Index 
Texte adoptate
Marţi, 9 iunie 2015 - StrasbourgEdiţie definitivă
Rata de ajustare pentru plățile directe în ceea ce privește anul calendaristic 2015 ***I
 Strategia UE pentru egalitatea între femei și bărbați post-2015
 Drepturile de proprietate intelectuală în ţări terţe
 Drepturile de proprietate intelectuală: un plan de acţiune al UE

Rata de ajustare pentru plățile directe în ceea ce privește anul calendaristic 2015 ***I
PDF 339kWORD 66k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 9 iunie 2015 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a ratei de ajustare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 pentru plățile directe în ceea ce privește anul calendaristic 2015 (COM(2015)0141 – C8-0083/2015 – 2015/0070(COD))
P8_TA(2015)0217A8-0174/2015

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2015)0141),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0083/2015),

—  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 1 iunie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 și articolul 50 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0174/2015),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 9 iunie 2015 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a ratei de ajustare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 pentru plățile directe în ceea ce privește anul calendaristic 2015

P8_TC1-COD(2015)0070


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2015/1146.)

(1) Avizul din 22.4.2015 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).


Strategia UE pentru egalitatea între femei și bărbați post-2015
PDF 424kWORD 214k
Rezoluţia Parlamentului European din 9 iunie 2015 referitoare la strategia UE pentru egalitatea între femei și bărbați post-2015 (2014/2152(INI))
P8_TA(2015)0218A8-0163/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO),

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW),

–  având în vedere Convenția ONU din 1949Convenția pentru suprimarea traficului de persoane și a exploatării prostituirii semenilor,

–  având în vedere Declarația de la Beijing și Platforma de acțiune adoptate în cadrul celei de a patra Conferințe mondiale privind femeile, la 15 septembrie 1995, documentele rezultate în urma acesteia, adoptate cu ocazia sesiunilor speciale ale Organizației Națiunilor Unite Beijing+5 (2000), Beijing+10 (2005) și Beijing+15 (2010) și documentul final al conferinței de revizuire Beijing +20,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 606/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă(1),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1567/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2003 privind ajutorul pentru politicile și acțiunile privind sănătatea reproductivă și sexuală și drepturile aferente în țările în curs de dezvoltare(2),

–  având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului(3),

–  având în vedere Directiva 2011/99/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind ordinul european de protecție(4),

–  având în vedere Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului(5),

–  având în vedere Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului(6),

–  având în vedere Directiva 2010/18/UE a Consiliului din 8 martie 2010 de punere în aplicare a acordului-cadru revizuit privind concediul pentru creșterea copilului încheiat de BUSINESSEUROPE, UEAPME, CEEP și CES și de abrogare a Directivei 96/34/CE(7),

–  având în vedere Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (reformare)(8),

–  având în vedere Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează (a zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE)(9),

–  având în vedere Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii(10) și hotărârea conexă din 1 martie 2011 a Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Test-Achats (C-236/09)(11),

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul),

–  având în vedere Pactul european pentru egalitatea de gen (2011-2020), adoptat de Consiliul European în martie 2011(12),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 martie 2010 intitulată „Un angajament consolidat în favoarea egalității dintre femei și bărbați: O cartă a femeii” (COM(2010)0078),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 septembrie 2010 intitulată „Strategie pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015” (COM(2010)0491),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „EUROPA 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 intitulată „Sprijinirea creșterii și a ocupării forței de muncă - un proiect pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior din Europa” (COM(2011)0567),

–  având în vedere documentul de lucru al Comisiei din 16 septembrie 2013 intitulat „Evaluarea intermediară a Strategiei pentru egalitate între femei și bărbați (2010-2015)” (SWD(2013)0339),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 8 martie 2010 referitor la ,,Planul de acțiune al UE privind egalitatea de gen și emanciparea femeilor în contextul dezvoltării” (2010-2015) (SWD(2010)0265),

–  având în vedere concluziile reuniunii Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori, din 19-20 iunie 2014,

–  având în vedere studiul elaborat de Parlamentul European, Departamentul tematic C, intitulat „Studiu privind evaluarea Strategiei pentru egalitatea de gen 2010-2015 din perspectiva realizării obiectivelor Platformei de acțiune de la Beijing”, publicat în 2014,

–  având în vedere raportul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) intitulat „Violența împotriva femeilor: o anchetă la nivelul UE. Principalele rezultate”, publicat în martie 2014,

–  având în vedere raportul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) intitulat „Discriminarea femeilor rome și condițiile de viață ale acestora în 11 state membre”, publicat în octombrie 2014,

–  având în vedere raportul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) intitulat „Viața persoanelor transgen în UE - analiză comparativă a datelor provenite din sondajele privind LGBT în UE”, publicat în decembrie 2014,

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 iunie 1995, referitoare la cea de-a 4-a Conferință mondială privind femeile de la Beijing: „Egalitate, dezvoltare și pace”(13), cea din 10 martie 2005 referitoare la acțiunile rezultate în urma Platformei de acțiune din cadrul celei de-a patra Conferințe mondiale privind femeile - Platformă de acțiune, Beijing +10(14), precum și cea din 25 februarie 2010 privind Platforma de acțiune a Organizației Națiunilor Unite privind egalitatea de gen Beijing + 15(15),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 februarie 2010 privind egalitatea dintre femei și bărbați în Uniunea Europeană - 2009(16), cea din 8 martie 2011 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană - 2010(17), cea din 13 martie 2012 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană - 2011(18), precum și cea din 10 martie 2015 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană - în 2013(19),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la aplicarea principiului egalității de remunerare între bărbați și femei, pentru muncă egală sau pentru o muncă de valoare egală(20),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2013 referitoare la eliminarea stereotipurilor de gen în UE(21),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 iunie 2010 referitoare la aspectele de gen ale recesiunii economice și crizei financiare(22) și cea din 12 martie 2013 referitoare la impactul crizei economice asupra egalității de gen și a drepturilor femeilor(23),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 februarie 2013 referitoare la cea de-a 57-a sesiune a CSF a ONU: Eliminarea și prevenirea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a fetelor(24),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 mai 2012 conținând recomandări adresate Comisiei privind aplicarea principiului remunerării egale a bărbaților și femeilor pentru muncă egală sau muncă de valoare egală(25),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 noiembrie 2013 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă și măsuri conexe(26),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 25 februarie 2014 conținând recomandări adresate Comisiei privind combaterea violenței împotriva femeilor(27),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2014(28),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0163/2015),

A.  întrucât dreptul la tratament egal reprezintă un drept fundamental definitoriu, recunoscut în tratatele Uniunii Europene, care stă la baza societății europene și este indispensabil pentru dezvoltarea acesteia, iar acest drept trebuie să se aplice în legislație, în practică, în jurisprudență și în viața reală;

B.  întrucât UE a luat în mod tradițional măsuri importante pentru consolidarea drepturilor femeilor și a egalității de gen, dar în ultimul deceniu s-a înregistrat o încetinire a măsurilor politice și a reformelor vizând egalitatea de gen la nivelul UE; întrucât strategia anterioară a Comisiei a fost prea slabă și nu a avut ca rezultat luarea de măsuri suficiente pentru egalitatea de gen; întrucât o nouă strategie va trebui să ofere un nou impuls și să implice acțiuni concrete pentru consolidarea drepturilor femeii și promovarea egalității de gen;

C.  întrucât prin strategia anterioară a Comisiei s-au realizat o serie de obiective dintre cele stabilite, însă nu s-a ajuns la egalitatea de gen deplină, din strategia respectivă lipsind deseori dovezi ale interacțiunii între diferitele forme de discriminare, ținte precise și măsuri de evaluare eficiente, iar integrarea perspectivei de gen s-a aplicat în continuare doar limitat;

D.  întrucât egalitatea de gen constituie o valoare fundamentală a UE, recunoscută în tratate și în Carta drepturilor fundamentale, iar UE și-a asumat sarcina specifică de a integra egalitatea de gen în toate activitățile sale; întrucât egalitatea de gen ca obiectiv strategic este esențială pentru a realizarea obiectivelor generale ale UE, cum ar fi rata de ocupare a forței de muncă prevăzută în Strategia Europa 2020, dar și un avantaj economic esențial pentru promovarea unei creșteri economice echitabile și incluzive; întrucât reducerea inegalităților ocupaționale reprezintă un obiectiv nu numai din perspectiva egalității de gen, ci și din cea a eficacității și fluidității pieței muncii;

E.  întrucât decalajele dintre populația romă și societatea majoritară în educație, încadrare în muncă, sănătate și discriminare sunt în continuare mari, iar situația femeilor rome din UE este chiar și mai gravă, ca urmare a multiplelor discriminări etnice, dar și sexuale;

F.  întrucât Europa își poate îmbunătăți poziția politică și economică, iar consecințele schimbărilor demografice pot fi evitate doar dacă sunt folosite talentele și potențialul tuturor femeilor și bărbaților;

G.  întrucât nu putem continua să fim ancorați în modele economice redundante, nesustenabile ecologic și bazate pe o diviziune de gen a muncii depășită, care a fost eliminată prin integrarea femeilor pe piața muncii; întrucât este nevoie de un nou model bazat pe cunoaștere și inovare, sustenabil din punct de vedere social, care să înglobeze întreaga gamă de talente a femeilor în aspectele sale productive (inclusiv prin punerea sub semnul întrebării a unor norme și factori din industrie care alocă profesii diferite femeilor și bărbaților), să refacă echilibrul de gen în responsabilitățile din sfera publică și cea privată și să armonizeze viața personală a lucrătorilor și lucrătoarelor cu viața lor profesională;

H.  întrucât oferirea unor servicii accesibile și de calitate pentru îngrijirea copiilor și asistența persoanelor în vârstă și a altor persoane dependente este esențială pentru a asigura participarea egală a femeilor și bărbaților la piața muncii, la educație și la formare;

I.  întrucât anul acesta se împlinesc douăzeci de ani de la lansarea Platformei de acțiune de la Beijing, iar obiectivele sale și implementarea sa integrală sunt mai stringente ca niciodată;

J.  întrucât violența împotriva femeilor, fizică, psihologică sau sexuală, este un obstacol major în calea egalității dintre femei și bărbați și reprezintă cea mai răspândită formă de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului, dar, totodată, una dintre infracțiunile cel mai puțin reclamate; întrucât, în pofida măsurilor de combatere, conform sondajului făcut de FRA în martie 2014, 55% dintre femei au suferit de una sau mai multe forme de hărțuială sexuală pe parcursul vieții, iar 33% au fost victime ale violențelor fizice sau sexuale începând cu vârsta de 15 ani; întrucât o viață lipsită de violență reprezintă o condiție fundamentală pentru participarea plenară în societate și trebuie aplicate măsuri ferme de combatere a violenței față de femei;

K.  întrucât prostituția forțată este o formă de violență care afectează în special persoanele cele mai vulnerabile, are în majoritatea cazurilor legături cu rețele de crimă organizată și de trafic de ființe umane și reprezintă un obstacol în calea egalității dintre femei și bărbați;

L.  întrucât structurile tradiționale și lipsa stimulentelor fiscale plasează femeile în poziția de sursă secundară de venituri familiale, ceea ce se reflectă în segregarea verticală dar și orizontală pe piața muncii, într-un parcurs profesional incomplet lacunar și în diferențe salariale de gen; întrucât, în plus, activitățile de îngrijire, de creștere a copiilor, de îngrijire a celor vârstnici și a altor persoane dependente (activități neremunerate) sunt făcute mult mai adesea de către femei, care au astfel, mai puțin timp la dispoziție pentru a presta o activitate remunerată, fapt care conduce la o pensie mult mai mică, tocmai de aceea trebuie susținută în continuare, prin măsuri concrete, compatibilitatea vieții profesionale cu viața de familie, mai ales pentru a realiza obiectivele strategiei European 2020, un proces în care bărbații trebuie să se implice mai mult;

M.  întrucât rata de angajare a femeilor este de 63 % sau de 53,5 % dacă se calculează echivalentul normă întreagă(29); întrucât disparitatea salarială de gen este de 16,4 % și disparitatea de gen în ceea la pensii este în medie de 39 %; întrucât participarea femeilor pe piața muncii nu are întotdeauna ca efect o mai mare influență a acestora, pozițiile de putere și decizionale fiind ocupate în cea mai mare parte de bărbați, fapt care face ca femeile să aibă o capacitate limitată de a exercita influență și reprezintă un deficit democratic în procesul decizional, ținând cont că femeile reprezintă jumătate din populație; întrucât promovarea egalității de gen este mult mai amplă decât interzicerea discriminării de gen, iar acțiunile pozitive de sprijinire a femeilor s-au dovedit esențiale pentru integrarea lor deplină pe piața muncii, în procesul decizional din politică, în economie și în societate în general; întrucât excluderea femeilor de la ocuparea unor poziții în structuri de putere și decizionale are un efect nefavorabil asupra abilității acestora de a își exercita influența atât asupra propriei dezvoltări și emancipări, cât și asupra dezvoltării societății;

N.  întrucât cotele de gen și listele alternative un bărbat/o femeie pentru pozițiile de decizie politică s-au dovedit instrumentele cele mai eficiente pentru combaterea discriminării și a dezechilibrelor de putere între bărbați și femei, dar și pentru îmbunătățirea reprezentării democratice în organismele decizionale politice;

O.  întrucât nepromovarea unor politici vizând echilibrul dintre viața profesională și cea personală, promovarea insuficientă a unui program de lucru flexibil, în special pentru bărbați, și rata redusă a utilizării concediului parental și de paternitate constituie obstacole semnificative pentru independența economică a femeilor și pentru repartizarea egală a responsabilităților familiale și domestice;

P.  întrucât chipul sărăciei din Europa este exagerat de feminin și cuprinde mai ales mame singure, femei cu dizabilități, tinere, femei în vârstă, migrante sau femei din minorități, toate fiind afectate de sărăcie și de excluziunea socială, o situație care a fost agravată de criza economică și de măsurile specifice de austeritate (care nu ar trebui să scuze o mai mică implicare în favoarea egalității), precum și de nesiguranța locurilor de muncă, angajarea cu fracțiune de normă, salariile și pensiile mici, accesul dificil la servicii sociale și de sănătate de bază și de desființarea mai ales a locurilor de muncă și a serviciilor din sectorul public de îngrijire, ceea ce face perspectiva egalității de gen și mai relevantă;

Q.  întrucât femeile din zonele rurale se confruntă mai mult decât femeile din mediul urban cu discriminări multiple și stereotipuri de gen, iar rata de ocupare a femeilor din mediul rural este mult mai mică decât cea a femeilor din orașe; întrucât în zonele rurale nu există prea multe oportunități de ocupare a unui loc de muncă de calitate; întrucât, în plus, multe femei nu sunt niciodată active pe piața oficială a muncii și, prin urmare, nu sunt nici înregistrate ca șomere, nici incluse în statisticile privind șomajul, ceea ce conduce la anumite probleme financiare și juridice pentru dreptul la concediu de maternitate și la concediu medical, dobândirea drepturilor de pensie și accesul la securitatea socială, precum și probleme în caz de divorț;

R.  întrucât rolurile tradiționale de gen și stereotipurile au în continuare o mare influență asupra împărțirii sarcinilor între femei și bărbați în gospodărie, educație, carieră profesională, la locul de muncă și în societate în general;

S.  întrucât stereotipurile de gen și structurile de gen tradiționale au un impact negativ asupra sănătății și accesului universal la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile aferente, care sunt drepturi fundamentale și care, deci, nu ar trebui restricționate niciodată; întrucât dreptul de a avea control asupra propriului corp și dreptul la autodeterminare reprezintă condiții esențiale pentru egalitatea universală;

T.  întrucât unul din șase cupluri la nivel mondial se confruntă cu probleme de fertilitate; întrucât Comisia ar trebui să prezinte o nouă analiză comparativă a reproducerii asistate medical în UE, deoarece studiul din 2008 (SANCO/2008/C6/051), care arăta atunci inegalități semnificative în accesul la tratamente de fertilitate, nu mai este de actualitate;

U.  întrucât există încă centre de învățământ în care se practică segregarea de gen și deseori materialele didactice conțin stereotipuri care contribuie la perpetuarea atribuirii de roluri separate pentru fete și băieți și le influențează, așadar, negativ alegerile; întrucât aceste modele de roluri sunt întărite și mai mult prin reprezentări și imagini ale femeilor transmise de mass-media, de informațiile disponibile pe internet și de publicitate;

V.  întrucât persoanele transgen și transsexuale se confruntă frecvent cu discriminarea, hărțuirea și violența în întreaga UE din cauza identității de gen sau a expresiei identității de gen;

W.  întrucât UE are o responsabilitate și un rol de exemplu pentru egalitatea de gen și drepturile femeilor, fapt care ar trebui să devină o preocupare de bază în acțiunile sale externe; întrucât egalitatea între femei și bărbați, combaterea violenței de gen și capacitarea femeilor sunt esențiale pentru realizarea obiectivelor internaționale de dezvoltare și pentru succesul politicii externe europene, al politicii de cooperare pentru dezvoltare și al politicilor în domeniul comerțului internațional; întrucât femeile sunt mai vulnerabile la consecințele problemelor legate de energie, mediu sau la schimbările climatice, dar sunt totodată actori eficienți în strategiile de atenuare și de adaptare, precum și o forță motrice pentru un model echitabil și sustenabil de creștere;

X.  întrucât mecanismele instituționale reprezintă o bază necesară pentru realizarea egalității de gen; întrucât egalitatea de gen trebuie abordată și ca un aspect transversal important al tuturor domeniilor de politică din UE și statele sale membre, împreună cu conceptele de integrare a perspectivei de gen, de integrare a dimensiunii de gen în buget și de evaluare a impactului din perspectiva genului;

Y.  întrucât datele defalcate pe gen reprezintă un instrument vital pentru realizarea unui progres real și pentru evaluarea eficientă a rezultatelor;

Z.  întrucât, în ultimii ani, mișcările împotriva egalității de gen au câștigat teren în opinia publică în mai multe state membre, încercând să reconsolideze rolurile de gen tradiționale și să conteste realizările actuale în domeniul egalității de gen;

AA.  întrucât provocările existente și experiența acumulată demonstrează că absența unor politici coerente în diferite domenii a împiedicat în trecut realizarea egalității dintre femei și bărbați și că este nevoie de o finanțare adecvată, de o mai bună coordonare, difuzare și promovare a drepturilor femeilor, ținând cont de diversitatea situațiilor,

Recomandări generale

1.  invită Comisia să redacteze și să adopte o nouă strategie, separată, pentru egalitatea drepturile femeilor și egalitatea de gen în Europa, care să creeze oportunități egale și care să aibă la bază domeniile prioritare din strategia anterioară, cu obiectivul de a pune capăt tuturor formelor de discriminare cu care se confruntă femeile pe piața muncii, în ceea ce privește salariile, pensiile, procesul decizional, accesul la bunuri și servicii, concilierea vieții private cu cea profesională, precum și tuturor formelor de violență față de femei; subliniază că noua strategie pentru drepturile femeii și egalitatea de gen trebuie aibă în vedere în mod specific formele multiple și intersecționale ale discriminării, după cum prevede articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale, forme care au factori subiacenți comuni, dar care afectează femeile în mod diferit, precum și să prevadă acțiuni specifice pentru consolidarea drepturilor diferitelor grupuri de femei, inclusiv femeile cu dizabilități, migrante sau aparținând minorităților etnice, femeile vârstnice, mamele singure sau cele din comunitatea LGBTI;

2.  solicită, de asemenea, Comisiei să elaboreze măsuri vizând eliminarea discriminării tuturor femeilor în toată diversitatea lor, în cadrul unei strategii mai vaste împotriva discriminării și să stabilească o foaie de parcurs separată pentru LGBTI; în acest sens, îndeamnă Consiliul să ajungă cât mai repede la o poziție comună referitoare la propunerea de directivă a Consiliului privind punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă, gen sau orientare sexuală, care a fost blocată după adoptarea sa în Parlament, în aprilie 2009;

3.  regretă că Strategia pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015 nu tratează în mod specific problema dizabilităților, deși femeile cu dizabilități sunt adesea mai dezavantajate decât bărbații cu dizabilități și sunt mai des expuse riscurilor de sărăcie și excluziune socială; invită în consecință, Comisia să răspundă nevoilor femeilor cu dizabilități, pentru a le asigura o participare mai largă pe piața forței de muncă; în același context, regretă totodată, că nici Strategia europeană pentru persoanele cu handicap 2010-2020 nu include o perspectivă integrată de gen sau un capitol separat dedicat politicilor vizând dizabilitățile, cu accent special pe aspectele de gen;

4.  invită Comisia să implice societatea civilă și partenerii sociali, într-un mod structurat, în elaborarea și evaluarea continuă a strategiei;

5.  invită statele membre să consolideze și să asigure exercitarea deplină a dreptului de negociere colectivă în sectorul public și în cel privat, ca un instrument indispensabil de reglementare a relațiilor de muncă, ce combate discriminarea salarială și promovează egalitatea;

6.  solicită Comisiei să țină seama de cazurile de discriminare atunci când evaluează implementarea Directivei 2004/113/CE care aplică principiul egalității de tratament între femei și bărbați la accesul la bunuri și servicii;

7.  invită Comisia să clarifice rolul pe care dorește să îl aibă UE pe scena mondială și în colaborarea cu statele membre, inclusiv cu autoritățile competente, în promovarea egalității de gen în interiorul și în exteriorul frontierelor europene și să urmărească aceste obiective atât prin conceptul integrării perspectivei de gen în toate domeniile, cât și prin măsuri specifice, direcționate și concrete; subliniază necesitatea integrării perspectivei de gen și a combaterii violenței de gen în politica externă a UE, în politica de cooperare pentru dezvoltare și în politica vizând comerțul internațional, precum și necesitatea de a asigura instrumentele financiare și resursele umane necesare;

8.  regretă, încă o dată, faptul că Strategia 2020 nu include într-o manieră satisfăcătoare perspectiva de gen, fapt pentru care solicită Comisiei și Consiliului să se asigure că problema egalității de gen este inclusă în toate programele, acțiunile și inițiativele desfășurate în cadrul acestei strategii și să introducă în Strategia Europa 2020 un pilon specific vizând egalitatea între femei și bărbați, să considere obiectivele viitoarei strategii ca elemente componente ale semestrului european și să includă o perspectivă de gen în recomandările adresate fiecărei țări și în analiza anuală a creșterii;

9.  invită Comisia și statele membre să colecteze, să analizeze și să publice date defalcate pe gen și indicatori ai egalității de gen în toate domeniile de politică și la toate nivelurile de guvernare, folosind datele oferite de Institutul European pentru Egalitatea de Gen și Agenția pentru Drepturi Fundamentale, astfel încât să facă posibilă analiza conceperii și aplicării strategiilor vizând egalitatea de gen în UE și în statele membre, actualizarea acestor strategii și evaluarea modului în care a fost aplicată integrarea dimensiunii de gen în toate politicile naționale și la nivelul Uniunii în domeniile respective; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să facă o defalcare mai amănunțită a acestor date și pe criterii de rasă sau origine etnică, religie sau credință și dizabilități, pentru a permite o analiză intersectorială pentru toate domeniile de politică, documentând astfel, discriminările multiple cu care se confruntă anumite grupuri de femei; încurajează Comisia și statele membre să lanseze evaluări de impact din perspectiva genului ale politicilor statelor membre, în special atunci când acestea propun reforme ale politicilor în domeniul muncii și al pensiilor;

10.  invită Comisia să redacteze această strategie sub forma unui plan de acțiune concret, care să identifice în mod clar părțile interesate responsabile și să țină seama mai ales de sugestiile specifice prezentate mai jos, în domenii precum violența față de femei, munca și timpul, femeile în structurile de putere și în procesul decizional, resursele financiare, sănătatea, cunoașterea, educația și mass-media, perspectiva globală, precum și mecanismele instituționale și integrarea perspectivei de gen; subliniază nevoia de a introduce, atunci când este cazul și respectând pe deplin competențele UE, inițiative legislative pentru a consolida cadrul juridic al egalității de gen;

Violența împotriva femeilor și violența de gen

11.  invită din nou Comisia, la fel ca în Rezoluția sa din 25 februarie 2014 conținând recomandări privind combaterea violenței împotriva femeilor, să prezinte un act legislativ care să prevadă un sistem coerent de colectare a datelor statistice, dar și o abordare consolidată a statelor membre pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a fetelor și a violenței de gen, care să permită un acces mai ușor la justiție;

12.  solicită Comisiei ca viitoarea strategie pentru egalitatea dintre femei și bărbați să includă o definiție a violenței de gen în conformitate cu prevederile Directivei 2012/29/UE și să prezinte cât mai rapid o strategie globală împotriva violenței de gen, care să includă un act legislativ cu caracter obligatoriu; invită Consiliul să activeze clauza-pasarelă prin adoptarea unei decizii unanime care să adauge violența de gen la lista de domenii ale criminalității, prevăzută la articolul 83 alineatul (1) din TFUE;

13.  invită Comisia să analizeze posibilitatea ca Uniunea Europeană să adere la Convenția de la Istanbul și să lanseze această procedură cât mai rapid, precum și să promoveze ratificarea Convenției de la Istanbul de către statele membre prin intermediul noii strategii și să se implice activ în combaterea violenței față de femei și fete; solicită statelor membre să semneze și să ratifice Convenția de la Istanbul cât mai curând;

14.  invită încă o dată Comisia să declare anul 2016 ca An european de combatere a violenței împotriva femeilor și fetelor, urmând ca în acest an să se acorde prioritate promovării unor strategii eficiente de anvergură, pentru a reduce semnificativ violența împotriva femeilor și fetelor;

15.  invită UE să sprijine statele membre în organizarea de campanii și în elaborarea de strategii împotriva hărțuirii zilnice a femeilor în spațiul public, precum și în organizarea de schimburi de bune practici între statele membre;

16.  consideră că este absolut necesar să se monitorizeze mai riguros, până în 2015 și mai departe, transpunerea și implementarea Directivei de stabilire a unor standarde minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității, a Regulamentului privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă, precum și a Directivei privind ordinul european de protecție;

17.  invită Comisia să includă în această strategie campanii de „toleranță zero” și să sprijine statele membre în acțiunile lor de conștientizare a societății în problema violenței față de femei și de promovare a campaniilor anuale de conștientizare a originilor violenței și abuzurilor, precum și în ceea ce privește prevenirea, accesul la justiție și ajutorul acordat victimelor; subliniază importanța implicării întregii societăți, mai ales a bărbaților și a băieților în combaterea violenței față de femei; invită totodată, Comisia să urmărească rezultatele inițiativelor sale vizând combaterea mutilării genitale a femeilor;

18.  subliniază că, pentru a combate eficient violența împotriva femeilor și impunitatea, este necesară o schimbare de atitudine la nivelul societății față de femei și fete, femeile fiind prea des reprezentate în roluri subordonate, iar violența față de acestea este prea des tolerată sau nu i se acordă importanță; îndeamnă Comisia să sprijine statele membre în prevenirea și combaterea violenței, sub multiplele sale forme, și a cauzelor sale fundamentale, în protejarea femeilor abuzate, precum și să adopte măsuri specifice pentru diferitele aspecte, inclusiv un sprijin mai mare pentru adăposturile pentru femei și organizațiile care activează în sprijinirea femeilor care sunt victime ale violenței de gen, dar și măsuri de prevenire, cum ar fi combaterea stereotipurilor de gen și a atitudinilor socioculturale discriminatorii de la o vârstă fragedă pentru femei, precum și pedepsirea agresorilor;

19.  observă că feminizarea sărăciei poate duce la o creștere a traficului de femei, a exploatării sexuale și a prostituției forțate, impunând femeilor o dependență financiară și mai mare; invită Comisia și statele membre să analizeze motivele pentru care femeile ajung să practice prostituția și modalități de descurajare a cererii; subliniază importanța programelor de sprijinire a femeilor care doresc să renunțe la prostituție;

20.  subliniază importanța formării sistematice a unui personal calificat care să se ocupe de femeile victime ale violenței fizice, sexuale sau psihologice; consideră că o astfel de formare este esențială pentru cei care intervin în prima sau a doua linie, inclusiv pentru serviciile sociale de urgență și serviciile medicale, de protecție civilă și de poliție;

21.  invită statele membre să implementeze integral Directiva 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și invită Comisia să evalueze și să monitorizeze aplicarea, precum și să identifice cele mai bune practici pentru ca statele membre să le facă publice, pentru a adopta o nouă strategie de combatere a traficului de ființe umane după expirarea strategiei actuale în 2016; noua strategie ar trebui să integreze o perspectivă de gen și să acorde prioritate drepturilor victimelor traficului, să conțină un pilon specific vizând traficul în scopul exploatării sexuale, punând un accent special pe noile metode de trafic care apar în prezent, vechile metode mai tradiționale fiind abandonate, precum și să asigure transparența și accesibilitatea tuturor politicilor statelor membre, a bugetelor și a rezultatelor obținute în elaborarea strategiei;

22.  invită Comisia să asiste statele membre, asigurându-se că victimele urmăririi obsesive pot beneficia de protecția prevăzută de măsurile existente, precum Ordinul european de protecție, Regulamentul privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă și Directiva UE privind victimele, atunci când se mută dintr-un stat membru al UE în altul, și să aibă în vedere măsuri suplimentare pentru o mai bună protecție a victimelor urmăririi obsesive, cifrele arătând că 18 % dintre femeile din UE s-au confruntat cu urmărirea obsesivă de la vârsta de 15 ani și una din cinci victime ale urmăririi obsesive declară că comportamentul abuziv a continuat timp de doi ani sau mai mult(30);

23.  invită Comisia să sprijine autoritățile competente din statele membre în elaborarea programelor lor de acțiune privind egalitatea de gen, să acorde o atenție deosebită noilor forme de violență față de femei și fete, precum hărțuirea cibernetică(31) și urmărirea obsesivă în mediul online, și să realizeze evaluări periodice; subliniază, în acest context, importanța cooperării strânse cu societatea civilă pentru a identifica zonele problematice mai devreme și pentru a le remedia mai eficient;

24.  invită Comisia să se asigure că statele membre UE permit recunoașterea juridică deplină a genului preferat de persoană, inclusiv schimbarea prenumelui, a numărului de securitate socială și a altor indicatori de gen din documentele de identitate;

25.  invită din nou Comisia să înființeze cât mai rapid un Observator european al violenței împotriva femeilor, în cadrul Institutului European pentru Egalitatea de Gen, care să fie condus de un coordonator european în domeniul prevenirii violenței împotriva femeilor și fetelor;

Munca și timpul

26.  invită Comisia ca, în cadrul noii strategii, să acorde o atenție deosebită diferitelor modalități de conciliere a vieții de familie cu viața profesională; regretă în acest context, impasul negocierilor pentru adoptarea Directivei privind concediul de maternitate și reafirmă disponibilitatea totală de cooperare a Parlamentului; între timp, invită statele membre să protejeze drepturile legate de maternitate, să adopte măsuri pentru a preveni concedierea pe nedrept a angajatelor în timpul sarcinii și să protejeze de concedieri abuzive femeile și bărbații care au responsabilități de îngrijire;

27.  atrage atenția că, în pofida finanțării UE disponibile, unele state membre au operat reduceri bugetare care afectează disponibilitatea, calitatea și costurile serviciilor de îngrijire a copiilor, cu consecințe negative asupra reconcilierii vieții de familie cu viața profesională, ceea ce afectează mai ales femeile; invită Comisia să monitorizeze îndeplinirea obiectivelor de la Barcelona și să sprijine în continuare statele membre în crearea de structuri de îngrijire a copilului care să fie de înaltă calitate, la prețuri accesibile și cu un program adecvat, precum și să elaboreze succesiv noi ținte pentru aceste structuri; subliniază, în acest context, importanța unei mai mari disponibilități, calități și accesibilități a serviciilor de îngrijire la prețuri accesibile pentru copii, persoanele în vârstă și persoanele care au nevoie de îngrijiri speciale, inclusiv asistența acordată persoanelor dependente, asigurându-se totodată că disponibilitatea acestor servicii este compatibilă cu programul de lucru cu normă întreagă pentru femei, dar și pentru bărbați; constată că o disponibilitate mai bună a grădinițelor și creșelor depinde de politicile publice de creare a infrastructurilor necesare, dar și de stimularea angajatorilor pentru a propune astfel de soluții;

28.  subliniază importanța unor forme flexibile de muncă care să permită femeilor și bărbaților să-și concilieze viața profesională cu viața de familie, cu condiția ca lucrătorul să aibă posibilitatea de a alege, și însărcinează Comisia să coordoneze și să promoveze schimbul de cele mai bune practici; evidențiază, în acest context, necesitatea unor campanii de conștientizare vizând repartizarea echitabilă a activităților casnice și de îngrijire, investiții mai multe în infrastructurile de îngrijire, precum și încurajarea participării bărbaților, introducerea unui concediu de paternitate de cel puțin 10 zile și existența unui concediu pentru creșterea copilului, disponibil pentru ambii părinți, dar cu stimulente puternice pentru tați, cum ar fi concediul parental netransferabil; atrage atenția că un concediu parental egal este în avantajul tuturor membrilor familiei și poate stimula reducerea discriminării asociate cu concediul parental;

29.  cere adoptarea măsurilor necesare pentru a promova o rată mai mare de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor, cum ar fi programe de îngrijire și de îngrijire a copiilor accesibile, concedii adecvate de maternitate, de paternitate și de creștere a copilului și flexibilitate în programul de lucru și în locurile de muncă; subliniază importanța unor condiții de muncă bune și sigure, care să le permită femeilor și bărbaților să concilieze viața profesională cu viața de familie și invită Comisia să coordoneze și să promoveze consolidarea drepturilor lucrătorilor pentru o egalitate de gen mai mare; atrage atenția că îmbunătățirea echilibrului între viața de familie, cea personală și cea profesională este un element important pentru redresarea economică, demografia sustenabilă și bunăstarea personală și socială și constată că participarea egală a bărbaților și a femeilor pe piața muncii ar putea crește semnificativ potențialul economic al UE, asigurându-i totodată un caracter echitabil și incluziv; reamintește că, potrivit previziunilor OCDE, convergența totală a ratelor de participare ar avea ca rezultat o creștere de 12,4 % a PIB-ului pe cap de locuitor până în 2030; subliniază că, deși munca cu fracțiune de normă este efectuată în majoritate de femei, ea poate facilita concilierea vieții profesionale cu viața de familie, dar implică, totodată, mai puține oportunități în carieră, salarii și pensii mai mici, subutilizarea capitalului uman și, în consecință, un nivel mai redus de creștere economică și prosperitate;

30.  subliniază că trebuie cerut IEEG să colecteze date cuprinzătoare, defalcate pe gen privind timpul alocat activităților de îngrijire și celor casnice, precum și activităților din timpul liber, pentru a putea face evaluări periodice;

31.  recomandă, în condițiile în care componența și definiția familiilor evoluează în timp, ca legislațiile vizând munca și familia să includă mai multe prevederi privind familiile monoparentale și părinții LGBT;

32.  invită Comisia și statele membre să promoveze opiniile femeilor în cadrul dialogului social și reprezentarea acestora în sindicatele din toate sectoarele;

33.  invită Comisia, în contextul strategiei, să sprijine ratificarea Convenției nr. 189 a Organizației Internaționale a Muncii de către statele membre pentru a consolida drepturile lucrătorilor casnici și îngrijitorilor europeni;

34.  invită Comisia să sprijine autoritățile competente ale statelor membre în crearea unor stimulente pentru ca angajatorii să transforme munca informală în muncă formală; pune accentul pe nivelul ridicat al muncii nedeclarate, care se observă în special în sectoarele dominate de femei, cum ar fi munca în gospodărie; invită statele membre să combată munca precară și munca nedeclarată a femeilor, care contribuie la liberalizarea completă a structurilor de remunerare a femeilor, determinând creșterea sărăciei în rândul femeilor, îndeosebi la o vârstă mai înaintată, și afectează negativ atât securitatea socială a femeilor, cât și nivelurile PIB-ului în UE, precum și să garanteze o protecție socială adecvată pentru lucrători; solicită instituirea rapidă a platformei europene pentru o mai bună prevenire și descurajare a muncii nedeclarate;

35.  subliniază că feminizarea sărăciei este rezultatul mai multor factori, printre care se numără întreruperea carierei în cazul femeilor, diferențele de gen în salarizare (16,4 %) și pensii (39 %), inegalitățile de gen în avansarea în carieră, faptul că femeile sunt adesea angajate cu contracte atipice (contracte de muncă cu fracțiune de normă involuntară, contracte provizorii sau cu „zero ore”), absența unui statut de securitate socială pentru partenerii care ajută lucrătorii independenți, precum și sărăcia în gospodăriile cu mame singure; subliniază că reducerea nivelului de sărăcie cu 20 de milioane de oameni până în 2020 poate fi realizată prin politici și programe de acțiune de combatere a sărăciei și discriminării, care au la bază integrarea dimensiunii de gen, prin programe de acțiune care acordă o atenție deosebită femeilor defavorizate și care sunt sprijinite de acțiuni ce vizează sărăcia în rândul femeilor, precum și prin îmbunătățirea condițiilor de muncă în sectoarele cu venituri mici, unde femeile sunt suprareprezentate; subliniază că discriminarea multiplă cu care se confruntă femeile, pe criterii legate de dezabilități, origine rasială sau etnică, statut socioeconomic, identitate de gen și alți factori, contribuie la feminizarea sărăciei; subliniază că trebuie monitorizate efectele de gen ale sistemelor fiscale și ale modelelor de program de lucru asupra femeilor și a familiilor;

36.  așteaptă din partea Comisiei să ia toate măsurile aflate la dispoziția sa pentru a asigura respectarea tuturor aspectelor legate de directivele UE privind egalitatea de tratament între bărbați și femei, inclusiv de către partenerii sociali care negociază acorduri colective, și să încurajeze dialogul cu partenerii sociali, pentru a examina probleme precum transparența plăților și condițiile contractelor cu normă parțială sau pe durată determinată pentru femei, încurajând totodată participarea femeilor în sectoarele ecologice și inovatoare; subliniază că pensiile sunt un factor determinant pentru independența economică a beneficiarilor și că diferențele dintre pensii reflectă dezavantajele acumulate într-o carieră petrecută într-o piață a muncii care discriminează femeile și bărbații; invită Comisia și statele membre să ia măsurile adecvate pentru reducerea diferențelor de pensii între femei și bărbați, care reprezintă o consecință directă a diferenței de remunerare între femei și bărbați, și să evalueze impactul sistemelor de pensii asupra femeilor, acordând o atenție deosebită contractelor de muncă cu fracțiune de normă și contractelor atipice;

37.  subliniază importanța popularizării conceptului de proprietate partajată la nivelul UE în vederea asigurării recunoașterii depline a drepturilor femeilor în sectorul agricol; îndeamnă Comisia și statele membre să contribuie la promovarea unei strategii care să conducă la crearea de locuri de muncă pentru femeile din zonele rurale și, implicit, la asigurarea unor pensii decente pentru femeile pensionare din UE care trăiesc în condiții precare și solicită sprijinirea eforturilor politice de susținere a rolului femeilor în agricultură, precum și reprezentarea lor în mod corespunzător în toate forurile politice, economice și sociale ale sectorului agricol;

38.  invită Comisia și statele membre să țină seama de obstacolele socio-economice cu care se confruntă femeile în circumstanțe particulare, cum ar fi în zonele rurale, în sectoarele dominate de bărbați, femeile vârstnice și femeile cu dizabilități; evidențiază faptul că femeile continuă să se confrunte cu o nesiguranță a locului de muncă mai mare decât bărbații și că nesiguranța locului de muncă a crescut ca urmare a crizei și își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul și proporția femeilor care suferă de sărăcia persoanelor încadrate în muncă; consideră că, pentru a sprijini reintegrarea femeilor pe piața muncii, sunt necesare soluții politice multidimensionale care să cuprindă învățarea pe tot parcursul vieții și măsuri de combatere a muncii precare și de promovare a drepturilor în materie de muncă, precum și a unor practici diferite de organizare a muncii; invită Comisia și statele membre să consolideze perspectiva de gen în toate programele de creare de locuri de muncă, prin crearea de locuri de muncă de calitate, în conformitate cu Agenda privind munca decentă a OIM;

39.  subliniază că creșterea economică și competitivitatea în UE depind de reducerea decalajului dintre nivelul de studii al femeilor (60 % din absolvenții de universitate din Europa sunt femei) și participarea și poziția lor pe piața forței de muncă; subliniază necesitatea de a combate toate aspectele segregării orizontale și verticale, deoarece segregarea limitează accesul femeilor la anumite sectoare și le exclude de la nivelurile superioare ale ierarhiei întreprinderilor; subliniază că legislația existentă care prevede acțiuni pozitive, mai ales în sectorul public dintr-o serie de state membre, a îmbunătățit egalitatea de gen pentru femeile aflate la începutul carierei, însă acest lucru trebuie extins la întreg parcursul profesional;

Participarea în procesul decizional și antreprenoriatul feminin

40.  subliniază că, până în prezent, cea mai mare creștere a proporției de femei în consiliile de conducere se înregistrează în țări care au adoptat deja legislația ce impune cotele obligatorii și că în statele membre care nu au luat măsuri obligatorii, societățile se află departe de a atinge un echilibru de gen acceptabil; subliniază că este necesar să fie promovate proceduri transparente pentru numirea femeilor ca membri neexecutivi în consiliile de conducere ale societăților cotate la bursă; încurajează sectorul public și cel privat să prevadă scheme voluntare de promovare a femeilor în funcții de conducere; invită Comisia să includă în cadrul strategiei acțiuni concrete legate de reprezentarea egală a femeilor și bărbaților în posturi de conducere și să sprijine Consiliul în timpul negocierilor pentru adoptarea Directivei privind echilibrul de gen în consiliile neexecutive; invită Consiliul să ajungă cât mai rapid la o poziție comună cu privire acest proiect de directivă;

41.  solicită Comisiei să creeze stimulente pentru statele membre care să conducă la o reprezentare mai echilibrată a femeilor și bărbaților în consiliile locale și parlamentele regionale și naționale, precum și în Parlamentul European, și subliniază în acest sens importanța listelor electorale paritare care alternează bărbați și femei în pozițiile inițiale; subliniază importanța cotelor pentru creșterea prezenței feminine în luarea de decizii politice; invită toate instituțiile UE să ia măsuri interne pentru a crește egalitatea între femei și bărbați în cadrul propriilor structuri decizionale, propunând atât o femeie, cât și un bărbat în pozițiile la nivel înalt din UE; consideră că egalitatea de gen ar trebui să fie o cerință pentru Comisie și că numirea unei Comisii pe baze de egalitate ar reprezenta un element important pentru viitoarele acțiuni în materie de egalitate;

42.  atrage atenția asupra dezechilibrului care există în participarea bărbaților și femeilor în luarea de decizii în domeniile politice, publice și economice și asupra faptului că obstacolele în calea reprezentării femeilor pot fi atribuite unei combinații de discriminare de gen și de comportamente stereotipe care încă au tendința să persiste în întreprinderi, politică și societate; subliniază că femeile reprezintă 60 % din noii absolvenți, însă sunt subreprezentate, de exemplu, în sectorul științific și cel al cercetării; invită Comisia și statele membre să sensibilizeze femeile cu privire la oportunitățile de formare în domeniu și să le asigure șanse egale cu cele ale bărbaților de a avea acces la profesiile respective și de a face o carieră; constată că, în general, carierele femeilor nu cunosc evoluții semnificative; invită statele membre să încurajeze și să sprijine femeile pentru a putea avea cariere de succes, inclusiv prin acțiuni pozitive, cum ar fi crearea de rețele și programe de mentorat, precum și prin crearea unor condiții adecvate și asigurarea unor șanse egale cu cele ale bărbaților, la toate vârstele, în formare, promovare, recalificare și reconversie profesională; subliniază că este important ca politicile care au ca obiectiv egalitatea între femei și bărbați în ocuparea forței de muncă să recunoască vulnerabilitățile potențiale ale femeilor în profesiile de vârf; subliniază că în special Comisia ar trebui să promoveze politici de combatere a hărțuirii la locul de muncă(32);

43.  subliniază faptul că femeile constituie 52 % din populația europeană totală, dar doar o treime din persoanele care desfășoară activități independente sau au inițiat afaceri în UE; subliniază importanța programelor de sprijin pentru antreprenoare și pentru femeile din domeniul științific și academic și invită UE să sprijine mai concret astfel de programe; invită Comisia să analizeze și să elaboreze propuneri cu privire la modalități de interesare a femeilor în înființarea de întreprinderi; subliniază că femeile cu potențialul de a deveni antreprenoare sau de a avea o carieră în cercetare și mediul universitar ar trebui să aibă cunoștință de programele de sprijin și posibilitățile de finanțare; încurajează statele membre să promoveze măsuri și acțiuni pentru acordarea de asistență și consiliere femeilor care decid să devină antreprenoare și să încurajeze antreprenoriatul feminin, să faciliteze și să simplifice accesul la finanțare și la alte tipuri de sprijin, precum și să reducă birocrația și alte obstacole în calea societăților recent înființate de către femei;

Resursele financiare

44.  atrage atenția încă o dată asupra faptului că există în continuare o diferență de remunerare între femei și bărbați care s-a redus foarte puțin în ultimii ani; subliniază că disparitatea salarială de gen este rezultatul participării insuficiente a femeilor pe piața forței de muncă, al segregării verticale și orizontale și al faptului că sectoarele în care femeile sunt suprareprezentate oferă, în multe cazuri, salarii mai mici; invită Comisia să monitorizeze punerea în aplicare a Directivei 2006/54/UE și să prezinte măsuri specifice care să țină seama de diferențele structurale de salarizare, atât legislative, cât și nelegislative, pentru a asigura transparența salariilor și să aplice sancțiuni, reducând astfel disparitatea salarială de gen, și să prezinte rapoarte anuale privind progresele realizate; încurajează statele membre să recunoască potențialul celei mai recente directive privind achizițiile publice, ca instrument de promovare și consolidare a măsurilor de integrare a dimensiunii de gen, analizând posibilitatea de a stabili cerințe bazate pe legislațiile naționale în vigoare cu privire la egalitatea de tratament și egalitatea de gen, ca premise pentru contractele de achiziții publice, unde este cazul; invită Comisia și statele membre să examineze posibilitatea de a utiliza clauzele sociale din achizițiile publice ca un eventual instrument de consolidare a politicilor de incluziune socială; recunoaște că această idee nu poate fi dezvoltată decât în cadrul respectării legislației UE în domeniul concurenței;

45.  invită Comisia și statele membre să ia în considerare progresele demografice și modificarea dimensiunii și a componenței gospodăriilor atunci când își elaborează politicile fiscale, mecanismele de securitate socială și serviciile publice;

46.  invită Comisia să sprijine statele membre în lupta împotriva sărăciei, care afectează mai ales mamele singure și care s-a intensificat din cauza crizei, generând din ce în ce mai multă excluziune socială;

47.  invită Comisia să sprijine statele membre în utilizarea în mai mare măsură a fondurilor structurale pentru investiții în serviciile publice de îngrijiri pentru copii și persoane vârstnice, ca o strategie centrală pentru creșterea participării femeilor pe piața muncii;

48.  reafirmă că Directiva 2006/54/CE, în forma sa actuală, nu este suficient de eficace pentru a soluționa diferențele de remunerare între femei bărbați și pentru a realiza obiectivul egalității de gen la angajare și la locul de muncă; îndeamnă Comisia să revizuiască fără întârziere directiva respectivă;

49.  consideră că politicile și instrumentele pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor, cum ar fi Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, trebuie să răspundă nevoilor specifice ale tinerilor bărbați și femei, pentru a le permite accesul pe piața forței de muncă; constată că proporția femeilor tinere care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) este mai ridicată decât cea a bărbaților tineri; solicită, de asemenea, colectarea de date defalcate pe gen în domeniul șomajului în rândul tinerilor, pentru a putea fi elaborate politici adaptate, bazate pe date concrete;

50.  invită Comisia să adapteze într-o măsură mai mare atât pachetul de investiții decis în 2014, cât și Garanția pentru tineret, la situația specifică și la nevoile specifice ale fetelor și femeilor;

51.  subliniază importanța schimbului de bune practici și inițiative pentru a combate tendința pierderii de calificări de către femei, a le dezvolta competențele sau a le oferi o formare care să le permită să revină pe piața muncii după perioadele în care s-au dedicat în exclusivitate îngrijirii copiilor sau a altor persoane dependente; subliniază, de asemenea, importanța de a îmbunătăți și facilita recunoașterea diplomelor și calificărilor pentru a preveni utilizarea insuficientă a capacităților femeilor bine calificate, un caz frecvent în rândul femeilor migrante;

Sănătatea

52.  invită Comisia să sprijine statele membre să asigure servicii de calitate, adaptate geografic și accesibile în domeniul sănătății și drepturilor sexuale și reproductive, întreruperi de sarcină și mijloace de contracepție sigure și legale, precum și un sistem universal de îngrijire medicală;

53.  îndeamnă Comisia să includă sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente (SRHR) în următoarea strategie pentru sănătate a UE pentru a asigura egalitatea între femei și bărbați și pentru a completa politicile naționale în materie de SRHR;

54.  invită statele membre să se concentreze asupra prevenirii bolilor transmisibile sexual și a metodelor preventive, precum și asupra profilaxiei și cercetării, pentru a îmbunătăți depistarea timpurie a maladiilor precum cancerele „feminine” (mamar, cervical și ovarian) prin controale și examene ginecologice regulate;

55.  își reiterează apelul către Comisia și Organizația Mondială a Sănătății să retragă tulburările de identitate de gen de pe lista tulburărilor mentale și de comportament, să asigure o reclasificare în termeni nepatologici în negocierile pentru cea de a 11-a versiune a Clasificării internaționale a bolilor (ICD-11) și să se asigure că diversitatea de gen în copilărie nu este patologizată;

56.  recunoscând importanța drepturilor sexuale și reproductive, invită Comisia să creeze modele de cele mai bune practici de educație sexuală și relațională pentru tinerii din Europa;

57.  subliniază că Comisia trebuie să realizeze un audit în materie de gen pentru a se asigura că politicile de sănătate ale UE și cercetarea finanțată de UE abordează tot mai mult situația sănătății și diagnosticarea femeilor;

58.  subliniază importanța unor campanii de conștientizare cu privire la simptomele de boală specifice fiecărui sex, precum și la rolurile și stereotipurile de gen care au un impact asupra sănătății, și invită Comisia să sprijine financiar programele de cercetare care iau în considerare dimensiunea de gen;

59.  invită Comisia să încurajeze statele membre să promoveze sprijinirea (medicală) a fertilității și să pună capăt discriminării privind accesul la tratamentul de fertilitate și la reproducerea asistată; remarcă, în acest context, și importanța sprijinirii adopțiilor;

60.  invită Comisia și statele membre să ia măsuri pentru a implementa programe de educație sexuală în școli și a asigura consiliere și accesul la mijloace de contracepție pentru tineri;

Cunoașterea, educația și mass-media

61.  invită Comisia să creeze stimulente pentru o formare competentă în utilizarea critică a mijloacelor de comunicare în statele membre, care să vizeze punerea sub semnul întrebării a stereotipurilor și structurilor, precum și să ofere exemple de bune practici privind verificarea existenței unor reprezentări stereotipe a rolurilor de gen în materialele didactice utilizate până în prezent; invită Comisia, în acest context, să sprijine programe de conștientizare cu privire la stereotipuri, sexism și rolurile tradiționale de gen în educație și în mass-media și să realizeze campanii în favoarea unor roluri feminine și masculine pozitive; subliniază, în acest sens, că combaterea hărțuirii și prejudecăților față de persoanele LGBTI în școli, indiferent dacă sunt elevi, părinți sau profesori, ar trebui să facă parte din eforturile UE de combatere a stereotipurilor legate de gen; subliniază, în acest sens, importanța unor metode pedagogice pentru personalul didactic care să fie mai echitabile din perspectiva genului, astfel încât personalul din învățământ să poată evidenția avantajele oferite de egalitatea de gen și de o societate diversă;

62.  invită statele membre, și în special autoritățile de reglementare în domeniul mass-media, să ia în considerare locul acordat femeilor - atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ - și să promoveze o imagine a femeilor echilibrată, nemarcată de stereotipuri , într-un mod care să respecte demnitatea femeilor, rolurile lor diverse și identitatea acestora, și să se asigure că mass-media audiovizuală comercială nu conține discriminări sexuale sau descrieri umilitoare ale femeilor, atrăgând atenția în special asupra formelor de media pe internet care vizează adesea femeile și fetele; subliniază că statele membre ar trebui, de asemenea, să îmbunătățească accesul femeilor la oportunitățile de angajare în mass-media și, în special, la pozițiile decizionale; invită Comisia să sensibilizeze statele membre cu privire la necesitatea ca mass-media publică să acționeze ca un model în prezentarea diversității; invită Comisia și statele membre să se angajeze mai ferm pentru a pune capăt stereotipurilor sexiste vehiculate de mass-media și atrage atenția asupra unor măsuri importante incluse în raportul Parlamentului European privind eliminarea stereotipurilor de gen, care a fost adoptat în 2013;

63.  subliniază rolul decisiv pe care îl joacă educația și capacitarea în combaterea stereotipurilor de gen și în eliminarea discriminării de gen, precum și impactul pozitiv asupra acestora și asupra societății și economiei în general; subliniază faptul că este extrem de important să se inculce aceste valori de la o vârstă fragedă și să se desfășoare campanii de conștientizare la locul de muncă și în media, subliniind rolul bărbaților în promovarea egalității, distribuirii egale a responsabilităților familiale și atingerii unui echilibru între viața profesională și viața privată;

64.  subliniază că respectarea egalității de gen ar trebui să reprezinte un criteriu pentru toate programele în domeniul culturii, educației și cercetării finanțate de UE și solicită Comisiei să includă un domeniu specific de cercetare de gen în cadrul programului Orizont 2020;

65.  solicită Comisiei să realizeze un studiu privind impactul cotidian al reprezentării genurilor în sfera publică, mass-media și instituțiile de învățământ, axându-se în special pe hărțuirea în școli, discursul de incitare la ură și violența pe bază pe gen;

66.  invită Comisia să sprijine campaniile și inițiativele de promovare a participării active a cetățenilor în cadrul societății în special pe femei și femeile migrante;

Perspectiva globală

67.  solicită Comisiei să garanteze că cooperarea pentru dezvoltare europeană adoptă o abordare bazată pe drepturile omului, subliniind în special egalitatea de gen, formarea femeilor, combaterea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și eradicarea muncii copiilor; evidențiază că accesul universal la sănătate, în special cea sexuală și reproductivă și la drepturile aferente, este un drept fundamental al omului și subliniază dreptul la accesul voluntar la servicii de planificare familială, inclusiv îngrijiri legale și sigure în cazul întreruperii de sarcină, la informare și educație pentru a reduce mortalitatea maternă și infantilă și a pune capăt tuturor formelor de violență de gen, inclusiv mutilării genitale a femeilor , căsătoriilor precoce și impuse, genicidului, sterilizării forțate și violului conjugal;

68.  subliniază necesitatea absolută de a integra perspectiva de gen în toate elementele programării privind securitatea alimentară, dat fiind faptul că femeile sunt responsabile de 80 % din agricultura din Africa;

69.  invită Comisia să pledeze în cadrul politicii de extindere și vecinătate, precum și în domeniul cooperării pentru dezvoltare, al relațiilor comerciale și al relațiilor diplomatice pentru introducerea unui standard care să definească drepturile femeilor ca drept al omului și care să impună respectarea acestui drept, fiind considerat un element al dialogurilor structurale în toate parteneriatele și negocierile bilaterale ale UE; subliniază importanța cooperării participative cu toate părțile interesate, în special cu organizațiile pentru drepturile femeilor, organizațiile societății civile și asociațiile guvernamentale locale și regionale în cadrul cooperării pentru dezvoltare; îndeamnă Comisia să recunoască faptul că a situa fetele în prim-planul dezvoltării globale oferă un cadru care garantează că drepturile omului în ceea ce privește fetele sunt respectate, promovate și realizate și solicită includerea „Declarației fetelor” și obiectivele acesteia în centrul strategiei post-2015 pentru egalitatea între femei și bărbați; subliniază că este important să se organizeze campanii de informare și conștientizare în comunități în care se petrec încălcări ale drepturilor omului pe criterii de gen;

70.  invită Comisia să sprijine adoptarea de către statele membre a unui plan de acțiune pe baza Rezoluțiilor 1325 și 1820 ale Consiliului de Securitate al ONU referitoare la femei, pace și securitate; reamintește comunității internaționale garanțiile de care trebuie să beneficieze femeile și fetele, în special protecția împotriva violului, folosit ca armă de război, și a prostituției forțate; condamnă ferm recurgerea în continuare la violența sexuală împotriva femeilor ca armă de război; subliniază că trebuie depuse mult mai multe eforturi pentru a asigura respectarea dreptului internațional, protecția victimelor, precum și accesul la sprijinul medical și psihologic pentru femeile și fetele abuzate în conflicte;

71.  îndeamnă ca acordarea ajutorului umanitar al UE și al statelor sale membre să nu facă obiectul unor restricții impuse de alți donatori parteneri în ceea ce privește tratamentul medical necesar, inclusiv accesul la avort în condiții de siguranță pentru femeile și fetele victime ale violurilor în conflictele armate;

72.  subliniază importanța unei politici privind azilul și migrația care să țină cont de dimensiunea de gen, a recunoașterii amenințării cu mutilarea genitală ca motiv de acordare de azil și a elaborării orientărilor aferente, precum și a coordonării exemplelor de bune practici; subliniază, în acest sens, necesitatea unui drept de ședere individual, deoarece altfel se produce un dezechilibru de putere, îndeosebi în cazul femeilor migrante supuse violenței domestice; invită Comisia să evalueze și să identifice acțiunile specifice care pot garanta că drepturile femeilor solicitante de azil sunt consolidate și respectate pe deplin în cursul procedurii de azil;

73.  invită Comisia să colecteze date defalcate pe gen pentru a realiza o evaluare a impactului asupra femeilor al politicilor în materie de schimbări climatice, mediu și energie;

74.  subliniază că, deși există consilieri pentru problematica de gen în misiunile de gestionare a crizelor atât militare, cât și civile la care participă UE, numărul femeilor implicate în operații și misiuni la toate nivelurile decizionale și în negocierile de pace și procesele de reconstrucție trebuie în continuare mărit; insistă că ar trebui adoptată o strategie specifică pentru drepturile fetelor și ale femeilor și egalitatea de gen pentru fiecare misiune; consideră, de asemenea, că trebuie inclus un capitol dedicat egalității de gen în viitorul Plan de acțiune pentru drepturile omului al SEAE; subliniază, în acest context, importanța unei cooperări continue și intensive între Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și SEAE;

Mecanismele instituționale și integrarea perspectivei de gen

75.  invită Comisia să sprijine integrarea perspectivei de gen, integrarea dimensiunii de gen în buget și evaluarea impactului din perspectiva genului în toate domeniile și pentru fiecare propunere legislativă, la toate nivelurile de guvernare, pentru a asigura obiective concrete în domeniul egalității de gen; solicită Curții de Conturi să integreze, de asemenea, perspectiva de gen în evaluarea executării bugetului Uniunii; solicită statelor membre ca, în mod similar, să introducă dimensiunea de gen în bugetele lor în vederea analizării programelor și politicilor guvernelor, impactului lor asupra alocării resurselor și contribuției lor la egalitatea între bărbați și femei;

76.  invită Comisia, de asemenea, să promoveze cooperarea dintre statele membre, organizațiile pentru drepturile femeilor și partenerii sociali;

77.  subliniază importanța finanțării adecvate a organismelor naționale pentru egalitatea de gen și combaterea discriminării; invită Comisia ca, în procesul de implementare a directivelor privind egalitatea de gen, să monitorizeze atent eficacitatea organismelor și procedurilor naționale de soluționare a plângerilor; invită, în acest context, și Comisia să sprijine punerea în aplicare a Cartei europene pentru egalitatea dintre bărbați și femei la nivel local și continuitatea ONG-urilor, în special a organizațiilor pentru drepturile femeilor și a altor organizații care desfășoară activități legate de egalitatea de gen, prin furnizarea de fonduri adecvate și previzibile; invită Comisia, de asemenea, să continue să sprijine financiar programul Daphne și să nu limiteze vizibilitatea sa, pentru a permite în special organizațiilor locale pentru drepturile femeilor din statele membre să desfășoare în continuare activități de combatere a violenței împotriva femeilor;

78.  subliniază importanța parteneriatului dintre Comisie și Parlament și propune, prin urmare, comisarului pentru justiție, consumatori și egalitate de gen să prezinte Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, pe cale orală și în scris, un raport anual privind progresele înregistrate în legătură cu obiectivele stabilite în strategie – atât din perspectiva Comisiei, cât și din perspectiva statelor membre, adoptând în raportare o abordare națională, cu informații specifice privind fiecare stat membru;

79.  invită Comisia să colaboreze cu Parlamentul și Consiliul și să solicite organizarea unui summit anual al UE pentru egalitatea de gen și drepturile femeilor, să identifice progreselor făcute și să-și reînnoiască angajamentele;

o
o   o

80.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor statelor membre.

(1) JO L 181, 29.6.2013, p. 4.
(2) JO L 224, 6.9.2003, p. 1.
(3) JO L 315, 14.11.2012, p. 57.
(4) JO L 338, 21.12.2011, p. 2.
(5) JO L 101, 15.4.2011, p. 1.
(6) JO L 180, 15.7.2010, p. 1.
(7) JO L 68, 18.3.2010, p. 13.
(8) JO L 204, 26.7.2006, p. 23.
(9) JO L 348, 28.11.1992, p. 1.
(10) JO L 373, 21.12.2004, p. 37.
(11) JO C 130, 30.4.2011, p. 4.
(12) Anexa la concluziile Consiliului din 7 martie 2011.
(13) JO C 166, 3.7.1995, p. 92.
(14) JO C 320 E, 15.12.2005, p. 247.
(15) JO C 348 E, 21.12.2010, p. 11.
(16) JO C 341 E, 16.12.2010, p. 35.
(17) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 65.
(18) JO C 251 E, 31.8.2013, p. 1.
(19) Texte adoptate, P8_TA(2015)0050.
(20) Texte adoptate, P7_TA(2013)0375.
(21) Texte adoptate, P7_TA(2013)0074.
(22) JO C 236 E, 12.8.2011, p. 79.
(23) Texte adoptate, P7_TA(2013)0073.
(24) Texte adoptate, P7_TA(2013)0045.
(25) JO C 264 E, 13.9.2013, p. 75.
(26) Texte adoptate, P7_TA(2013)0488.
(27) Texte adoptate, P7_TA(2014)0126.
(28) Texte adoptate, P7_TA(2014)0128.
(29) Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate în domeniul egalității dintre bărbați și femei 2012 (SWD(2013)0171), p. 8.
(30) Violența împotriva femeilor: o anchetă la nivelul UE.. Principalele rezultate - Raport al FRA, p. 83-84 și 92-93.
(31) Violența împotriva femeilor: o anchetă la nivelul UE. Principalele rezultate - Raport al FRA, p. 87.
(32) Violența împotriva femeilor: o anchetă la nivelul UE. Principalele rezultate - Raport al FRA, p. 96.


Drepturile de proprietate intelectuală în ţări terţe
PDF 365kWORD 118k
Rezoluţia Parlamentului European din 9 iunie 2015 referitoare la Strategia pentru protecția și punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală în țări terțe (2014/2206(INI))
P8_TA(2015)0219A8-0161/2015

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 iulie 2014 către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European intitulată „Comerț, creștere economică și proprietate intelectuală – Strategie pentru protecția și punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală în țări terțe” (COM(2014)0389),

–  având în vedere strategia Comisiei pentru punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală în țări terțe(1) și evaluarea sa independentă din noiembrie 2010,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 11 alineatul (1) și articolul 17 alineatul (2),

–  având în vedere Strategia Europa 2020 (COM(2010)2020),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 21 martie 2014,

–  având în vedere raportul din 2008 al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) intitulat „Impactul economic al contrafacerii și al pirateriei”, actualizat în 2009,

–  având în vedere raportul din 2009 al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) intitulat „Piratarea conținutului digital”,

–  având în vedere studiul comun din 2013 al Oficiului European de Brevete și al Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (OEB/OAPI) intitulat „Sectoarele în care se utilizează în mod intensiv drepturile de proprietate intelectuală: contribuție la performanța economică și ocuparea forței de muncă în Uniunea Europeană”,

–  având în vedere documentul de lucru din 2010 al OCDE privind politica comercială, intitulat „Contribuția politicii la consolidarea drepturilor de proprietate intelectuală în țările în curs de dezvoltare”,

–  având în vedere studiul din 2013 al Organizației Mondiale a Comerțului, al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale și al Organizației Mondiale a Sănătății intitulat „Promovarea accesului la tehnologii și inovații în domeniul medical”,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 3286/94 al Consiliului din 22 decembrie 1994 privind adoptarea procedurilor comunitare în domeniul politicii comerciale comune în vederea asigurării exercitării de către Comunitate a drepturilor care îi sunt conferite de normele comerțului internațional, în special de cele instituite sub egida Organizației Mondiale a Comerțului(2) (Regulamentul privind barierele comerciale),

–  având în vedere Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală(3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 816/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2006 privind acordarea de licențe obligatorii pentru brevetele referitoare la fabricarea produselor farmaceutice destinate exportului în țări cu probleme de sănătate publică(4),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 953/2003 al Consiliului din 26 mai 2003 pentru evitarea deturnării spre țările Uniunii Europene a anumitor medicamente esențiale(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului(7),

–  având în vedere Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală ((TRIPS) și Declarația de la Doha referitoare la Acordul TRIPS și sănătatea publică adoptată la 14 noiembrie 2001 în cadrul Conferinței ministeriale a Organizației Mondiale a Comerțului,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 iulie 2007 privind Acordul TRIPS și accesul la medicamente(8),

–  având în vedere rezoluția sa din 18 decembrie 2008 referitor la impactul contrafacerii asupra comerțului internațional(9),

–  având în vedere rezoluția sa din 22 septembrie 2010 referitor la aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă(10),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 31 iulie 2014 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale - Rezultate la frontiera UE 2013(11),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului privind planul de acțiune vamală al UE de combatere a încălcării DPI pentru perioada 2013-2017(12),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2014,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0161/2015),

A.  întrucât competitivitatea UE se bazează și va continua să se bazeze tot mai mult pe creativitate și inovare și întrucât „creșterea inteligentă” - care dezvoltă economia pe baza cunoașterii și inovării - este una din cele trei priorități ale Strategiei Europa 2020;

B.  întrucât drepturile de proprietate intelectuală (DPI) contribuie la dezvoltarea inovării și creativității; întrucât protecția lor reprezintă un element esențial pentru competitivitatea UE și, prin urmare, UE are nevoie de o strategie mai ambițioasă în ceea ce privește protecția drepturilor de proprietate intelectuală în relația cu partenerii săi comerciali;

C.  întrucât promovarea consolidării legăturilor dintre educație, mediul de afaceri, cercetare și inovare și proprietate intelectuală este esențială; întrucât procedurile pentru combaterea încălcării DPI sunt costisitoare și îndelungate, în special pentru IMM-uri, inclusiv titularii individuali de drepturi;

D.  întrucât UE și statele sale membre, în calitate de membri ai Organizației Mondiale a Comerțului, au obligația de a respecta Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS) și s-au angajat, prin urmare, să adopte și să pună în aplicare standarde minime vizând măsuri eficace împotriva tuturor încălcărilor DPI;

E.  întrucât dezbaterea DPI ar trebui să se bazeze pe o analiză pertinentă a experiențelor anterioare, precum și a tendințelor tehnologice viitoare, păstrând, în același timp, consecvența între aspectele interne și cele externe, făcând diferența între mediul fizic și cel digital, după caz, ținând seama de preocupările tuturor părților interesate, inclusiv IMM-uri și organizații ale consumatorilor și urmărind asigurarea transparenței depline și a unui grad adecvat de legitimitate ale intereselor în contextul eforturilor de găsire a unui echilibru corect între acestea;

F.  întrucât contrafacerea nu se mai limitează la produse de lux, ci include și bunuri de uz curent, cum ar fi jucării, medicamente, cosmetice și produse alimentare, care, dacă sunt contrafăcute, pot provoca vătămări sau pot reprezenta un pericol grav la adresa sănătății consumatorilor;

G.  întrucât autoritățile vamale din UE au reținut, în 2013, aproape 36 de milioane de articole suspectate că încalcă drepturile de proprietate intelectuală, valoarea totală a bunurilor interceptate depășind 760 de milioane;

H.  întrucât 72% din totalul articolelor reținute în 2013 au provenit din loturi de mici dimensiuni; întrucât medicamentele au reprezentat, pentru al patrulea an consecutiv, principala categorie vizată, reprezentând 19% dintre aceste rețineri și 10% din totalul reținerilor;

I.  întrucât este necesar să se combată încălcările DPI în scopul reducerii riscurilor pe care acestea le pot prezenta pentru sănătatea și siguranța consumatorilor și a mediului, în scopul protejării creării de valoare în UE și în țările terțe, în scopul evitării consecințelor economice și sociale asupra întreprinderilor și creatorilor din UE, precum și a riscurilor la adresa diversității culturale din Europa și țările terțe; întrucât o atenție specifică trebuie acordată combaterii criminalității organizate care obține profit din comerțul cu produse contrafăcute și piratate;

J.  întrucât un cadru legal cuprinzător privind DPI ar trebui corelat cu o punere în aplicare eficace, însoțită, dacă este cazul, de măsuri de punere în aplicare și de sancțiuni, evitându-se, în același timp, ca prin aplicarea acestor măsuri să se împovăreze în mod nejustificat comerțul legal;

K.  întrucât una dintre principalele caracteristici ale protecției proprietății intelectuale este buna aplicare a legislației existente și a angajamentelor internaționale, inclusiv a prevederilor privind sancțiunile;

Observații generale

1.  apreciază abordarea Comisiei, în special în ceea ce privește apelul la echilibru între interese divergente;

2.  consideră că dezbaterea privind găsirea unui echilibru între interesele titularilor de drepturi și cele ale utilizatorilor finali este multidimensională și extrem de complexă, cu interese economice pentru toate părțile; consideră că Comisia ar trebui să analizeze modul în care se poate organiza o dezbatere publică informată și transparentă cu privire la protejarea și punerea în aplicare a PI și semnificația acestora pentru consumatori; consideră că solicitarea unei implicări mai eficiente a părților interesate în dezbaterea privind DPI trebuie să fie însoțită de măsuri vizând asigurarea transparenței și a legitimității tuturor participanților; consideră că nu există o evaluare a Comunicării care ia în considerare atât Strategia din 2004 care vizează să asigure respectarea drepturilor de proprietate intelectuală în țările terțe, cât și respingerea Acordului comercial de combatere a contrafacerii (ACTA);

3.  subliniază faptul că nu este destul de clar prin ce mijloace și prin ce metodă ar putea fi obținute rezultatele menționate în Comunicare, în special în ceea ce privește resursele ce urmează a fi folosite și sursa acestora, având în vedere și resursele limitate alocate pentru sprijinirea titularilor de drepturi europeni care exportă sau care doresc să se stabilească în piețe din țări terțe;

4.  consideră că nu există o precizare clară a coordonării între politicile interne și cele externe cu privire la protecția DPI și subliniază importanța ameliorării interne a acestui aspect; recunoaște că o corelare a politicilor interne cu cele externe nu neagă necesitatea unei abordări individualizate, care ia în considerare realitățile și circumstanțele care caracterizează o piață dintr-o țară terță dată;

5.  evidențiază faptul că protecția DPI ar trebui văzută ca un prim pas - necesar dar nu suficient - către stabilirea accesului la piața unei țări terțe, iar capacitatea de a exercita efectiv drepturi de PI recunoscute depinde de protecția substanțială, care cuprinde punerea în aplicare eficace și măsurile reparatorii din țara respectivă;

6.  subliniază faptul că natura comercială a multor încălcări ale DPI și intensificarea implicării crimei organizate în aceste încălcări au devenit o problemă majoră; își exprimă regretul în legătură cu faptul că nu există încă un protocol privind combaterea contrafacerilor la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate (Convenția de la Palermo) și solicită Comisiei și statelor membre să își intensifice în mod considerabil eforturile în acest sens;

7.  apreciază și susține obiectivul unei mai bune coerențe între protecția și punerea în aplicare a DPI și alte politici și între Comisie și statele membre în vederea atingerii acestui obiectiv; consideră că protecția DPI, precum și măsurile adecvate de combatere a încălcărilor DPI pot contribui la lupta împotriva crimei organizate, a spălării banilor și a evaziunii fiscale, dar și la dezvoltarea unei piețe digitale echitabile, sustenabile, cu un viitor sigur și care stimulează inovația;

8.  sprijină activitatea Comisiei legată de identificarea priorităților geografice, utilizând ca bază de pornire rapoartele sale semestriale privind protecția și punerea în aplicare a DPI în țări terțe;

9.  consideră că strategia nu subliniază suficient diferența dintre, pe de-o parte, contrafacerea fizică a mărcilor înregistrate și a brevetelor și, pe de altă parte, încălcările dreptului de autor, în special în mediul digital; observă că, odată cu accelerarea ritmului de digitizare, problema protecției și a punerii în aplicare a DPI în mediul digital va dobândi o importanță tot mai mare la nivel mondial;

10.  consideră că strategia ar trebui să fie mai bine adaptată la mediul digital și să includă o colaborare strânsă cu autoritățile vamale și autoritățile de supraveghere a pieței, pentru a asigura o coerență orizontală;

11.  subliniază că indicațiile geografice și protecția acestora sunt la fel de importante ca alte tipuri de proprietate intelectuală în măsura în care acestea garantează trasabilitatea produselor până în momentul consumării lor și protejează know-how-ul producătorilor;

12.  consideră că Comisia ar trebui să asigure recunoașterea și protecția reală a indicațiilor geografice atunci când negociază acorduri de liber schimb cu țări terțe și, în special, în contextul negocierilor Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP);

13.  consideră că acordul TRIPS ar trebui să fie pus în aplicare într-un mod echilibrat și eficace, după caz, și că orice flexibilități în formulările acordului ar trebui să respecte pe deplin principiul fundamental al tratamentului nediscriminatoriu pentru toate domeniile tehnologice, astfel cum prevede articolul 27 alineatul (1) din acesta; consideră că ar trebui să se ia în considerare și Declarația de la Doha, subliniindu-se faptul că protecția consolidată și punerea în aplicare consolidată a proprietății intelectuale aduce beneficii nu doar țărilor UE, ci ajută și țările în curs de dezvoltare să creeze și să dezvolte cadrele interne necesare menite să încurajeze și să protejeze inovarea și cercetarea, un aspect tot mai relevant pe măsura înaintării în lanțurile valorice ale comerțului internațional;

Punere în aplicare și sensibilizarea publicului

14.  evidențiază necesitatea unei dezbateri publice informate, echilibrate și mai transparente cu privire la punerea în aplicare, cu implicarea tuturor părților interesate și crearea un echilibru între toate interesele publice și private;

15.  recunoaște necesitatea creșterii sensibilizării consumatorilor în ceea ce privește pierderile financiare, daunele aduse inovării și creativității și, uneori, pericolele pentru sănătate și siguranță care sunt provocate de achiziționarea de bunuri care încalcă DPI; subliniază faptul că doar o punere în aplicare mai strictă nu va rezolva preocupările existente și viitoare cu privire la protecția și punerea în aplicare a PI și aceasta ar trebui să fie însoțită de o creștere a sensibilizării consumatorilor; subliniază rolul mediului de afaceri în această privință;

16.  consideră că este clar că trebuie obținut sprijinul public pentru protejarea DPI; subliniază, în acest context, activitatea Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (OAPI) care include campanii de sensibilizare în rândul cetățenilor cu privire la impactul încălcărilor PI la scară comercială;

Internet și DPI

17.  salută memorandumul de înțelegere semnat la 4 mai 2011 între titularii de drepturi și platformele de internet într-un efort comun de a reduce vânzarea de produse contrafăcute prin platformele de comerț electronic; invită Comisia și statele membre să intre într-un dialog structurat cu platforme online cu privire la cele mai bune modalități de identificare și combatere a vânzării de produse contrafăcute;

18.  consideră că problema încălcării DPI s-a amplificat în ultimii ani ca urmare a digitizării și a creșterii numărului de platforme de vânzare digitale, unde produsele contrafăcute sunt vândute și distribuite în întreaga lume fără niciun mijloc eficient de control; îndeamnă, în acest sens, la o reflecție aprofundată, vizând adoptarea de instrumente mai eficiente de control al vânzărilor online de produse fizice;

19.  consideră că formularea strategiei de promovare a protecției eficiente a indicațiilor geografice pe internet ar trebui să fie mai specifică, în scopul propunerii unor obiective concrete;

20.  invită Comisia să colaboreze cu Corporația pentru alocarea de nume și numere de domenii internet (ICANN) și cu Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) în vederea creării unui mecanism de protecție a indicațiilor geografice pe internet;

21.  consideră că responsabilitățile intermediarilor trebuie să fie atent evaluate; în această privință, ar fi salutat o strategie mai sofisticată, însă recunoaște că acest aspect face obiectul unei dezbateri distincte;

Dezvoltare și economii emergente

22.  invită Comisia să contribuie la crearea unui mediu în care interesele statelor membre și cele ale țărilor terțe să fie convergente și în care să existe un interes reciproc în crearea unor cadre de protecție bazate pe standarde înalte și coroborate cu căi de atac eficiente pentru a elimina lacunele în domeniul protecției DPI; constată că se impune o diferențiere atentă între situațiile din diferitele „țări în curs de dezvoltare” și aspectele comerciale implicate, luându-se în considerare circumstanțele specifice ale fiecărei țări în curs de dezvoltare;

23.  salută activitatea Comisiei pentru sprijinirea, în funcție de caz, a țărilor în curs de dezvoltare care doresc să-și îmbunătățească sistemele DPI și invită Comisia să continue și să intensifice aceste eforturi, prin asigurarea în continuare de asistență tehnică adecvată sub formă de programe de sensibilizare, asistență în domeniul legislației și formare a funcționarilor, luându-se în considerare nivelul de dezvoltare din fiecare țară;

Accesul la medicamente

24.  este de acord cu apelul pentru un răspuns global la problema complexă și multidimensională a relației dintre DPI și accesul universal la medicamente cu prețuri rezonabile și subliniază, în acest context, că este important ca în sectorul farmaceutic abordarea DPI să fie axată pe pacienți;

25.  invită Comisia și statele membre să asigure în continuare sprijinul pentru un dialog constructiv privind accesul la medicamente, care să implice toate părțile interesate și să identifice modalități care să faciliteze accesul la medicamente pentru populațiile statelor celor mai sărace, care nu pot obține cele mai bune de tratamente disponibile în prezent;

26.  consideră că, deși interesele și competitivitatea societăților farmaceutice ale UE trebuie protejate prin menținerea capacității lor de inovare și luând în considerare faptul că unele întreprinderi din UE oferă acces la medicamente prin programe de asistență și prețuri reduse diferențiate, este necesar ca prețurile la medicamente să fie accesibile pentru persoanele din țara în care sunt vândute, fiind esențială sprijinirea utilizării așa-numitor flexibilități prevăzute în Acordul TRIPS și recunoscute în Declarația de la Doha, ținându-se seama, în același timp, de distorsiunile pe piață determinate de revânzarea medicamentelor în țări terțe; invită Comisia și statele membre să își continue eforturile pentru a se garanta că măsurile la frontiere menite să blocheze importul medicamentelor contrafăcute nu afectează negativ tranzitul medicamentelor generice;

27.  subliniază că întreprinderile ar trebui să fie încurajate să colaboreze mai eficient în cadrul propriului mediu concurențial și să conlucreze cu autoritățile publice cu scopul de a asigura un acces mai mare și mai bun la medicamente în statele membre și în țările terțe; invită Comisia să aibă în vedere sprijinirea mecanismelor inovatoare, cum ar fi grupările de brevete, pentru a stimula cercetarea, fără a afecta însă producția de generice;

28.  consideră că Uniunea trebuie să se angajeze în dezbaterea mai largă privind promovarea asistenței medicale la nivel mondial, care să cuprindă strategii de consolidare a sistemelor de sănătate;

29.  invită Comisia să stimuleze exporturile timpurii de medicamente generice și biosimilare produse în UE în țările terțe, din momentul în care nu mai sunt protejate de patent;

Furnizare de date mai bune

30.  consideră că unele date statistice citate în Comunicare au fost obținute, folosind o metodologie controversată și criticată deja și că trebuie îmbunătățite datele statistice pentru a reflecta cu mai multă acuratețe situația reală cu privire la rolul central pe care DPI, precum și protecția și punerea lor în aplicare îl joacă pentru economia UE, cu scopul de a analiza și îmbunătăți politica existentă, dar și de a sprijini în continuare principiul de elaborare a politicii pe bază de dovezi concrete;

31.  este de acord cu raționamentul Comisiei în ceea ce privește înființarea Observatorului European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală și solicită să i se aloce acestuia resurse proprii;

32.  subliniază că Observatorul trebuie să fie format într-un mod cuprinzător și să nu se suprapună unor organisme deja existente;

33.  invită Comisia să acționeze în vederea menținerii independenței Observatorului pentru a se asigura că activitatea acestuia nu va fi subminată de influențe reale sau presupuse;

Legislația UE și cooperarea în cadrul UE

34.  recunoaște că politici interne mai bune și armonizate adecvat în domeniul DPI ar fi utile în efortul de a îmbunătăți standardul de protecție și punere în aplicare a DPI la nivel mondial;

35.  invită Comisia să coopereze cu statele membre în vederea ratificării Tratatului OMPI privind dreptul mărcilor, a Actului de la Geneva al Aranjamentului de la Haga, a Acordului de la Lisabona privind protecția și înregistrarea internațională a denumirilor de origine, precum și a altor acorduri internaționale în domeniul DPI;

36.  invită Comisia să adopte măsuri suplimentare în acord cu rezultatul consultării publice pe marginea Cărții sale verzi „Valorificarea la maximum a know-how-ului tradițional al Europei: posibilitatea de a extinde protecția indicațiilor geografice ale Uniunii Europene la produsele neagricole” (COM(2014)0469);

Protecția și punerea în aplicare a DPI în țări terțe

37.  sprijină angajamentul Comisiei de a acorda prioritate promovării unei protecții și puneri în aplicare mai bune a DPI în OMC și în orice alt context internațional, deschizând, astfel, noi piețe pentru exportatorii europeni și îmbunătățind accesul la piețele existente;

38.  observă că acordarea statutului de economie de piață în materie de instrumente de apărare comercială depinde, printre alte criterii, de protecția PI din țara respectivă;

39.  invită Comisia și statele membre să asigure o mai bună protecție a DPI în cadrul tuturor organizațiilor multilaterale care tratează acest aspect (OMC, Organizația Mondială a Sănătății și Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale) și să depună eforturi în vederea includerii în sistemul OMC a acordurilor internaționale privind DPI care nu sunt încă incluse în acesta, cum ar fi Tratatul OMPI privind dreptul mărcilor, Tratatul OMPI privind interpretările și execuțiile și fonogramele, Tratatul OMPI privind dreptul de autor, Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga și Acordul de la Lisabona privind protecția și înregistrarea internațională a denumirilor de origine;

40.  consideră că în negocierile privind acorduri bilaterale de liber schimb ar trebui acordată o atenție adecvată capitolelor referitoare la proprietatea intelectuală și că părțile participante la negocieri ar trebui să recunoască faptul că dreptul de a desfășura o activitate comercială ar trebui să includă respectarea DPI și a cadrelor legislative existente; salută activitatea de până acum a Comisiei care a condus cu succes la includerea capitolelor referitoare la protecția și punerea în aplicare a DPI în acordurile bilaterale de liber schimb;

41.  consideră că ar trebui inclusă ratificarea tratatelor OMPI enumerate mai sus, în vederea includerii acestora în sistemul OMC, în acordurile bilaterale de liber schimb încheiate de Uniune;

42.  sprijină abordarea Comisiei de a lansa dialoguri și a constitui grupuri de lucru pe tema proprietății intelectuale cu țări prioritare cu care nu se află în derulare negocieri cuprinzătoare, în scopul obținerii și consolidării unor angajamente specifice în domeniul protecției și punerii în aplicare a DPI; subliniază nevoia de a include DPI pe agenda reuniunilor politice la nivel înalt atunci când nu se înregistrează progrese în cadrul dialogurilor privind PI și al reuniunilor între agenții;

43.  subliniază faptul că trebuie intensificată ori de câte ori este posibil cooperarea în domeniul DPI între Uniune și alte blocuri regionale;

44.  invită Comisia să recurgă mai regulat la mecanismele relevante de soluționare a litigiilor, inclusiv la Organul de soluționare a litigiilor al OMC, în cazurile în care sunt încălcate drepturile operatorilor economici ai Uniunii, inclusiv cele ale titularilor de DPI;

45.  invită Comisia să încurajeze țările terțe să recunoască reciproc dreptul de practică al experților juridici în domeniul DPI;

46.  cheamă Comisia și statele membre la o cooperare vamală mai bună în UE și cu țările terțe pentru confiscarea bunurilor contrafăcute, precum și la simplificarea procedurilor vamale;

47.  solicită Comisiei și statelor membre să coopereze mai îndeaproape cu țările terțe în ceea ce privește aspectele legate de drepturile de autor și acordarea de licențe;

48.  este convins de faptul că o mai bună protecție a drepturilor de proprietate intelectuală și punerea efectivă în aplicare a normelor conexe în țările terțe ar fi un stimulent puternic pentru investitorii din Uniunea Europeană și din alte zone de a face investiții, de a partaja noi competențe tehnologice și de a actualiza tehnologii existente;

Asistența în țări terțe și prioritățile geografice

49.  remarcă faptul că unele state membre au atașați pe probleme de proprietate intelectuală în cadrul delegațiilor lor din anumite țări-cheie; consideră că o mai bună coordonare și un schimb de informații mai eficient între statele membre ar putea oferi noi oportunități de realizare a obiectivelor comune în materie de protecție a PI în țările terțe;

50.  consideră că operatorii economici și consumatorii UE aflați într-o țară terță în care încălcările DPI sunt mai frecvente ar trebui să fie protejați în mod special printr-o extindere a serviciului de asistență pentru DPI;

o
o   o

51.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 129, 26.5.2005, p. 3.
(2) JO L 349, 31.12.1994, p. 71.
(3) JO L 157, 30.4.2004, p. 45.
(4) JO L 157, 9.6.2006, p. 1.
(5) JO L 135, 3.6.2003 p. 5.
(6) JO L 269, 10.10.2013, p. 1.
(7) JO L 181, 29.6.2013, p. 15.
(8) JO C 175 E, 10.7.2008, p. 591.
(9) JO C 45 E, 23.2.2010, p. 47.
(10) JO C 50 E, 21.2.2012, p. 48.
(11) http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/customs/customs_controls/counterfeit_piracy/statistics/2014_ipr_statistics_en.pdf.
(12) JO C 80, 19.3.2013, p. 1.


Drepturile de proprietate intelectuală: un plan de acţiune al UE
PDF 385kWORD 144k
Rezoluţia Parlamentului European din 9 iunie 2015 referitoare la „Către un nou consens privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală: un plan de acțiune al UE” (2014/2151(INI))
P8_TA(2015)0220A8-0169/2015

Parlamentul European

–  având în vedere Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală(1) („Directiva privind asigurarea respectării DPI”),

–  având în vedere articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 386/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 aprilie 2012 privind atribuirea către Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (Mărci, desene și modele industriale) a unor sarcini legate de asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv reunirea reprezentanților sectorului public și privat în cadrul Observatorului European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului,

–  având în vedere raportul Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (OAPI) și al Oficiului European de Brevete (OEB) prezentat în septembrie 2013 și intitulat „Intellectual property rights intensive industries: contribution to economic performance and employment in the European Union” (Sectoarele în care se utilizează pe scară largă drepturile de proprietate intelectuală: contribuția la performanța economică și la ocuparea forței de muncă în Uniunea Europeană),

–  având în vedere comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, din 25 iunie 2008, intitulată „Gândiți mai întâi la scară mică” : Prioritate pentru IMM-uri - „Un „Small Business Act ” pentru Europa (COM(2008)0394),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European, din 11 septembrie 2009, intitulată „O mai bună protejare a drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă” (COM(2009)0467),

–  având în vedere raportul Comisiei către Consiliu, Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European, din 22 decembrie 2010, intitulat „Aplicarea Directivei 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală” (COM(2010)0779), precum și documentele de lucru aferente ale serviciilor Comisiei(3),

–  având în vedere sinteza efectuată de Comisie a răspunsurilor la consultarea publică pe tema „Civil enforcement of intellectual property rights: public consultation on the efficiency of proceedings and accessibility of measures” (Proceduri civile de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală: consultare publică cu privire la eficiența procedurilor și accesibilitatea măsurilor), din iulie 2013(4),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European, din 1 iulie 2014, intitulată „Către un nou consens privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală: un plan de acțiune al UE” (COM(2014)0392),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European, din 1 iulie 2014, intitulată „Comerț, creștere economică și proprietate intelectuală – Strategie pentru protecția și punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală în țări terțe” (COM(2014)0389),

–  având în vedere planul Comisiei de a crea o piață unică digitală a UE, precum și Rezoluția Parlamentului European din 20 aprilie 2012 referitoare la o piață unică digitală competitivă(5);

–  având în vedere concluziile Consiliului din 4-5 decembrie 2014 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală (DPI)(6),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului privind Planul de acțiune vamală al UE de combatere a încălcării DPI pentru perioada 2013-2017(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 septembrie 2010 referitoare la aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă(8),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri juridice, din 24 martie 2011, referitoare la Raportul privind aplicarea Directivei 2004/48/CE,

–  având în vedere articolul 27 din Declarația Universală a Drepturilor Omului care stipulează faptul că fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale și materiale care decurg din orice lucrare științifică, literară sau artistică al cărei autor este;

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice, avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, precum și cel al Comisiei pentru cultură și educație (A8-0169/2015),

A.  întrucât în articolul 118 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene se acordă o atenție specială drepturilor de proprietate intelectuală;

B.  întrucât drepturile de proprietate intelectuală reprezintă una dintre forțele motrice ale inovării și creativității și contribuie semnificativ la competitivitate, la ocuparea forței de muncă și la diversitatea culturală; întrucât autenticitatea produsului nu ar trebui confundată întotdeauna cu aspecte care țin de siguranța și de calitatea produsului, iar asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală joacă un rol semnificativ în garantarea sănătății și siguranței consumatorilor; întrucât veniturile obținute din contrafacere contribuie, în general, la alimentarea economiei subterane și a crimei organizate;

C.  întrucât UE se confruntă cu un număr mare de încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală și întrucât volumul și valoarea financiară a acestor încălcări sunt alarmante, conform informațiilor prezentate de Comisie în raportul său referitor la aplicarea Directivei privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală (COM(2010)0779); întrucât aceste cifre reflectă, de asemenea, valoarea adăugată pe care o reprezintă DPI pentru economia europeană în cadrul concurenței la nivel mondial;

D.  întrucât încălcările DPI, inclusiv contrafacerea, descurajează creșterea economică, crearea de locuri de muncă, inovarea și creativitatea;

E.  întrucât încălcările DPI cauzează un prejudiciu moral și economic pentru întreprinderile europene, provocând pierderi economice și fiscale considerabile pentru state;

F.  întrucât protecția adecvată a drepturilor de proprietate intelectuală reprezintă o condiție prealabilă pentru dezvoltarea economiei digitale și a pieței unice digitale;

G.  întrucât dezvoltarea tot mai rapidă a activităților de comerț electronic și online schimbă modul în care asigurarea respectării DPI ar trebui să fie luată în considerare în mediul digital, în special din cauza faptului că se oferă noi posibilități de încălcare, având în vedere, printre altele, noile modele comportamentale sociale ale utilizatorilor;

H.  întrucât Parlamentul ia act cu îngrijorare de faptul că raportul OAPI atrage atenția cu privire la existența, în rândul unei minorități semnificative de europeni, a unui anumit nivel de toleranță în favoarea ideii că încălcările DPI ar putea fi considerate acceptabile(9); întrucât nu se cunoaște în mod corespunzător importanța socială și culturală a DPI și a acțiunilor considerate a fi o încălcare a acestora, și nici nu există, în special în rândul tinerilor, o informare cu privire la posibilele consecințe ale încălcărilor DPI asupra economiei și societății la nivelul UE, precum și a siguranței generale a cetățenilor; întrucât este necesară și oportună punerea în aplicare a unor campanii adecvate de sensibilizare și de informare a utilizatorilor;

I.  întrucât sunt necesare eforturi sporite pentru a lupta împotriva comerțului ilegal cu bunuri contrafăcute și întrucât nimeni nu ar trebui să realizeze un profit de pe urma încălcărilor DPI,

J.  întrucât aplicarea legii este esențială în ceea ce privește previzibilitatea legii și întrucât este extrem de important să se găsească modalități eficace, proporționale și cu efect de descurajare pentru a asigura respectarea DPI la nivel transfrontalier;

K.  întrucât încălcările DPI au un impact deosebit asupra IMM-urilor, inclusiv în domeniul serviciilor între întreprinderi și poate conduce la pierderea piețelor și faliment;

L.  întrucât, pentru asigurarea respectării DPI, este esențial să se ia în considerare aspectele internaționale, dat fiind că încălcările DPI reprezintă un fenomen global;

M.  întrucât ar trebui luate în calcul atât încălcările online, cât și cele offline în cadrul acțiunilor de politică privind combaterea încălcărilor DPI;

1.  salută comunicarea Comisiei din 1 iulie 2014, care prezintă un plan de acțiune privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală; susține abordarea Comisiei în privința asigurării respectării DPI, bazată pe acțiuni preventive și pe instrumente de politică care urmăresc să-i priveze de venituri pe cei care încalcă DPI la scară comercială și să facă mai dificilă plasarea pe piață a bunurilor care încalcă DPI;

2.  subliniază că responsabilitatea primordială în ceea ce privește asigurarea respectării DPI le incumbă autorităților publice din statele membre;

3.  subliniază că obiectivul principal al planului de acțiune ar trebui să fie acela de a asigura respectarea efectivă, pe bază de dovezi, a DPI, acestea având un rol esențial în stimularea inovării, a creativității, a competitivității, a creșterii și a diversității culturale; observă faptul că măsurile luate pentru aplicarea DPI ar trebui să aibă la bază date precise, fiabile;

4.  subliniază faptul că într-o perioadă de criză economică, când sprijinul financiar pentru sectorul cultural se reduce în mod considerabil, DPI reprezintă adesea una dintre principalele surse de venit pentru creatori; subliniază, prin urmare, că asigurarea unei remunerații corecte a creatorilor ar trebui să constituie un aspect principal al planului de acțiune al UE;

5.  consideră că, pentru a proteja inovația, creativitatea și competitivitatea, este esențial ca măsurile pentru protecția DPI să fie transparente, iar publicul și toți factorii implicați să beneficieze de informații cuprinzătoare;

6.  recunoaște că respectarea DPI nu constituie un simplu factor de stimulare a creării de locuri de muncă și a creșterii pe teritoriul Uniunii, ci este esențială pentru funcționarea corespunzătoare a pieței unice, în special având în vedere factori precum ponderea sa din PIB-ul UE, nivelul de ocupare a forței de muncă și diversele tipuri de industrii care se servesc de DPI și beneficiază de pe urma acestora și joacă un rol esențial în stimularea inovării, creativității, competitivității și diversității culturale;

7.  subliniază faptul că drepturile de proprietate intelectuală sunt o garanție a creativității, inovării și competitivității, în special în industriile culturale și creative, dar și în alte sectoare industriale, astfel cum se subliniază în Comunicarea Comisiei intitulată „Pentru o renaștere industrială europeană”; invită Comisia să considere în continuare DPI ca fiind un factor de competitivitate pentru economia europeană;

8.  subliniază că DPI nu reprezintă doar drepturi de autor, ci și mărci comerciale și brevete, printre altele, și că fiecare dintre acestea prezintă o importanță vitală pentru valoarea bunurilor și serviciilor din Europa;

9.  observă că, potrivit Comisiei, sectoarele culturale și creative, în care se utilizează adesea DPI în mod intensiv, reprezintă deja aproximativ 4,5% din PIB, asigurând până la 8,5 milioane de locuri de muncă în UE, iar aceste sectoare sunt esențiale nu doar pentru diversitatea culturală, ci contribuie semnificativ și la dezvoltarea socială și economică;

Implicarea tuturor actorilor din lanțul de furnizare online și offline

10.  consideră că toți actorii din lanțul de furnizare au un rol de jucat în combaterea încălcărilor DPI și ar trebui implicați în acest proces; subliniază că ar trebui adoptată o abordare care să implice toți actorii, atât în mediul online, cât și în cel offline; consideră că, pentru ca această abordare să aibă succes, este necesar să se stabilească un echilibru în ceea ce privește drepturile fundamentale, întrucât măsurile care au impact asupra drepturilor fundamentale nu pot fi adoptate în mod voluntar de operatorii comerciali, ci necesită un temei legal și supraveghere judiciară;

11.  subliniază că implicarea actorilor din mediul online în măsurile de combatere a încălcării DPI ar trebui să respecte principiile Directivei 2000/31/CE („Directiva privind comerțul electronic”) și ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

12.  constată că tot mai multe produse fizice contrafăcute și care încalcă DPI sunt comercializate și vândute pe piețele online, unde autoritățile statelor membre au capacități limitate de a controla vânzările; evidențiază necesitatea implicării deținătorilor de platforme de piață în toate eforturile pentru asigurarea respectării DPI, inclusiv în ceea ce privește eforturile de eliminare a produselor contrafăcute și de a interzice accesul vânzătorilor pe site-urile lor;

13.  subliniază importanța asigurării obligației de diligență de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, inclusiv în lanțul digital și pentru toți actorii și operatorii esențiali care activează în cadrul acestuia, cum ar fi creatorii, artiștii și deținătorii de drepturi, producătorii, intermediarii, furnizorii de servicii de internet, platformele de vânzare online, utilizatorii finali și autoritățile publice;

14.  consideră că aplicarea diligenței necesare în cadrul lanțului de aprovizionare și supravegherea mai strictă a pieței, precum și intensificarea schimbului de informații între autoritățile vamale ar îmbunătăți mediul de afaceri și ar contribui la împiedicarea accesului pe piață al bunurilor și serviciilor care încalcă DPI; subliniază că ar trebui să se evalueze cu atenție raportul costuri-beneficii, precum și eficiența tuturor sistemelor de audit calitativ înainte de a fi utilizate și ar trebui să se aibă în vedere în mod serios posibilitatea oferirii unui sprijin pentru IMM-uri;

15.  ia act, de asemenea, de propunerile de consultare a tuturor părților interesate privind aplicarea principiului diligenței la nivelul UE pe tot parcursul lanțului de aprovizionare, inclusiv a prestatorilor de servicii de plată, pentru a împiedica încălcările DPI, și solicită ca rezultatele consultărilor și sistemul voluntar de diligență al UE să fie prezentate Parlamentului anual, nu bienal;

16.  solicită Comisiei să se consulte cu toate părțile interesate în mod transparent și în timp util și să se asigure că rezultatele consultărilor sunt analizate atât calitativ, cât și cantitativ și puse la dispoziția părților interesate, printre care Parlamentul și alte instituții ale UE;

17.  subliniază importanța acordurilor sectoriale și a ghidurilor de bune practici pentru a combate încălcările DPI; invită operatorii din cadrul sectorului să facă schimb de informații privind platformele care permit accesul la conținutul care încalcă DPI și să adopte măsuri coordonate și proporționale, cum ar fi avertizarea și eliminarea materialelor, pentru a reduce veniturile obținute de pe urma unor astfel de conținuturi sau platforme; subliniază că aceste măsuri nu ar trebui să includă blocarea site-urilor prin metode nejudiciare;

18.  subliniază că platformele „cyberlocker” constituie unele dintre principalele centre de încălcări ale DPI, din care se obțin indirect venituri prin intermediul publicității și/sau al abonamentelor;

19.  salută ideea de a-i priva de venituri pe cei care încalcă DPI prin intermediul unor acorduri între titularii drepturilor și partenerii acestora; susține elaborarea unor memorandumuri de înțelegere ca măsuri juridice fără caracter coercitiv (soft-low) pentru combaterea contrafacerii și a pirateriei și susține, de asemenea, ideea unei dezvoltări mai ample a acestor măsuri în rândul părților interesate; în această privință, recomandă Comisiei să desfășoare un studiu privind modul în care aceste operațiuni de contrafacere își finanțează reciproc activitățile (prin vânzarea de produse contrafăcute și furnizarea de conținut ilicit);

20.  reamintește faptul că, din mai 2011, există un memorandum de înțelegere voluntar privind vânzarea de bunuri contrafăcute pe internet și invită Comisia să evalueze rezultatele implementării acestuia și să întocmească un raport în acest sens adresat Parlamentului;

21.  consideră că Comisia ar trebui, de asemenea, să analizeze eficacitatea inițiativelor existente și a unor posibile activități viitoare în ceea ce privește rolul intermediarilor în combaterea încălcărilor în materie de DPI;

22.  subliniază că, în special în industria culturală și creativă, ar trebui să se promoveze colaborarea, inclusiv pe baza autoreglementării, dintre deținătorii de drepturi, autori, operatori de platforme, intermediari și consumatori finali pentru identificarea timpurie a încălcărilor DPI; subliniază că eficiența autoreglementării trebuie examinată cu promptitudine de Comisie și, după caz, ar putea fi necesare măsuri legislative suplimentare;

23.  subliniază că, în sectoarele culturale și creative, furnizorii de servicii de plată ar trebui să fie implicați în acest dialog pentru a reduce profiturile obținute din încălcările DPI în mediul online;

24.  reamintește implicarea crimei organizate în activitățile internaționale de încălcare a DPI și importanța majoră de a găsi o soluție europeană coordonată, de a consolida măsurile de audit prin implementarea principiului „urmăririi banilor” cu scopul de a proteja interesele consumatorilor și integritatea lanțului de aprovizionare;

Sensibilizarea și informarea consumatorilor

25.  salută abordarea adoptată de Comisie privind lansarea de campanii specifice de sensibilizare; consideră că este esențial ca toți să înțeleagă consecințele concrete ale încălcărilor DPI pentru societate în ansamblu, pentru consumatori și pentru fiecare cetățean; consideră că consumatorii ar trebui să fie mai bine informați cu privire la ceea ce reprezintă DPI și la ceea ce se poate sau nu se poate face cu bunurile și conținuturile protejate; invită Comisia și statele membre să desfășoare în continuare acțiuni de sensibilizare adresate unui public specific și unor piețe relevante;

26.  recomandă o campanie de informare mai amplă privind platforma titularilor de drepturi de proprietate intelectuală și a autorităților de aplicare a legii, astfel încât titularii de drepturi să poată juca un rol mai activ în apărarea drepturilor lor în cadrul Uniunii Europene, prin integrarea bazei de date pentru asigurarea respectării legislației în rețeaua securizată din cadrul Direcției Generale Impozitare și Uniune Vamală; solicită o colaborare mai aprofundată și mai rapidă cu autoritățile polițienești și alte autorități vamale la nivel mondial, pentru a asigura îmbunătățirea respectării DPI;

27.  subliniază necesitatea de a se adresa în special generației tinere prin intermediul unor campanii de sensibilizare adecvate, ținând cont de faptul că, astfel cum reiese dintr-un studiu recent privind percepția asupra proprietății intelectuale, tinerii sunt cei care contestă cel mai mult DPI;

28.  subliniază importanța de a lua inițiative pentru a evalua și supraveghea evoluția cunoștințelor legate de înțelegerea și percepția tinerilor cu privire la proprietatea intelectuală, cu scopul de a înțelege mai bine nevoile acestora și de a elabora și a pune în aplicare cele mai adecvate măsuri;

29.  salută, în special, eforturile Observatorului European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală din cadrul Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (OAPI) al cărui obiectiv este de a sensibiliza consumatorii cu privire la beneficiile aduse de alegerea produselor care respectă DPI și de a facilita accesul la astfel de produse;

30.  consideră, în același timp, că consumatorii ar trebui să fie în mai mare măsură capabili să identifice ofertele frauduloase, astfel încât să poată decide să refuze să efectueze anumite achiziții; regretă faptul că planul de acțiune al Comisiei nu include nicio măsură de îmbunătățire a capacității consumatorilor de a identifica bunurile și conținuturile frauduloase; invită Comisia și statele membre să analizeze în continuare posibilitatea de a crea instrumente și orientări specifice, de a realiza o examinare bazată pe date concrete și de a dezvolta un sistem armonizat de proceduri de semnalare/retragere a bunurilor și a conținuturilor frauduloase, astfel încât consumatorii și întreprinderile să poată acționa atunci când sunt înșelați, în același mod în care o pot face pentru semnalarea de conținuturi nedorite, pe baza experienței acumulate de Comisie și de Observatorul european al încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, în special în ceea ce privește schimbul de bune practici;

31.  observă că sistemul de semnalare și retragere, URL după URL, a conținutului care încalcă DPI prezintă limitări de ordin practic în ceea ce privește rapiditatea în a pune din nou la dispoziție conținutul în cauză; solicită, prin urmare, operatorilor din cadrul sectorului să inițieze o analiză a modului în care sistemul de semnalare și retragere poate deveni mai eficace pe termen lung;

32.  subliniază că toți actorii implicați în lanțul de distribuție ar trebui să coopereze în dezvoltarea unor campanii de informare care să ofere consumatorilor informații privind drepturile și obligațiile lor, asigurându-le totodată facilitatea accesului la conținuturile creative și a utilizării acestora;

33.  consideră că o mai mare transparență și o mai bună informare nu sunt efectiv posibile decât cu colaborarea marilor actori din domeniul internetului care asigură transmiterea de conținuturi protejate prin DPI și care trebuie implicați în această voință de transparență și de circulație a informației;

34.  insistă asupra necesității de a coordona inițiativele și campaniile în toate statele membre pentru a evita suprapunerea acțiunilor și pentru a asigura coerența și eficiența;

35.  solicită autorităților din statele membre să se asigure că bunurilor care încalcă DPI și care prezintă un risc în materie de siguranță sunt incluse în notificările RAPEX, indiferent dacă aceste bunuri sunt vândute legal sau ilegal în statul membru respectiv;

Dezvoltarea de noi modele de afaceri

36.  consideră că, în anumite domenii, din cauza absenței informării consumatorilor privind ofertele legale și uneori a dificultății de a avea acces la produse și conținuturi care respectă DPI sau a prețului ridicat al acestora, este dificil de descurajat consumatorii să cumpere bunuri ilegale sau să utilizeze conținuturi frauduloase; consideră că ar trebui realizate mai multe progrese în acest domeniu și își reiterează solicitarea către Comisie și statele membre de a exercita presiuni mai mari asupra acestui sector pentru a dezvolta, în toate statele membre, oferte legale care să fie diversificate și atractive, astfel încât consumatorii să aibă cu adevărat posibilitatea de a achiziționa bunuri sau conținuturi legale;

37.  subliniază nevoia unei abordări mai cuprinzătoare, axate pe modalități de a satisface cererea consumatorilor prin creșterea disponibilității și a consumului de oferte legale inovatoare și la prețuri accesibile, bazate pe modele de afaceri adaptate la internet, care permit eliminarea barierelor, creând o adevărată piață unică digitală europeană și menținând, totodată, echilibrul dintre drepturile consumatorilor și protejarea inovatorilor și creatorilor;

38.  consideră că o soluție pentru consolidarea DPI ar putea fi crearea de modele de afaceri inovatoare; subliniază în continuare că, pentru anumite ramuri ale industriei, ar trebui să se aibă în vedere o îmbunătățire și o adaptare constantă a unor astfel de modele la evoluția tehnologiei;

Atenție îndreptată asupra IMM-urilor

39.  subliniază importanța îmbunătățirii procedurilor civile de asigurare a respectării DPI pentru IMM-uri și creatori, având în vedere că aceștia joacă un rol esențial în domeniul industriilor creative și culturale și adesea nu dispun de capacitatea de a-și exercita drepturile din cauza complexității, a costurilor și a duratei acestor proceduri;

40.  salută intenția declarată a Comisiei de a sprijini IMM-urile în asigurarea respectării drepturilor lor de proprietate intelectuală prin îmbunătățirea accesului la căile de atac în materie civilă, în scopul de a combate mai eficient abuzul de piață din partea concurenților de dimensiuni mai mari și, în special, de a evalua mai atent necesitățile IMM-urilor în vederea unor măsuri viitoare ale UE;

41.  salută decizia Comisiei din Comunicarea sa din 1 iulie 2014 privind un plan de acțiune al UE, mai precis acțiunea 4, care viza îmbunătățirea procedurilor civile de asigurare a respectării DPI pentru IMM-uri, în special în ceea ce privește cererile cu valoare redusă și posibilele acțiuni în acest domeniu;

42.  subliniază că, pentru IMM-uri, este esențial să existe structuri clare și maniabile pentru transpunerea în practică a propriilor DPI;

43.  solicită Comisiei să se asigure că toate măsurile luate vor avea un impact limitat în termeni de sarcini și costuri impuse IMM-urilor; invită Comisia, în special, să analizeze mai detaliat modul în care IMM-urile ar putea participa la sistemele de audit calitativ și să identifice măsurile specifice care ar putea fi luate în favoarea IMM-urilor în acest scop;

44.  insistă asupra necesității de a se ține seama de IMM-uri la elaborarea legislației și reiterează faptul că ar trebui să se aplice întotdeauna principiul „gândiți mai întâi la scară mică”;

45.  subliniază importanța accesului la justiție și a rentabilității procedurilor judiciare, în special pentru IMM-uri, și solicită dezvoltarea unor servicii de mediere și a altor sisteme de soluționare alternativă a litigiilor între întreprinderi în domeniul DPI;

46.  insistă asupra importanței de a analiza periodic factorii care determină în mod decisiv IMM-urile să folosească sau nu drepturile lor de proprietate intelectuală, cu scopul de a aduce îmbunătățiri acolo unde este posibil, fie că este vorba de IMM-uri inovatoare, fie de IMM-uri care întâmpină probleme în special în ceea ce privește recunoașterea drepturilor lor de proprietate intelectuală;

47.  așteaptă cu interes să primească informații cu privire la inițiativele naționale actuale care vizează procedurile civile de asigurare a respectării DPI pentru IMM-uri, până la sfârșitul anului 2015; salută următoarea carte verde privind necesitatea unor acțiuni viitoare ale UE pe baza celor mai bune practici identificate în sistemele cu finanțare națională prin care se acordă asistență IMM-urilor în eforturile lor de a-și asigura respectarea DPI;

Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală

48.  își exprimă satisfacția cu privire la evoluția activităților Observatorului European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală, ca suport util în luarea deciziilor de către factorii de decizie politică și ca instrument pentru colectarea și schimbul de date și informații cu privire la toate formele de încălcare a DPI;

49.  subliniază că sarcina Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (OAPI) de a obține date care dovedesc încălcări ale DPI în industrie și de a genera date și analize fiabile privind impactul real al încălcărilor asupra actorilor economici ar trebui să facă parte din planul de acțiune în zece puncte și să constituie baza pentru acțiuni ulterioare în diversele sectoare afectate cu precădere; în acest sens, invită Comisia să îmbunătățească baza de date a Instrumentului de sprijin cu date operative despre contrafacere (ACIST) elaborată de OAPI, pentru a oferi informații despre autorii contrafacerilor și a se asigura că autoritățile contractante nu achiziționează produse de contrafacere;

50.  subliniază că, pentru a asigura cu adevărat respectarea DPI, ar trebui puse la dispoziție într-un mod accesibil informații complete cu privire la tipul de drepturi de proprietate intelectuală (de exemplu, brevet, marcă comercială, drept de autor) vizate în fiecare situație, la statutul acestor drepturi în termeni de valabilitate și la identitatea titularilor lor, inclusiv sub formă de metadate, în cazul fișierelor digitale;

51.  solicită Comisiei să utilizeze pe deplin datele colectate de Observator și rezultatele activităților acestuia pentru a trage concluzii și a propune soluții de îmbunătățire a respectării DPI care să poată fi utilizate de către factorii de decizie politică; solicită Comisiei să informeze periodic Parlamentul în acest sens;

52.  constată că formarea pentru a dezvolta, la nivel național, protejarea pe sectoare a DPI, este deosebit de importantă, la fel de important fiind și rolul pe care Observatorul îl va avea în sprijinirea formării autorităților statelor membre și în schimbul de bune practici, în special prin promovarea campaniilor disponibile digital și avantajoase din punct de vedere economic și prin coordonarea acestora cu agențiile și organismele corespunzătoare;

Grupul de experți ai Comisiei pentru asigurarea respectării DPI

53.  salută crearea de către Comisie a unui grup de experți pentru asigurarea respectării DPI și solicită Comisiei să se asigure că Parlamentul și, dacă este cazul, Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală, este implicat mai îndeaproape în activitățile grupului și, în special, că este invitat să trimită experți la reuniunile acestuia;

Evoluția cadrului juridic

54.  salută publicarea raportului Comisiei privind punerea în aplicare a Directivei privind asigurarea respectării DPI(10), dar constată totodată că, în unele privințe, pot fi trase doar concluzii limitate din cauza transpunerii tardive a directivei de către unele state membre; invită Comisia să ofere o analiză mai aprofundată a impactului directivei, în special în privința inovării și a dezvoltării societății informaționale, conform cerințelor articolului 18 alineatul (1) și solicitării Parlamentul din rezoluția sa din 22 septembrie 2010 menționată mai sus; reamintește totuși că o serie de alte aspecte privind respectarea DPI au fost identificate de către Comisie, printre care rolul intermediarilor în combaterea încălcărilor, care se poate dovedi util și în lupta împotriva abuzurilor;

55.  ia act de raportul Comisiei care indică faptul că Directiva privind asigurarea respectării DPI este, în unele privințe, decalată în raport cu era digitală și insuficientă pentru a combate încălcările online; invită Comisia să prezinte o evaluare detaliată a limitărilor cadrului juridic actual în ceea ce privește activitățile online și, dacă este cazul, propuneri de adaptare a cadrului legislativ al UE la mediul internetului; insistă ca eventualele propuneri să facă obiectul unui studiu detaliat privind impactul;

56.  ia act de constatarea potrivit căreia interpretările divergente ale anumitor dispoziții ale directivei au generat diferențe în aplicarea acesteia în statele membre și invită Comisia să ia măsuri pentru a soluționa problemele identificate în raport, inclusiv prin intermediul unor clarificări suplimentare ale directivei;

57.  își reiterează apelul de a lansa o strategie în domeniul DPI, care să includă un cadru juridic cuprinzător pentru a combate încălcarea DPI, adaptat la mediul online, cu respectarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale, a dreptului la un proces echitabil și a protecției datelor; întrucât este imperios necesar ca noile creații să fie protejate din punct de vedere juridic, deoarece aceasta va încuraja investițiile și va deschide calea către alte inovații;

58.  subliniază că toate actele legislative legate de DPI trebuie să reflecte dezvoltarea erei digitale, ținând seama de mediul online și de diferitele mijloace de distribuție, garantând o abordare echilibrată care să reprezinte interesele tuturor părților interesate și, îndeosebi, ale consumatorilor și dreptul lor la conținut, promovând totodată artiștii, creatorii și inovarea în Europa;

59.  reiterează că în domeniul drepturilor de autor este necesar un cadru modern, care să stimuleze competitivitatea și să fie accesibil pentru consumatori, un cadru care să sprijine totodată creativitatea și inovarea prin garantarea unui mediu sigur, adecvat și securizat pentru inventatori și creatori;

60.  subliniază că industriile culturale și creative din Uniunea Europeană constituie o forță motrice pentru dezvoltarea socială și economică, precum și pentru crearea de locuri de muncă în Europa și reamintește totodată că o contribuție notabilă la creșterea economică, la inovare și la crearea de locuri de muncă în Uniunea Europeană este adusă de creatori, designeri și instituții care se bazează pe excepții și pe limitări ale dreptului de autor; subliniază că eventualele inițiative legislative de modernizare a dreptului de autor ar trebui să se bazeze pe dovezi independente privind impactul asupra creșterii economice și a locurilor de muncă (în special asupra IMM-urilor din sectoarele culturale și creative), accesul la cunoaștere și la cultură, precum și posibilele costuri și beneficii;

Lanțurile internaționale de aprovizionare și rolul autorităților vamale și al cooperării internaționale

61.  insistă asupra rolului important pe care îl joacă autoritățile vamale și cooperarea internațională în domeniul vamal în ceea ce privește combaterea încălcărilor DPI în comerțul transfrontalier și subliniază nevoia de a sprijini și de a facilita colaborarea autorităților vamale, prin clarificarea normelor operaționale, în special pentru ca colaborarea acestora să permită efectuarea unui control eficient al bunurilor aflate în tranzit pe teritoriul UE;

62.  invită Comisia ca, la implementarea planului de acțiune privind asigurarea respectării DPI, să ia în considerare inițiativele conexe, în special Planul de acțiune vamală al UE pentru a combate încălcările DPI, precum și strategia pentru protecția și asigurarea respectării DPI în țările terțe;

63.  solicită o supraveghere mai strictă a pieței, o mai bună gestionare a riscurilor și intensificarea schimbului de informații între autoritățile vamale privind problemele ridicate de aceste autorități în contextul asigurării respectării DPI, de exemplu, în ceea ce privește depozitarea și distrugerea bunurilor care încalcă DPI;

64.  subliniază importanța unei colaborări strânse și a schimbului de informații, precum și a formării corespunzătoare a autorităților vamale, a autorităților de supraveghere a pieței și a autorităților judiciare;

Alte aspecte

65.  subliniază rolul vital pe care îl joacă autoritățile publice de la toate nivelurile, inclusiv cel local, regional și național, prin intermediul achizițiilor și al achizițiilor publice și salută dorința Comisiei de a elabora, promova și publica un ghid destinat autorităților publice de la toate nivelurile privind cele mai bune practici de evitare a produselor contrafăcute;

66.  salută propunerea de carte verde a Comisiei privind consultarea părților interesate în legătură cu impactul sistemului de rambursare și al sistemelor conexe în scopul de a combate încălcările DPI la scară comercială și de a evalua necesitatea de a lua mai multe măsuri concrete în acest domeniu, atât în mediul online, cât și în cel offline; consideră că introducerea la nivelul UE a unui drept de „rambursare” pentru toate bunurile contrafăcute cumpărate în necunoștință de cauză ar putea avantaja în mod concret consumatorii și ar încuraja comercianții să verifice produsele înainte de a le pune în vânzare;

67.  sprijină faptul că planul de acțiune pune accentul asupra importanței cooperării cu statele membre, a schimbului de informații și bune practici și a coordonării activităților transfrontaliere de asigurare a respectării legii;

68.  subliniază că, pentru a stimula inovarea și competitivitatea în sectoarele bazate pe cunoaștere din Uniune, într-un mod compatibil cu DPI, ar trebui stimulată cercetarea deschisă și partajarea de cunoștințe care sunt, de asemenea, identificate drept elemente esențiale în strategiile Europa globală și Europa 2020;

69.  subliniază faptul că sunt necesare sisteme de detectare precise care să permită întreruperea rapidă a activităților care încalcă DPI la scară comercială;

70.  subliniază că veniturile generate prin utilizarea DPI reprezintă o sursă importantă de finanțare externă a proiectelor de cercetare și este, astfel, un motor pentru inovare și dezvoltare, precum și pentru cooperarea dintre universități și întreprinderi;

71.  solicită punerea rapidă în aplicare a planului de acțiune, astfel încât, dacă este necesar, măsurile necesare pentru asigurarea respectării DPI, în special în sectoarele culturale și creative, să poată fi revizuite în viitorul apropiat, pentru a lua în considerare nevoile reale;

72.  invită Comisia să evalueze punerea în aplicare a fiecăreia dintre măsurile prezentate în planul de acțiune și să informeze Parlamentul în acest sens, până cel târziu în iulie 2016;

o
o   o

73.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor și guvernelor statelor membre.

(1) JO L 157, 30.4.2004, p. 45.
(2) JO L 129, 16.5.2012, p. 1.
(3) Analiză a aplicării Directivei 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală (SEC(2010)1589).
(4) http://ec.europa.eu/internal_market/consultations/docs/2012/intellectual-property-rights/summary-of-responses_en.pdf.
(5) JO C 258 E, 7.9.2013, p. 64.
(6) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-15321-2014-INIT/ro/pdf.
(7) JO C 80, 19.3.2013, p. 1.
(8) JO C 50 E, 21.2.2012, p. 48.
(9) A se vedea raportul OAPI intitulat „Cetățenii europeni și proprietatea intelectuală: percepție, cunoaștere și conduită”, noiembrie 2013.
(10) COM(2010)0779.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate