Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2895(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0310/2016

Texte depuse :

B8-0310/2016

Dezbateri :

PV 09/03/2016 - 17
CRE 09/03/2016 - 17

Voturi :

PV 10/03/2016 - 7.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0091

Texte adoptate
PDF 305kWORD 149k
Joi, 10 martie 2016 - Strasbourg Ediţie definitivă
Raportul pe 2015 privind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
P8_TA(2016)0091B8-0310/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2016 referitoare la Raportul pe 2015 privind fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (2015/2895(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte(1),

–  având în vedere Rezoluțiile 817 (1993) și 845 (1993) ale Consiliului de Securitate al ONU,

–  având în vedere hotărârea Curții Internaționale de Justiție privind aplicarea Acordului interimar din 13 septembrie 1995,

–  având în vedere concluziile Președinției Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,

–  având în vedere decizia Consiliului European din 16 decembrie 2005 de a acorda acestei țări statutul de țară candidată la aderarea la UE, precum și concluziile Consiliului European din iunie 2008 și concluziile Consiliului din 15 decembrie 2015,

–  având în vedere cea de-a 12-a reuniune a Consiliului de stabilizare și asociere dintre această țară și UE, care a avut loc la 20 iulie 2015,

–  având în vedere declarația finală a președinției reuniunii la nivel înalt UE-Balcanii de Vest, organizată la Viena, la 27 august 2015, precum și recomandările organizațiilor societății civile pentru reuniunea la nivel înalt de la Viena din 2015,

–  având în vedere Declarația de la Conferința la nivel înalt privind ruta Mediterana de Est-Balcanii de Vest, care a avut loc la Luxemburg, la 8 octombrie 2015, precum și declarația liderilor în urma Reuniunii liderilor privind sosirile masive de refugiați pe ruta Balcanilor de Vest, organizată la Bruxelles, la 25 octombrie 2015,

–  având în vedere raportul din 27 noiembrie 2015 al Misiunii OSCE/ODIHR de evaluare a nevoilor,

–  având în vedere prioritățile de reformă urgente elaborate de Comisie pentru Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei din iunie 2015,

–  având în vedere recomandările grupului de experți la nivel înalt privind problemele sistemice din domeniul statului de drept referitoare la interceptarea comunicațiilor, semnalată în primăvara anului 2015,

–  având în vedere cea de a 5-a reuniune a Dialogului la nivel înalt privind procesul de aderare, organizată la Skopje, la 18 septembrie 2015,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 noiembrie 2015, intitulată „Strategia de extindere a UE” (COM(2015)0611), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2105 privind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (SWD(2015)0212),

–  având în vedere acordul politic (așa-numitul „Acord de la Przhino”) încheiat între cele patru partide politice principale la Skopje, la 2 iunie și la 15 iulie 2015,

–  având în vedere cea de a 13-a reuniune a Comisiei parlamentare mixte (CPM) UE-Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, organizată la Skopje, în perioada 3-4 decembrie 2015,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 18-19 februarie 2016,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind această țară,

–  având în vedere activitatea deputatului Ivo Vajgl, ca raportor permanent pentru această țară în cadrul Comisiei pentru afaceri externe,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât perspectiva aderării la UE reprezintă un stimulent major pentru alte reforme, în special cu privire la statul de drept, la independența sistemului judiciar și la combaterea corupției, precum și o sursă de speranță pentru un viitor prosper al tinerei generații; întrucât sondajele de opinie arată un sprijin public considerabil pentru aderarea la UE în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei;

B.  întrucât statul de drept, libertatea mass-mediei, cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate reprezintă elemente esențiale ale procesului de extindere a UE;

C.  întrucât această țară candidează de zece ani la aderarea la UE și este considerată în continuare țara cea mai avansată în ceea ce privește alinierea la acquis;

D.  întrucât țările (potențial) candidate sunt evaluate pe baza propriilor merite și întrucât calendarul aderării este determinat de viteza și calitatea cu care acestea fac reformele necesare;

E.  întrucât Comisia, sprijinită de Parlamentul European, a solicitat în repetate rânduri deschiderea negocierilor de aderare, subliniind importanța negocierilor ca forță motrice esențială pentru adoptarea reformelor necesare;

F.  întrucât Consiliul a blocat trecerea la următoarea etapă a procesului de aderare a acestei țări din cauza diferendului nerezolvat cu Grecia privind numele țării; întrucât chestiunile bilaterale nu ar trebui folosite pentru a bloca procesul de aderare la UE, ci ar trebui abordate într-un spirit constructiv, cât mai curând posibil în cadrul procesului de aderare, ținând seama de principiile și valorile ONU și ale UE;

G.  întrucât există un consens între Comisie, Consiliu și Parlament cu privire la faptul că menținerea recomandării pozitive de a deschide negocierile de aderare cu această țară depinde de punerea în aplicare integrală a acordului politic din iunie-iulie 2015 și de înregistrarea unor progrese substanțiale în punerea în aplicare a priorităților de reformă urgente; întrucât punerea în aplicare cu succes a acordului politic ar crea un mediu în care există o perspectivă realistă privind aplicarea unei soluții negociate pentru diferendul cu Grecia legat de numele țării;

H.  întrucât mentalitatea politică de dezbinare, lipsa de compromis și întreruperea dialogului au luat forma unei crize politice care a dus la boicotarea parlamentului acestei țări de către principalul partid de opoziție și a subminat și mai mult încrederea în instituțiile publice; întrucât guvernul și opoziția poartă în comun răspunderea de a asigura un dialog și o cooperare politică sustenabile, esențiale pentru dezvoltarea democratică a țării, pentru urmărirea agendei europene și pentru binele comun al cetățenilor ei;

I.  întrucât această țară se confruntă cu provocări majore legate de interceptarea comunicațiilor, care au evidențiat lacune și probleme esențiale; întrucât criza politică recentă a demonstrat că nu există un sistem efectiv de control și echilibru în instituțiile macedonene, precum și că trebuie sporite transparența și responsabilitatea publică, inclusiv prin mecanisme adecvate de supraveghere a principalelor servicii și structuri interne;

J.  întrucât aplicarea integrală a acordului politic de liderii celor patru partide politice principale este esențială pentru stabilitatea țării; întrucât acest acord prevede, între altele, o ieșire din impasul politic, revenirea opoziției în parlament, realizarea unor reforme sistemice legate de statul de drept, consolidarea relațiilor de bună vecinătate, demisia guvernului în exercițiu și a prim-ministrului cu cel puțin 100 de zile înainte de alegerile parlamentare anticipate, înființarea funcției de procuror special și organizarea unor alegeri parlamentare anticipate libere și corecte;

K.  întrucât printre chestiunile critice apărute în procesul de reformă se numără influența politică în mass-media, sistemul judiciar și administrația publică, corupția și finalizarea examinării Acordului de la Ohrid;

L.  întrucât această țară se confruntă cu un flux de refugiați fără precedent care îi tranzitează teritoriul;

M.  întrucât, după mai mult de 10 ani, această țară și Grecia au început să desfășoare din nou vizite bilaterale la nivel de miniștri de externe,

1.  salută Acordul cvadrilateral din 2 iunie și 15 iulie 2015, facilitat de comisarul pentru extindere, trei deputați în Parlamentului European și mediatorul UE din această țară; îndeamnă partidele politice să-și asume responsabilitățile care le revin față de cetățeni și să asigure, fără întârziere, îndeplinirea integrală, constructivă și promptă a tuturor angajamentelor lor de o manieră sustenabilă și negociată, inclusiv a angajamentului asumat de acestea cu privire la consolidarea relațiilor de bună vecinătate, tot în scopul menținerii recomandării pozitive de a deschide negocierile de aderare la UE; le îndeamnă, totodată, să se implice constructiv în dialogul politic și să depună eforturi pentru a restabili încrederea publică în instituții, pentru a menține stabilitatea politică și pentru a accelera programul de reforme în vederea asigurării integrării euroatlantice și a unei perspective europene pentru această țară;

2.  ia act de faptul că o serie de obligații prevăzute în acordul din iunie-iulie 2015 au fost îndeplinite în conformitate cu termenele și obiectivele stabilite, dar regretă tendința de a întârzia unele angajamente, precum și unele regrese înregistrate cu privire la prioritățile de reformă urgente; subliniază aspectele din acord care se referă la reformele structurale și faptul că toate partidele trebuie să ia parte în mod constructiv și permanent la grupul de lucru creat de mediatorul UE și să se implice în soluționarea problemelor legate de punerea în aplicare a acordului, chiar și în timpul alegerilor; invită toate partidele să pună interesele țării mai presus de interesele de partid și insistă asupra faptului că este în continuare esențial să se încheie un acord între toate părțile pentru a realiza obiectivele din acordul din iunie-iulie 2015, ceea ce ar readuce această țară pe drumul către perspectiva euroatlantică; salută întoarcerea în parlament a principalului partid de opoziție, SDSM, la 1 septembrie 2015; salută numirea unui procuror special la 15 septembrie 2015, care urmează să conducă anchete independente și aprofundate; observă că modificările aduse noului cod electoral, legii privind înființarea comisiei de anchetă, legii privind achizițiile publice și legii privind structura noii comisii electorale de stat au fost adoptate cu întârziere;

3.  salută angajamentul asumat de liderii principalelor partide politice în cadrul acordului din 2 iunie 2015 privind consolidarea relațiilor de bună vecinătate ca element esențial pentru apropierea țării de Uniunea Europeană;

4.  remarcă faptul că, potrivit acordului din iunie-iulie 2015, noul guvern urma să depună jurământul la 15 ianuarie 2016, cu 100 de zile înainte de data convenită pentru desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate; ia act de votul parlamentului macedonean din 23 februarie 2016 privind stabilirea datei de 5 iunie 2016 pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate; regretă însă faptul că s-a ratat ocazia de a se ajunge la un consens între toate partidele; amintește că aceste alegeri vor fi, în sine, un test important pentru procesul democratic din această țară; insistă asupra faptului că toate partidele politice ar trebui să facă eforturi pentru a crea condițiile necesare organizării unor alegeri anticipate credibile și subliniază faptul că este extrem de important ca aceste alegeri să fie libere, corecte și să respecte pe deplin standardele internaționale și recomandările OSCE/ODIHR;

5.  subliniază necesitatea de a pregăti alegerile la cele mai înalte standarde internaționale, inclusiv de a asigura proceduri de alegeri libere și corecte și de a consolida libertatea mass-mediei; se arată îngrijorat din cauza ritmului lent al verificării listei alegătorilor și al reformei mass-media; subliniază că comisia electorală de stat trebuie să atingă capacitatea maximă pentru a-și desfășura activitatea și că toate partidele trebuie să convină asupra unei metodologii de verificare a listelor alegătorilor, stabilind un nivel de verificare pe teren pentru a asigura legitimitatea alegerilor; subliniază, în plus, că este important ca toți actorii politici să respecte rezultatele alegerilor și să ia parte în mod activ la activitățile parlamentare; menționează faptul că principalele forțe politice au o responsabilitate comună pentru procesul de pregătire a alegerilor; îndeamnă comunitatea internațională să asiste la alegeri în calitate de observatori;

6.  consideră că este important din punct de vedere strategic să se asigure un sprijin continuu pentru progresul Macedoniei către aderarea la UE; menționează că recomandarea de a deschide negocierile de aderare ar trebui să depindă de punerea în aplicare integrală a acordului politic din iunie-iulie 2015 și de înregistrarea unor progrese importante în punerea în aplicare a priorităților de reformă urgente; invită Consiliul să discute problema în cel mai scurt timp posibil după alegerile parlamentare anticipate, așa cum a indicat Comisia; subliniază că trebuie create premisele pentru organizarea unor alegeri democratice și corecte, între altele prin pregătirea unui registru al alegătorilor fiabil și prin asigurarea libertății mass-mediei; salută gradul ridicat de aliniere la acquis-ul legislativ și faptul că această țară a realizat unele progrese în ultimul an în aproximativ 25 de capitole din acquis, din cele 33;

7.  consideră că este esențial pentru procesul democratic ca procurorul special să fie pe deplin susținut pentru a-și îndeplini atribuțiile conferite și a-și menține autonomia totală și să i se pună la dispoziție toate resursele necesare pentru investigarea faptelor ilicite care rezultă din interceptări; solicită încetarea obstrucționării în instanță a trimiteri de probe către procurorul special, precum și sprijinirea modificării legii pentru a-i asigura acestuia o putere autonomă în ceea ce privește protecția martorilor în cazurile care intră în sfera sa de competențe;

8.  consideră că implementarea fără întârziere a priorităților urgente de reformă cu privire la reformele sistemice privind statul de drept și drepturile fundamentale este esențială pentru procesul democratic; invită Comisia să raporteze Parlamentului European și Consiliului cu privire la implementarea acordului politic și a priorităților urgente de reformă după alegerile parlamentare anticipate, precum și să prezinte o evaluare cu privire la desfășurarea alegerilor;

9.  subliniază rolul esențial pe care îl joacă parlamentul acestei țări în dezvoltarea democratică a țării și ca for de dialog și reprezentare politică; solicită ca atribuțiile sale legislative și de supraveghere să fie îmbunătățite și consolidate; solicită convocarea periodică a comisiilor parlamentare responsabile de investigarea interceptărilor comunicațiilor și de securitate și contrainformații și cere ca acestea să își desfășoare activitatea fără probleme; menționează că termenele-limită prevăzute în acordul politic cu privire la rapoartele ce trebuie elaborate de comisiile parlamentare nu au fost respectate; solicită finalizarea recomandării comisiei care realizează ancheta privind evenimentele ce au avut loc în parlament la 24 decembrie 2012; subliniază că pentru această comisie trebuie asigurat un acces liber la datele necesare, la declarațiile martorilor și la asistență tehnică și că parlamentul trebuie să asigure un control credibil al activității serviciilor de informații, inclusiv prin introducerea unor mecanisme de control și echilibru privind puterea executivă;

10.  își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul foarte slab de supraveghere și control intern și extern al serviciilor de informații; solicită consolidarea urgentă a rolului de supraveghere al instituțiilor competente asupra acestor servicii, precum și implementarea deplină a recomandărilor grupului de experți la nivel înalt privind problemele sistemice de încălcare a statului de drept prin interceptarea comunicațiilor, publicate în primăvara anului 2015;

11.  este îngrijorat de faptul că administrația publică macedoneană este în continuare sub influența politicului; îndeamnă guvernul să încurajeze profesionalismul, neutralitatea și independența la toate nivelurile și să asigure aplicarea integrală a principiilor responsabilității, transparenței și promovării prin merit; invită autoritățile competente să implementeze de o manieră sustenabilă Legea funcționarilor din administrație și Legea privind funcționarii publici, în deplină conformitate cu principiile transparenței, meritocrației și reprezentării egale, și să adopte o strategie solidă de reformă a administrației publice pentru perioada 2016-2020, care să cuprindă un plan de acțiune, precum și un program de reformă a administrării finanțelor publice;

12.  subliniază că trebuie să se consolideze capacitatea administrativă și să se elaboreze politici favorabile incluziunii și bazate pe date concrete pentru aplicarea eficientă a politicilor și a liniilor de responsabilitate; solicită elaborarea unui program de formare destinat personalului din administrația publică; îndeamnă Comisia să acorde asistență și să prezinte opțiuni în acest sens;

13.  sprijină planurile guvernului de a îmbunătăți accesibilitatea serviciilor publice, acordând prioritate dezvoltării serviciilor electronice; sugerează guvernului să identifice oportunități de înfrățire și să se inspire din bunele practici existente; constată că serviciile electronice ar reduce sarcina birocratică pentru stat, cetățeni și derularea de afaceri; în plus, mai consideră că serviciile electronice ar impulsiona performanța economică a țării și ar permite creșterea transparenței administrației publice și a serviciilor;

14.  observă cadrul juridic bine stabilit și măsurile anterioare adoptate pentru reformarea sistemului judiciar, dar regretă cazurile de justiție selectivă, în special prin aplicarea abuzivă a articolului 353 din Codul Penal; solicită încă o dată să se dea dovadă de voință politică pentru a depolitiza numirea și promovarea judecătorilor și procurorilor și a asigura profesionalismul și independența Consiliului Magistraturii; subliniază că instanțele administrative trebuie să funcționeze eficient, să aibă personal suficient și să fie independente și că trebuie suplimentate capacitățile Academiei pentru judecători și procurori; solicită să se pregătească, cu consultarea adecvată a părților interesate, o nouă Strategie de reformă judiciară pentru 2015-2020 un nou plan de acțiune;

15.  consideră că societatea civilă este bine organizată, dar rămâne preocupat de climatul dificil din jurul ei și de atacurile la care este supusă de politicieni și de mass-media publică; solicită autorităților să nu discrimineze organizațiile societății civile (OSC) pe criterii precum afilierea politică, opiniile religioase sau structura etnică; regretă cooperarea insuficientă cu organizațiile societății civile, la nivel central, dar și local, pentru elaborarea politicilor și a legilor; solicită autorităților să încurajeze participarea activă a organizațiilor societății civile la supravegherea întregului proces electoral; cere guvernului să recunoască beneficiile oferite de OSC prin consultarea acestora în cursul procesului de elaborare a legislației și politicii, să întocmească planul de acțiune pentru 2015-2017, să înființeze Consiliul de cooperare cu OSC-urile, să faciliteze dialogul necesar și să coopteze OSC-urile la elaborarea politicilor de o manieră periodică și structurată; constată cu îngrijorare ciocnirile violente dintre protestatari și poliție în timpul manifestărilor din mai 2015 și solicită guvernului să asigure respectarea deplină a libertății de întrunire;

16.  afirmă încă o dată că autoritățile și societatea civilă ar trebui să adopte măsuri adecvate de reconciliere istorică pentru a depăși dezbinarea dintre diferitele grupuri etnice și din interiorul acestora, incluzând aici cetățenii cu identitate bulgară;

17.  încurajează Macedonia să înființeze comisii mixte de experți cu țările vecine pe teme de istorie și educație și să nu folosească materiale educative care ar putea conține un limbaj insultător față de alte țări, cu scopul de a contribui la o interpretare obiectivă, bazată pe fapte, a istoriei, de a intensifica colaborarea academică și de a promova în rândul tinerilor atitudini pozitive față de vecinii lor;

18.  salută eforturile depuse până în prezent de autorități privind scoaterea arhivelor importante ale serviciului secret iugoslav din Serbia și le încurajează pe acestea să finalizeze acest proces, ceea ce ar putea reprezenta un pas important către ruperea de trecutul comunist și realizarea de progrese către consolidarea democratizării, asumării răspunderii și puterii instituționale;

19.  este în continuare preocupat de fenomenul foarte răspândit al corupției, în special în administrația de stat și locală, în achizițiile publice și în finanțarea partidelor politice; îndeamnă guvernul să combată corupția neselectiv, să ia măsuri concrete credibile pentru prevenirea și urmărirea penală a corupției la nivel înalt și să se asigure că toate autoritățile de ordine publică și de supraveghere au suficientă autonomie pentru a acționa independent; ia act de adoptarea în noiembrie 2015 a Legii privind protecția denunțătorilor de nereguli și îndeamnă autoritățile să asigure implementarea sa în conformitate cu standardele europene; încurajează organizațiile societății civile independente și mass-media să aducă la lumină cazurile de corupție și să sprijine investigațiile și studiile independente și imparțiale; subliniază necesitatea de a consolida independența poliției, a parchetului și a Comisiei de stat pentru prevenirea corupției și că trebuie mărite resursele umane și tehnice ale Ministerului de interne afectate combaterii corupției; cere o verificare mai strictă a potențialelor conflicte de interese și a bunurilor care le aparțin funcționarilor aleși și desemnați, prin crearea unui registru central al funcționarilor publici;

20.  salută faptul că poliția și parchetul au primit mai multe mijloace pentru combaterea criminalității organizate și că au fost luate măsuri, inclusiv operațiuni regionale/internaționale, pentru a preveni și combate traficul de ființe umane; salută cooperarea cu țările învecinate, cu statele membre ale UE și cu Eurojust la eliminarea mai multor rețele de criminalitate organizată; încurajează îmbunătățirea în continuare a cooperării între autoritățile de ordine publică, inclusiv din țările învecinate, și acordarea mai multor prerogative și resurse instanțelor și Agenției pentru gestionarea bunurilor confiscate; cere punerea în funcțiune a Centrului național de coordonare a luptei împotriva criminalității organizate și crearea unei tradiții de succes în materie de combatere a spălării de bani; felicită participarea țării la inițiativele regionale de combatere a traficului ilicit de arme de foc și explozive; cere intensificarea în continuare a cooperării în acest domeniu între Comisie, autoritățile macedonene și guvernele din regiune;

21.  remarcă contribuția importantă la eforturile regionale de combatere a radicalismului islamic; încurajează elaborarea unei strategii globale și a unui plan de acțiune vizând prevenirea și combaterea radicalizării, în strânsă cooperare cu comunitățile religioase și cu liderii acestora, precum și continuarea eforturilor de identificare, prevenire și dezmembrare a rețelelor de teroriști străini; afirmă încă o dată răspicat că guvernul trebuie să definească o strategie comună proactivă pentru politica externă, de securitate și de apărare, pe fondul actualelor amenințări teroriste;

22.  face un apel pentru finalizarea completă a investigațiilor privind evenimentele de la Kumanovo; salută declarațiile actorilor politici potrivit cărora evenimentele de la Kumanovo nu ar trebui să fie asociate cu relațiile interetnice;

23.  reamintește guvernului și partidelor politice că au responsabilitatea de a forma o cultură a șanselor egale și a toleranței; reiterează apelul de a alinia legislația privind combaterea discriminării la acquis-ul UE referitor la discriminarea pe motive de orientare sexuală și identitate de gen; observă că printre membrii noii Comisii pentru combaterea discriminării se află doar o femeie și că ei au fost aleși datorită afilierii politice la coaliția de guvernare, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea comisiei de a funcționa în mod imparțial și eficace; condamnă folosirea oricărei forme de violență împotriva comunității LGBTI și își reînnoiește apelul ca cei responsabili de asemenea acte de violență să fie aduși în fața justiției; subliniază necesitatea de a combate prejudecățile și discriminarea indiferent de motive împotriva romilor și de a le facilita accesul la integrare, la sistemul educațional și la piața forței de muncă; salută noua lege privind combaterea violenței domestice, dar observă că în textul legii nu sunt recunoscute toate formele de violență; îndeamnă autoritățile competente să ofere servicii de asistență pentru victimele violenței domestice și să aloce resurse bugetare suficiente pentru implementarea strategiei și a planului de acțiune pentru egalitatea de gen;

24.  reafirmă că Legea privind combaterea discriminării ar trebui modificată, pentru a fi aliniată la acquis în privința categoriilor de discriminare enumerate la articolul 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; condamnă discursul de incitare la ură împotriva grupurilor discriminate și solicită anchetarea și condamnarea promptă, imparțială și eficace a tuturor infracțiunilor motivate de ură și a atacurilor împotriva anumitor persoane din motive discriminatorii;

25.  salută, în acest context, „Declarația de la Pristina”, care cere guvernelor, organizațiilor internaționale, organizațiilor interguvernamentale și ale societății civile să aplice integral principiile nediscriminării și egalității în dezbaterile și acțiunile lor privind promovarea și respectarea drepturilor romilor și combaterea atitudinilor negative față de romi în Balcanii de Vest;

26.  constată progresele înregistrate în privința respectării drepturilor copilului; subliniază că trebuie îmbunătățită și monitorizată înscrierea în structuri de dezvoltare a copilului în primii ani de viață, în special a copiilor celor mai vulnerabili; subliniază importanța unei mai bune integrări a copiilor cu handicap prin intermediul serviciilor integrate; subliniază că trebuie colectate date defalcate și fiabile privind situația copiilor romi și că trebuie realizate modificări la nivelul legislației pentru a împiedica căsătoriile între copii; subliniază că este nevoie de o mai bună coordonare între specialiști pentru a preveni și a răspunde violenței împotriva copiilor;

27.  remarcă cu îngrijorare că coexistența interetnică este încă fragilă; face apel la toate partidele politice și la OSC să promoveze activ o societate multietnică și multireligioasă deschisă și tolerantă; subliniază necesitatea unei abordări mai proactive pentru a stimula coexistența și dialogul și a realiza coeziunea între diferitele comunități etnice, naționale și religioase; le reamintește liderilor guvernului, instituțiilor și partidelor angajamentul pe care și l-au luat de a aplica integral Acordul-cadru de la Ohrid (OFA) și de a finaliza reexaminarea acestuia, inclusiv recomandările politice; invită Comisia să raporteze Parlamentului și Consiliului cu privire la situația relațiilor interetnice din țară și la aplicarea OFA; solicită o mai bună coordonare între programul strategic de descentralizare pentru 2015-2020 și planul său de acțiune;

28.  reamintește că educația și formarea culturală pot ajuta la instaurarea toleranței și la promovarea reconcilierii între diferitele grupuri etnice; își reiterează recomandarea făcută în rezoluția precedentă privind educația integrată și cere guvernului și autorităților locale competente să asigure un proces deschis, transparent și incluziv pentru aplicarea efectivă a Strategiei pentru educația integrată, prin alocarea unor fonduri suficiente și cooptarea OSC în procesul de revizuire și implementare;

29.  solicită autorităților să se asigure că recomandările Avocatului Poporului și ale altor organisme consultative sunt respectate de toate organismele de stat, în deplină conformitate cu legea și cu principiul răspunderii, pentru aplicarea unor sancțiuni juridice eficiente pentru nerespectarea cererilor și a recomandărilor organismelor independente, precum și pentru a modifica Legea Avocatului Poporului astfel încât să respecte pe deplin principiile de la Paris definite de ONU privind statutul și funcționarea instituțiilor naționale pentru protejarea și promovarea drepturilor omului;

30.  reiterează importanța libertății și a independenței mass-mediei, care reprezintă una dintre valorile de bază ale UE și una dintre pietrele unghiulare ale democrației; deplânge deteriorarea și mai gravă a libertății de exprimare și a libertății mass-mediei; regretă, în acest context, faptul că în clasamentul alcătuit de Reporterii fără Frontiere, țara a căzut de pe locul 34, ocupat în 2009, pe locul 117, în 2015; este foarte preocupat de presiunea politică, discursurile incitatoare la ură, polarizarea continuă, absența independenței și pluralismului în mass-media, practica răspândită de interceptare ilegală a comunicărilor jurnaliștilor, cazurile de violență și amenințări la adresa jurnaliștilor și de intimidare și autocenzură, amestecul politic sistematic în politicile editoriale și standardele profesionale și etice reduse ale unor jurnaliști, precum și de lipsa unor reportaje echilibrate de investigație;

31.  îndeamnă să se ia măsuri pentru a spori libertatea mass-mediei; solicită tuturor partidelor să convină asupra unei reforme urgente a mass-mediei, care să asigure instituirea unui organism de reglementare independent, precum și o raportare obiectivă și profesionistă; îndeamnă guvernul să aplice în anunțurile serviciilor publice criterii transparente și obiective și să asigure aplicarea transparentă și nearbitrară a noii legi privind comunicațiile electronice și serviciile mass-media audiovizuale, inclusiv consolidarea independenței și a capacității de acțiune a organismului de reglementare a mass-mediei; solicită să se acorde competențe decizionale depline membrilor Consiliului de reglementare a serviciilor audiovizuale pentru a face numiri în cadrul acestui consiliu și în cadrul serviciului public de radiodifuziune în mod nepărtinitor și în urma consultării cu asociațiile de jurnaliști; solicită garantarea independenței editoriale și financiare a serviciului public de radiodifuziune, precum și a accesului deplin și egal la mass-media pentru toate partidele politice; solicită, în contextul viitoarelor alegeri, asigurarea unor condiții de concurență echitabile și în ceea ce privește mass-media;

32.  salută nivelul bun de pregătire pentru dezvoltarea unei economii de piață funcționale, inclusiv simplificarea cadrului de reglementare, care a continuat să îmbunătățească mediul general de afaceri; constată totuși că respectarea în prea mică măsură a statului de drept, sistemul judiciar ineficient, economia subterană extinsă și corupția sunt impedimente serioase pentru mediul de afaceri; subliniază că consolidarea în continuare a securității juridice pentru investitorii străini, precum și pentru societățile naționale, evitarea practicilor discriminatorii, consolidarea capacităților administrative și a agențiilor de reglementare și de supraveghere și îmbunătățirea calității reglementărilor, a statului de drept și a executării contractelor reprezintă în continuare provocări importante; solicită, în plus, revizuirea articolului 353 din Codul Penal privind abuzul de funcție și de putere în domeniul public, în conformitate cu acquis-ul UE și cu principiile unei economii de piață; încurajează eliminarea barierelor netarifare din calea comerțului; subliniază potențial deosebit și avantajul strategic al agriculturii și al turismului în dezvoltarea pe viitor a țării;

33.  este preocupat de nivelul ridicat al datoriei publice; solicită îmbunătățirea disciplinei fiscale și încurajează principiul echilibrului bugetar; solicită îmbunătățirea execuției bugetare și a transparenței;

34.  salută creșterea PIB-ului cu 3,9 % în termeni reali în primul trimestru din 2015, dar este preocupat de faptul că rata șomajului rămâne ridicată, situându-se la 27,4 %, și că participarea pe piața forței de muncă este foarte redusă, în special în rândul tinerilor și al femeilor; reamintește că ocuparea forței de muncă nu ar trebui să fie influențată de afilierea politică sau folosită ca modalitate de presiune și intimidare a cetățenilor în timpul campaniilor electorale, așa cum a evidențiat OSCE/ODIHR; îndeamnă guvernul să stabilească un dialog social funcțional, să aplice o politică de combatere a șomajului structural și de lungă durată, să promoveze cooperarea în materie de politici economice, să coreleze mai bine educația cu nevoile pieței muncii și să dezvolte o strategie bine orientată privind mai buna integrare a tinerilor și femeilor pe piața muncii; invită guvernul să acorde o atenție deosebită îmbunătățirii perspectivelor tinerilor;

35.  este preocupat de intensificarea exodului creierelor, în special în rândul tinerilor; constată provocările cu care se confruntă sistemul educațional al țării și subliniază necesitatea de a realiza o analiză cuprinzătoare în acest sens; recomandă o planificare strategică a reformelor viitoare și a modificărilor legislative prin implicarea mișcărilor studențești și a organizațiilor de studenți pentru a reduce exodul persoanelor cu studii superioare și al profesioniștilor; pe baza datelor și a analizei Eurostat și ale altor organizații internaționale, care indică tendințe importante de migrare, în special în rândul tinerilor, recomandă evaluarea strategiei naționale 2013-2020 pentru crearea de rețele, cooperare și reducerea exodului persoanelor cu studii superioare și al profesioniștilor, precum și punerea evidențelor și a statisticilor cu privire la aceste tendințe la dispoziția publicului;

36.  constată cu îngrijorare provocările cu care se confruntă sistemul educațional al țării și subliniază necesitatea de a realiza o analiză cuprinzătoare în acest sens; recomandă o planificare strategică a reformelor viitoare și a modificărilor legislative cu implicarea mișcărilor și a organizațiilor studențești relevante, pentru a le permite să își exercite pe deplin drepturile în cadrul acestui proces;

37.  îndeamnă Agenția pentru Tineret și Sport a țării să recunoască rolul și sprijinul Consiliului național al tineretului din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și să instituie un mecanism permanent de cooperare cu acesta; salută procesul de elaborare a unei strategii naționale privind tineretul pentru perioada 2016-2025 și subliniază necesitatea alocării de fonduri corespunzătoare pentru punerea sa în aplicare;

38.  salută planul de actualizare și de modernizare a anumitor părți din rețeaua feroviară și încurajează autoritățile macedonene să dezvolte și să îmbunătățească în continuare transporturile publice în cooperare cu țările învecinate;

39.  regretă că obiectivele în materie de energie nu au fost îndeplinite, în special cu privire la eficiența energetică și utilizarea surselor regenerabile de energie, și solicită adoptarea rapidă a planurilor de acțiune relevante;

40.  subliniază necesitatea de a realiza progrese în deschiderea pieței interne a energiei electrice și de a respecta pe deplin Tratatului de instituire a Comunității Energiei; subliniază necesitatea de a adopta planuri de acțiune naționale privind eficiența energetică și energia din surse regenerabile; este îngrijorat de nivelurile alarmante ale poluării aerului și îndeamnă guvernul să ia măsuri imediate pentru a reduce poluarea aerului, în special în zonele urbane;

41.  reiterează îngrijorarea sa cu privire la nivelurile ridicate ale poluării apei și aerului la nivel național; evidențiază faptul că sunt necesare eforturi semnificative în domeniul mediului și, în special, în ceea ce privește calitatea aerului;

42.  salută faptul că Agenția Alimentară și Veterinară a actualizat în continuare sistemele pentru controlul importurilor de animale vii și de produse de origine animală, îmbunătățind astfel controalele privind identificarea, înregistrarea și circulația animalelor; salută adoptarea unei legislații suplimentare privind circulația necomercială a animalelor de companie și aspectele zootehnice, precum și a unei noi legislații privind bunăstarea animalelor;

43.  este în continuare preocupat de capacitatea insuficientă de a programa și absorbi fondurile acordate în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA); îndeamnă guvernul să consolideze capacitatea administrativă și financiară pentru ca fondurile UE să fie obținute și folosite în mod corespunzător și în timp util; solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape proiectele finanțate de UE pentru a evita utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice în scopuri politice și în alte scopuri necuvenite;

44.  observă că această țară se confruntă cu un flux de migrație fără precedent, peste 500 000 de persoane tranzitând-o în 2015; recunoaște că aceasta a acționat ca un partener responsabil, făcând față acestui flux masiv de migranți și refugiați și instituind măsuri eficace de gestionare a frontierelor; cunoaște situația din ce în ce mai tensionată de la frontiera cu Grecia și invită autoritățile să continue colaborarea și coordinarea cu UE cu privire la chestiunile legate de migrație; încurajează accelerarea măsurilor legate de gestionarea frontierelor menite să combată migrația ilegală și traficul de persoane; constată sarcina economică generată de acest flux; solicită Comisiei să consolideze sprijinul acordat serviciilor de gestionare a frontierelor și să permită accesul la instrumentele și la programele relevante ale UE; solicită autorităților competente să evite și să se abțină de la orice acțiune, inclusiv de la orice act de violență și de folosire a forței, care ar putea fi discriminatoriu la adresa refugiaților și a migranților și ar putea să pună în pericol viața acestora; constată că toate tipurile de acțiuni relevante ar trebui să fie conforme cu valorile și principiile UE și că acestea ar trebui să respecte demnitatea ființelor umane și viața umană; încurajează autoritățile competente să consolideze, cu sprijinul UE, centrele de primire și de cazare, coordonarea regională, schimbul de informații și gestionarea eficace a frontierelor, să mărească capacitățile de aplicare a legii și să combată traficul de ființe umane; îndeamnă această țară să facă tot posibilul pentru a asigura centre pentru refugiați și migranți, să mențină condiții umane, să nu facă returnări violente și să asigure respectarea strictă a dreptului țării și a dreptului internațional privind refugiații și azilul; remarcă faptul că numărul total de cereri de azil nejustificate depuse în țările membre ale spațiului Schengen a scăzut; reamintește că trebuie să se acorde o atenție deosebită situației vulnerabile a copiilor refugiați și migranți, precum și minorilor neînsoțiți care călătoresc în interiorul țării, asigurându-le acestora servicii de bază și mobilizarea de asistenți sociali pentru a le oferi protecția adecvată;

45.  consideră că negocierile cu UE nu pot avea decât o influență pozitivă asupra eforturilor de soluționare a diferendelor bilaterale, generând totodată un impuls și mobilizare pentru reformele atât de necesare, în special în ceea ce privește statul de drept, independența sistemului judiciar și combaterea corupției, consolidarea coeziunii multietnice, precum și garantarea credibilității politicii de extindere a UE;

46.  salută acordul cu Grecia privind cele 11 măsuri de consolidare a încrederii, în principal în domeniul educației, al culturii, al energiei și al afacerilor interne; constată că cooperarea reprezintă cea mai bună măsură de consolidare a încrederii; salută, ca un semn pozitiv, consultările la nivel înalt dintre cei doi miniștri de externe din capitalele respective și crearea unui grup operativ comun care să supravegheze punerea în aplicare a măsurilor; invită ambele părți să valorifice rezultatele acestor reuniuni și să continue discuțiile constructive la un nivel politic înalt, inclusiv în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de consolidare a încrederii, în vederea intensificării cooperării bilaterale și a întăririi încrederii reciproce; încurajează ambele guverne să utilizeze acest impuls și să adopte măsuri concrete pentru a consolida în continuare încrederea reciprocă, inclusiv cu privire la problema numelui; invită Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant (VP/HR) și Comisia să sprijine spiritul de cooperare și să dezvolte noi inițiative pentru a depăși diferențele care persistă, în conformitate cu hotărârea Curții de Justiție Internaționale din 5 decembrie 2011, pentru a depune eforturi, în cooperare cu cele două țări și reprezentantul special al ONU, în vederea găsirii unei soluții reciproc acceptabile cu privire la problema numelui și să informeze Parlamentul cu privire la aceasta;

47.  subliniază importanța cooperării regionale și consideră că ea este un element esențial în procesul de aderare la UE, aducând stabilitate și prosperitate în regiune; salută rolul constructiv al țării în cooperarea regională și internațională și dorința sa de a participa la vizitele la nivel înalt cu țările învecinate, ca modalitate de încurajare a cooperării regionale; ia act de faptul că au rămas în continuare probleme nerezolvate în relațiile cu Bulgaria și reiterează importanța de a finaliza negocierile privind un tratat de prietenie, bună vecinătate și cooperare; își exprimă din nou îngrijorarea în ceea ce privește folosirea argumentelor istorice în cadrul actualei dezbateri cu țările învecinate și salută toate eforturile depuse în vederea sărbătoririi împreună cu statele membre ale UE învecinate a evenimentelor istorice comune; consideră că acest lucru ar putea contribui la o mai bună înțelegere a istoriei și la relații de bună vecinătate;

48.  salută participarea activă a țării la agenda conectivității celor șase state din Balcanii de Vest prin ratificarea acordului privind rețeaua regională de transport și prin sprijinirea altor angajamente asumate în cadrul Procesului de la Berlin; invită autoritățile competente să pună rapid în aplicare „măsurile neobligatorii” convenite în cadrul reuniunii la nivel înalt a Balcanilor de Vest de la Viena din 2015 (de exemplu, simplificarea/alinierea procedurilor de trecere a frontierei, reformele feroviare, sistemele de informații) înainte de următoarea reuniune la nivel înalt a Balcanilor de Vest din 2016 din Franța;

49.  invită guvernul să îmbunătățească alinierea globală la politica externă a UE, deoarece rata de aliniere a rămas scăzută (68 %); invită guvernul să respecte pozițiile comune ale UE privind integritatea Statutului de la Roma;

50.  solicită Comisiei și Consiliului să includă Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei în strategiile macroregionale ale UE pentru cooperarea în Europa de Sud-Est; felicită încheierea cu succes de către președinția Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei a Inițiativei Central Europene;

51.  consideră că apartenența Macedoniei la NATO ar putea contribui la asigurarea unui grad mai ridicat de securitate și de stabilitate politică în Europa de Sud-Est; speră ca negocierile de aderare să fie deschise în curând; amintește însă că procesele de aderare la UE și la NATO sunt independente unul față de celălalt;

52.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului acestei țări.

(1) JO L 84, 20.3.2004, p. 13.

Notă juridică - Politica de confidențialitate