Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(1),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3),

–  având în vedere Rezoluția sa legislativă din 25 noiembrie 2015 referitoare la proiectul comun de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016, aprobat de comitetul de conciliere în cadrul procedurii bugetare(4),

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016(5) și cele două declarații comune, asupra cărora au convenit Parlamentul European, Consiliul și Comisia(6),

–  având în vedere declarația comună referitoare la o planificare a plăților pentru 2015-2016(7), care a fost stabilită la 19 mai 2015,

–  având în vedere previziunile economice pentru Europa elaborate de Comisie (în toamna lui 2015)(8),

–  având în vedere Analiza anuală a creșterii pentru 2016 elaborată de Comisie(9),

–  având în vedere titlul II capitolul 8 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0036/2016),

A.  întrucât bugetul pe 2017 ar trebui să traseze calea către creșterea economică și crearea de locuri de muncă, în contextul unei redresări economice fragile puse în pericol de situația de pe piețele mondiale emergente și de tensiunile geopolitice actuale;

B.  întrucât evoluția crizei migrației și a refugiaților va afecta bugetul pe 2017;

C.  întrucât stabilirea bugetului pe 2017 va coincide cu revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM);

D.  întrucât echilibrul dintre cererea internă și comerțul exterior face ca UE să depindă economic, într-o oarecare măsură, de evoluțiile de la nivel mondial,

Observații generale

1.  constată că bugetul Uniunii s-a dovedit a fi o resursă esențială în efortul de a soluționa crizele recente și de a răspunde nevoilor care nu au fost neapărat anticipate pe durata negocierilor privind CFM 2014-2020, cum ar fi cele legate de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), de migrație și de criza refugiaților, sau de tensiunile geopolitice din vecinătatea europeană, care au generat un număr de urgențe și provocări majore, în timp ce, în cadrul UE, ritmul redresării economice și al investițiilor este sub potențial, iar deficitul investițional persistă;

2.  subliniază că capacitatea limitată a bugetului Uniunii de a interveni pentru soluționarea acestor crize este, în această etapă, cauzată în principal de utilizarea tuturor mijloacelor disponibile convenite în cadrul negocierilor privind CFM, și mai ales de utilizarea instrumentelor specifice, cum ar fi instrumentul de flexibilitate; reamintește rolul hotărâtor care îi revine Parlamentului în procesul de elaborare a instrumentelor respective în cadrul negocierilor privind CFM; subliniază totuși faptul că, în cazul în care crizele se vor agrava în continuare, mobilizarea integrală a resurselor puse la dispoziție prin mecanismele de flexibilitate în vigoare nu va mai fi suficientă pentru a soluționa problemele; în acest context, îndeamnă Consiliul să își revizuiască poziția cu privire la înscrierea în buget a creditelor destinate instrumentelor speciale din CFM, pentru a diminua presiunea asupra bugetului Uniunii; reamintește, în acest sens, poziția sa de lungă durată, potrivit căreia creditele de plată aferente instrumentelor speciale (Instrumentul de flexibilitate, Fondul de solidaritate al UE, Fondul european de ajustare la globalizare și rezerva pentru ajutoare de urgență) ar trebui luate în calcul peste plafoanele înscrise în CFM, cum este cazul creditelor de angajament; așteaptă cu interes să se adopte măsuri pentru a soluționa această problemă, în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM;

Întocmirea bugetului ținând seama de previziunile economice și în concordanță cu semestrul european pentru coordonarea politicilor economice

3.  ia act de previziunile economice pentru Europa elaborate de Comisie (în toamna lui 2015), care indică o redresare modestă, chiar dacă la un nivel încă inferior potențialului de creștere al Uniunii Europene; subliniază însă că această redresare trebuie să se bazeze pe consolidarea fundamentelor creșterii pentru a stimula crearea de locuri de muncă și revenirea la ocuparea integrală a forței de muncă și constată că șomajul pe termen lung și foarte lung, îndeosebi în regiunile cele mai sărace ale Uniunii și în rândul tinerilor, se situează în continuare la niveluri îngrijorătoare, iar UE întâmpină dificultăți în restructurarea industriei; observă că persistă disparitățile dintre regiunile europene și dintre statele membre în ceea ce privește dezvoltarea economică și atrage atenția supra decalajului dintre europenii cei mai săraci și europenii cei mai bogați; ia act, de asemenea, de apariția unor noi provocări, cum ar fi riscul încetinirii ritmului de creștere a economiilor de piață emergente și a schimburilor comerciale la nivel mondial, presiunile fiind intensificate în special de volatilitatea de pe piețele chineze, de nevoia de a aborda criza legată de migrație și criza refugiaților, precum și de tensiunile geopolitice persistente;

4.  ia act, de asemenea, de Analiza anuală a creșterii pentru 2016 elaborată de Comisie; este ferm convins că stimularea investițiilor, inclusiv printr-o creștere mai bine coordonată a investițiilor publice și private, cu accent pe obiectivele Strategiei Europa 2020, reprezintă un răspuns politic potrivit pentru o politică economică mai echilibrată; consideră că aceste două elemente ar trebui luate în considerare în vederea pregătirii proiectului de buget pentru 2017, întrucât acestea ar putea contribui la identificarea priorităților într-un context economic specific; solicită, prin urmare, să se creeze mai multe sinergii între dimensiunea specifică Uniunii Europene a semestrului european pentru coordonarea politicilor economice și bugetul Uniunii, care este, de asemenea, piatra de temelie pentru o zonă euro stabilă;

5.  salută, în acest context, eforturile Comisiei de a spori utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene pentru a sprijini prioritățile-cheie formulate în recomandările specifice fiecărei țări; ia act de propunerea Comisiei privind instituirea Programului de sprijin pentru reforme structurale și îndeamnă Comisia să garanteze că finanțările vor fi alocate cu scopul de a consolida coeziunea economică, socială și teritorială în conformitate cu articolul 174 din TFUE;

6.  regretă faptul că bugetul Uniunii a fost în ultimii ani o victimă colaterală a comportamentului duplicitar al statelor membre, care le-a făcut pe acestea să considere contribuția lor la bugetul UE ca pe o povară și să o trateze ca pe o variabilă de ajustare; subliniază faptul că bugetul UE, fiind un buget de investiții, poate contribui cu o valoare adăugată deosebit de ridicată prin stimularea creșterii economice, a competitivității și a creării de locuri de muncă în statele membre; atrage atenția asupra faptului că este necesar ca contribuțiile statelor membre la bugetul UE să nu fie tratate ca o variabilă de ajustare supusă condițiilor macroeconomice; reiterează totodată valoarea adăugată a bugetului Uniunii din punctul de vedere al sinergiilor și al economiilor de scară; subliniază situația specială a regiunilor izolate și periferice;

7.  observă și regretă faptul că evaziunea fiscală practicată de întreprinderi a dus la pierderi uriașe de venituri fiscale pentru statele membre și, prin urmare, la o reducere a contribuțiilor acestora la bugetul UE; consideră, de asemenea, că o astfel de concurență neloială în domeniul fiscal înseamnă, în unele cazuri, un transfer de PIB de la un stat membru la altul și un transfer de VNB către paradisuri fiscale din afara UE, reducând astfel contribuțiile agregate ale statelor membre la bugetul UE;

Depășirea crizelor

8.  subliniază faptul că Uniunea s-a confruntat, în ultimii ani, cu numeroase crize, pentru care ar trebui găsită o soluție globală; atrage atenția că criza refugiaților, în cadrul Uniunii, precum și în țările învecinate, generată de conflictul din Siria, nu a fost încă soluționată; observă că această criză s-a intensificat în 2015 și continuă în 2016, înregistrându-se o creștere bruscă și masivă a numărului de refugiați și de migranți care fug înspre Uniunea Europeană pentru a solicita azil; subliniază că acest lucru a agravat și mai mult criza internă; subliniază că bugetul UE a contribuit imediat cu o reacție la criză și ar trebui să fie drastic revizuit în sens ascendent pentru a permite finanțarea efectivă a implementării politicilor UE de combatere a acestei crize, precum și că ar trebui să reprezinte o parte dintr-o soluție europeană pentru depășirea acestei situații de urgență în viitor;

9.  subliniază că bugetul pe 2017 va fi afectat de provocări interne și externe în materie de securitate, care ar putea lua și forma unor amenințări teroriste sau a extremismului, și că, prin implementarea agendei comune, Uniunea și statele membre au vizat garantarea unui spațiu de libertate, securitate și justiție la nivelul UE; subliniază, în acest context, importanța instrumentelor bugetare ale UE, precum Fondul pentru securitate internă (FSI), pentru a face față celor mai importante provocări, inclusiv prin consolidarea măsurilor preventive, precum și prin cooperarea operațională transfrontalieră;

10.  salută adoptarea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), care va reprezenta unul dintre principalele instrumente de consolidare a investițiilor la nivelul UE și va contribui la stimularea creării de locuri de muncă; constată cu satisfacție că un număr semnificativ de proiecte și de operațiuni FEI au fost deja aprobate și că au putut fi detectate sinergii între FEIS și Orizont 2020; invită Comisia să faciliteze în mod activ sinergiile dintre diferitele fonduri ale UE și să instituie un sistem de urmărire pentru identificarea cazurilor în care finanțări ale UE au fost combinate; insistă asupra necesității de a aplica în mod corect tabloul de bord; încurajează statele membre și entitățile private să utilizeze la maximum resursele financiare disponibile prin intermediul FEIS; reamintește că bugetul Uniunii constituie coloana vertebrală a planului de investiții, punând la dispoziție suma de 8 miliarde EUR necesară sub formă de credite de angajament și de credite de plată necesare în vederea instituirii unui fond de garantare pentru FEIS, din care o sumă totală de 3,38 miliarde EUR a fost deja mobilizată în cadrul bugetelor pe 2015 și 2016; reamintește faptul că marja globală pentru angajamente a fost în totalitate utilizată în acest scop în 2016 și constată că, potrivit fișei financiare legislative a FEIS, Comisia prevede un scenariu similar pentru proiectul de buget pe 2017; își reiterează angajamentul de a consolida, în cadrul procedurii bugetare anuale, creditele alocate programului Orizont 2020 și Mecanismului pentru interconectarea Europei, pentru a compensa, pe cât este posibil, reducerile convenite în cadrul negocierilor referitoare la FEIS;

11.  subliniază importanța programelor Orizont 2020 și COSME, a programelor de finanțare a IMM-urilor, a Erasmus+ și a programelor și politicilor care sprijină dezvoltarea unui mediu favorabil inovării și care contribuie la succesul strategiei Europa 2020; ia act cu satisfacție de gradul ridicat de absorbție a programelor Orizont 2020, însă este preocupat de rata medie de succes îngrijorător de redusă a finanțărilor de proiecte, care lasă numeroase proiecte excelente fără finanțare; invită statele membre să analizeze noi posibilități de a prelua acele proiecte din programul Orizont 2020 care au primit o evaluare pozitivă, dar care nu pot fi cofinanțate din cauza lipsei de fonduri bugetare; reamintește rolul important al întreprinderilor mici și mijlocii care sunt coloana vertebrală a economiei europene; subliniază că bugetul UE ar trebui să faciliteze în continuare accesul IMM-urilor la piețe și finanțarea prin programe existente, ca de pildă COSME; reiterează faptul că viitorul Uniunii este legat de capacitatea sa de inovare în sectoare strategice cheie, pentru a avea o economie europeană competitivă în cadrul economiei globale;

12.  consideră că Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, în special, constituie o contribuție fundamentală la obiectivul prioritar al Uniunii privind locurile de muncă și creșterea; își reiterează angajamentul de a furniza în continuare finanțarea necesară pentru acest program, pentru a crește anvergura acestuia și a oferi astfel unui număr mai mare de tineri, inclusiv tinerilor migranți care sosesc în Uniunea Europeană, posibilitatea de se integra efectiv pe piața muncii, prin asigurarea unei oferte de locuri de muncă de bună calitate și prin crearea condițiilor necesare pentru ca aceștia să își poată continua studiile sau să urmeze programe de ucenicie; regretă faptul că, pe parcursul negocierilor bugetului UE pe 2016, nu au fost alocate angajamente noi pentru a finanța în continuare Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, în condițiile în care șomajul în rândul tinerilor înregistrează în continuare cele mai ridicate niveluri în UE; reamintește faptul că acest obiectiv trebuie abordat împreună cu necesitatea de promovare a mobilității în rândul tinerilor, astfel cum este aceasta sprijinită de programul Erasmus+; subliniază importanța declarației comune a celor trei instituții (Parlamentul, Consiliul și Comisia) referitoare la bugetul pe 2016, conform căreia „reducerea șomajului în rândul tinerilor rămâne o prioritate politică comună ridicată” și, în acest sens, cele trei instituții „își reafirmă voința de a rezolva această problemă utilizând resursele bugetare disponibile, în special Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), în modul cel mai bun posibil”; constată că, în ciuda întârzierilor inițiale în implementarea acestui program și a amânării permanente a desemnării autorităților responsabile de programele operaționale aferente YEI în multe state membre, cifrele actuale referitoare la gradul de execuție indică o capacitate maximă de absorbție; invită Comisia să își prezinte evaluarea sa referitoare la YEI cel târziu până la sfârșitul lunii aprilie 2016 și, în orice caz, cu suficientă promptitudine, pentru a putea include dispozițiile referitoare la prelungirea programului în bugetul UE pentru 2017; subliniază faptul că o soluție permanentă pentru finanțarea YEI cu ajutorul noilor credite de angajament până în 2020 va fi inclusă în procesul de evaluare la jumătatea perioadei a CFM; subliniază, în acest context, importanța accesului la Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) al tinerilor cu vârsta de până la 25 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, pentru a fi în concordanță cu accesul acordat lucrătorilor care primesc sprijin în regiunile cu un nivel ridicat al șomajului în rândul tinerilor;

13.  subliniază faptul că, conform recentului raport al Organizației „Salvați copiii“, 27 de milioane de copii din UE sunt amenințați în prezent cu sărăcia; reamintește rezoluția Parlamentului din 24 noiembrie 2015(10) în care acesta s-a exprimat în favoarea instituirii unei garanții pentru copii în scopul de a scoate copiii din sărăcie, a le oferi un mediu adecvat dezvoltării personale și a-i proteja împotriva exploatării și a excluziunii sociale; salută eforturile acelor state membre care au adoptat recent strategii de reducere a sărăciei în rândul copiilor, în vederea reducerii nivelului general al sărăciei, inclusiv în rândul copiilor și al tinerilor; invită Comisia să asigure respectarea de către statele membre a Convenției cu privire la drepturile copilului și a principiilor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; consideră că educația, serviciile de îngrijire și de sănătate, securitatea și accesul la o locuință sunt nevoi de bază, la satisfacerea cărora au dreptul toți copiii europeni, inclusiv cei care se deplasează în Europa în calitate de refugiați și migranți;

14.  reamintește importanța agențiilor europene, care, pe de o parte, asigură implementarea legislației europene și astfel îndeplinirea obiectivelor politicilor UE în materie de competitivitate, creștere și ocupare a forței de muncă, iar, pe de altă parte, gestionează actuala criză a migrației; insistă, prin urmare, să se asigure resursele financiare și umane adecvate pentru a acoperi atât cheltuielile administrative, cât și pe cele operaționale care să le permită agențiilor să își îndeplinească sarcinile care le revin și să producă cele mai bune rezultate posibile; reamintește, în contextul crizei migrației și a refugiaților, creșterea numărului de angajați și de dotări pentru agențiile din domeniul justiției și al afacerilor interne în bugetele pentru 2015 și pentru 2016; subliniază însă că vor fi necesare majorări suplimentare în bugetul pe 2017 pentru a le permite acestor agenții să facă față creșterii volumului de muncă și sarcinilor suplimentare; invită, de asemenea, Comisia să furnizeze informații actualizate și consolidate, precum și o strategie pe termen mediu și lung privind aceste agenții;

15.  este preocupat de faptul că inegalitățile socioeconomice persistă în continuare, precum și de dificultățile întâmpinate în atingerea obiectivului UE privind convergența socioeconomică; subliniază că bugetul Uniunii ar trebui să promoveze politici de convergență, integrare și coeziune, întemeiate pe salvgardarea și promovarea antreprenoriatului, pe crearea unor locuri de muncă decente, stabile și de calitate, pe utilizarea durabilă a resurselor naturale și pe protejarea mediului prin urmărirea obiectivelor sale din cadrul Strategiei Europa 2020 privind o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; este preocupat îndeosebi de gradul mai redus decât se preconiza al implementării creditelor de plată pentru Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD);

16.  recunoaște importanța programelor de distribuire a laptelui și a fructelor în școli și sugerează să se analizeze măsura în care ar fi posibilă o majorare a finanțării acordate acestora; reamintește numeroasele crize din ultimii ani, printre care se numără și criza din agricultură, cauzată de efectele embargoului impus de Rusia; solicită să se depună eforturi suplimentare pentru a face agricultura UE rezistentă la schimbările climatice, reducându-se totodată emisiile globale de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură și asigurându-se viabilitatea economică a acestui sector;

17.  ia act de faptul că, în pofida mobilizării unor mijloace bugetare semnificative, pe parcursul exercițiilor 2015 și 2016, pentru a răspunde crizei migrației și a refugiaților, nu s-a găsit încă o soluție, nici la nivel intern, în cadrul Uniunii, nici la nivel extern, în țările de origine ale refugiaților; subliniază, cu toate acestea, că mijloacele bugetare sunt insuficiente și că sunt necesare mijloace financiare suplimentare considerabile pentru a soluționa această criză, întrucât creșterea numărului de refugiați și de migranți nu poate fi considerată un fenomen temporar; subliniază că atenția ar trebui îndreptată către identificarea unor soluții pe termen mai lung, utilizând în acest scop nu numai procedura bugetară anuală, ci și viitoarea revizuire la jumătatea perioadei a CFM; îndeamnă Comisia să prezinte un plan politic și financiar pe termen mediu și lung privind soluționarea crizei migrației și impactul acesteia asupra bugetului pe 2017; constată că măsurile finanțate din fondurile UE ar trebui considerate drept investiții menite să facă față provocărilor legate de refugiați și de migrație; subliniază că este necesar să se elimine cauzele care stau la baza fenomenului migrației, prin îmbunătățirea condițiilor de viață, în special prin ameliorarea educației și a serviciilor medicale, precum și prin intensificarea sprijinului pentru investițiile în infrastructură în țările de origine ale migranților sau în țările în aceștia solicită adăpost pentru prima dată; subliniază că finanțarea destinată crizei migrației și a refugiaților nu ar trebui să submineze sau să împiedice implementarea altor politici importante ale UE; subliniază, în acest context, că solidaritatea este unul dintre principiile fundamentale ale bugetului UE; își exprimă preocuparea cu privire la faptul că, în ceea ce privește criza refugiaților, solidaritatea se manifestă în mod inegal în statele membre; solicită din nou Comisiei să prezinte o propunere privind modul în care bugetul UE poate determina statele membre să aplice o abordare mai echilibrată în ceea ce privește solidaritatea;

18.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la faptul că minorii neînsoțiți nu sunt protejați în mod corespunzător de-a lungul rutei către un loc sigur și solicită o anchetă amănunțită în cazul celor 10 000 de copii dispăruți semnalat de EUROPOL;

19.  subliniază importanța majorării finanțării pentru mecanismele de relocare, procedurile de relocare și operațiunile de returnare, în special în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI), în vederea realizării unei politici europene eficace în materie de azil și migrație, prevenind și reducând în același timp migrația ilegală; subliniază nevoia de a crea în cadrul bugetului UE oportunități de instituire a unor zone de relocare și a unor zone sigure pe continentul african și în Orientul Mijlociu, în cooperare cu Uniunea Africană, Liga Arabă și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR);

20.  ia act de crearea unui Fond fiduciar regional al Uniunii Europene ca răspuns la criza siriană și a unui Fond fiduciar de urgență pentru stabilitate și pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației neregulamentare și ale strămutării populației în Africa; îndeamnă statele membre să își respecte promisiunile și să participe cu sume echivalente contribuției UE la finanțarea acestor fonduri, care se ridică la 2,3 miliarde EUR; este profund preocupat de nivelul redus al contribuțiilor financiare ale statelor membre; subliniază că vor fi necesare eforturi financiare suplimentare pentru a oferi asistență umanitară de-a lungul rutelor de tranzit și pentru a gestiona provocările reprezentate de numărul tot mai mare de refugiați; atrage atenția că lipsa unei finanțări adecvate pentru ajutorul umanitar, inclusiv pentru măsuri sanitare și educative în tabere, i-a determinat pe mai mulți refugiați să pornească în călătoria riscantă către UE; reamintește că fondurile sus-menționate au fost create ca răspuns la insuficienta flexibilitate a bugetului UE și la lipsa unor fonduri adecvate în cadrul acestuia; insistă asupra faptului că acțiunile întreprinse pentru a răspunde problemei migrației și a refugiaților nu ar trebui să fie în detrimentul politicilor de dezvoltare puse în aplicare de Uniunea Europeană în alte domenii, precum și că trebuie respectate normele de responsabilitate pentru toate acțiunile UE din acest domeniu;

21.  subliniază că statele membre și-au confirmat încă o dată angajamentul asumat în cadrul reuniunii informale a șefilor de stat și de guvern ai statelor membre, organizate la 23 septembrie 2015 pentru a discuta chestiuni referitoare la migrație, în cadrul Consiliul European din 15 octombrie 2015, precum și în cadrul Summitului de la Valletta din 11-12 noiembrie 2015; acordă o importanță deosebită declarațiilor publice ale Consiliului referitoare la reacția la criza fără precedent a migrației și a refugiaților; se așteaptă ca Consiliul să răspundă așteptărilor create de propriile declarații și decizii, în special cele legate de contribuțiile statelor membre, care să corespundă sprijinului bugetar al UE pentru Fondul Madad și Fondul fiduciar de urgență pentru Africa și care să pună integral în aplicare propunerea inițială a Comisiei referitoare la Instrumentul pentru refugiații din Turcia; ia act de faptul că unele state membre contribuie suplimentar prin intermediul altor mecanisme de ajutor umanitar, cum ar fi Programul Alimentar Mondial și UNHCR;

22.  salută principiul și obiectivele Instrumentului pentru refugiații din Turcia, al cărui buget este de 3 miliarde EUR, și îndeamnă fiecare stat membru să își îndeplinească promisiunile politice și să ofere sprijinul financiar adecvat în pachetul destinat acestui instrument; este ferm hotărât să aplice toate mijloacele de presiune politice și instituționale pentru a asigura că statele membre își respectă angajamentul privind contribuția lor la Fondul fiduciar regional pentru Siria, la Fondul fiduciar de urgență pentru Africa și la Instrumentul pentru refugiații din Turcia; așteaptă explicațiile Comisiei asupra modului în care contribuția Uniunii ar trebui să fie pusă la dispoziție în cadrul plafoanelor aferente prevăzute de bugetul Uniunii pentru 2016 și 2017; adresează critici Consiliului și Comisiei pentru excluderea Parlamentului de la discuțiile privind instituirea instrumentului și mobilizarea contribuției Uniunii, fapt confirmat de notificarea Comisiei cu privire la intenția sa de a finanța contribuția Uniunii prin redistribuirea unor credite de la bugetul pentru 2016, recent adoptat de Uniune, precum și prin stabilirea anticipată a marjelor aferente bugetului pentru 2017; subliniază, în plus, nevoia de creștere a impactului cheltuielilor externe ale UE; invită Comisia să elaboreze propuneri referitoare la modul în care pot fi intensificate sinergiile dintre instrumentele de finanțare externă ale UE, cu creșterea gradului de coerență a abordării strategice a acestora; consideră că aceste fonduri fiduciare, precum și Instrumentul pentru refugiați, nu se situează nici în cadrul, nici în afara bugetului UE, lipsindu-le așadar procesul democratic și responsabilitatea necesare potrivit metodei comunitare, și intenționează, prin urmare, să monitorizeze îndeaproape fondurile și instrumentul, precum și implementarea lor; subliniază că aceste acțiuni constituie, în mod clar, o încălcare a drepturilor de care beneficiază Parlamentul în calitate de componentă a autorității bugetare;

23.  atrage atenția asupra fragilității situației geopolitice din țările din vecinătatea estică și invită UE să își intensifice sprijinul pentru țările care sunt în curs de implementare a acordurilor de asociere, în vederea accelerării reformelor și a asigurării unei aprofundări a relațiilor dintre UE și țările respective;

Plățile

24.  reamintește că, în bugetele pe 2015 și 2016, Comisia s-a abținut, în numeroase cazuri, să solicite credite de plată suplimentare pentru a-și finanța o serie de acțiuni de răspuns la situațiile de criză (alocarea anticipată a sumei de 2 miliarde EUR pentru Grecia, primele inițiative în domeniul migrației), optând, în schimb, pentru redistribuirea resurselor deja existente; subliniază că acest lucru a dus la creșterea presiunii asupra creditelor de plată în 2016 și în anii următori, astfel încât ar putea reapărea situația în care creditele disponibile se dovedesc insuficiente pentru a satisface necesitățile reale ale programelor financiare aferente diferitelor rubrici, afectând direct liderii de proiect și cetățenii; este preocupat de faptul că această situație, care se adaugă întârzierii înregistrate la demararea implementării programelor în cadrul gestiunii partajate, ar putea recrea condițiile care au determinat, la sfârșitul ultimului CFM, un nivel fără precedent al angajamentelor restante și o acumulare excesivă și nesustenabilă de cereri de plată restante; își reiterează poziția de lungă durată potrivit căreia necesarul de plăți neprevăzute ar trebui să fie finanțat prin alocarea de noi credite;

25.  solicită să fie puse în aplicare integral declarațiile comune referitoare la plăți convenite de Parlament, Consiliu și Comisie în 2015 și 2016; reamintește angajamentul de a organiza în cursul anului curent cel puțin trei reuniuni interinstituționale privind plățile, pentru a face un bilanț al procesului de execuție a plăților și al previziunilor revizuite; ia act de faptul că Comisia a anunțat un cumul de plăți în așteptare la sfârșitul anului 2015 în valoare de 8,2 miliarde EUR, ceea ce reprezintă aproape jumătate din suma inițial prevăzută; intenționează să ridice această problemă în cadrul primei reuniuni interinstituționale privind plățile din martie 2016 cu scopul de a stabili cauzele acestei divergențe și posibilul impact pe termen lung asupra previziunilor privind plățile; se așteaptă ca, în cadrul lecturii pe care o va efectua cu privire la bugetul pentru 2017 al Uniunii, Consiliul să preia și să respecte în totalitate sumele confirmate în cadrul reuniunii din aprilie 2016; îndeamnă Comisia să transmită Parlamentului European și Consiliului, astfel cum s-a convenit în declarația comună adoptată în cadrul procedurii bugetare pentru 2016, previziunile pe termen mai lung cu privire la evoluția preconizată a plăților până la sfârșitul CFM 2014-2020, în scopul de a evita o acumulare de plăți în așteptare în cea de-a doua jumătate a CFM;

26.  subliniază că procesul de execuție a fondurilor structurale și de investiții europene este estimat să atingă „viteza de croazieră” în 2017 și atrage atenția cu privire la riscul înscrierii în buget a unui nivel insuficient de credite de plată, care nu ar corespunde acestei capacități de absorbție crescute; încurajează Comisia să stabilească plățile la nivelurile necesare în proiectul său de buget; își exprimă preocuparea cu privire la adoptarea tardivă a programelor operaționale și la riscul acumulării de noi facturi neplătite în a doua jumătate a CFM; încurajează Comisia să colaboreze în mod activ cu statele membre și le îndeamnă pe acestea să depună toate eforturile pentru a asigura desemnarea rapidă a autorităților responsabile de programe, deoarece absența acestora a fost cauza principală a întârzierilor înregistrate în prezent; salută disponibilitatea Comisiei de a colabora strâns cu statele membre la cerere, în special în ceea ce privește ajustarea, dacă este necesar, a programelor operaționale, pentru a permite o mai bună sinergie între fondurile structurale și de investiții europene și provocările interne legate de criza refugiaților;

Alte chestiuni de interes special

27.  reamintește importanța integrării perspectivei de gen, care ar trebui să reprezinte unul dintre fundamentele politicilor Uniunii, ca principiu orizontal; invită Comisia ca, în procesul de pregătire a proiectului de buget pe 2017, să transpună în practică principiul integrării perspectivei de gen, dacă este cazul;

28.  salută faptul că, la data de 12 decembrie 2015, la Paris, cele 196 de state-părți la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice au convenit asupra unui acord universal, obligatoriu, dinamic și diferențiat, care le va permite să abordeze problema schimbărilor climatice; regretă, cu toate acestea, faptul că nu a fost clarificat modul în care țările donatoare vor pune la dispoziție suma promisă de 100 de miliarde USD anual pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare și, în special, neclaritățile legate de definirea unei metodologii comune de contabilizare a finanțării acordate pentru combaterea schimbărilor climatice; remarcă faptul că această chestiune trebuie soluționată înainte de COP 22, care va avea loc la Marrakesh, și se așteaptă ca, în proiectul său de buget pe 2017, Comisia să prezinte un cadru normativ consolidat al UE, care să respecte pe deplin toate angajamentele asumate la Paris, și să anticipeze o astfel de finanțare; reamintește că UE a fost de acord că cel puțin 20 % din bugetul său pentru perioada 2014-2020, cu alte cuvinte o sumă de maximum 180 de miliarde EUR, ar trebui cheltuiți pe acțiuni legate de schimbările climatice, precum și că este necesară o ajustare a bugetului UE pentru a ține cont de aspectele de mediu; solicită Comisiei să sprijine în continuare cheltuielile UE pentru o infrastructură sustenabilă și eficace și pentru moduri de transport sustenabile; încurajează Comisia să transpună rapid în practică concluziile Consiliului din 17 noiembrie 2015 în ceea ce privește fondurile legate de mediu și de politica de coeziune;

29.  salută eforturile depuse de Comisie pentru a elabora strategia privind „bugetul UE axat pe rezultate”; invită Comisia să demonstreze progrese în domeniul simplificării finanțărilor UE, în special în ceea ce privește reducerea sarcinii legate de implementarea și de gestionarea proiectelor finanțate din fonduri UE; subliniază că ar trebui să se acorde o atenție specială performanței instrumentelor financiare, care pot ajunge la grupuri-țintă importante, cum ar fi IMM-urile și întreprinderile și microîntreprinderile inovatoare, în cadrul programelor de finanțare ale Uniunii; consideră, în plus, că, în ceea ce privește distribuirea responsabilității, statele membre au, pe lângă instituțiile Uniunii, o responsabilitate considerabilă, dat fiind faptul că 80 % din buget face obiectul „gestiunii partajate”; invită, prin urmare, statele membre să adopte toate măsurile necesare pentru a garanta buna gestiune financiară și reducerea numărului de erori și pentru a evita întârzierile în punerea în aplicare a programelor aflate în responsabilitatea lor; subliniază nevoia de a se pune mai mult accentul pe elaborarea unor indicatori cantitativi și calitativi de rezultate adecvați, pentru a măsura performanțele și a obține o imagine concretă a efectului cheltuielilor UE asupra economiei reale; invită statele membre să promoveze și să instituie măsuri concrete pentru a combate în mod activ corupția în contractele și achizițiile publice;

30.  confirmă sprijinul său pentru programul internațional de cercetare și de inginerie ITER și este hotărât să asigure un nivel corespunzător de finanțare pentru acest program; este preocupat totuși de posibila apariție a unor întârzieri și costuri suplimentare în legătură cu acest program, precum și de posibilele repercusiuni ulterioare asupra bugetului Uniunii; regretă, prin urmare, că nu a putut evalua nivelul creditelor alocate ITER în 2016 în raport cu planul și calendarul de plăți actualizat; se așteaptă ca acest plan actualizat să fie utilizat în cadrul lucrărilor de pregătire a proiectului de buget pentru 2017; solicită instituirea unui mecanism de monitorizare adecvat, care va oferi o imagine clară asupra cuantumului resurselor financiare acordate acestui proiect internațional și care va evalua eficiența cu care acestea au fost utilizate;

31.  reamintește că acordul final privind CFM 2014-2020, astfel cum este prevăzut de articolul 2 din Regulamentul privind CFM, include o reexaminare obligatorie a CFM 2014-2020, însoțită de o propunere legislativă privind revizuirea CFM până la sfârșitul anului 2016; subliniază că scopul acestei reexaminări/revizuiri este de a evalua funcționarea calitativă și cantitativă a CFM și de a elimina deficiențele sistemice ale bugetului Uniunii, precum și de a asigura că Uniunea primește resurse suficiente pentru a aborda în mod eficace crizele interne și externe și a finanța noile priorități politice pentru a doua jumătate a actualului CFM; relevă faptul că Consiliul ar trebui să se ridice la înălțimea așteptărilor generate de declarațiile și deciziile Consiliului European; evidențiază, în acest context, faptul că Consiliul ar trebui să își asume responsabilitatea de a asigura disponibilitatea creditelor necesare pentru finanțarea aferentă noilor sarcini și situațiilor neprevăzute, inclusiv prin intermediul unei revizuiri în sens ascendent a plafoanelor CFM; intenționează să adopte o abordare consecventă în cadrul negocierilor privind bugetul pe 2017 și revizuirea CFM; își exprimă rezervele puternice în legătură cu capacitatea de a răspunde la crizele în cauză respectând totodată constrângerile din actualul CFM; subliniază, în plus, că revizuirea CFM în 2016 reprezintă o oportunitate de a-i adapta mijloacele și de a-i extinde flexibilitatea;

32.  își reiterează sprijinul pentru reforma aprofundată necesară a sistemului de resurse proprii ale Uniunii și consideră că activitatea Grupului la nivel înalt privind resursele proprii, creat în contextul acordului privind CFM 2014-2020, prezintă o importanță politică de prim rang; se așteaptă ca Comisia și Consiliul să își asume responsabilitatea pentru rezultatul final al procesului de reformă, care ar trebui să se contureze până la sfârșitul anului 2016, inclusiv pentru orice eventuală propunere privind asigurarea resurselor proprii; reamintește că ideea principală care stă la baza reformei sistemului de resurse proprii este aceea de a face componenta de venituri a bugetului Uniunii mai autonomă, dar și mai stabilă, mai simplă, mai echitabilă, mai sustenabilă și mai predictibilă, ușurând totodată sarcina cheltuielilor excesive din partea bugetelor naționale și îmbunătățind transparența și vizibilitatea pentru cetățeni, fără a le majora însă sarcina fiscală globală; consideră că, pentru ca UE să dispună de un buget independent, trebuie instituite resurse proprii veritabile;

o
o   o

33.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi Europene.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 884. (2) JO C 373, 20.12.2013, p. 1. (3) JO L 298, 26.10.2012, p. 1. (4) Texte adoptate, P8_TA(2015)0407. (5) JO L 48, 24.2.2016. (6) A se vedea Anexa la rezoluția legislativă a Parlamentului din 25 noiembrie 2015 (Texte adoptate, P8_TA(2015)0407). (7) A se vedea Anexa II la rezoluția Parlamentului din 8 iulie 2015 (Texte adoptate, P8_TA(2015)0263). (8) http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/eeip/pdf/ip011_en.pdf (9) http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/2016/ags2016_annual_growth_survey_ro.pdf (10) Texte adoptate, P8_TA(2015)0401.