenței la nivelul lanțului de aprovizionare, inclusiv aspectele privind diligența necesară. În cea de-a doua comunicare și în concordanță cu angajamentul pe care și l-a asumat în mai 2011, în cadrul Consiliului ministerial al OCDE, Comisia a promovat, de asemenea, un sprijin mai consistent pentru Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale și Orientările OCDE privind diligența necesară, precum și pentru utilizarea acestora – inclusiv în afara calității de membru a OCDE. Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 8 (8)  Cetățenii Uniunii și actorii societății civile au organizat acțiuni de conștientizare a faptului că întreprinderile care funcționează sub jurisdicția Uniunii nu sunt considerate responsabile pentru eventuala lor legătură cu extracția și comerțul ilicit de minerale din regiunile de conflict. Consecința este aceea că astfel de minerale, prezente eventual în produsele de consum, leagă consumatorii de conflictele din afara Uniunii. În acest sens, cetățenii au solicitat, mai ales prin intermediul petițiilor, să fie formulate proiecte de texte legislative către Parlamentul European și Consiliu pentru ca întreprinderile să fie considerate responsabile în temeiul orientărilor, astfel cum au fost stabilite de ONU și OCDE. (8)  Cetățenii Uniunii și actorii societății civile au organizat acțiuni de conștientizare a faptului că întreprinderilor care funcționează sub jurisdicția Uniunii nu li se impută responsabilitatea pentru eventuala lor legătură cu extracția și comerțul ilicit de minerale din regiunile de conflict. Consecința este aceea că astfel de minerale, prezente eventual în produsele de consum, leagă consumatorii de conflictele din afara Uniunii. Drept urmare, consumatorii sunt indirect legați de conflictele care au efecte grave asupra drepturilor omului, în special asupra drepturilor femeii, deoarece grupurile armate folosesc frecvent violul în masă ca strategie deliberată de a intimida și controla populațiile locale pentru a-și proteja interesele. În acest sens, cetățenii au solicitat, mai ales prin intermediul petițiilor, să fie formulate proiecte de texte legislative către Parlamentul European și Consiliu pentru ca întreprinderile să fie considerate responsabile în temeiul orientărilor, astfel cum au fost stabilite de ONU și OCDE. Amendamentele 71, 91 și 112 Propunere de regulament Considerentul 9 a (nou) (9a)  Regulamentul reflectă nevoia de diligență necesară de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, de la locul de aprovizionare la produsul final, solicitând tuturor întreprinderilor care introduc pentru prima oară resurse acoperite – inclusiv produse care conțin resursele respective – pe piața europeană să exercite diligența necesară în cadrul lanțului lor de aprovizionare și să o raporteze public. În conformitate cu natura diligenței necesare, obligațiile individuale privind diligența necesară prevăzute în prezentul regulament ar trebui să reflecte natura progresivă și flexibilă a proceselor privind diligența necesară, precum și necesitatea unor obligații care să fie adaptate în mod corespunzător la circumstanțele individuale ale întreprinderilor. Obligațiile ar trebui să fie adaptate la dimensiunea societății, la influența acesteia și la poziția ei în cadrul lanțului de aprovizionare. Amendamentul 57 Propunere de regulament Considerentul 11 a (nou) (11a)  Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului1a impune întreprinderilor mari cu peste 500 de angajați să dezvăluie informații cu privire la o serie de politici, inclusiv drepturile omului, combaterea corupției și diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare. Directiva prevede ca Comisia să elaboreze orientări pentru a facilita dezvăluirea acestor informații. Comisia ar trebui să aibă în vedere includerea în aceste orientări a unor indicatori de performanță în ceea ce privește aprovizionarea responsabilă cu minereuri și metale. __________________ 1a Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari (JO L 330, 15.11.2014, p. 1). Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 11 b (nou) (11b)  Multe din actualele sisteme de diligență necesară din lanțul de aprovizionare ar putea contribui la realizarea obiectivelor regulamentului. Există deja sisteme industriale al căror obiectiv este întreruperea legăturii dintre conflicte și aprovizionarea cu staniu, tantal, tungsten și aur. Aceste sisteme se bazează pe utilizarea unor audituri efectuate de părți terțe pentru a certifica topitoriile și rafinăriile care au instituit sisteme pentru a asigura aprovizionarea întotdeauna responsabilă cu minerale. Aceste sisteme sectoriale ar putea fi recunoscute în sistemul Uniunii. Cu toate acestea, trebuie să fie clarificate criteriile și procedurile de recunoaștere a unor astfel de sisteme ca fiind echivalente cu cerințele prezentului regulament pentru a se asigura respectarea standardelor ridicate și evitarea dublei auditări. Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 12 (12)   Întreprinderile din Uniune și-au exprimat, prin intermediul consultării publice, interesul față de aprovizionarea responsabilă cu minerale și au comunicat informații cu privire la sistemele actuale din industrie instituite pentru a urmări obiectivele acestora în materie de responsabilitate socială corporativă, pentru a răspunde solicitărilor din partea clienților sau pentru a asigura securitatea livrărilor acestora. Cu toate acestea, întreprinderile din UE au raportat, de asemenea, nenumărate dificultăți în ceea ce privește exercitarea diligenței necesare în cadrul lanțului de aprovizionare, ca urmare a lanțurilor de aprovizionare globale lungi și complexe, implicând un număr ridicat de operatori, care sunt deseori prea puțin conștienți sau preocupați de aspectele etice. Costurile aprovizionării responsabile și potențialul impact al acestora asupra competitivității, mai ales în cazul IMM-urilor, ar trebui monitorizate de către Comisie. (12)   Întreprinderile din Uniune și-au exprimat, prin intermediul consultării publice, interesul față de aprovizionarea responsabilă cu minerale și au comunicat informații cu privire la sistemele actuale din industrie instituite pentru a urmări obiectivele acestora în materie de responsabilitate socială corporativă, pentru a răspunde solicitărilor din partea clienților sau pentru a asigura securitatea livrărilor acestora. Cu toate acestea, întreprinderile din UE au raportat, de asemenea, nenumărate dificultăți și probleme de ordin practic în ceea ce privește exercitarea diligenței necesare în cadrul lanțului de aprovizionare, ca urmare a lanțurilor de aprovizionare globale lungi și complexe, implicând un număr ridicat de operatori, care sunt deseori prea puțin conștienți sau preocupați de aspectele etice. Costurile aprovizionării responsabile, auditurile efectuate de către terți, consecințele lor administrative și potențialul impact al acestora asupra competitivității, mai ales în cazul IMM-urilor, ar trebui monitorizate îndeaproape și raportate de către Comisie. Comisia ar trebui să pună la dispoziția întreprinderilor mici și mijlocii ajutor financiar și tehnic și ar trebui să faciliteze schimbul de informații pentru a asigura punerea în aplicare a prezentului regulament. IMM-urile stabilite în Uniune care importă minerale și metale și care instituie sisteme de diligență necesară ar trebui să beneficieze de ajutor financiar prin intermediul programului COSME al Comisiei. Amendamentul 12 Propunere de regulament Considerentul 12 a (nou) (12a)  Companiile stabilite în Uniune care funcționează în aval în lanțul de aprovizionare și care au instituit voluntar un sistem de aprovizionare responsabilă pentru minereuri și metale ar trebui certificate de autoritățile competente sub forma unei mărci. Comisia ar trebui să se bazeze pe Orientările OCDE privind diligența necesară în stabilirea criteriilor de acordare a certificării și, în acest scop, poate consulta Secretariatul OCDE. Condițiile de acordare a „Certificării europene de responsabilitate” ar trebui să fie la fel de stricte ca cele impuse de sistemul de certificare al OCDE. Companiile care beneficiază de „Certificarea europeană de responsabilitate” sunt încurajate să precizeze acest fapt pe site-ul lor și să-l includă în informațiile oferite consumatorilor europeni. Amendamentul 14 Propunere de regulament Considerentul 13 (13)  Topitoriile și rafinăriile reprezintă un punct important în cadrul lanțurilor de aprovizionare globale cu minerale, deoarece, în mod obișnuit, acestea constituie ultima etapă în care diligența necesară poate fi asigurată în mod efectiv, prin colectarea, divulgarea și verificarea informațiilor privind proveniența mineralelor și lanțul de custodie. După această etapă de transformare, deseori se consideră nerealizabilă urmărirea originii mineralelor. Prin urmare, o listă a Uniunii cu topitoriile și rafinăriile responsabile ar putea furniza transparență și siguranță întreprinderilor din aval cu privire la practicile privind diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare. (13)  Topitoriile și rafinăriile reprezintă un punct important în cadrul lanțurilor de aprovizionare globale cu minerale, deoarece, în mod obișnuit, acestea constituie ultima etapă în care diligența necesară poate fi asigurată în mod efectiv, prin colectarea, divulgarea și verificarea informațiilor privind proveniența mineralelor și lanțul de custodie. După această etapă de transformare, deseori se consideră nerealizabilă urmărirea originii mineralelor. Același principiu se aplică metalelor reciclate, care au trecut și prin etape ulterioare în cadrul procesului de transformare. Prin urmare, o listă a Uniunii cu topitoriile și rafinăriile responsabile ar putea furniza transparență și siguranță întreprinderilor din aval cu privire la practicile privind diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare. În conformitate cu Orientările OCDE privind diligența necesară, întreprinderile din amonte, cum ar fi topitoriile și rafinăriile, ar trebui să facă obiectul unui audit efectuat de terți independenți cu privire la practicile referitoare la diligența necesară în lanțul de aprovizionare, în vederea includerii lor și pe lista topitoriilor și rafinăriilor responsabile. Amendamentul 15 Propunere de regulament Considerentul 13 a (nou) (13a)  Topitoriile și rafinăriile care prelucrează și importă minereuri și concentrate ar trebui să aibă obligația de a aplica sistemul Uniunii privind diligența necesară în lanțul de aprovizionare. Amendamentul 16 Propunere de regulament Considerentul 13 b (nou) (13b)  Toate minereurile și metalele care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament ar trebui să fie utilizate în conformitate cu cerințele prezentului regulament. Respectarea dispozițiilor prezentului regulament de către importatori este esențială. Amendamentul 18 Propunere de regulament Considerentul 15 a (nou) (15a)  Pentru a se garanta punerea eficientă în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să se prevadă o perioadă de tranziție de doi ani pentru a-i permite Comisiei să instituie un sistem de auditare de către terți și pentru ca importatorii responsabili să se familiarizeze cu obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament. Amendamentul 19 Propunere de regulament Considerentul 15 b (nou) (15b)  Comisia ar trebui să își revizuiască periodic ajutorul financiar și angajamentele politice față de zonele de conflict și zonele cu risc ridicat din care sunt extrase staniul, tantalul, tungstenul și aurul, în special față de zona Marilor Lacuri, pentru a asigura coerența politicilor și pentru a stimula și consolida respectarea bunei guvernanțe, a statului de drept și, mai ales, a extracției etice. Amendamentul 20 Propunere de regulament Considerentul 16 (16)   Comisia ar trebui să raporteze cu regularitate către Parlamentul European și Consiliu în legătură cu efectele sistemului. În termen de cel mult trei ani de la intrarea în vigoare și ulterior la fiecare șase ani, Comisia ar trebui să revizuiască funcționarea și eficacitatea prezentului regulament, inclusiv în ceea ce privește promovarea aprovizionării responsabile cu mineralele incluse în domeniul de aplicare al acestuia din zonele de conflict și zonele cu risc ridicat. Rapoartele pot fi însoțite, dacă este necesar, de propuneri legislative adecvate, care pot include măsuri obligatorii, (16)   Comisia ar trebui să raporteze cu regularitate către Parlamentul European și Consiliu în legătură cu efectele sistemului. În termen de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament și ulterior la fiecare trei ani, Comisia ar trebui să revizuiască funcționarea și eficacitatea prezentului regulament, precum și cel mai recent impact al programului la fața locului în ceea ce privește promovarea aprovizionării responsabile cu mineralele incluse în domeniul de aplicare al acestuia din zonele de conflict și zonele cu risc ridicat, precum și să prezinte rapoarte Parlamentului European și Consiliului. Rapoartele pot fi însoțite, dacă este necesar, de propuneri legislative adecvate, care pot include măsuri obligatorii suplimentare. Amendamentul 21 Propunere de regulament Considerentul 16 a (nou) (16a)  În Comunicarea lor comună din 5 martie 2014, Comisia Europeană și Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate s-au angajat să pună în aplicare măsurile de însoțire care să conducă la o abordare integrată a UE cu privire la aprovizionarea responsabilă, în paralel cu prezentul regulament, cu scopul de a se ajunge la un nivel ridicat de participare a întreprinderilor în sistemul Uniunii prevăzut în prezentul regulament, dar și de a se garanta o abordare globală, consecventă și cuprinzătoare pentru a promova aprovizionarea responsabilă din zonele afectate de conflicte și cele cu risc ridicat. Amendamentul 60 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 1.   Prezentul regulament instituie un sistem al Uniunii pentru autocertificarea cu privire la diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare în vederea reducerii posibilităților grupurilor armate și forțelor de securitate12 de a comercializa staniu, tantal și tungsten, minereurile acestora și aur. Regulamentul este conceput pentru a furniza transparență și siguranță în ceea ce privește practicile de aprovizionare ale importatorilor, ale topitoriilor și ale rafinăriilor care se aprovizionează din zone de conflict și din zone cu risc ridicat. 1.   Prezentul regulament instituie un sistem al Uniunii pentru certificarea cu privire la diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare în vederea reducerii posibilităților grupurilor armate și forțelor de securitate12 de a comercializa staniu, tantal și tungsten, minereurile acestora și aur. Regulamentul este conceput pentru a furniza transparență și siguranță în ceea ce privește practicile de aprovizionare ale importatorilor, ale topitoriilor și ale rafinăriilor care se aprovizionează din zone de conflict și din zone cu risc ridicat. __________________ __________________ 12 „Grupuri armate și forțe de securitate” astfel cum sunt definite în anexa II la Orientările OCDE privind diligența necesară referitoare la existența unui lanț de aprovizionare responsabil în cazul minereurilor provenite din zone de conflict și din zone cu risc ridicat: a doua ediție, publicație a OCDE (2013). http://dx.doi.org/10.1787/9789264185050-en. 12 „Grupuri armate și forțe de securitate” astfel cum sunt definite în anexa II la Orientările OCDE privind diligența necesară referitoare la existența unui lanț de aprovizionare responsabil în cazul minereurilor provenite din zone de conflict și din zone cu risc ridicat: a doua ediție, publicație a OCDE (2013). http://dx.doi.org/10.1787/9789264185050-en. Amendamentul 154 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 2 2.   Prezentul regulament prevede obligații privind diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare pentru importatorii Uniunii care optează să se autocertifice în calitate de importatori responsabili de minerale sau de metale care conțin sau sunt compuse din staniu, tantal, tungsten și aur, astfel cum sunt prevăzute în anexa I. 2.   Prezentul regulament prevede obligații privind diligența necesară în cadrul lanțului de aprovizionare pentru toți importatorii Uniunii care se aprovizionează cu minerale și metale acoperite de prezentul regulament și în conformitate cu Orientările OCDE. Aceste orientări sunt concepute pentru a se asigura transparența și trasabilitatea în privința practicilor de aprovizionare ale importatorilor în cazul aprovizionării din zonele de conflict sau din zonele cu risc ridicat, pentru a minimiza sau a preveni conflictele violente și abuzurile cu privire la drepturile omului, limitând posibilitățile pentru grupurile armate și forțele de securitate, astfel cum sunt definite în anexa II la Orientările OCDE privind diligența necesară, de a comercializa aceste minereuri și metale. Amendamentul 23 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 2 a (nou) 2a.  Metalele care se presupune în mod rezonabil că sunt reciclate sunt excluse din domeniul de aplicare a regulamentului. Amendamentele 76, 97, 117 și 135 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 2 b (nou) 2b.  Pentru a se evita denaturările de piață neintenționate, prezentul regulament face o distincție clară între rolurile întreprinderilor situate în amonte și ale celor situate în avalul lanțului de aprovizionare. Exercitarea diligenței necesare trebuie să se adapteze activităților întreprinderii în cauză, dimensiunii acesteia și poziției sale în cadrul lanțului de aprovizionare. Amendamentele 77, 98, 118 și 136 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 2 c (nou) 2c.  Comisia, împreună cu sistemele sectoriale și în conformitate cu Orientările OCDE, poate oferi orientări suplimentare cu privire la obligațiile aplicabile întreprinderilor, în funcție de poziția lor în cadrul lanțului de aprovizionare, pentru a se asigura că sistemul respectă o procedură flexibilă, care ia în considerare poziția IMM-urilor. Amendamentul 155 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 2 d (nou) 2 d.  Întreprinderile din aval trebuie, în cadrul prezentului regulament și în conformitate cu Orientările OCDE, să ia toate măsurile rezonabile pentru a identifica și preveni riscurile în lanțul lor de aprovizionare cu minereuri și metale acoperite de prezentul regulament. În acest context, aceste întreprinderi au obligația de a raporta public practicile proprii privind diligența necesară rezonabilă pentru o aprovizionare responsabilă. Amendamentul 26 Propunere de regulament Articolul 2 – litera ba (nouă) (ba)  „metale reciclate” înseamnă produse de consum recuperate aflate în etapa utilizării finale sau care au depășit statutul de produs de consum sau deșeuri de metale prelucrate apărute în timpul procesului de fabricație. Metalele reciclate includ materiale metalice excedentare, depășite, defecte și în stare de deșeuri care conțin metale rafinate sau prelucrate care sunt adecvate pentru reciclare în producția de staniu, tantal, tungsten și/sau aur. Mineralele parțial prelucrate, neprelucrate sau produsele secundare obținute dintr-un alt minereu nu reprezintă metale reciclate. Amendamentul 24 Propunere de regulament Articolul 2 – litera e (e)   „zone de conflict și zone cu risc ridicat” înseamnă zone de pe teritoriul unui stat cu conflicte armate, zone vulnerabile în urma unor conflicte și zone care se confruntă cu o guvernanță și o securitate deficitară sau cu lipsa acestora, precum statele în disoluție, precum și cu încălcări răspândite și sistematice ale dreptului internațional, inclusiv cu abuzuri cu privire la drepturile omului; (e)   „zone de conflict și zone cu risc ridicat” înseamnă zone de pe teritoriul unui stat cu conflicte armate caracterizate prin acte de violență generalizate, prăbușirea infrastructurii civile, zone vulnerabile în urma unor conflicte și zone care se confruntă cu o guvernanță și o securitate deficitare sau cu lipsa acestora, precum statele eșuate, caracterizate de încălcări răspândite și sistematice ale drepturilor omului prevăzute de dreptul internațional; Amendamentul 25 Propunere de regulament Articolul 2 – litera g (g)   „importator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care declară minerale sau metale incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament în vederea punerii lor în liberă circulație, în sensul articolului 79 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/199213 al Consiliului; (g)   „importator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune care face o declarație de punere în liberă circulație de minerale și metale incluse în domeniul de aplicare a prezentului regulament, în nume propriu sau în numele persoanei în numele căreia se face o astfel de declarație; un reprezentant care face declarația, acționând în numele unei alte persoane și pentru aceasta sau un reprezentant care acționează în nume propriu și pentru o altă persoană sunt, de asemenea, considerate a fi un importator în sensul prezentului regulament; __________________ 13 Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 302, 19.10.1992, p. 1). Amendamentul 100 Propunere de regulament Articolul 2 – litera h (h)  „importator responsabil” înseamnă orice importator care optează să se autocertifice conform normelor stabilite în prezentul regulament; eliminat Amendamentul 138 Propunere de regulament Articolul 2 – litera i (i)  „autocertificare” înseamnă actul de declarare a aderării la obligațiile privind sistemele de gestionare, gestionarea riscurilor, auditurile efectuate de terți și divulgarea informațiilor, astfel cum sunt stabilite în prezentul regulament; eliminat (Prezentul amendament se aplică întregului text.) Amendamentul 29 Propunere de regulament Articolul 2 – litera qa (nouă) (qa)  „sistem sectorial” înseamnă o combinație de proceduri, instrumente și mecanisme voluntare de diligență necesară existente în cadrul unui lanț de aprovizionare, concepute și supravegheate de asociațiile sectoriale pertinente, inclusiv prin evaluări ale conformității efectuate de părți terțe; Amendamentul 30 Propunere de regulament Articolul 2 – litera qb (nouă) (qb)  „grupuri armate și forțe de securitate” înseamnă grupuri menționate la anexa II din Orientările OCDE privind diligența necesară; Amendamentul 31 Propunere de regulament Articolul 4 – litera a (a)   adoptă o politică privind lanțul de aprovizionare pentru mineralele și metalele care ar putea proveni din zone de conflict și zone cu risc ridicat și o comunică în mod clar furnizorilor săi și publicului; (a)   adoptă o politică privind lanțul de aprovizionare pentru mineralele și metalele care ar putea proveni din zone de conflict și zone cu risc ridicat și o comunică în mod clar și sistematic furnizorilor săi și publicului; Amendamentele 85, 126 și 145 Propunere de regulament Articolul 4 – paragraful 1a În cazul în care o întreprindere poate determina în mod rezonabil că resursele provin numai din surse reciclate sau deșeuri, aceasta, ținând seama în mod corespunzător de secretul profesional și de aspectele legate de concurență: (a)  își face publică constatarea și (b)  descrie în mod detaliat măsurile de diligență necesară pe care le-a aplicat pentru a face constatarea respectivă. Amendamentul 67 Propunere de regulament Articolul 6 – paragraful 2 a (nou) Importatorii certificați responsabili de metale topite și rafinate se exonerează de la realizarea unui audit efectuat de o parte terță independentă în conformitate cu articolul 3 alineatul (1a) din prezentul regulament, cu condiția prezentării unor probe materiale care să demonstreze că toate topitoriile și rafinăriile din lanțul lor de aprovizionare se conformează prevederilor regulamentului de față. Amendamentul 40 Propunere de regulament Articolul 7 a (nou) Articolul 7a Lista cu importatorii responsabili 1.  Pe baza informațiilor furnizate de statele membre în rapoartele acestora, în conformitate cu articolul 15, Comisia adoptă și face publică o decizie în care enumeră denumirile și adresele importatorilor responsabili de minereuri și metale cuprinse în domeniul de aplicare al prezentului regulament. 2.  Comisia adoptă lista utilizând modelul din anexa Ia și în concordanță cu procedura de consultare menționată la articolul 13 alineatul (2). 3.  Comisia actualizează și publică, în timp util, inclusiv pe internet, informațiile incluse în listă. Comisia elimină din listă denumirile importatorilor care, în cazul unor acțiuni de remediere inadecvate ale importatorilor responsabili, nu mai sunt recunoscuți drept importatori responsabili de către statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (3). Amendamentul 43 Propunere de regulament Articolul 7 b (nou) Articolul 7b Obligații în materie de diligență pentru topitorii și rafinării 1.  Topitoriile și rafinăriile stabilite în Uniune care transformă și importă minereuri și concentrate ale acestora au obligația de a aplica mecanismul european privind diligența necesară din lanțul de aprovizionare sau un sistem de diligență recunoscut de Comisie ca fiind echivalent. 2.  Autoritățile competente ale statelor membre garantează buna implementare de către topitorii și rafinării a sistemului european privind diligența. În cazul nerespectării acestor obligații, autoritățile notifică topitoriile sau rafinăriile și le solicită să ia măsuri corective pentru a se conforma mecanismului european privind diligența. În cazul în care aceste obligații în mod repetat nu sunt respectate, autoritățile competente ale statelor membre aplică sancțiuni pentru încălcarea prezentului regulament. Sancțiunile încetează în momentul în care topitoria sau rafinăria respectă dispozițiile prezentului regulament. Amendamentul 44 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 1 1.   Pe baza informațiilor furnizate de statele membre în rapoartele acestora în conformitate cu articolul 15, Comisia adoptă și face publică o decizie în care menționează denumirile și adresele topitoriilor și rafinăriilor responsabile care prelucrează minerale incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament. 1.   Pe baza informațiilor furnizate de statele membre în rapoartele acestora în conformitate cu articolul 15, Comisia adoptă și face publică o decizie în care menționează denumirile și adresele topitoriilor și rafinăriilor responsabile. Amendamentul 45 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 2 2.  Comisia identifică în lista menționată la alineatul (1) topitoriile și rafinăriile responsabile care se aprovizionează – cel puțin parțial – din zone de conflict și zone cu risc ridicat. 2.  Comisia identifică în lista menționată la alineatul (1) topitoriile și rafinăriile responsabile care se aprovizionează – cel puțin parțial – din zone de conflict și zone cu risc ridicat. Lista va fi elaborată luând în considerare sistemele sectoriale, guvernamentale sau alte sisteme de diligență necesară echivalente existente care se referă la mineralele și metalele prevăzute în domeniul de aplicare al prezentului regulament. Amendamentul 46 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 3 3.   Comisia adoptă lista în conformitate cu modelul din anexa II și cu procedura de reglementare menționată la articolul 13 alineatul (2). Secretariatul OCDE este consultat. 3.   Comisia adoptă lista utilizând modelul din anexa II și în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 13 alineatul (2). Secretariatul OCDE este consultat. Amendamentul 47 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 4 4.   Comisia actualizează în timp util informațiile incluse în listă. Comisia elimină din listă denumirile topitoriilor sau rafinăriilor care nu mai sunt recunoscute drept importatori responsabili de către statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) sau denumirile topitoriilor și rafinăriilor din lanțul de aprovizionare al importatorilor responsabili care nu mai sunt recunoscuți. 4.   Comisia actualizează și publică, în timp util, inclusiv pe internet, informațiile incluse în listă. Comisia elimină din listă denumirile topitoriilor sau rafinăriilor care nu mai sunt recunoscute drept importatori responsabili de către statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) sau denumirile topitoriilor și rafinăriilor din lanțul de aprovizionare al importatorilor responsabili care nu mai sunt recunoscuți. Amendamentul 48 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 2 2.   Comisia adoptă o decizie de a publica, inclusiv pe internet, o listă cu autoritățile competente în conformitate cu modelul din anexa III și cu procedura de reglementare menționată la articolul 13 alineatul (2). Comisia actualizează lista în mod periodic. 2.   Comisia adoptă o decizie de a publica, inclusiv pe internet, o listă cu autoritățile competente utilizând modelul din anexa III și în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 13 alineatul (2). Comisia actualizează lista în mod periodic. Amendamentul 151 Propunere de regulament Articolul 10 – alineatul 1 1.   Autoritățile competente din statele membre efectuează verificări ex-post adecvate pentru a garanta faptul că importatorii responsabili autocertificați de minerale și de metale incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament respectă obligațiile stabilite la articolele 4, 5, 6 și 7. 1.   Autoritățile competente din statele membre efectuează verificări ex-post adecvate pentru a garanta faptul că importatorii responsabili de minerale și de metale incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament respectă obligațiile stabilite la articolele 4, 5, 6 și 7. Amendamentul 49 Propunere de regulament Articolul 10 – alineatul 2 2.   Verificările menționate la alineatul (1) sunt efectuate adoptând o abordare bazată pe riscuri. De asemenea, verificările pot fi efectuate atunci când o autoritate competentă se află în posesia unor informații relevante, inclusiv pe baza unor preocupări fundamentate exprimate de părți terțe, cu privire la conformitatea unui importator responsabil cu prezentul regulament. 2.   Verificările menționate la alineatul (1) sunt efectuate adoptând o abordare bazată pe riscuri. De asemenea, verificările se efectuează atunci când o autoritate competentă se află în posesia unor informații relevante, inclusiv pe baza unor preocupări fundamentate exprimate de părți terțe, cu privire la conformitatea unui importator responsabil cu prezentul regulament. Amendamentul 51 Propunere de regulament Articolul 12 a (nou) Articolul 12a Pentru a oferi claritate și certitudine operatorilor economici, în special IMM-urilor, precum și consecvență în rândul acestora, Comisia, în colaborare cu Serviciul European de Acțiune Externă și OCDE, pregătește orientări neobligatorii sub forma unui manual pentru companii, în care prezintă modalitatea optimă de aplicare a criteriilor în zonele care ar putea intra în domeniul de aplicare al prezentului regulament. Acest manual se bazează pe definiția zonelor de conflict și zonelor cu risc ridicat astfel cum este stabilit la articolul 2 litera (e) din prezentul regulament și ia în considerare Orientările OCDE privind diligența necesară în acest domeniu. Amendamentul 52 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 2 – paragraful 2 În cazul în care avizul comitetului trebuie să fie obținut prin procedură scrisă, această procedură se încheie fără rezultat dacă, în termenul pentru prezentarea avizului, președintele comitetului ia o decizie în acest sens sau acest lucru este solicitat de majoritatea simplă în cadrul comitetului. eliminat Amendamentul 53 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 2 a (nou) (2a)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Amendamentul 55 Propunere de regulament Articolul 15 a (nou) Articolul 15a Măsuri de însoțire 1.  Comisia va prezenta o propunere legislativă, după caz, în perioada de tranziție prin care instituie măsuri de însoțire care să sporească eficacitatea prezentului regulament în conformitate cu comunicarea comună adresată Parlamentului European și Consiliului, intitulată „Aprovizionarea responsabilă cu minerale provenind din zone de conflict și din zone cu risc ridicat către o abordare integrată la nivelul Uniunii Europene” (JOIN (2014)0008). Măsurile de sprijin în vederea asigurării unei abordări integrate a UE referitoare la aprovizionarea responsabilă prevăd: (a)  sprijinul acordat întreprinderilor care se aprovizionează responsabil sub formă de stimulente, asistență tehnică și îndrumare a lor, luând în considerare situația întreprinderilor mici și mijlocii și poziția acestora în lanțul de aprovizionare, pentru a facilita respectarea cerințelor prevăzute în prezent regulament; (b)  dialoguri politice permanente cu țările terțe și alți actori, inclusiv posibilitatea de armonizare cu sisteme naționale și regionale de certificare și cooperarea cu inițiativele de tip public-privat; (c)  continuarea cooperării orientate pentru dezvoltare cu țările terțe, în special a ajutorului pentru comercializarea mineralelor din zone fără conflicte și consolidarea capacităților întreprinderilor locale de a respecta prezentul regulament; (d)  o cooperare strânsă cu statele membre pentru a pune în aplicare inițiative complementare în domeniul informării consumatorilor, investitorilor și clienților, precum și alte stimulente pentru comportamentul responsabil al întreprinderilor și clauze de performanță ale contractelor de achiziții publice semnate de autoritățile naționale, în conformitate cu dispozițiile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului1a. 2.  Comisia va prezenta un raport de performanță anuală privind măsurile de însoțire implementate în temeiul alineatului (1), precum și impactul și eficacitatea acestora. __________ 1a Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE Text cu relevanță pentru SEE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65). Amendamentul 56 Propunere de regulament Articolul 16 – alineatul 1 a (nou) Prezentul regulament se aplică de la... * ___________________________ *Doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Amendamentul 59 Propunere de regulament Anexa II – coloana Ca (nouă) Coloana C a: Tipul de minereu

(1) Chestiunea a fost retrimisă spre reexaminare comisiei competente în conformitate cu articolul 57 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0141/2015).

Rezoluţia Parlamentului European din 20 mai 2015 referitoare la Directiva delegată a Comisiei din 30 ianuarie 2015 de modificare, în scopul adaptării la progresul tehnic, a anexei III la Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește o derogare pentru cadmiul folosit în aplicațiile de iluminare și de iluminat al sistemelor de afișare (C(2015)00383 – 2015/2542(DEA))

P8_TA(2015)0205 B8-0464/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere Directiva delegată a Comisiei (C(2015)00383),

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice, în special articolul 4, articolul 5 alineatul (1) litera (a) și articolul 22(1),

–  având în vedere articolul 105 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2011/65/UE privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (RoHS) se restricționează, printre altele, utilizarea cadmiului în echipamentele electrice și electronice (a se vedea lista din anexa II la directiva RoHS);

B.  întrucât în anexa III la Directiva RoHS se prevăd derogări de la restricțiile stabilite la articolul 4 alineatul (1);

C.  întrucât la punctul 39 din anexa III este inclusă o derogare pentru „cadmiul din ledurile cu schimb de culoare din grupa II-VI (< 10 μg Cd per mm2 de suprafață emițătoare de lumină) pentru utilizarea în iluminarea solidă sau la sistemele de afișaj” care expiră la data de 1 iulie 2014;

D.  întrucât la articolul 5 se prevede adaptarea anexei III la progresul științific și tehnic, în vederea includerii și eliminării de derogări;

E.  întrucât Comisia a precizat că în decembrie 2012 a primit o cerere de reînnoire a derogării 39 și în mai 2013 a primit o cerere conexă privind o derogare mai îngustă, mai specifică pentru cadmiul în puncte cuantice în sistemele de afișare;

F.  întrucât, potrivit articolului 5 alineatul (1) litera (a), derogările se includ în anexa III, cu condiția ca această includere să nu slăbească protecția mediului și a sănătății prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și dacă sunt îndeplinite oricare din condițiile următoare: eliminarea sau substituirea lor prin modificarea proiectului sau cu materiale și componente pentru care nu sunt necesare niciunele dintre materialele sau substanțele enumerate la anexa II este imposibilă din punct de vedere științific sau tehnic; fiabilitatea substituenților nu este asigurată; efectele negative totale asupra mediului și asupra sănătății și securității consumatorului provocate de substituire pot depăși avantajele totale pentru mediu și pentru sănătatea și securitatea consumatorului;

G.  întrucât prin directiva delegată a Comisiei derogarea 39 este extinsă până la 30 iunie 2017, fiind redenumită derogarea 39(a), și se introduce o nouă derogare, mai specifică, 39(b) pentru „cadmiul din punctele cuantice de nanocristale semiconductoare pe bază de cadmiu pentru conversia de lungime de undă (downshifting) folosite în aplicațiile de iluminat al sistemelor de afișare (< 0,2 μg Cd per mm2 de suprafață de afișare)”, care expiră la data de 30 iunie 2018;

H.  întrucât extinderea derogării 39 și noua derogare 39(b) privesc punctele cuantice pe bază de cadmiu, cu toate că punctele cuantice se menționează explicit doar în derogarea 39(b);

I.  întrucât extinderea derogării 39 privește două aplicații diferite ale punctelor cuantice pe bază de cadmiu: una privește utilizarea în iluminarea solidă (denumită în continuare „iluminare”), în timp ce a doua privește sistemele de afișare;

J.  întrucât noua derogare 39(b) privește doar sistemele de afișare;

K.  întrucât Comisia afirmă explicit că nu sunt încă disponibile LED-uri cu puncte cuantice (cu sau fără cadmiu) pentru iluminare și admite că, prin urmare, impactul pozitiv al acestora asupra mediului nu a putut fi demonstrat; întrucât Comisia a extins, cu toate acestea, derogarea generică pentru aplicațiile de iluminare pe bază de puncte cuantice cu cadmiu până la 30 iunie 2017, pentru a-i permite industriei sistemelor de iluminat să solicite o derogare specifică, deoarece astfel de aplicații se pare că sunt deja în etapa de preproducție;

L.  întrucât consultanții independenți care au evaluat aplicațiile în numele Comisiei au ajuns la concluzia că informațiile furnizate nu au permis stabilirea faptului că o derogare pentru aplicațiile de iluminat ar fi justificată în prezent și, prin urmare, aceștia au emis recomandarea să nu se acorde această derogare(2);

M.  întrucât informațiile informale transmise de Comisie la 12 mai 2015 nu schimbă situația, deoarece nu se furnizează dovezi cu privire la disponibilitatea acestor produse pe piața europeană și nu se prezintă o evaluare a proprietăților lor în raport cu condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) litera (a);

N.  întrucât, produsele de iluminat în cauză nefiind disponibile, solicitantul nu a avut posibilitatea de a demonstra că este îndeplinită vreuna dintre condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) litera (a) pentru utilizarea punctelor cuantice cu cadmiu în sistemele de iluminat; întrucât, prin urmare, nu se justifică extinderea derogării pentru aplicațiile de iluminare;

O.  întrucât o astfel de derogare poate fi relevantă în viitor, dar poate fi acordată numai pe baza unei evaluări adecvate, care însă nu a fost realizată până în momentul de față;

P.  întrucât, prin directiva delegată, Comisia a mai acordat o nouă derogare specifică pentru punctele cuantice cu cadmiu folosite în sistemele de afișare, argumentând că acestea se foloseau deja în sistemele de afișare și acest lucru ar avea, per ansamblu, un impact pozitiv din cauza consumului redus de energie, iar punctele cuantice fără cadmiu încă nu sunt disponibile la nivel tehnic;

Q.  întrucât consultanții independenți care au evaluat aplicațiile în numele Comisiei au recomandat, în aprilie 2014, să se acorde o derogare specifică pentru punctele cuantice cu cadmiu folosite în sistemele de afișare pentru o perioadă mai scurtă decât s-a solicitat (până la 30 iunie 2017, adică cu un an mai puțin decât perioada adoptată de Comisie), pornind de la premisa că aplicațiile care au ca rezultat reducerea cantităților de cadmiu, precum și substituenții fără cadmiu sunt în etapele finale de cercetare; întrucât, cu alte cuvinte, recomandarea s-a bazat pe absența punctelor cuantice fără cadmiu în sistemele de afișare la momentul respectiv;

R.  întrucât de atunci au avut, însă, loc evoluții importante pe piață; întrucât, în 2015, unul dintre marii fabricanți de televizoare din lume a introdus pe piața Uniunii o gamă complet nouă de televizoare bazate pe puncte cuantice fără cadmiu, acestea fiind disponibile la marile magazine de desfacere din mai multe state membre (cel puțin în Germania, Regatul Unit și Belgia);

S.  întrucât, pe de altă parte, se pare că pe piața Uniunii nu mai există televizoare cu puncte cuantice cu cadmiu și întrucât este dificil să se găsească un vânzător cu amănuntul pentru singurul laptop al cărui ecran este bazat pe tehnologia punctelor cuantice cu cadmiu;

T.  întrucât se poate anticipa că proprietățile de economisire a energiei pe care le au punctele cuantice fără cadmiu sunt similare celor ale punctelor cuantice cu cadmiu; întrucât, potrivit informațiilor de pe eticheta ecologică, dacă se compară televizoare având aceleași dimensiuni, un ecran de televizor cu puncte cuantice fără cadmiu are un consum de energie mai scăzut decât un model pe bază de puncte cuantice cu cadmiu; întrucât, potrivit informațiilor furnizate de industrie, testele privind performanța culorilor în raport cu standardul relevant au demonstrat că aceasta este egală sau chiar superioară în cazul ecranelor pe bază de puncte cuantice fără cadmiu;

U.  întrucât principalul argument al Comisiei pentru acordarea noii derogări specifice a fost acela că punctele cuantice fără cadmiu nu sunt încă disponibile la nivel tehnic;

V.  întrucât acest argument este în mod evident incorect, având în vedere faptul că punctele cuantice fără cadmiu nu doar că sunt disponibile la nivel tehnic, ci există pe piața Uniunii o gamă întreagă de televizoare care au la bază această tehnologie și acestea se află în vânzare la principalii vânzători cu amănuntul bine cunoscuți;

W.  întrucât informațiile informale transmise de Comisie la 12 mai 2015 nu schimbă situația; întrucât exemplele enumerate de Comisie pentru produse cu ecrane cu puncte cuantice cu cadmiu fie nu sunt disponibile momentan (televizorul TCL 55”), fie sunt disponibile numai în SUA (laptop ASUS, televizoare Sony) sau privesc numai produse care urmează să fie lansate (Konka, Phillips, AOC);

X.  întrucât atât extinderea derogării actuale (39), cât și introducerea unei noi derogări [39(b)] nu respectă condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) litera (a) și, prin urmare, ele nu se justifică; întrucât perioadele relativ scurte de expirare nu pot justifica nerespectarea condițiilor prevăzute la articolul 5 alineatul (1) litera (a);

Y.  întrucât, potrivit articolului 5 alineatul (5) din Directiva RoHS, derogarea 39 existentă rămâne valabilă până când Comisia va lua o decizie cu privire la cererea de reînnoire;

Z.  întrucât, potrivit articolului 5 alineatul (6) din Directiva RoHS, în cazul în care o cerere pentru reînnoirea unei derogări este respinsă sau o derogare este revocată, perioada de derogare expiră cel mai repede după 12 luni și cel târziu după 18 luni de la data deciziei;

AA.  întrucât o respingere a directivei delegate nu echivalează cu interzicerea punctelor cuantice cu cadmiu, ci doar declanșează o nouă evaluare; întrucât, prin urmare, nu se denaturează piața, deoarece derogarea actuală rămâne valabilă până la revocarea ei, ulterior acordându-se o perioadă de grație suplimentară;

AB.  întrucât au avut loc noi evoluții importante în ceea ce privește disponibilitatea comercială a produselor bazate pe tehnologia punctelor cuantice fără cadmiu care necesită o nouă evaluare,

1.  formulează obiecțiuni la directiva delegată a Comisiei,

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și de a-i notifica faptul că directiva delegată nu poate intra în vigoare;

3.  consideră că directiva delegată a Comisiei nu respectă condițiile stabilite la articolul 5 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2011/65/UE în cazul celor două derogări pe care le introduce la punctele 39(a) și 39(b) din anexa III la Directiva 2011/65/UE;

4.  consideră, în special, că justificarea oferită pentru derogarea de la punctul 39(b) are la bază o situație care nu mai este de actualitate în ceea ce privește fezabilitatea înlocuirii cadmiului în punctele cuantice; solicită, prin urmare, reevaluarea rapidă a derogării de la punctul 39 din anexa III la Directiva 2011/65/UE existente în raport cu condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) litera (a), în vederea revocării acesteia;

5.  solicită Comisiei să prezinte un nou act delegat care să țină cont de poziția Parlamentului;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 174, 1.7.2011, p. 88. (2) Öko-Institut, Fraunhofer, Eunomia (2014): Assistance to the Commission on technological socio-economic and cost-benefit assessment related to exemptions from the substance restrictions in electrical and electronic equipment (p. 89) - http://rohs.exemptions.oeko.info/fileadmin/user_upload/RoHS_IX/20140422_RoHS2_Evaluation_Ex_Requests_2013-1-5_final.pdf

Rezoluţia Parlamentului European din 20 mai 2015 referitoare la Regulamentul delegat al Comisiei din 20 februarie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 376/2008 în ceea ce privește obligația de a prezenta o licență pentru importul de alcool etilic de origine agricolă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2336/2003 de stabilire a unor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 670/2003 al Consiliului de stabilire a măsurilor specifice privind piața alcoolului etilic de origine agricolă (C(2015)00861 – 2015/2580(DEA))

P8_TA(2015)0206 B8-0440/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere regulamentul delegat al Comisiei (C(2015)00861),

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului(1) și, în special, articolul 177 alineatul (1) litera (a), articolul 223 alineatul (2) și articolul 227 alineatul (5) din acest regulament,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât monitorizarea datelor privind alcoolul etilic de origine agricolă garantează atât transparența, cât și cunoașterea evoluției pieței, care este încă instabilă și se confruntă cu o puternică concurență, în special datorită importurilor din țări terțe;

B.  întrucât astfel de informații sunt, de asemenea, extrem de utile în cadrul negocierilor de acorduri internaționale și al anchetelor antidumping;

C.  întrucât Eurostat nu furnizează informații atât de precise, ceea ce înseamnă că operatorii, statele membre și instituțiile europene nu dispun de un alt mijloc de a cunoaște în detaliu situația pieței,

1.  formulează obiecțiuni la regulamentul delegat al Comisiei;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și de a-i notifica faptul că regulamentul delegat nu poate intra în vigoare;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

Rezoluţia Parlamentului European din 20 mai 2015 referitoare la concediul de maternitate (2015/2655(RSP))

P8_TA(2015)0207 B8-0453/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 8 și 294 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează(1) (Directiva privind concediul de maternitate),

–  având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei privind concediul de maternitate (COM(2008)0637),

–  având în vedere poziția sa adoptată în primă lectură la 20 octombrie 2010 în legătură cu adoptarea directivei 2011/.../UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei privind concediul de maternitate(2),

–  având în vedere declarațiile repetate ale Parlamentului pe această temă, inclusiv rezoluția sa din 10 martie 2015 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană în 2013(3),

–  având în vedere Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare(4) și acordul viitor pe aceeași temă,

–  având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei privitoare la concediul de maternitate (O-000049/2015 – B8-0119/2015 și O-000050/2015 – B8-0120/2015),

–  având în vedere hotărârea Curții Europene de Justiție din 14 aprilie 2015 referitoare, printre altele, la dreptul Comisiei de a retrage o propunere (Cauza C 409/13),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât o consecință a principiului egalității de tratament între femei și bărbați este că nu trebuie să existe niciun fel de discriminare, directă sau indirectă, inclusiv în privința maternității, paternității și a asumării responsabilităților familiale;

B.  întrucât Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii urmărește obiective ambițioase, precum o rată a ocupării forței de muncă de 75% și o reducere a numărului de persoane care suferă, sau sunt amenințate, de sărăcie și excluziune socială cu cel puțin 20 de milioane până în 2020;

C.  întrucât sunt mai multe femei decât bărbați afectate de sărăcie și excluziune, mai ales femeile mai în vârstă, a căror pensie medie este cu 39% mai mică decât cea a bărbaților, și mamele singure; întrucât femeilor li se întâmplă mai des decât bărbaților să lucreze cu normă fracționată sau cu contracte pe perioadă determinată sau temporare și întrucât sărăcia femeilor se datorează în mare măsură precarității locurilor lor de muncă;

D.  întrucât scăderea ratei natalității în UE a fost exacerbată de criză, dat fiind că șomajul, precaritatea și incertitudinea în privința viitorului și a economiei determină cuplurile, și femeile tinere mai ales, să amâne decizia de a avea copii, accentuând, astfel, și mai mult, tendința la nivelul Uniunii de îmbătrânire a populației;

E.  întrucât femeile petrec săptămânal de trei ori mai mult timp decât bărbații cu corvezile gospodăriei (inclusiv creșterea copiilor, îngrijirea bătrânilor și a persoanelor cu dizabilități, precum și treburile casnice); întrucât rata șomajului în rândul femeilor este subevaluată, având în vedere că multe femei nu sunt înregistrate ca șomere, mai ales cele care se consacră exclusiv treburilor casnice și creșterii copiilor;

F.  întrucât împărțirea responsabilităților familiale și domestice între femei și bărbați este esențială pentru a se obține egalitatea între femei și bărbați; întrucât un sfert din statele membre nu acordă concediu de paternitate;

G.  întrucât Consiliul tot nu a răspuns încă oficial la poziția în primă lectură a Parlamentului din 20 octombrie 2010 referitoare la propunerea de directivă de modificare a Directivei privind concediul de maternitate;

1.  regretă blocajul din cadrul Consiliului în privința Directivei privind concediul de maternitate; îndeamnă statele membre să reia negocierile;

2.  regretă instabilitatea interinstituțională creată ca urmare a incapacității Consiliului de a acționa, dat fiind că, deși Parlamentul și-a încheiat prima lectură, discuțiile din Consiliu au fost suspendate, compromițând, astfel, întreaga procedură legislativă;

3.  își reafirmă voința de a debloca situația și îi solicită Comisiei să își joace rolul de „mediator onest” și să angajeze discuții constructive cu cei doi colegiuitori pentru a reconcilia pozițiile Parlamentului și Consiliului, ținând seama în mod corespunzător de echilibrul între instituții și de rolul conferit Comisiei prin tratate;

4.  regretă că revizuirea propusă a directivei ar putea fi retrasă de Comisie ca parte a exercițiului REFIT și, dacă se adeverește în cele din urmă acest scenariu, solicită ca o alternativă imediată demararea unei inițiative legislative menite să revizuiască Directiva 92/85/CEE a Consiliului sub președinția luxemburgheză a Consiliului, pentru a îmbunătăți sănătatea și securitatea lucrătoarelor însărcinate sau care au născut de curând sau care alăptează, întâmpinând în acest mod provocările demografice și reducând, totodată, inegalitățile dintre femei și bărbați;

5.  ia act de hotărârea Curții Europene de Justiție din 14 aprilie 2015 referitoare la dreptul Comisiei de a retrage o propunere (Cauza C-409/13), care reafirmă condițiile specifice ce trebuie îndeplinite de Comisie, printre altele aceea de a-și onora obligația de a comunica Parlamentului și Consiliului motivele retragerii și de a respecta principiile delegării de competențe, echilibrului instituțional și ale cooperării sincere, după cum este prevăzut în TUE;

6.  își reafirmă disponibilitatea de a redacta o directivă separată care să stabilească un concediu de paternitate de cel puțin 10 zile lucrătoare și care să încurajeze măsurile legislative și de alt tip care să le permită bărbaților, taților în mod special, să își exercite dreptul de a realiza un echilibru între viața profesională și viața personală;

7.  așteaptă evaluarea finală a Directivei 2010/18/UE privind concediul de paternitate și, în lumina studiilor preliminare disponibile, solicită revizuirea directivei respective pentru că ea nu își atinge obiectivul de a reconcilia viața profesională cu viața personală și de a asigura un echilibru între cele două sfere pentru ambii părinți și îndeosebi pentru femei, care sunt afectate de discrepanțele de gen în privința salariilor, pensiilor și sărăciei;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 348, 28.11.1992, p. 1. (2) JO C 70 E, 8.3.2012, p. 163. (3) Texte adoptate, P8_TA(2015)0050. (4) JO C 321, 31.12.2003, p. 1.

Rezoluţia Parlamentului European din 20 mai 2015 referitoare la lista de probleme adoptate de Comitetul Organizației Națiunilor Unite pentru drepturile persoanelor cu handicap în legătură cu raportul inițial al Uniunii Europene (2015/2684(RSP))

P8_TA(2015)0208 B8-0460/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH) și intrarea sa în vigoare în UE la 21 ianuarie 2011, în conformitate cu Decizia 2010/48/CE a Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap(1),

–  având în vedere Codul de conduită dintre Consiliu, statele membre și Comisie de stabilire a modalităților interne de punere în aplicare de către Uniunea Europeană și reprezentare a acesteia în privința Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (2010/C 340/08)(2),

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale,

–  având în vedere Raportul referitor la punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH) de către Uniunea Europeană (SWD(2014)0182),

–  având în vedere lista de probleme adoptate de Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap în legătură cu raportul inițial al Uniunii Europene(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 noiembrie 2010 intitulată "Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap: un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere" (COM(2010)0636),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 25 octombrie 2011 referitoare la mobilitatea și incluziunea persoanelor cu handicap în Strategia europeană 2010–2020 pentru persoanele cu handicap(4),

–  având în vedere Raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2013,

–  având în vedere articolele 2, 9, 10, 19 și 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 3, 15, 21, 23 și 26 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(5),

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în calitate de cetățeni cu drepturi depline, persoanele cu handicap au drepturi egale și sunt îndrituite să dispună de demnitate inalienabilă, tratament egal, viață independentă și participare deplină în societate;

B.  întrucât se estimează că 80 de milioane de persoane din Uniunea Europeană suferă de un handicap;

C.  întrucât datele furnizate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE indică în mod constant faptul că persoanele cu handicap se confruntă cu situații de discriminare și cu obstacole în calea exercitării drepturilor lor în condiții de egalitate cu celelalte persoane;

D.  întrucât persoanele cu handicap reprezintă unul dintre grupurile cele mai vulnerabile din societatea noastră, iar integrarea lor pe piața muncii constituie una dintre cele mai mari provocări pentru politica socială și politica privind piața muncii;

E.  întrucât integrarea deplină și participarea egală a persoanelor cu handicap pot fi realizate numai prin adoptarea unei abordări a dizabilităților bazată pe drepturile omului la toate nivelurile de elaborare, punere în aplicare și monitorizare, inclusiv intrainstituțională, a politicilor UE și întrucât Comisia Europeană trebuie să respecte această abordare în viitoarele propuneri;

F.  întrucât, potrivit Agenției pentru drepturi fundamentale a UE, 21 din cele 28 de state membre mai impun încă restricții în ceea ce privește deplina exercitare a capacității juridice;

G.  întrucât Directiva UE privind combaterea discriminării a fost propusă de Comisia Europeană în 2008 și întrucât această directivă a rămas blocată în cadrul Consiliului;

H.  întrucât principiile CNUDPH depășesc cu mult cadrul discriminării, trasând calea către beneficiul deplin al drepturilor omului asigurat persoanelor cu dizabilități într-o societate integratoare și urmăresc, de asemenea, oferirea asistenței și protecției necesare pentru a le permite familiilor să contribuie la beneficiul integral și în condiții de egalitate a drepturilor persoanelor cu dizabilități;

I.  întrucât Uniunea Europeană a ratificat în mod oficial CNUDPH și întrucât aceasta a fost, de asemenea, semnată de toate cele 28 de state membre ale UE și a fost ratificată de 25 dintre acestea;

J.  întrucât Comisia pentru petiții din cadrul Parlamentului European primește în fiecare an petiții privind discriminarea pe motiv de handicap în ceea ce privește accesul la locuri de muncă, desfășurarea de activități independente, accesul la servicii publice și la educație;

K.  întrucât persoanele cu handicap nu constituie un grup omogen și întrucât politicile și măsurile prevăzute în privința acestora ar trebui să țină seama de această lipsă de omogenitate și de faptul că unele grupuri, cum ar fi femeile și copiii cu handicap și persoanele care necesită un sprijin mai intens, se confruntă cu dificultăți suplimentare și cu forme multiple de discriminare;

L.  întrucât Parlamentul European trebuie să țină seama de faptul că prevederile CNUDPH constituie standarde minime care oferă instituțiilor europene posibilitatea de a adopta măsuri suplimentare pentru a asigura protecția persoanelor cu handicap și pentru a combate discriminarea;

M.  întrucât accesul la muncă, asociat cu nediscriminarea la locul de muncă constituie un element fundamental pentru o viață în condiții de autodeterminare și independență; întrucât, în pofida tuturor programelor, inițiativelor și strategiilor existente la nivelul UE, rata de ocupare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani este mai mare de 70 %, în timp ce rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități este mai mică de 50 %; întrucât rata de ocupare a femeilor fără dizabilități este de 65 %, în comparație cu 44 % în cazul femeilor cu dizabilități;

N.  întrucât desfășurarea unei activități remunerate este esențială pentru ca persoanele cu dizabilități să ducă o viață în condiții de autonomie și întrucât statele membre ar trebui, prin urmare, să depună eforturi pentru a garanta un acces mai larg la locuri de muncă pentru persoanele cu handicap, astfel încât acestea să fie în măsură să contribuie la societatea în care trăiesc, și, ca o condiție preliminară, să asigure accesul la o educație integratoare pentru toți copiii cu dizabilități, inclusiv copiii cu dificultăți de învățare, pentru a-i sprijini să obțină un bun bagaj educațional începând din ciclul primar, astfel încât toți copiii să poată urma o programă școlară care să corespundă abilităților lor de învățare, oferindu-li-se astfel posibilitatea de a avea un nivel de instrucție solid, care să-i poată ajuta să urmeze o carieră sau să obțină un loc de muncă adecvat ce le-ar putea permite să trăiască ulterior în mod autonom;

O.  întrucât conceptul de handicap evoluează ca urmare a interacțiunii dintre persoanele afectate și obstacolele legate de atitudine și mediu ce împiedică participarea efectivă și deplină a acestora în societate în condiții de egalitate cu celelalte persoane și în condiții echivalente de demnitate;

P.  întrucât, în temeiul articolului 7 din Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC)[1], în special, accesibilitatea persoanelor cu dizabilități ar trebui să fie luată în considerare în toate etapele elaborării și punerii în aplicare a programelor finanțate din fonduri structurale și de investiții europene și întrucât același aspect ar trebui luat în considerare la stabilirea și implementarea altor fonduri UE;

Q.  întrucât în unele state membre cererea de servicii sociale este în creștere ca urmare a schimbărilor demografice și societale, pe fondul unor niveluri mai mari de șomaj, pauperitate și excludere socială, ceea ce include și o penurie de servicii de calitate pentru persoanele cu dizabilități și afectează în mod negativ posibilitățile acestora de a duce o existență autonomă, inclusiv pe bază de egalitate cu ceilalți;

R.  întrucât legislația existentă a UE referitoare la drepturile persoanelor cu handicap ar trebui să fie pusă în aplicare și în executare mai bine, pentru a mări accesibilitatea pentru toate persoanele cu dizabilități din UE;

S.  întrucât Parlamentul European face parte din cadrul UE pentru promovarea, protecția și monitorizarea CNUDPH în temeiul articolului 33 alineatul (2) din convenție;

T.  întrucât mai multe organizații ale societății civile au transmis Comitetului CNUDPH informații în legătură cu lista de probleme;

U.  întrucât Comisia, în calitate de punct de contact în conformitate cu articolul 33 alineatul (1) din CNUDPH, a fost desemnată să răspundă la lista de probleme adoptată de Comitetul CNUDPH;

V.  întrucât Parlamentul European este sigura instituție a Uniunii Europene care reprezintă cetățenii europeni și, prin urmare, respectă pe deplin Principiile de la Paris, conform celor stipulate la articolul 33 din CNUDPH,

1.  asigură Comitetul CNUDPH că Parlamentul European va răspunde întrebărilor care îi sunt adresate direct și îndeamnă totodată Comisia să țină seama de opinia Parlamentului European atunci când formulează propriile sale răspunsuri pentru Comitetul CNUDPH;

2.  consideră că adoptarea de către Comisie și Consiliu a codului de conduită fără implicarea Parlamentului European este regretabilă, având drept rezultat limitarea competențelor Parlamentului cu privire la monitorizarea convenției;

3.  solicită Comisiei ca, pentru formularea răspunsului la lista de probleme, să consulte în mod oficial toate instituțiile și agențiile pertinente, inclusiv Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor, Ombudsmanul European și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE;

4.  solicită Comisiei să invite cadrul UE să participe în mod formal la dialogul constructiv;

5.  evidențiază faptul că propunerea de directivă a UE privind combaterea discriminării caută să protejeze persoanele cu dizabilități împotriva discriminării în contextul protecției sociale, îngrijirii sănătății și (re)abilitării, educației și accesului la bunuri și servicii și la furnizarea acestora, cum ar fi locuințele, transportul și asigurările; deplânge lipsa progreselor înregistrate la Consiliu în legătură cu această propunere și îndeamnă statele membre să acționeze în vederea adoptării unei poziții comune fără alte întârzieri;

6.  constată că lipsa datelor și a statisticilor defalcate cu privire la grupurile specifice de persoane cu dizabilități constituie un obstacol în calea elaborării unor politici adecvate; solicită, prin urmare, Comisiei să colecteze și să difuzeze date statistice privind dizabilitățile, defalcate pe categorii de vârstă și gen, în vederea monitorizării situației persoanelor cu handicap pe întreg teritoriul UE în domenii relevante ale vieții cotidiene, nu numai în domeniul ocupării forței de muncă;

7.  întrucât mai multe organizații ale societății civile au transmis Comitetului CNUDPH informații în legătură cu lista de probleme; îndeamnă, în consecință, Comisia să dezvolte un dialog structurat și să se consulte și să coopereze cu organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități ca parte a procesului de revizuire, inclusiv la formularea unui răspuns destinat Comitetului CNUDPH privind lista de probleme și la elaborarea, implementarea și monitorizarea politicilor UE din acest domeniu;

8.  invită statele membre, care nu au făcut deja acest lucru, să ratifice CNUDPH fără întârziere;

9.  solicită Comisiei să prezinte o propunere ambițioasă referitoare la un Act european privind accesibilitatea, prin implicarea deplină a persoanelor cu handicap pe parcursul ciclului legislativ și subliniază necesitatea ca această propunere să includă toate domeniile de politică privind accesibilitatea bunurilor și serviciilor pentru toți cetățenii UE, promovând o viață independentă și incluziunea deplină a persoanelor cu handicap și instituind o monitorizare permanentă, eficace și independentă, precum și un mecanism de punere în executare;

10.  cheamă statele membre să traducă în legislația lor națională obligațiile ce derivă din articolul 12 din CNUDPH, mai exact să diminueze restricțiile impuse în legătură cu drepturile lor de a vota și de a fi alese;

11.  îndeamnă Consiliul să-și accelereze activitatea în legătură cu propunerea de directivă privind accesibilitatea site-urilor web ale organismelor din sectorul public, pentru a ajunge la o poziție comună și a avansa către adoptarea acestui act legislativ, mărind în felul acesta accesibilitatea la documente, produse video și site-uri web și promovând formate și mijloace de comunicare alternative;

12.  recomandă utilizarea fondurilor UE pentru a promova accesibilitatea și e-accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități, tranziția de la îngrijirea instituțională la îngrijirea în cadrul comunității, dezvoltarea unor servicii sociale și de sănătate de calitate și pentru a investi în edificarea capacităților organizațiilor care reprezintă persoanele cu handicap;

13.  ia act de răspunsurile și de măsurile sale legate de lista de probleme ridicate cu privire la raportul inițial al Uniunii Europene ca parte a revizuirii CNUDPH:

14.  subliniază necesitatea unei cooperării politice consolidate în interiorul cadrului UE, inclusiv necesitatea resurselor financiare și umane pentru a asigura că acesta își poate îndeplini sarcinile, astfel cum sunt prezentate în decizia Consiliului, și îndeamnă actorii care fac parte din acest cadru să aloce resursele necesare pentru a îndeplini această sarcină;

15.  salută inițiativa deputaților în Parlamentul European referitoare la întocmirea regulată, de către Comisia pentru afaceri civile, Comisia pentru afaceri juridice, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisia pentru petiții a unui raport comun, ca răspuns la recomandările formulate de Comitetul CNUDPH;

16.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului pentru drepturile persoanelor cu handicap, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 23, 27.1.2010, p. 35. (2) JO C 340, 15.12.2010, p. 11. (3) CNUDPH/C/EU/Q/1. (4) JO C 131, 8.5.2013, p. 9. (5) JO L 303, 2.12.2000, p. 16. (6) JO L 33, 5.2.2013, p. 1. (7) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 165.

Rezoluţia Parlamentului European din 20 mai 2015 referitoare la epidemia de Xylella fastidiosa care afectează măslinii (2015/2652(RSP))

P8_TA(2015)0209 RC-B8-0451/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere Directiva 2000/29/CE a Consiliului privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate(1),

–  având în vedere avizele științifice ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) cu privire la riscurile la adresa sănătății plantelor prezentate de Xylella fastidiosa pe teritoriul UE, cu identificarea și evaluarea opțiunilor de reducere a riscurilor, publicate la 26 noiembrie 2013 și la 6 ianuarie 2015,

–  având în vedere deciziile de punere în aplicare ale Comisiei din 13 februarie 2014, din 23 iulie 2014 și din 28 aprilie 2015 privind măsurile de prevenire a introducerii și răspândirii în Uniune a bacteriei Xylella fastidiosa,

–  având în vedere rapoartele Oficiului Alimentar și Veterinar referitoare la auditurile realizate în februarie și în noiembrie 2014,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind epidemia de Xylella fastidiosa care afectează măslinii (O-000038/2015 – B8-0117/2015),

–  având în vedere Directiva 2009/128/CE de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor(2),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Xylella fastidiosa reprezintă o amenințare imediată deosebit de periculoasă pentru producția anumitor culturi din sudul Europei, inclusiv pentru măslini, migdali și piersici și pentru plantele ornamentale; întrucât, în funcție de tipul bacteriei, aceasta constituie o amenințare potențială pentru vița-de-vie, lămâi și alte culturi și ar putea determina pierderi devastatoare fără precedent, cu efecte economice, de mediu și sociale deosebit de grave; întrucât tulpina de Xylella fastidiosa care infectează măslinii din regiunea Apulia este diferită de tulpina care îmbolnăvește vița-de-vie sau citricele în alte părți ale lumii;

B.  întrucât această bacterie produce deja daune majore plantațiilor de măslini din regiunea Apulia din sudul Italiei, reprezentând o amenințare potențială pentru alte culturi și regiuni;

C.  întrucât producția de măsline constituie unul dintre cele mai importante sectoare ale agriculturii din regiunea Apulia, reprezentând în 2013 11,6 % (sau 522 de milioane EUR) din valoarea totală a producției agricole din această regiune și 30 % din valoarea producției de măsline din Italia;

D.  întrucât prezența bacteriei Xylella fastidiosa produce daune economice importante nu doar pentru producătorii de măsline, ci și pentru întregul lanț de producție, inclusiv pentru fabricile de ulei de măsline de tip cooperativă și pentru cele private, precum și pentru turism și comercializarea produselor aferente;

E.  întrucât autoritățile italiene au notificat pentru prima dată existența unui focar de Xylella fastidiosa la 21 octombrie 2013, iar de atunci un număr alarmant de copaci au fost infectați;

F.  întrucât controalele efectuate în Italia în februarie și în noiembrie 2014 de către Oficiul Alimentar și Veterinar (OAV) din cadrul Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei confirmă că situația s-a deteriorat în mod dramatic și că nu poate fi exclusă răspândirea pe scară mai largă a bacteriei;

G.  întrucât nu există în prezent niciun tratament care să vindece plantele bolnave de pe teren, iar plantele afectate tind să rămână infectate pe tot parcursul vieții sau mor rapid;

H.  întrucât un număr mare de plante diverse din Uniunea Europeană ar putea fi purtătoare ale bolii, inclusiv plante sălbatice care nu prezintă simptome;

I.  întrucât EFSA a subliniat că, din cauza dificultăților întâmpinate în stoparea răspândirii bacteriei Xylella fastidiosa odată ce o zonă de producție este afectată, ar trebui să se acorde prioritate acțiunilor preventive concentrate pe importuri și pe izolarea focarelor, precum și pe intensificarea schimbului de rezultate ale activității de cercetare,

1.  remarcă faptul că deciziile de punere în aplicare adoptate de Comisie înainte de aprilie 2015 s-au axat în special pe acțiuni interne de combatere a epidemiei și nu au inclus măsuri ferme de prevenire a pătrunderii bolii în Uniunea Europeană dinspre țările terțe;

2.  invită Comisia să adopte măsuri specifice împotriva Xylella fastidiosa, pentru a împiedica importul în UE al plantelor infectate; salută decizia adoptată de Comisie în aprilie 2015 de stopare a importurilor de arbori de cafea infectați din Costa Rica și Honduras, precum și restricțiile adoptate în ceea ce privește importurile de plante din zonele afectate din alte țări terțe; solicită aplicarea, dacă este necesar, a unor măsuri mai ferme, inclusiv autorizarea importurilor doar dinspre siturile de producție lipsite de organisme dăunătoare;

3.  regretă faptul că adeseori Comisia nu reacționează suficient de rapid pentru a împiedica pătrunderea pe teritoriul UE a bolilor de plante din țările terțe; prin urmare, îndeamnă Comisia să verifice sursa infecției și să revizuiască sistemul oficial de control fitosanitar al UE cu scopul de a ne proteja și a apăra teritoriul;

4.  îndeamnă Comisia, în special având în vedere începutul sezonului cald, să ia măsuri eficace pentru a evita răspândirea bacteriei Xylella fastidiosa în UE, îndeosebi prin depistarea culturilor care sunt cele mai expuse riscului, fără să neglijeze alte culturi, care ar putea fi, de asemenea, grav afectate de boală, și subliniază importanța în acest sens a dispozițiilor de la articolul 9 din decizia de punere în aplicare adoptată în 2015;

5.  invită Comisia și statele membre să compenseze producătorii pentru măsurile de eradicare și pentru pierderea veniturilor – ceea ce implică pierderi nu doar în ceea ce privește producția agricolă, ci și în ceea ce privește moștenirea culturală, istoria și activitățile legate de turism;

6.  solicită Comisiei și autorităților competente să utilizeze toate finanțările și instrumentele disponibile pentru sprijinirea redresării economice a zonelor afectate; solicită Comisiei să identifice stimulente pentru producătorii care pun în aplicare măsuri de prevenire;

7.  invită Comisia să asigure că sunt disponibile suficiente resurse financiare și umane pentru punerea în aplicare a strategiilor adecvate, inclusiv sprijinul financiar acordat fermierilor pentru aplicarea practicilor agricole corecte în vederea gestionării bacteriei Xylella fastidiosa și a vectorilor acesteia; îndeamnă Comisia să promoveze fără întârziere eforturi de cercetare intensificate, inclusiv prin stabilirea unor legături mai strânse la nivel internațional și prin punerea la dispoziție de fonduri pentru institutele de cercetare, cu scopul de a îmbunătăți cunoștințele noastre științifice legate de Xylella fastidiosa și de a identifica în mod pozitiv natura legăturii dintre agentul patogen, simptome și dezvoltarea bolii;

8.  subliniază că este necesar să se desfășoare campanii de informare în zonele potențial afectate din UE pentru a sensibiliza persoanele implicate, care provin nu doar din sectorul agricol, ci și din cel horticol, inclusiv pe comercianții de plante ornamentale, pe horticultori și pe clienții acestora;

9.  consideră că, în special având în vedere începutul sezonului cald, Comisia și statele membre ar trebui să avertizeze călătorii în legătură cu riscurile legate de introducerea în UE a unor plante infectate din țările afectate de Xylella fastidiosa;

10.  solicită majorarea mijloacelor disponibile care să asigure detectarea organismelor dăunătoare la punctele de intrare pe teritoriul UE; în plus, încurajează statele membre să mărească numărul de inspecții periodice cu scopul de a împiedica răspândirea bacteriei Xylella fastidiosa în afara zonelor delimitate;

11.  invită Comisia să pună la dispoziție o bază de date deschisă, cu o listă a instituțiilor și autorităților competente la nivelul statelor membre și al UE, pentru schimbul de informații și experiențe, inclusiv cele mai bune practici, precum și pentru alertarea rapidă a autorităților competente și luarea măsurilor necesare;

12.  solicită Comisiei să elaboreze, într-o manieră transparentă, orientări cuprinzătoare pentru aplicarea măsurilor preventive și de control al bolii, cu indicații clare în ceea ce privește domeniul de aplicare și durata lor, pe baza experienței existente și a celor mai bune practici, care pot fi folosite ca instrument de sprijin de către autoritățile și serviciile competente din statele membre;

13.  solicită Comisiei să înștiințeze Parlamentul, o dată pe an sau ori de câte ori se înregistrează o schimbare a situației, în legătură cu amenințarea pentru producătorii din UE pe care o reprezintă Xylella fastidiosa și alte organisme ce pun în pericol producția agricolă;

14.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului.

(1) JO L 169, 10.7.2000, p. 1. (2) JO L 309, 24.11.2009, p. 71.