Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul Comisiei din 4 iunie 2015 privind politica în domeniul concurenței în anul 2014 (COM(2015)0247), precum și documentele de lucru însoțitoare ale serviciilor Comisiei din aceeași dată,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 101-109, 147 și 174,

–  având în vedere normele, orientările și deciziile corespunzătoare ale Comisiei în domeniul concurenței,

–  având în vedere rezoluția sa din 10 martie 2015 referitoare la raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței în anul 2013(1), și rezoluția sa din 11 decembrie 2013 referitoare la raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței în anul 2012(2) și cerințele formulate de Parlament în documentele respective,

–  având în vedere studiul realizat de Direcția Generală politici interne (departamentul tematic A (politica economică și științifică) pentru Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, intitulat „Practicile comerciale neloiale (PCN) din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente între întreprinderi”(3),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European intitulat „Piața internă a transportului rutier internațional de mărfuri: dumpingul social și operațiunea de cabotaj”(4),

–  având în vedere „Raportul din mai 2012 al Rețelei europene în domeniul concurenței (REC) privind activitățile de impunere a legislației în domeniul concurenței și de monitorizare a pieței desfășurate de către autoritățile europene în domeniul concurenței în sectorul alimentar”(5),

–  având în vedere Directivele 77/799/CEE și 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal,

–  având în vedere concluziile prezentate și acțiunile propuse după lansarea proiectului OCDE și al G20 referitor la erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor,

–  având în vedere Decizia Comisiei din 6 mai 2015 referitoare la lansarea unei anchete privind comerțul electronic în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (C(2015)3026),

–  având în vedere Directiva 2014/104/UE din 26 noiembrie 2014 privind normele care guvernează acțiunile în despăgubire,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 iunie 2014 referitoare la „Orientările privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie”(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi,

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei din 9 iulie 2014 intitulată „Un control mai eficient al fuzionărilor” (COM(2014)0449),

–  având în vedere investigația privind concurența în sectorul farmaceutic lansată la 8 iulie 2009 și rapoartele ulterioare, în special cel de-al 5-lea Raport de monitorizare a litigiilor privind brevetele,

–  având în vedere cadrul universal de evaluare a sustenabilității sistemelor alimentare și agricole (SAFA) elaborat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru comerț internațional și cel al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0368/2015),

A.  întrucât politica UE în domeniul concurenței este un pilon de bază al economiei sociale de piață în Europa și un instrument esențial pentru buna funcționare a pieței interne a Uniunii;

B.  întrucât, în domeniul concurenței, Uniunea Europeană și-a câștigat o poziție vizibilă și respectată pe scena internațională; întrucât această reprezentare independentă și unitară pe plan extern, bazată pe competențe clar definite îi permite Uniunii să își etaleze adevărata putere politică, demografică și economică;

C.  întrucât politica în domeniul concurenței constituie în sine un mijloc de protejare a democrației europene, în sensul că împiedică concentrarea excesivă a puterii economice și financiare în mâinile unui număr limitat de entități;

D.  întrucât Uniunea Europeană a fost fondată ca o economie socială de piață deschisă, bazată pe o concurență liberă și loială, având drept obiectiv creșterea prosperității consumatorilor și a nivelului de trai al tuturor cetățenilor UE și întrucât Uniunea Europeană construiește o piață internă menită să aducă dezvoltare durabilă în Europa pe baza unei creșteri economice echilibrate și a stabilității prețurilor;

E.  întrucât scopul aplicării stricte a principiilor dreptului concurenței stipulate în Tratatul UE este acela de a contribui la îndeplinirea obiectivelor generale ale politicii economice a UE, aducând, în același timp, avantaje consumatorilor, lucrătorilor și întreprinzătorilor, încurajând inovarea și creșterea economică și controlând și limitând practicile comerciale neloiale asociate cu monopolurile și poziția dominantă pe piață, astfel încât fiecare persoană să aibă o șansă echitabilă de succes;

F.  întrucât independența autorităților naționale în domeniul concurenței este un aspect de primă importanță;

G.  întrucât existența cartelurilor generează pierderi anuale de 181 până la 320 de miliarde EUR, echivalentul a aproximativ 3 % din PIB-ul UE;

H.  întrucât, din punctul de vedere al costurilor în domeniul energiei, piața unică europeană are performanțe mai slabe decât piața internă din Statele Unite, cu o variație a prețurilor de 31 %, față de 22 % în Statele Unite;

I.  întrucât, în multe state membre, IMM-urile - care reprezintă 98 % din întreprinderile din UE și 67 % din totalul locurilor de muncă - sunt afectate în continuare de o restrângere severă a împrumuturilor;

J.  întrucât se estimează că evaziunea fiscală, frauda fiscală și paradisurile fiscale îi costă pe contribuabilii europeni 1 000 de miliarde EUR anual, denaturând concurența pe piața unică între firmele care plătesc și cele care nu plătesc impozite;

K.  întrucât, în ultimii ani, în special dinamismul economiei digitale și în primul rând concurența neloială provocată de practicile fiscale agresive și de politicile fiscale naționale (care par să dăuneze în mod semnificativ pieței interne), atrag după sine multe provocări pentru participanții la piață și reclamă un răspuns imediat și bine orientat din partea Comisiei; întrucât cooperarea la nivel mondial pentru a asigura respectarea normelor în domeniul concurenței ajută la evitarea inconsecvențelor în ceea ce privește căile de atac și rezultatele măsurilor de impunere și ajută la reducerea costurilor de conformitate suportate de întreprinderi;

L.  întrucât, având în vedere provocările erei digitale, instrumentele prevăzute de legislația actuală în domeniul concurenței trebuie revizuite în profunzime;

M.  întrucât, în ceea ce privește transportul aerian internațional, normele privind concurența echitabilă și cadrul normativ referitor la întreprinderile de stat sunt deficitare în privința companiilor aeriene din anumite țări terțe, care oferă servicii de transport către și din Europa și care domină anumite rute, cauzând prejudicii importante companiilor aeriene europene și afectând conectivitatea nodurilor aeroportuare europene, ceea ce limitează paleta de opțiuni pentru consumatorii europeni;

N.  întrucât concurența nu are același impact asupra tuturor statelor membre;

O.  întrucât politica în domeniul concurenței trebuie să acorde o atenție deosebită obiectivelor legate de dezvoltarea durabilă și coeziunea socială;

P.  întrucât dumpingul social reprezintă un factor care denaturează piața internă, afectând atât drepturile consumatorilor, cât și pe cele ale lucrătorilor;

Q.  întrucât garantarea liberei circulații a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalului reprezintă fundamentul creșterii în Europa;

1.  salută raportul Comisiei, care subliniază rolul important al politicii în domeniul concurenței în UE și relevă că acesta acoperă în principal perioada mandatului ultimei Comisii, când comisar european pentru concurență era dl Almunia;

2.  roagă Comisia ca pe viitor să transmită Parlamentului, ca parte integrantă a raportului, documentul de lucru sectorial;

3.  salută faptul că dna Vestager, comisarul pentru concurență, dorește să acționeze în cooperare strânsă cu Parlamentul European pentru a dezvolta politica în domeniul concurenței, considerând-o unul din instrumentele centrale ale Uniunii Europene pentru înfăptuirea pieței interne comune și solicită Comisiei să aplice politica internă a UE în domeniul concurenței astfel încât să nu limiteze strategiile de piață ale companiilor din UE, dându-le posibilitatea să concureze cu actori din afara UE pe piețele mondiale;

4.  subliniază că o politică eficace și credibilă în domeniul concurenței nu trebuie să se orienteze exclusiv asupra scăderii prețurilor de consum, ci să favorizeze, totodată, interesele strategice ale economiei europene, precum; posibilitatea de a inova; investițiile; competitivitatea și sustenabilitatea; luarea în considerare a condițiilor concurențiale ale IMM-urilor, noilor întreprinderi și microîntreprinderilor; și promovarea standarde ridicate în domeniul muncii și al mediului;

5.  solicită Comisiei să pună capăt dumpingului social și subliniază că deciziile în materie de politică a concurenței trebuie să țină seama în mod deosebit de impactul social;

6.  consideră că natura specifică a economiei digitale, caracterizată de costuri marginale în scădere și care tind spre zero, precum și de puternice efecte de rețea, favorizează creșterea gradului de concentrare pe piețele-cheie; invită Comisia să își adapteze politica de concurență la particularitățile acestui sector;

7.  solicită Comisiei să finalizeze piața internă în domeniile în care ea este încă fragmentată și nefinalizată și, acolo unde se constată limitări nejustificate ale pieței și distorsionări ale concurenței, să li se pună capăt cât mai curând cu putință; solicită totuși Comisiei să se asigure că politica în domeniul concurenței întărește în același timp coeziunea socială în Uniune;

8.  subliniază că stabilirea priorităților autorității în domeniul concurenței și prezentarea făcută în cadrul raportului pe 2014 privind concurența corespund în mare parte priorităților comune; observă totuși că în anumite domenii trebuie acționat cu mai multă fermitate, chestiune de care Comisia ar trebui să se ocupe în mod serios în următorul an; relevă importanța cooperării la nivel mondial pentru a asigura respectarea normelor în domeniul concurenței; sprijină o participare activă a Comisiei în cadrul Rețelei Internaționale a Concurenței;

9.  la fel ca și în cazul raportului anual precedent, solicită încă o dată Comisiei să ia măsuri pentru a evita concentrarea excesivă a pieței și abuzul de poziție dominantă pe piață în contextul instituirii pieței unice digitale, întrucât în acest mod se pot asigura prețuri mai atractive și un nivel mai ridicat al calității serviciilor furnizate consumatorilor;

10.  consideră că este esențială garantarea unor condiții de concurență echitabile pe piața digitală și combaterea abuzurilor legate de poziția dominantă și de optimizarea fiscală, fapt care în final aduce beneficii consumatorilor;

11.  consideră că dezvoltarea guvernării electronice este un factor important în sprijinirea creșterii economice, inclusiv în ceea ce privește participarea IMM-urilor; prin urmare, solicită statelor membre să utilizeze toate instrumentele pe care le au la dispoziție în temeiul noii legislații privind achizițiile publice în vederea promovării creșterii economice în UE și invită Comisia să sprijine toate inițiativele privind dezvoltarea guvernării electronice; subliniază, de asemenea, că promovarea și introducerea unor sisteme de guvernare electronică în toate statele membre sunt esențiale pentru monitorizarea eficientă a încălcărilor și pentru asigurarea transparenței în sectorul public și în cel privat;

12.  invită Comisia să asigure că statele membre pun în aplicare la timp noua legislație privind achizițiile publice, în special în ceea ce privește introducerea achizițiilor publice și administrației electronice, precum și noile dispoziții privind luarea în considerare a criteriilor sociale și de mediu și împărțirea contractelor pe loturi, pentru a stimula inovarea și concurența loială, a sprijini IMM-urile pe piețele de achiziții publice și a asigura cel mai bun raport calitate-preț în utilizarea fondurilor publice;

13.  invită Comisia să își intensifice în continuare eforturile pentru o deschidere ambițioasă a piețelor internaționale ale achizițiilor publice, cu scopul de a elimina asimetriile dintre UE și alți parteneri comerciali în ceea ce privește nivelurile de deschidere a acestor piețe și, în acest sens, să țină seama de raportul Parlamentului referitor la propunerea Comisiei privind crearea unui instrument pentru achiziții publice internaționale și revizuirea viitoare a acesteia;

14.  semnalează că pe piața unică sunt vândute clienților produse care conțin ingrediente diferite de la un transport la altul cu toate că marca și ambalajul sunt identice; îndeamnă Comisia să determine dacă, în contextul politicii UE în domeniul concurenței, această practică are consecințe negative pentru furnizorii de produse locale și regionale, în special pentru IMM-uri;

15.  consideră că pentru Comisie este esențial să promoveze în continuare o mai bună convergență și cooperare între autoritățile naționale din UE în domeniul concurenței;

16.  salută interacțiunea puternică dintre aplicarea regulilor în materie de concurență și strategia pentru piața unică digitală, în special în ceea ce privește acțiunile legate de practicile de blocare pe criterii geografice și acordurile de licență, având ca obiectiv finalizarea pieței unice digitale; consideră că o interacțiune similară este esențială pe piața internă a energiei, pentru a elimina barierele din calea liberei circulații a energiei la nivel transfrontalier și a construi uniunea energetică;

17.  consideră că concurența în sectorul telecomunicațiilor este esențială nu doar pentru stimularea inovației și a investițiilor în rețele, ci și pentru prețuri accesibile și paleta de opțiuni de servicii pentru consumatori; invită, prin urmare, Comisia să asigure concurența în acest sector, inclusiv prin alocarea benzilor de frecvență;

18.  solicită Comisiei să cerceteze clauzele și practicile abuzive utilizate de sectorul bancar în contractele cu consumatorii; solicită Comisiei, în contextul REC să încurajeze schimburile de practici care și-au dovedit performanțele; îndeamnă Comisia să reducă toate formele de birocrație generate de aplicarea politicii în domeniul concurenței;

19.  consideră că politica în domeniul concurenței poate juca un rol important în efortul de a face piețele financiare să devină mai sigure și mai transparente pentru consumatori; salută, în plus, măsurile legislative adoptate în sectorul plăților electronice, și în special introducerea de plafoane ale comisioanelor interbancare percepute pentru tranzacțiile de plată cu cardul;

20.  reamintește Comisiei că politica în domeniul concurenței presupune, de asemenea, reglementarea prețurilor unor servicii a căror valoare de piață nu poate fi stabilită cu ușurință, cum ar fi taxele percepute pentru utilizarea ATM-urilor;

21.  invită Comisia să examineze caracteristicile rețelelor de ATM-uri din perspectiva politicii în domeniul concurenței, având în vedere faptul că acestea se încadrează în categoria infrastructurilor de rețea;

22.  consideră că este necesar să se reflecteze mai mult asupra modului în care trebuie să fie sprijinite întreprinderile europene, având în vedere că acestea concurează la nivel mondial cu actori de aceeași anvergură din diferite părți ale lumii, care nu sunt obligați să respecte norme în domeniul concurenței similare cu cele impuse entităților europene în țările lor de origine;

23.  invită Comisia să asigure coerența politicii comerciale a UE și politicii UE în domeniul concurenței cu obiectivele politicii sale industriale; consideră că politica Uniunii în domeniul concurenței nu ar trebui să împiedice apariția unor campioni industriali europeni în economie; solicită, prin urmare, ca politica comercială și politica în domeniul concurenței să favorizeze dezvoltarea și competitivitatea industriei europene pe scena mondială;

24.  recunoaște că multe industrii mai consumatoare de energie se confruntă cu dificultăți economice și că unele dintre ele, cum ar fi industria oțelului, se află în criză; îndeamnă Comisia să revizuiască normele statelor membre de acordare de ajutoare industriilor mari consumatoare de energie, garantând protecția eficientă împotriva relocării emisiilor de dioxid de carbon și asigurând oportunități echitabile industriilor din UE, în special industriilor mari consumatoare de energie cele mai vulnerabile;

Procedura antitrust - cazuri de abuz de poziție dominantă

25.  invită Comisia să depună eforturi mai susținute pentru a investiga cazurile de abuz de poziție dominantă pe piață, care un impact negativ asupra consumatorilor din UE;

26.  relevă că abuzurile de poziție dominantă sunt interzise și constituie o problemă gravă pentru concurență;

27.  consideră că în cazul încălcărilor de tip cartel Comisia acționează cu succes, ea putând demonstra că a adus o contribuție esențială la realizarea pieței interne și la instaurarea unor norme echitabile în domeniul concurenței;

28.  subliniază faptul că practicile anticoncurențiale și monopolurile pot acționa ca niște bariere în calea schimburilor comerciale care denaturează comerțul și fluxurile de investiții; solicită Comisiei ca, în interesul unui comerț liber și echitabil la nivel mondial, să ia măsuri la nivel internațional împotriva cartelurilor și practicilor anticoncurențiale, a oligopolurilor și a monopolurilor care dăunează concurenței;

29.  consideră că normele în vigoare referitoare la amenzile ce trebuie plătite în cazul unor încălcări trebuie completate cu aplicarea simultană de pedepse împotriva persoanelor fizice responsabile; relevă faptul că amenzile ar trebui să fie suficient de severe pentru a preveni viitoare încălcări; subliniază importanța unei politici de succes în privința denunțătorilor de nereguli, fapt ce a permis Comisiei să detecteze cartelurile;

30.  consideră că siguranța juridică este esențială și solicită Comisiei să integreze normele privind amenzile, precum cele aferente procedurilor judiciare împotriva cartelurilor, într-un instrument legislativ;

31.  constată că modelele de piață tradiționale folosite în politica în domeniul concurenței pot fi necorespunzătoare pentru economia digitală și că de multe ori folosirea unor indicatori bazați pe preț în acest sector economic dinamic nu duce la obținerea rezultatului dorit; invită Comisia să efectueze, pe baza unor noi criterii, o evaluare juridică și economică cuprinzătoare a piețelor cu o evoluție rapidă și a modelelor de afaceri efemere folosite de întreprinderile digitale, pentru o bună înțelegere a structurii și a tendințelor pieței, să ia măsurile ce se impun pentru protejarea consumatorilor și să țină seama în mod corespunzător de importanța datelor și a structurilor de piață specifice economiei digitale; atrage atenția asupra faptului că, în vederea definirii pieței relevante, în special în cazul economiei digitale, trebuie aplicate criterii de evaluare relevante în materie de concurență;

32.  consideră că protejarea proprietății intelectuale este esențială pentru concurența loială și constată cu regret că firmele internaționale nu doresc să achiziționeze licențele necesare pentru utilizarea brevetelor europene; invită Comisia să asigure protecția eficace a brevetelor esențiale pentru standarde (BES) și să supravegheze îndeaproape utilizatorii brevetelor pentru a se asigura că aceștia obțin licențele în mod corespunzător;

33.  solicită Comisiei să cerceteze dacă există vreo legătură între prezența frecventă a politicienilor și a foștilor miniștri în organele de conducere ale societăților energetice și practicile oligopoliste din sectorul energiei în unele state membre;

34.  reclamă și regretă faptul că procedurile legale împotriva gigantului american Google durează atât de mult, ele tărăgănând deja de mai mulți ani fără rezultat, într-un mod netransparent și fără niciun rezultat definitiv, ca o reflectare a faptului că până în 2014 Comisia s-a codit să își exprime intenția clară de a aboli restricționările pieței; atrage atenția că atunci când procedurile judiciare sunt atât de îndelungate, mai ales dacă implică piețe dinamice, efectul final poate fi epurarea de facto a pieței și crearea unui climat de nesiguranță pentru toate părțile;

35.  invită Comisia să efectueze o anchetă amănunțită cu privire la practica Google de a oferi sistemul de operare Android numai în combinație cu alte servicii Google, ceea ce împiedică producătorii să preinstaleze produse concurente; solicită, în plus, Comisiei să examineze amănunțit poziția dominantă a Google în domeniul rezervării directe a hotelurilor și să găsească o soluție adecvată la această problemă; susține măsurile Comisiei menite să asigure un grad mai mare de interoperabilitate și portabilitate în toate sectoarele digitale evitând, astfel, un scenariu de tip „toate premiile pentru un singur câștigător”; subliniază importanța dotării Comisiei cu instrumente adecvate pentru a putea avea o vedere de ansamblu actualizată asupra evoluțiilor rapide de pe piața digitală;

36.  solicită Comisiei să deruleze și să finalizeze toate celelalte investigații privind cartelurile cu multă seriozitate și să elimine orice restricționare a concurenței; salută refuzul noului comisar de a ceda în fața presiunii politice și solicită accelerarea procedurilor astfel încât să poată fi obținute rezultate până la anul viitor; prin urmare, salută notificarea obiecțiunilor trimisă de Comisie companiei Google privind serviciul acesteia de comparare a prețurilor; solicită Comisiei să analizeze în continuare cu rigurozitate toate aspectele îngrijorătoare identificate în anchetele sale, incluzând alte domenii în care rezultatele căutării sunt afișate părtinitor, pentru a garanta condiții echitabile de concurență pentru toți actorii de pe piața digitală;

37.  subliniază că, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul privind procedura în materie de carteluri, Regulamentul (CE) nr. 1/2003, Comisia poate să dispună măsuri provizorii atunci când există riscul unui prejudiciu grav și ireparabil adus concurenței; invită Comisia să analizeze în ce măsură astfel de măsuri ar putea fi aplicate în procedurile îndelungate în domeniul concurenței, în special cu privire la piața digitală;

38.  că „neutralitatea rețelei” (adică principiul conform căruia toate tipurile de trafic de internet sunt tratate în mod egal, fără discriminări, restricții sau interferențe, indiferent de expeditor, destinatar, tip, conținut, dispozitiv, serviciu sau aplicație) este de importanță capitală pentru a garanta absența oricărei discriminări între serviciile de pe internet și neîngrădirea concurenței;

39.  subliniază faptul că politica din domeniul concurenței ar trebui să se bazeze pe dovezi și salută ancheta sectorială a Comisiei din domeniul comerțului electronic axată pe posibilele bariere în calea comerțului transfrontalier online de bunuri și servicii, adică sectoare precum produsele electronice, articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte și conținutul digital;

40.  observă că cazul Google a provocat o discuție generală referitoare la puterea unor platforme dominante de internet precum eBay, Facebook, Apple, LinkedIn, Amazon, Uber, Airbnb etc., la influența lor asupra piețelor, dar și în sfera publică, și la necesitatea de a le reglementa pentru a proteja atât piețele, cât și populația; subliniază că reglementarea platformelor de internet trebuie să vizeze garantarea unui nivel mai ridicat protecție a utilizatorilor, stimulând însă în continuare inovația;

41.  solicită Comisiei să cerceteze poziția dominantă a Google pe piață în ceea ce privește rezervarea directă a hotelurilor; subliniază că această companie încearcă să determine persoanele care caută cazare la hotel să efectueze rezervările și plata prin Google în loc să transfere acest serviciu unui site de turism sau unui hotel terț; subliniază că această manevră poate fi controversată, deoarece Google devine astfel o agenție online de turism sau echivalentul acesteia, care percepe taxe de rezervare; observă că majoritatea hotelierilor ar prefera o rezervare directă, decât printr-un site al unei părți terțe sau printr-un agregator; subliniază că Google ar putea profita de poziția sa dominantă și, de asemenea, ar putea afecta concurenții de pe piețele de turism și, prin urmare, ar dăuna consumatorilor;

42.  salută faptul că Comisia a adoptat recent modificări la Regulamentul (CE) nr. 773/2004, referitoare la desfășurarea procedurilor de către Comisie, în conformitate cu articolele 81 și 82 din Tratatul CE, precum și comunicările conexe care decurg din directiva privind acțiunile în despăgubire; consideră regretabil faptul că Parlamentul nu a fost implicat în procesul de redactare a modificărilor;

43.  subliniază faptul că politica în domeniul concurenței are un rol esențial în desăvârșirea pieței unice digitale; consideră că, pentru a fi solidă, politica în domeniul concurenței pe piețele cu evoluție rapidă necesită cunoștințe de piață aprofundate; prin urmare, salută faptul că o anchetă sectorială privind comerțul electronic este în curs de desfășurare în contextul implementării strategiei privind piața unică digitală;

Ajutoarele de stat

44.  solicită Comisiei, în calitatea sa de apărătoare a tratatelor, să monitorizeze îndeaproape aplicarea de către statele membre a directivei menționate anterior și să asigure metode uniforme de impunere a dispozițiilor acesteia în întreaga Uniune Europeană; solicită Comisiei, statelor membre și autorităților de la nivelurile administrative regionale și locale să militeze activ pentru respectarea politicii UE în domeniul concurenței și să explice baza juridică a acesteia; subliniază importanța de a aborda ajutorul de stat orizontal și vertical în același mod; consideră că sunt necesare acțiuni de sensibilizare în toate zonele Uniunii Europene în privința clasificării și acordării ajutoarelor de stat ilegale, în special atunci când deciziile de acordare de ajutoare de acest gen ar echivala cu măsuri anticoncurențiale și protecționiste; consideră totuși că regiunile și insulele îndepărtate sau periferice ar trebui să se bucure o mai mare libertate de acțiune decât în prezent în privința aplicării normelor privind ajutoarele de stat;

45.  consideră că, mai ales în cadrul procedurii ajutoarelor de stat, Comisia trebuie să verifice mai riguros datele furnizate de statele membre și să îmbunătățească siguranța datelor, pentru că se fac permanent încercări de a eluda dispozițiile și constrângerile legale și de a obține compromisuri mai mult sau mai puțin dubioase; consideră, de asemenea, că astfel de verificări ar trebui să pornească de la premisa că în sectoare strategice și vitale precum energia, transportul și sănătatea, statele trebuie să asigure securitatea și continuitatea totală a aprovizionării și furnizării de servicii pentru toți cetățenii și să aibă grijă să nu introducă dispoziții legale care dăunează altor state membre sau Uniunii;

46.  reiterează faptul că fondurile structurale ale UE nu pot fi utilizate în așa fel încât să încurajeze în mod direct sau indirect delocalizarea serviciilor sau a activităților de producție în alte state membre, de exemplu prin introducerea unei perioade de așteptare pentru întreprinderile care beneficiază de asemenea fonduri; subliniază că ajutorul de stat este uneori necesar pentru a garanta furnizarea de servicii de interes economic general (SIEG), inclusiv asigurarea accesului la energie, transport și telecomunicații; subliniază că intervenția statului reprezintă deseori cel mai bun instrument de politică pentru a asigura servicii care sunt esențiale pentru a garanta condițiile economice și sociale necesare în regiunile și insulele izolate, îndepărtate și periferice din Uniune;

47.  apreciază faptul că în anul 2014 Comisia a adoptat noile orientări privind ajutoarele de stat în domeniul protecției mediului și energiei, incluzându-le în regulamentul general privind exceptarea pe categorii;

48.  salută includerea ajutorului de stat pentru transportul rezidenților din regiuni îndepărtate în cadrul regulamentului general privind exceptarea pe categorii de ajutoare, recunoscându-se, astfel, problema conectivității; subliniază că în regiunile și insulele periferice conectivitatea este esențială, de asemenea, pentru a sprijini și dezvolta un număr acceptabil de inițiative sociale și economice, prin menținerea legăturilor comerciale vitale;

49.  salută actuala anchetă a Comisiei referitoare la impozitele amânate și creditele de impozit de care a beneficiat sectorul bancar din mai multe state membre; consideră că impozitele amânate și creditele de impozit ar trebui să fie autorizate retroactiv în conformitate cu prevederile privind ajutoarele de stat în cazul în care sunt condiționate de condiții explicite privind obiective de finanțare pentru economia reală;

50.  reamintește solicitarea adresată Comisiei de a verifica dacă sectorul bancar a beneficiat de la începutul crizei de subvenții explicite și de ajutoare de stat sub forma unui sprijin necondiționat pentru asigurarea lichidității;

51.  salută introducerea de noi orientări privind ajutoarele de stat în domeniul finanțării investițiilor cu risc, care au ca obiectiv principal crearea de condiții propice pentru a promova cu mai mult succes IMM-urile, întreprinderile inovatoare cu capitalizare medie și recent înființate, a căror promovare întâmpină mari dificultăți din cauza mărimii lor;

52.  critică faptul că modelele de impozitare care au ca efect denaturarea concurenței, în special, pot crea probleme considerabile întreprinderilor mijlocii și, de asemenea, unui număr de state membre care nu aplică asemenea modele de impozitare;

53.  salută faptul că, în cadrul procesului de modernizare a legislației privind ajutoarele de stat, Comisia ia inițiativa de a emite noi orientări care vor preciza în mod clar ce se înțelege prin ajutor de stat în domeniul impozitării și prin prețuri de transfer corespunzătoare;

54.  solicită un studiu separat din partea Comisiei pentru a evalua dacă prevederile UE privind ajutorul de stat împiedică consolidarea competitivității întreprinderilor europene față de concurenții lor globali, nu în ultimul rând referitor la mecanismele de achiziții publice, dar și având în vedere încheierea recentă a Parteneriatului Transpacific (TTP);

Controlul fuzionărilor

55.  constată că până acum în economia digitală evaluarea fuziunilor și preluărilor din domeniul digital s-a făcut preponderent în funcție de cifra de afaceri a întreprinderilor implicate, ceea ce este inadecvat; subliniază că întreprinderile cu cifră de afaceri mică și pierderi însemnate la lansare pot avea un portofoliu mare de clienți, și implicit volume semnificative de date, și o putere de piață considerabilă, așa cum s-a demonstrat în cazul preluării WhatsApp de către Facebook, aprobată necondiționat de Comisie și care a creat un precedent;

56.  consideră că, în anumite sectoare economice și, în primul rând, în economia digitală, ar trebui aplicate criterii suplimentare, pe lângă abordările bazate pe prețuri, cotele de piață și cifra de afaceri, deoarece fuziunile pot implica adesea restricționarea concurenței;

57.  este de părere că mai ales în cazul economiei digitale și în contextul protecției consumatorilor, normele generale în materie de concurență trebuie actualizate pentru a rămâne în pas cu realitățile pieței și trebuie introduse criterii suplimentare de evaluare a fuziunilor, precum prețul de cumpărare, eventualele bariere la intrarea pe piață, importanța vitală a datelor și a accesul la date. specificațiile de platformă și efectele de rețea asociate, și dacă există sau nu concurență pe plan mondial în sectorul în cauză; invită Comisia să trateze cu multă atenție modelul de afaceri al întreprinderilor din economia digitală și posibilele bariere la intrare, inclusiv factori precum posibilitatea de a trece de la o platformă la alta și portabilitatea datelor;

58.  invită Comisia să analizeze posibilitatea ca și comercianții cu amănuntul independenți, care în temeiul legislației în domeniul concurenței au dreptul de a colabora prin intermediul magazinelor tradiționale, să poată avea oferte comune de comerț electronic;

59.  consideră că evaluarea greșită a puterii de piață datorată modului în care a fost definită piața până acum are adesea loc în special în dauna întreprinderilor europene, mai ales în contextul globalizării și pe o piață digitală dinamică; solicită Comisiei să aibă în vedere o reajustare în cadrul Regulamentului privind concentrările economice;

60.  își exprimă îngrijorarea că de prea multe ori se preferă o abordare strict națională a chestiunii definiției pieței, care nu ține seama în mod corespunzător de internaționalizarea piețelor, așa cum se întâmplă, de exemplu, cu Regulamentul privind fuziunile;

Ajutoare financiare și impozite

61.  subliniază că – așa cum s-a scris pentru a cincea oară în raportul anual privind concurența – ajutoarele de stat temporare acordate sectorului financiar au fost necesare pentru stabilizarea sistemului financiar mondial, însă dacă finalizarea uniunii bancare devine realitate ele trebuie rapid reduse sau eliminate complet și reanalizate; subliniază necesitatea urgentă și continuă de a elimina subvențiile – sub forma garanțiilor implicite acordate instituțiilor financiare care sunt prea mari ca să pice – pentru a crea condiții de concurență egale în sectorul financiar și a proteja contribuabilii, în privința cărora trebuie avut grijă să se garanteze că acest lucru nu generează profituri sau beneficii extraordinare pentru persoane juridice private; subliniază importanța unei abordări restrictive în ceea ce privește ajutorul de stat;

62.  subliniază faptul că o concurență fiscală loială este esențială pentru integritatea pieței interne, pentru viabilitatea finanțelor publice și condiții de concurență echitabile;

63.  consideră că diferențele considerabile între statele membre în privința utilizării ajutoarelor de stat în sectorul financiar apărute în ultimii ani pot să denatureze concurența în acest sector; invită Comisia să clarifice normele și procedurile în temeiul cărora pot fi autorizate ajutoare de stat în sectorul financiar; consideră că cel mai târziu în momentul finalizării uniunii bancare, ajutoarele de stat pentru sectorul bancar trebuie reduse ca ordin de mărime, având grijă ca reglementările să nu denatureze concurența în beneficiul băncilor mari și să existe credite suficiente pentru IMM-uri;

64.  în opinia sa, Comisia ar trebui să aibă în vedere posibilitatea ca ajutoarele de stat pentru bănci să fie condiționate de acordarea de credite IMM-urilor;

65.  solicită Comisiei să lanseze o foaie de parcurs către ajutoare de stat mai puține, dar mai bine orientate, care să urmărească o reducere a ajutoarelor de stat și promovarea unei reduceri a impozitelor care să stimuleze noile întreprinderi și concurența loială mai degrabă decât să sprijine vechi structuri și vechi beneficiari;

66.  subliniază că atunci când se folosesc ajutoare de stat pentru a promova servicii de interes general, este crucial să se urmărească beneficiul cetățenilor, și nu cel al anumitor companii sau entități publice;

67.  solicită Comisiei să urmărească îndeaproape condițiile ce vor fi propuse de BCE pentru acordarea noilor licențe bancare, pentru a se asigura că acestea creează condiții echitabile pentru participanți, fără bariere mari la intrarea pe piață; crede cu tărie că, având în vedere gradul ridicat de concentrare în sectorul bancar din anumite state membre, creșterea numărului de instituții bancare ar fi benefică pentru consumatori și IMM-uri;

68.  subliniază importanța crucială a legislației UE în domeniul subvențiilor în lupta împotriva eludării taxelor de către întreprinderile multinaționale;

69.  salută investigațiile lansate de Comisie în 2014 pe tema ajutoarelor de stat ilicite acordate sub formă de concurență fiscală neloială, în beneficiul anumitor companii individuale, care în 2015 au fost extinse la toate cele 28 de țări ale UE; solicită, totodată, statelor membre ca pe viitor să îi trimită Comisiei, în timp util și fără întârziere, toate informațiile relevante privind regimul lor fiscal și să se conformeze, în sfârșit, obligației de a raporta Comisiei și Parlamentului detaliile aferente tuturor acordurilor speciale care pot avea un impact asupra altor state membre și IMM-urilor;

70.  constată că în ultimele sale mandate Comisia nu a deschis decât un număr foarte limitat de investigații privind potențialele situații de ajutoare de stat de tip fiscal, în ciuda unor suspiciuni bine întemeiate care au fost făcute publice între timp; solicită Comisiei să folosească rezultatul investigațiilor în curs pentru a întocmi orientări mai precise și mai eficace în cazul ajutoarelor de stat de tip fiscal, să se folosească de toate prerogativele sale conferite de normele UE în domeniul concurenței pentru a combate practicile fiscale dăunătoare și să sancționeze statele membre și companiile implicate în asemenea practici; solicită Comisiei, în același timp, să specifice acele politici fiscale care nu sunt în concordanță cu politica privind ajutoarele de stat;

71.  consideră că pentru a asigura o concurență loială între companii, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei, companiile situate în regiuni afectate de dezavantaje temporare sau permanente ar trebui susținute și ar trebui acordată mai multă flexibilitate regiunilor care se confruntă cu probleme economice grave, precum regiunile incluse în obiectivul privind convergența și în cel privind competitivitatea, și regiunilor insulare;

72.  regretă că numai un număr foarte limitat de cazuri de ajutoare de stat legate de concurența fiscală neloială a fost investigat din 1991 încoace, subliniind nevoia de a asigura un acces larg la informații pentru a demara mai multe investigații în cazurile suspecte; este preocupat de faptul că resursele limitate de care dispun în momentul de față serviciile competente ale Comisiei le-ar putea limita acestora capacitatea de a trata un număr semnificativ mai mare de cazuri;

73.  subliniază că în mai multe state membre procedura privind ajutoarele de stat nepermise nu poate pune capăt singură concurenței fiscale neloiale; la un an după dezvăluirile „LuxLeaks” sunt necesare alte rezultate concrete, precum introducerea unei baze comune consolidate obligatorii de impozitare a companiilor, revizuirea directivei privind TVA, pentru a combate frauda, impunerea obligației, în cazul marilor întreprinderi cu prezență internațională, de a-și raporta public cifra de afaceri și veniturile după modelul „țară cu țară”, precum și cerința impusă statelor membre de a da dovadă de mai multă transparență în practicile fiscale și în îndeplinirea obligațiilor de informare reciprocă;

74.  consideră că practicile fiscale aplicate în prezent de anumite state membre pun serios în pericol piața internă, că întreprinderile multinaționale mai ales trebuie să aducă o contribuție onestă și corespunzătoare la finanțele publice ale statelor membre și că sunt necesare investigații suplimentare pentru a cerceta practicile și deciziile fiscale dăunătoare larg răspândite care au ca efect erodarea bazei de impozitare a companiilor și planificarea fiscală agresivă în Europa; salută înființarea noii comisii TAXE;

75.  consideră că o concurență fiscală sănătoasă face parte din elementele constitutive ale pieței unice a Uniunii, dar că concurența fiscală neloială trebuie împiedicată prin baze de impozitare armonizate, schimburi de informații între autoritățile fiscale și acordarea unui drept legal explicit de control al fluxurilor de capital dacă acest lucru este esențial pentru funcționarea corespunzătoare a sistemului fiscal în Uniune; consideră că introducerea unei baze comune de impozitare a întreprinderilor (CCTB) ar putea contribui la creșterea transparenței sistemului; consideră că chestiunea consolidării ar putea fi abordată ulterior și nu ar trebui să stea în calea introducerii rapide a CCTB;

76.  subliniază că, pe piața internă, întreprinderile noi și IMM-urile care fac afaceri doar într-o singură țară sunt penalizate comparativ cu companiile multinaționale, care pot transfera profiturile sau pot aplica alte forme de planificare fiscală agresivă printr-o gamă variată de decizii și instrumente, disponibile numai pentru acest tip de companii; în acest sens, remarcă cu îngrijorare faptul că, în condiții de egalitate, datorită sarcinilor fiscale mai reduse care rezultă din această planificare, companiile multinaționale rămân cu un profit mai ridicat în urma impozitării și, prin urmare, se creează condiții de concurență inechitabile cu competitorii de pe piața internă care nu recurg la planificarea fiscală agresivă și care își plătesc impozitele în locul în care generează profitul; subliniază că promovarea unor practici fiscale dăunătoare prin crearea unei Societas Unius Personae (SUP) europene, ale cărei norme de funcționare să precizeze în mod explicit posibilitatea de a avea două sedii distincte, adică un sediu social într-un loc și un sediu administrativ în alt loc, constituie o abordare greșită pentru UE;

77.  subliniază faptul că Comisia trebuie să aibă acces la datele transmise de autoritățile fiscale între ele care sunt relevante în contextul normelor de concurență;

78.  consideră că concurența loială poate fi subminată de planificarea fiscală; invită Comisia să modifice definiția „sediului permanent”, astfel încât societățile să nu poată evita în mod artificial să aibă o prezență impozabilă în statele membre în care desfășoară o activitate economică; subliniază că această definiție ar trebui să ia în calcul și situațiile specifice din sectorul digital, astfel încât să se considere că firmele implicate în activități complet dematerializate au o prezență permanentă într-un stat membru dacă mențin o activitate digitală semnificativă în țara respectivă;

79.  subliniază că, atunci când adoptă decizii în domeniul concurenței, Comisia trebuie să perceapă piața internă ca pe o singură piață, nu ca pe o sumă de piețe locale sau naționale;

80.  consideră că, date fiind studiile care estimează valoarea anuală a fraudei și evaziunii fiscale la până la 1 000 de miliarde de euro anual, statele membre trebuie până la urmă să ia măsuri pentru a limita aceste practici; consideră că reducerea fraudei și evaziunii fiscale este fundamentală pentru a merge înainte pe calea consolidării bugetelor publice. salută adoptarea recentă de către miniștrii de finanțe ai G20 a unor noi norme întocmite de OCDE referitoare la erodarea bazei impozabile și transferarea profiturilor, care vor mări transparența, vor închide portițele pentru fraudă și vor limita recurgerea la paradisuri fiscale; consideră că UE, dat fiind gradul său de integrare, trebuie să ia mai multe măsuri în ceea ce privește coordonarea și convergența decât propunerile OCDE referitoare la erodarea bazei impozabile și transferarea profiturilor (BEPS), cu scopul de a evita toate formele de concurență fiscală dăunătoare de pe piața internă; subliniază totuși că abordarea OCDE se bazează în continuare pe instrumente juridice fără caracter obligatoriu („soft law”) și că acțiunea sa trebuie completată printr-un cadru legislativ adecvat la nivelul UE, pentru a răspunde nevoilor pieței unice, de exemplu sub forma unei directive anti-BEPS care să fie mai ambițioasă decât inițiativa OCDE privind BEPS în domenii care nu sunt acoperite în mod suficient; solicită o evaluare a impactului economic, financiar și asupra pieței al eludării taxelor și fraudei fiscale;

81.  consideră că, date fiind practicile fiscale neloiale aplicate de unele state membre, politica în domeniul pieței interne și în cel al concurenței trebuie să meargă mână în mână, în efortul de a garanta că profiturile sunt distribuite echitabil și că transferarea profiturilor în anumite state membre, sau chiar în afara UE, devine imposibilă;

82.  subliniază faptul că schimburile de informații cuprinzătoare, transparente și eficace sunt o condiție prealabilă cheie pentru prevenirea planificării fiscale agresive; subliniază, totodată, că simplificarea aranjamentelor fiscale la nivelul statelor membre ar însemna mult pentru creșterea transparenței și clarității;

83.  salută intenția comisarului pentru concurență de a restructura controlul ajutoarelor de stat în direcția unei sarcini fiscale echitabile pentru toți; speră că înainte de această restructurare se va face o analiză completă și necondiționată a situației și invită statele membre să pună toate documente cerute la dispoziția Parlamentului și să abandoneze mentalitatea obstrucționistă de până acum, care stă în calea progreselor în acest domeniu, context în care trebuie ținut cont de faptul că fiecare stat membru trebuie să răspundă diferitelor imperative politice în funcție de propria așezare geografică, mărime, caracteristici naturale sau de alt tip, precum și în funcție de stadiul său de dezvoltare economică și socială și solicită revizuirea orientărilor privind ajutoarele de stat prin mijloace fiscale pentru a include cazurile de concurență neloială care se situează în afara deciziilor și transferurilor fiscale;

84.  solicită Comisiei să elaboreze în viitorul apropiat orientări detaliate privind ajutoarele de stat în domeniul fiscal și al prețului de transfer; subliniază faptul că orientările de acest tip în alte domenii politice s-au dovedit foarte eficace în eliminarea și prevenirea introducerii în statele membre a anumitor practici care contravin normelor UE privind ajutoarele de stat; subliniază faptul că asemenea orientări își ating scopul doar dacă stabilesc dispoziții foarte precise, inclusiv sub forma pragurilor cantitative;

85.  solicită Comisiei să ia în considerare introducerea de sancțiuni, fie împotriva statului, fie împotriva companiei implicate în cazuri grave de ajutoare de stat ilegale;

86.  invită Comisia să modifice fără întârziere normele actuale pentru a permite ca sumele recuperate în urma unei încălcări a legislației UE privind ajutoarele de stat prin măsuri fiscale să fie returnate statelor membre care au suferit o erodare a bazei lor impozabile sau bugetului UE, și nu statului membru care a acordat un ajutor de stat ilegal de natură fiscală, așa cum este cazul în prezent, întrucât această regulă creează o motivație în plus de a eluda taxele; încurajează Comisia să își utilizeze la maximum competențele în temeiul normelor UE în materie de concurență pentru a combate practicile fiscale dăunătoare;

87.  solicită elaborarea unui cadru legislativ la nivelul UE pentru a împiedica denaturarea concurenței prin planificare fiscală agresivă și evaziune fiscală; în vederea asigurării unui mediu concurențial echitabil, recomandă introducerea unui mecanism obligatoriu de transmitere automată reciprocă a deciziilor fiscale, o CCCTB și o garanție că niciun profit nu părăsește UE netaxat;

Concurența în era globalizării

88.  reamintește că, pentru a asigura punerea în aplicare eficace a principiilor dreptului concurenței în era globalizării, cooperarea internațională este esențială; prin urmare, solicită Comisiei Europene să încurajeze intensificarea cooperării internaționale în domeniul concurenței; subliniază că încheierea unor acorduri privind punerea în aplicare a legislației în domeniul concurenței, care să permită schimbul de informații între autoritățile de anchetă din acest sector ar putea contribui în mod foarte eficient la cooperarea internațională în materie de concurență;

89.  consideră că Parteneriatul Transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) și toate celelalte acorduri internaționale în domeniul comerțului și al investițiilor ar trebui să includă o secțiune consistentă dedicată aspectelor legate de concurență;

90.  subliniază faptul că partenerii comerciali ar trebui să beneficieze de creșterea concurenței în domeniul comerțului, de investițiile din sectorul privat, inclusiv cele realizate sub forma unor parteneriate de tip public-privat, și de nivelul de trai mai ridicat al consumatorilor;

91.  subliniază că Uniunea Europeană ar trebui să își intensifice eforturile de monitorizare a punerii în aplicare a acordurilor comerciale pentru a evalua, printre altele, dacă sunt respectate normele în materie de concurență și dacă sunt respectate și onorate pe deplin angajamentele asumate de către partenerii comerciali;

92.  solicită Comisiei să utilizeze politica comercială ca o modalitate de a progresa în direcția instituirii unor norme mondiale de politică a concurenței pentru a se elimina numeroasele bariere ce mai există încă în calea comerțului; consideră că obiectivul pe termen lung de a se încheia, în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, un acord multilateral în domeniul concurenței este soluția ideală;

93.  sprijină inițiativele Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) și OCDE referitoare la politica în domeniul concurenței, precum și eforturile lor de a îmbunătăți cooperarea la nivel mondial în acest domeniu;

94.  încurajează Comisia și autoritățile din domeniul concurenței din statele membre să participe activ la Rețeaua Internațională a Concurenței;

95.  solicită luarea unor măsuri pentru a garanta că toate produsele importate din țări terțe respectă standardele de mediu, sanitare și sociale aplicate de Uniune și susținute pe piața mondială, pentru a proteja producătorii industriali europeni de concurența neloială;

96.  invită Comisia să sprijine țările în curs de dezvoltare în eforturile lor de a promova concurența loială; invită Comisia să dezvolte în continuare cooperarea, în special cu autoritățile din domeniul concurenței din țări emergente, și să dispună introducerea unor garanții corespunzătoare;

97.  subliniază că accesul în condiții egale la resurse, inclusiv la sursele de energie, este extrem de important pentru a asigura o concurență loială pe piața mondială; subliniază, în acest sens, importanța includerii în acordurile comerciale a unor clauze privind energia sustenabilă la prețuri abordabile și securitatea aprovizionării;

Concurența în diferite sectoare

98.  solicită Comisiei să publice rezultatul investigațiilor în curs referitoare la practicile concurențiale în sectoarele distribuției de alimente, energiei, transportului și mass-media;

99.  salută noile orientări privind ajutorul de stat acordat companiilor aeriene și aeroporturilor în UE, ca parte a pachetului legislativ privind modernizarea ajutorului de stat propus de Comisie; solicită Comisiei să stabilească urgent, prin acorduri internaționale, un set similar de norme pentru companiile aeriene subvenționate care operează din țări terțe către și din UE, pentru a asigura o concurență loială între transportatorii din UE și cei din țări terțe;

100.  îndeamnă Comisia să promoveze schimbul de bune practici prin intermediul Rețelei europene în domeniul concurenței (REC), cu scopul de a aborda aspectele semnalate legate de alianțele între distribuitori, multe dintre aceste cazuri fiind deja investigate de către autoritățile competente din statele membre; solicită ca în cadrul acestor discuții să se țină seama de interacțiunile dintre nivelul național și cel european;

101.  încurajează Rețeaua europeană din domeniul concurenței să discute cu privire la rețeaua tot mai mare de alianțe de cumpărare din sectorul comerțului cu amănuntul de la nivel național și al UE;

102.  solicită Comisiei să dezvolte progresiv cadrul juridic al Uniunii în domeniul concurenței pentru a introduce în monitorizarea lanțului de distribuție a alimentelor indicatorii SAFA (evaluarea sustenabilității sistemelor alimentare și agricole) ai Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), inclusiv indicatori din cadrul rubricilor „Prețuri corecte și contracte transparente” (S.2.1.1.) și „Dreptul furnizorilor” (S2.2.1);

103.  solicită înființarea unui observator european al prețurilor produselor alimentare și agricole la origine și la destinație; atrage atenția asupra indicelui spaniol de prețuri de origine și destinație IPOD ca posibil model de monitorizare a potențialelor abuzuri ale comercianților cu amănuntul împotriva fermierilor și consumatorilor;

104.  solicită adoptarea unor măsuri cu caracter obligatoriu în lanțul de distribuție a alimentelor împotriva comercianților cu amănuntul ale căror acțiuni sunt în dauna fermierilor și consumatorilor;

105.  este deosebit de preocupat de situația din sectorul lactatelor, unde comercianții cu amănuntul au impus prețuri mult sub costurile de producție după încheierea sistemului de cote;

Consolidarea democratică a politicii în domeniul concurenței

106.  salută dialogul periodic dintre comisarul pentru concurență și Parlament, însă consideră că în anumite chestiuni esențiale de principiu dreptul de a fi consultat nu este suficient;

107.  semnalează că în legislația în domeniul concurenței Parlamentul este implicat în procesul legislativ doar prin procedura de consultare, rezultatul fiind că poate exercita mult mai puțină influență decât Comisia și Consiliul;

108.  apreciază dialogul periodic între Comisie și Parlamentul European pe teme legate de concurență; solicită încă o dată ca directivele și orientările legislative fundamentale să fie adoptate în conformitate cu procedura de codecizie; consideră că dialogul actual dintre Parlament și autoritățile UE în domeniul concurenței ar trebui să devină și mai strâns, în special pentru a examina solicitările Parlamentului din anii anteriori și a acționa pe baza lor; consideră că independența DG Concurență din cadrul Comisiei este de importanță crucială pentru atingerea cu succes a propriilor obiective; invită Comisia să realoce un nivel suficient de resurse financiare și umane către DG Concurență; solicită, în special, să se asigure o separare strictă între departamentele care elaborează astfel de orientări și cele care au responsabilitatea de a le aplica în cazuri concrete;

109.  consideră că în politica în domeniul concurenței ar trebui să drepturi de codecizie; regretă că articolele 103 și 109 din TFUE prevăd doar consultarea Parlamentului; consideră că acest deficit democratic nu poate fi tolerat; propune ca acest deficit să fie eliminat cât mai curând posibil, prin adoptarea unor acorduri interinstituționale care să vizeze politica în domeniul concurenței, și să fie corectat cu ocazia următoarei modificări a tratatului;

110.  cere să i se confere prerogative de codecizie în politica în domeniul concurenței, mai ales când este vorba de principii fundamentale și orientări cu caracter obligatoriu, și regretă că dimensiunea democratică a acestui domeniu al politicii Uniunii nu a fost întărită cu prilejul ultimelor modificări ale tratatului; solicită Comisiei să vină cu propuneri vizând modificarea corespunzătoare a tratatelor pentru a extinde domeniul de aplicare al procedurii legislative ordinare și la dreptul concurenței;

111.  solicită Comisiei să implice mai susținut Parlamentul în anchetele sectoriale, garantând, totodată, confidențialitatea anumitor informații furnizate de părțile implicate; solicită ca pe viitor regulamentele Consiliului să se bazeze pe articolul 114 din TFUE, care se ocupă de funcționarea pieței interne, astfel încât ele să poată fi adoptate prin procedura de codecizie, în cazul în care multdorita modificare a tratatului se va lăsa așteptată; subliniază faptul că munca depusă la elaborarea Directivei privind acțiunile în despăgubire poate oferi un model pentru viitoarea cooperare interinstituțională în domeniul concurenței; invită comisarul pentru concurență să își continue dialogul început cu comisiile competente ale Parlamentului, precum și cu grupul de lucru al Comisiei pentru afaceri economice și monetare;

112.  consideră că Comisia ar trebui să inițieze și să publice cât mai curând o evaluare publică cu obiective precise și axată pe rezultate a diferitelor propuneri ale Parlamentului privind dezvoltarea în continuare a politicii în domeniul concurenței;

113.  subliniază faptul că în activitatea sa viitoare, DG Concurență din cadrul Comisiei ar trebui să țină seama în mod corespunzător de punctele de vedere adoptate de Parlament în rapoartele sale precedente privind politica în domeniul concurenței;

114.  consideră că ar trebui păstrate toate formele de dialog care au fost testate și și-au dovedit utilitatea;

o
o   o

115.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și autorităților naționale din domeniul concurenței.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2015)0051. (2) Texte adoptate, P7_TA(2013)0576. (3) http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2015/563438/IPOL_STU(2015)563438_EN.pdf. (4) http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.ten-opinions.36372 (5) http://ec.europa.eu/competition/ecn/food_report_en.pdf (6) JO C 200, 28.6.2014, p. 1.