Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2089(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0278/2015

Texte depuse :

A8-0278/2015

Dezbateri :

PV 11/04/2016 - 19
CRE 11/04/2016 - 19

Voturi :

PV 12/04/2016 - 5.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0105

Texte adoptate
PDF 436kWORD 128k
Marţi, 12 aprilie 2016 - Strasbourg
Îmbunătățirea legiferării în domeniul pieței unice
P8_TA(2016)0105A8-0278/2015

Rezoluţia Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la îmbunătățirea legiferării în domeniul pieței unice (2015/2089(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2014, intitulată „Analiza anuală a creșterii pentru 2015” (COM(2014)0902),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind guvernanța pieței unice(1) și răspunsul ulterior al Comisiei, adoptat la 8 mai 2013,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 iunie 2012, intitulată „O guvernanță mai bună pentru piața unică” (COM(2012)0259),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 18 iunie 2014, intitulată „Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) - Situația actuală și perspective” (COM(2014)0368),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 7 martie 2013, intitulată „Reglementarea inteligentă – luarea în considerare a nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii” (COM(2013)0122),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 26-27 iunie 2014,

–  având în vedere concluziile Consiliului Competitivitate privind reglementarea inteligentă din 4 decembrie 2014,

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2015 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2015(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la SOLVIT(3) și documentul ulterior al Comisiei, adoptat la 28 mai 2014,

–  având în vedere studiul de cercetare comandat de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor privind „o mai bună legiferare în domeniul pieței unice”,

–  având în vedere ediția din aprilie 2015 a Tabloului de bord online al pieței unice,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0278/2015),

A.  întrucât piața unică este un instrument-cheie pentru relansarea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în Uniune;

B.  întrucât, deși au trecut mai mult de 20 de ani de la instituirea sa oficială, cadrul referitor la piața unică este încă fragmentat, în primul rând din cauza faptului că statele membre nu au transpus integral sau nu au pus corect în aplicare legislația UE;

C.  întrucât este necesar să se consolideze guvernanța pieței unice prin abordarea întregului ciclu de elaborare a politicilor;

D.  întrucât viitoarea strategie privind piața internă ar trebui să urmărească o mai bună reglementare a pieței unice, trăgând învățăminte din experiențele trecutului în domeniile liberei circulații a bunurilor și serviciilor, pieței unice digitale, calificărilor profesionale și achizițiilor publice;

E.  întrucât strategia utilizată de Uniune pentru a îmbunătăți legiferarea în domeniul pieței interne ar trebui să aibă la bază noțiunea de responsabilitate comună;

F.  întrucât nu doar Comisia, Consiliul și Parlamentul au responsabilitatea de a asigura respectarea principiului subsidiarității, ci și parlamentele naționale și, după caz, regionale au un rol în acest sens; întrucât principiul subsidiarității presupune că politicile ar trebui hotărâte la cel mai potrivit nivel instituțional, fie acesta local, regional, național sau european;

G.  întrucât avem o piață unică pentru bunuri, dar nu și o piață unică pentru servicii;

H.  întrucât instrumentele specifice ar trebui consolidate, revizuite sau mai bine promovate pentru a aduce o contribuție pozitivă la crearea unui mediu de reglementare competitiv pentru întreprinderile noastre, sprijinind creșterea economică și crearea de locuri de muncă și crescând încrederea consumatorilor în legislația europeană;

I.  întrucât există un grad scăzut de informare și de sensibilizare atât în rândul cetățenilor, cât și în cel al întreprinderilor cu privire la diferitele servicii de asistență, precum Your Europe și SOLVIT;

J.  întrucât nu există indicatori și date suficiente pentru a măsura punerea eficientă în aplicare a legislației în diversele sectoare ale pieței unice;

K.  întrucât asemenea indicatori și date ar putea clarifica scopul și obiectivele legislației respective;

L.  întrucât ritmul inovațiilor digitale este mai rapid decât cel al măsurilor politice, agenda digitală fiind dictată de către antreprenori; întrucât este de o importanță vitală să se adopte norme care să reziste testului trecerii timpului și care să fie adaptate mediului digital de la bun început;

M.  întrucât transpunerea, implementarea și asigurarea respectării corespunzătoare a drepturilor consumatorilor și a legislației în acest domeniu sunt esențiale pentru a obține un nivel înalt de protecție a consumatorilor în Uniune;

N.  întrucât una dintre principalele priorități ale Summitului european din 2015 dedicat consumatorilor, un forum anual care reunește factori de decizie și părți interesate de prin rang la nivel european și internațional, a fost îmbunătățirea aplicării și a asigurării respectării legii,

I.Introducere și principii generale

1.  solicită Comisiei să țină cont de recomandările cuprinse în prezenta rezoluție la implementarea strategiei sale recente pentru piața internă;

2.  consideră că îmbunătățirea legiferării în domeniul pieței unice ar trebui să fie o prioritate pentru instituțiile UE și, în același timp, o responsabilitate comună a acestora; consideră că buna legiferare este în interesul cetățenilor și ar trebui să contribuie la stimularea competitivității, la crearea de locuri de muncă, la creșterea economică și la dezvoltarea IMM-urilor¸ asigurând, totodată, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, și trebuie să realizeze toate acestea într-un mod care să stimuleze economia europeană, și nu să împiedice dezvoltarea acesteia;

3.  consideră că pentru „o mai bună legiferare” trebuie avut în vedere întregul ciclu de elaborare a politicilor, acest lucru însemnând că toate elementele ciclului respectiv contribuie la asigurarea eficienței și a eficacității legislației; consideră, prin urmare, că ar trebui introduși indicatori specifici pentru a măsura succesul legislației încă din faza evaluării de impact inițiale, aceștia urmând a fi folosiți pe tot parcursul ciclului de elaborare a politicilor, inclusiv în faza de punere în aplicare a legislației, după ce intră în vigoare;

4.  reamintește, în acest context, importanța transparenței și accesibilității informațiilor; consideră regretabil faptul că, spre deosebire de documentele Parlamentului, care sunt accesibile publicului larg, documentele Consiliului sunt în continuare restricționate;

5.  consideră că elaborarea politicilor trebuie să plece de la principiul subsidiarității, pentru a sublinia „valoarea adăugată europeană” în guvernanța pieței unice;

6.  remarcă faptul că parlamentele nu reușesc întotdeauna să analizeze în detaliu aspectele legate de punerea în aplicare, coerența cu legislația actuală sau alte aspecte practice în termenele aferente mecanismului de subsidiaritate; consideră, prin urmare, că parlamentele ar trebui să joace un rol mai activ, în special în procesele de consultare;

7.  consideră că instituțiile ar trebui să coopereze pentru a asigura faptul că principiul proporționalității se reflectă în procesul de elaborare a legislației relevante; consideră, de asemenea, că acest proces ar trebui să urmărească simplitatea, transparența, coerența și respectarea drepturilor fundamentale;

8.  invită Comisia și Consiliul să reflecteze, împreună cu Parlamentul, asupra modalităților optime de a asigura continuitatea eforturilor de simplificare, întrucât eforturile în aceste domenii sunt benefice pentru consumatori și IMM-uri;

9.  consideră că legiferarea pieței unice ar trebui să țină cont de noile oportunități oferite de revoluția digitală și să fie compatibilă întru totul cu e-guvernarea;

10.  invită Comisia să consolideze rolul pieței unice ca pilon separat al procesului semestrului european, care ar trebui susținut printr-un raport anual privind integrarea pieței unice care să fie inclus în Analiza anuală a creșterii;

II.Instrumente pentru îmbunătățirea legiferării în domeniul pieței unice

Evaluarea de impact

11.  consideră că legislația privind piața unică ar trebui să aibă ca obiectiv mai buna funcționare a pieței unice, să fie dezvoltată în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și să contribuie la promovarea competitivității, a inovării, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă; consideră că evaluările de impact sunt un instrument important de informare a factorilor de decizie cu privire la modalitățile optime de concepere a legislației, astfel încât aceste obiective și obiectivele lor legate de piața unică să fie îndeplinite și cu privire la efectele posibile ale interacțiunii acesteia cu legislația actuală;

12.  consideră regretabil faptul că circa 40 % dintre proiectele de evaluări de impact examinate de Comitetul de evaluare a impactului în perioada 2010-2014 au fost considerate ca fiind de o calitate insuficientă și au fost trimise înapoi pentru corecturi;

13.  consideră că, pentru a putea fi utilizate în mod eficace, evaluările de impact ar trebui să fie realizate pe baza unor informații și a unor dovezi cuprinzătoare, obiective și complete și să includă toate opțiunile care au efecte semnificative sau sunt importante din punct de vedere politic; consideră că evaluările de impact trebuie să fie efectuate luând în calcul și evaluările ex post ale legislației actuale din același sector și să analizeze concordanța unei noi inițiative legislative cu celelalte politici și obiective generale ale Uniunii Europene;

14.  consideră regretabil faptul că evaluările de impact transmise Parlamentului cu rolul de a însoți proiecte de propuneri sunt în continuare considerate a fi deficitare, astfel cum subliniază, de exemplu, Unitatea de evaluare a impactului ex ante din cadrul Parlamentului în analiza sa privind evaluarea de impact ce însoțește propunerea referitoare la introducerea pe piață a echipamentelor radio;

15.  consideră că o analiză riguroasă a recomandărilor științifice ar trebui să facă parte din procesul de evaluare a impactului și, în special, această analiză ar trebui să fie integrată în raționamentul pe baza căruia sunt alese anumite opțiuni politice în etapele pregătitoare, sprijinind astfel procesul politic; consideră, de asemenea, că evaluările de impact trebuie să țină seama de ritmul inovațiilor și evoluțiilor digitale și de faptul că legislația trebuie să aibă un caracter neutru din punct de vedere tehnologic și să fie cât se poate de rezistentă la evoluțiile viitoare;

16.  subliniază faptul că nu se oferă nicio indicație clară în legătură cu necesitatea cuantificării potențialelor efecte ale propunerilor REFIT; subliniază necesitatea ca propunerile REFIT să aibă un caracter mai specific, prin cuantificarea potențialelor beneficii și reduceri de costuri ale fiecărei propuneri;

17.  subliniază că evaluarea de impact care însoțește o propunere ar trebui să fie completată de evaluări ale impactului modificărilor substanțiale adoptate de colegislatori; subliniază faptul că ar trebui stabilite norme clare și transparente, care să precizeze condițiile în care ar trebui efectuate astfel de evaluări de impact suplimentare; reamintește că Parlamentul a evaluat temeinic impactul potențial asupra IMM-urilor al unora dintre amendamentele la cele două directive privind achizițiile publice; îndeamnă, prin urmare, Consiliul – care nu a mai făcut nicio evaluare a impactului propriilor amendamente din 2007 – să se implice mai mult;

18.  consideră că responsabilitatea de a asigura respectarea principiului subsidiarității nu revine doar Comisiei, Consiliului și Parlamentului, parlamentele naționale având și ele un rol de jucat în acest sens;

19.  constată că studiul intitulat „Reglementarea inteligentă a pieței unice” comandat de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor sugerează că Parlamentul și Consiliul pot avea observații valoroase cu care să contribuie la evaluările de impact ale Comisiei; solicită Comisiei să examineze modalități prin care să coopteze Parlamentul și Consiliul în procesul de elaborare a evaluărilor de impact;

Procesul de consultare

20.  reamintește că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din TUE, tuturor instituțiilor UE li se cere să mențină un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative, societatea civilă și partenerii sociali;

21.  consideră că etapa de consultare ar trebui să cuprindă întotdeauna o secțiune „Digital prin concepție”, prin care Comisia să încerce să înțeleagă în profunzime necesitățile utilizatorilor și ce înseamnă „digital prin concepție” pentru conceperea serviciului respectiv;

22.  își reiterează poziția, potrivit căreia procesele de consultare ar trebui să fie deschise, transparente și favorabile incluziunii și ar trebui extinse pentru a include propunerile referitoare la proiectele de evaluări ale impactului prezentate de toate părțile interesate; consideră că un astfel de demers prezintă aceeași importanță și pentru legislația secundară, care are o influență semnificativă asupra punerii în aplicare a reglementărilor referitoare la piața unică și care, prin urmare, necesită o transparență sporită și un control mai atent; consideră că unul dintre domeniile în care consultarea regulată a părților interesate ar putea îmbunătăți punerea în aplicare a legislației secundare este Codul vamal al Uniunii;

23.  ia act de propunerile vizând consolidarea etapei de programare strategică din cadrul „Pachetului referitor la o mai bună legiferare”, de exemplu prin includerea evaluărilor de impact inițiale; consideră totuși că încă nu există o imagine de ansamblu cu privire la procesul de lucru al Comisiei; invită Comisia să elaboreze foi de parcurs care să evidențieze inițiativele politice din diverse sectoare și să faciliteze utilizarea acestora;

24.  consideră că aspectele semnalate de cetățeni și întreprinderi cu privire la diferitele servicii de asistență, precum Your Europe și SOLVIT, sunt extrem de importante pentru procesul legislativ, motiv pentru care solicită Comisiei să evalueze datele provenite de la serviciile respective și să le ia în considerare cu ocazia revizuirii legislației vizate;

25.  consideră că o consultare largă, temeinică și echilibrată este o componentă esențială a procesului legislativ; consideră că publicarea documentelor și a dovezilor utilizate și încurajarea participării efective a tuturor părților interesate la dezvoltarea politicii din acest domeniu reprezintă modalități importante de promovare a inovării și de consolidare a pieței unice, în special în ceea ce privește agenda privind piața unică digitală;

26.  subliniază faptul că întreprinderile mici de multe ori nu au timpul sau resursele necesare pentru a participa la consultări periodice; consideră că Comisia ar trebui să găsească modalități accesibile și inovatoare de a se adresa IMM-urilor și noilor întreprinderi;

27.  consideră că ar trebui să se adopte o abordare holistică în ceea ce privește consultarea părților implicate, care ar trebui să constituie mai degrabă un proces continuu în cadrul întregului ciclu legislativ, și nu un exercițiu ocazional; își reiterează, în acest sens, solicitarea adresată Comisiei de a analiza posibilitatea instituirii unui Forum european al părților interesate pentru îmbunătățirea reglementării și reducerea birocrației;

28.  subliniază faptul că aceste consultări ale părților interesate ar trebui să fie cât se poate de favorabile incluziunii, implicând, îndeosebi, IMM-urile, micro-întreprinderile și organizațiile societății civile;

29.  consideră că, prin asigurarea posibilității de a realiza consultări publice în toate limbile oficiale, precum și prin îmbunătățirea accesibilității și a inteligibilității acestora, se poate asigura cea mai mare participare corespunzătoare și un acces mai transparent la procesul de consultare;

Punerea în aplicare

30.  consideră că punerea în aplicare integrală și corectă a legislației privind piața unică este esențială și că indicatorii clari, cuprinzători și multidimensionali au o contribuție importantă pentru ca avantajele oferite de piața unică să fie valorificate pe deplin; își exprimă preocuparea cu privire la faptul că obiectivele stabilite în ceea ce privește punerea în aplicare a reglementărilor nu sunt întotdeauna îndeplinite; solicită în special ca directiva privind serviciile să fie pusă în aplicare pe deplin și în mod corect; reamintește gradul mare de eterogenitate existent în continuare între diferite state membre și sectoare;

31.  consideră că, dat fiind că Comisia urmărește să își reducă producția legislativă, acest lucru va permite să se pună un accent mai mare pe inițiativele de politică, timpul suplimentar putând fi dedicat unei analize mai aprofundate, ceea ce poate fi util pentru creșterea implicării părților interesate;

32.  subliniază că tabelele de corespondență sunt importante pentru a monitoriza punerea în aplicare corectă; invită statele membre să elaboreze și să publice propriile lor tabele de corespondență;

33.  regretă că, în ciuda obiectivului de 0,5 % propus de Comisie în Actul privind piața unică, unele state membre se află în continuare în urmă; subliniază că nu numai obiectivele oficiale privind transpunerea și punerea în aplicare au un rol important, ci și calitatea transpunerii, modul concret de punere în aplicare a legislației pe plan local și problemele sau provocările pe care acestea le pot reprezenta în plan real pentru părțile interesate implicate;

34.  consideră că, pentru a putea profita de avantajele oferite de o piață unică pe deplin funcțională, Comisia și parlamentele ar trebui să colaboreze pentru a valorifica cele mai bune practici și experiențele câștigate în urma punerii în aplicare a legislației UE, pentru a asigura faptul că scopurile și obiectivele unei legislații specifice nu sunt pierdute ca urmare a unei puneri în aplicare deficitare sau inconsecvente la nivelul statelor membre;

35.  subliniază că ar trebui să existe mai multă claritate cu privire la suprareglementare și că este nevoie de măsuri mai puternice pentru a identifica situațiile în care aceasta apare și care implică provocări și costuri suplimentare pentru cetățenii și întreprinderile care doresc să înțeleagă și să aplice legile care sunt adoptate la nivelul UE; invită statele membre să clarifice și să identifice în documentele de punere în aplicare părțile care reprezintă rezultatul legislației UE și cele care reprezintă rezultatul cerințelor naționale; amintește că statele membre au posibilitatea de a aplica standarde mai stricte în cazurile în care legislația UE prevede numai o armonizare minimă;

Monitorizarea și soluționarea problemelor

36.  invită Comisia să își continue eforturile și să actualizeze periodic orientările privind reglementările; solicită, îndeosebi, actualizarea rapidă, în strânsă colaborare cu Parlamentul, a Normelor din 2009 de punere în aplicare a Directivei 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale pentru a se asigura faptul că aceasta este adaptată erei digitale; regretă faptul că calitatea serviciilor diferă foarte mult în rândul statelor membre atât din cauză că nu i se acordă prioritate, cât și din cauza lipsei de resurse; solicită, prin urmare, crearea unui cadru de guvernanță consolidat la nivelul UE pentru a îmbunătăți funcționarea acestor instrumente și servicii;

37.  consideră că soluționarea alternativă a litigiilor (SAL) și soluționarea online a litigiilor (SOL) sunt instrumente esențiale pentru îmbunătățirea pieței unice pentru bunuri și servicii; subliniază faptul că acestea vor permite consumatorilor și comercianților să-și soluționeze litigiile în mod simplu și rentabil, fără a apela la instanță; încurajează Comisia și statele membre să sensibilizeze părțile cu privire la aceste instrumente importante;

38.  subliniază că ghișeele unice de asistență în rezolvarea conflictelor, de tipul SOLVIT, ECC-Net sau FIN-Net, sunt servicii care permit o mai bună funcționare a pieței interne; solicită Comisiei să aloce resurse pentru a promova aceste instrumente și a obține o complementaritate între ele;

39.  salută proiectele SOLVIT și EU Pilot, care sunt concepute astfel încât Comisia să nu trebuiască să inițieze împotriva statelor membre o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor; consideră, cu toate acestea, că serviciile oferite de EU Pilot ar trebui îmbunătățite în ceea ce privește timpul de reacție după primirea alertelor;

40.  consideră că sistemul de informare al pieței interne (IMI) ar trebui extins în continuare prin adăugarea altor instrumente aferente pieței unice pentru ca acesta să poată deveni un nod informațional central; subliniază faptul că acest lucru ar fi conform cu principiul „doar o singură dată”, în concordanță cu inițiativele recente ale Comisiei;

41.  consideră că platformele digitale, cum ar fi ghișeele unice, IMI și ISA 2, sunt importante pentru a îmbunătăți funcționarea pieței unice prin facilitarea schimbului transfrontalier de informații între autoritățile din statele membre;

42.  este preocupat de nivelul scăzut de informare a cetățenilor europeni în legătură cu serviciile disponibile, precum Your Europe, Your Europe Advice, European Employment Service, rețeaua CPC, ghișeele unice, SOLVIT, SAL și SOL;

43.  consideră că servicii precum Your Europe, Europa ta - Consiliere, serviciile europene pentru ocuparea forței de muncă, rețeaua CPC, ghișeele unice, SOLVIT, SOLVIT plus, SAL și SOL reprezintă o alternativă utilă și accesibilă din punctul de vedere al costurilor; remarcă faptul că numai 4 % dintre consumatori și societăți știu că există aceste instrumente și că, în prezent, gradul de utilizare a acestor servicii este foarte redus; invită Comisia și statele membre, pentru a soluționa această problemă, să susțină o mai bună sensibilizare a publicului în legătură cu aceste instrumente, analizând, totodată, în ce măsură rezultatele și soluțiile furnizate de aceste instrumente sunt adecvate pentru utilizatori; invită, de asemenea, Comisia să ia măsuri pentru a îmbunătăți cooperarea dintre diferitele servicii de asistență, precum Your Europe și SOLVIT, pentru a crește gradul de satisfacție a utilizatorilor;

44.  solicită Comisiei să efectueze o analiză aprofundată a interacțiunii acestor servicii și să examineze posibilitate de a le înlocui cu un punct unic de contact pentru consumatori care ar urma să-i ghideze, după caz, către alte instrumente;

45.  consideră că această analiză ar trebui să asigure o mai bună definiție a acestor servicii pentru a obține o mai bună separare a activităților și a evita astfel suprapunerile;

46.  invită Comisia să elaboreze o strategie de comunicare și formare pentru a asigura o mai bună cunoaștere a serviciilor de asistență de către cetățeni și întreprinderile de toate dimensiunile; recomandă, în acest context, crearea unui portal unic pentru accesarea tuturor serviciilor de asistență;

47.  consideră că viitoarea revizuire a Regulamentului privind cooperarea în materie de protecție a consumatorilor (CPC) ar trebui să ia în calcul pe deplin necesitatea de a îmbunătăți fluxul de informații dintre diferitele instrumente aferente pieței unice;

48.  subliniază rolul important al instrumentului de monitorizare „EU sweeps” al Comisiei, în special în contextul intenției de a beneficia de o piață unică digitală funcțională;

49.  recunoaște rolul pozitiv al acțiunilor „EU sweeps”, lansate de Comisie pentru a consolida aplicarea normelor în cadrul tuturor acțiunilor de control coordonate în mediul online; consideră că „EU sweeps” s-ar putea extinde, de asemenea, la sectorul offline;

50.  ia act cu preocupare de faptul că, potrivit rapoartelor Your Europe, există domenii în legătură cu care se primesc constant solicitări de la cetățenii care încearcă să își exercite drepturile, cum ar fi comerțul electronic și recunoașterea calificărilor; consideră că Comisia ar trebui să adopte o poziție adecvată în această privință, în cooperare cu autoritățile regionale și locale, pentru a promova o mai bună înțelegere a acestor drepturi;

51.  consideră că, pe lângă datele seci referitoare la transpunerea sau netranspunerea formală a directivelor, ar fi util și să se efectueze o evaluare atât calitativă, cât și cantitativă a punerii în aplicare, pentru a putea înțelege pe deplin modalitatea în care legislația din domeniul pieței unice funcționează în plan real pentru consumatori și întreprinderi;

52.  invită Comisia să analizeze dacă s-ar putea institui un „sistem de avertizare rapidă”, care să semnaleze situațiile în care există probleme în ceea ce privește punerea în aplicare sau implementarea legislației UE;

53.  consideră că o analiză sistematică a piețelor de consum la nivelul UE ar identifica cu mai multă promptitudine tendințele și amenințările emergente la adresa consumatorilor și a întreprinderilor; subliniază, în acest context, rolul pozitiv al tuturor părților implicate, inclusiv al asociațiilor de consumatori;

54.  invită Comisia să evalueze performanțele Punctelor de contact privind produsele prevăzute în Regulamentul din 2009 privind recunoașterea reciprocă și în Regulamentul din 2010 privind produsele pentru construcții;

Asigurarea respectării legislației și supravegherea pieței

55.  subliniază necesitatea unei colaborări mai strânse între instrumentele de guvernare a pieței unice care primesc reclamații privind încălcarea legislației UE de către un comerciant și organismele naționale responsabile cu aplicarea legii prin intermediul unor proceduri formale și al îmbunătățirii schimbului de date;

56.  invită Comisia să evalueze cu seriozitate consecvența și eficacitatea punerii în aplicare și, în cele din urmă, a acțiunilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, în special a celor care vizează legislația privind piața unică;

57.  regretă faptul că accesul Parlamentului la informațiile relevante referitoare la procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și la procedurile ce le preced este limitat și solicită mai multă transparență în acest domeniu, cu respectarea deplină a normelor în materie de confidențialitate;

58.  îndeamnă Comisia să declanșeze mai rapid și în timp util proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cazurile în care există dovezi că legislația nu a fost pusă în aplicare și atunci când eforturile rezonabile de a rezolva problemele cu ajutorul unor instrumente precum medierea, sub forma SAL, SOL, EU Pilot, SOLVIT sau a altor mecanisme care preced procedurile respective au eșuat; subliniază faptul că statele membre au o responsabilitate egală de a asigura punerea în aplicare a legislației UE și că ar trebui să asigure aplicarea efectivă și eficientă a legislației pentru a proteja interesele consumatorilor și a crea condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din întreaga Europă;

59.  se angajează să-și exercite rolul în privința asigurării punerii în aplicare a legislației UE, printre altele examinând punerea în aplicare a legislației și monitorizând acțiunile Comisiei, mai ales prin participarea la întocmirea de către Comisie a unor rapoarte anuale, sau cel puțin mai detaliate, cu privire la programele sale de lucru vizând în mod special asigurarea punerii în aplicare a legislației;

60.  subliniază faptul că, în rezoluția sa din 4 februarie 2014 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale(4), Parlamentul a solicitat Comisiei să compileze și să analizeze datele privind sancțiunile aplicate de către statele membre, precum și privind eficiența sistemelor de asigurare a aplicării legislației, în special în ceea ce privește complexitatea și durata procedurilor de aplicare; a solicitat în repetate rânduri Comisiei să prezinte Parlamentului rezultatele acestor analize;

61.  consideră că instrumentele de supraveghere a pieței ar trebui utilizate împreună cu instrumentele aferente pieței unice pentru o mai bună asigurare a aplicării legislației UE;

62.  subliniază, în acest context, faptul că autoritățile naționale nu folosesc întotdeauna corect Sistemul de informare și comunicare privind supravegherea pieței (ICSMS) sau nu adoptă la timp măsurile care se impun; subliniază mai ales necesitatea de a îmbunătăți transmiterea dosarelor de la o autoritate publică la alta;

63.  este preocupat de faptul că, potrivit unei analize prin sondaj efectuate de Comisie în 2014, 60 % din investigațiile finalizate privind produsele nu au raportat țara de origine, 32 % dintre investigațiile privind produsele de tip mașini-unelte nu au fost însoțite de o clasificare a riscului și în 5 % din cazuri nu s-a făcut referire la regulamentul/directiva UE încălcat(ă); solicită Consiliului și statelor membre să se ocupe serios de această problemă și să informeze Parlamentul în legătură cu acțiunile corective întreprinse;

Evaluarea ex post și revizuirea

64.  salută ideea revizuirii periodice și introducerea analizei sectoriale în cadrul programului REFIT, al cărui obiectiv suprem ar trebui să fie creșterea calității și simplificarea legislației UE, făcând-o mai receptivă la nevoile cetățenilor și întreprinderilor și acordând o atenție specială micro-întreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii;

65.  consideră însă că ar trebui să se analizeze mai bine măsura în care acțiunile legislative întreprinse până în prezent au contribuit efectiv la îndeplinirea acestui obiectiv și în care acestea sunt în continuare necesare; subliniază, de asemenea, importanța transparenței în cadrul procesului REFIT; este de părere, în acest context, că un obiectiv permanent vizând reducerea sarcinii administrative și normative poate contribui în mod pozitiv la asigurarea îndeplinirii obiectivelor în cel mai eficient mod cu putință și cu cele mai reduse costuri posibile pentru cetățeni și întreprinderi;

66.  observă că costul cumulativ al reglementării se constituie adeseori într-o barieră în calea participanților pe piața unică, în special pentru IMM-uri; salută, prin urmare, angajamentul Comisiei de a examina această chestiune; subliniază că orice astfel de analiză ar trebui să vizeze îndepărtarea barierelor din calea accesului pe piață și asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru toate părțile;

67.  invită Comisia să îmbunătățească modul în care înțelege factorii care influențează atingerea obiectivelor de politică, cum ar fi impactul politicilor complementare sau contradictorii adoptate la nivelul UE sau la nivel național, dar și impactul și costul determinate de neluarea de măsuri, pentru a îmbunătăți procesul de elaborare a politicilor și a contribui, în cele din urmă, la o reglementare îmbunătățită a pieței unice;

68.  consideră că la clauzele de caducitate sau de revizuire aprofundată se poate apela în mod excepțional, în special pentru fenomene cu caracter temporar, instituțiile asumându-și angajamentul de a actualiza și menține legislația doar dacă este necesar; consideră că sunt necesare garanții pentru a asigura faptul că legislația esențială nu expiră;

III.Concluzie

69.  subliniază că îmbunătățirea reglementării pieței unice nu înseamnă eliminarea tuturor normelor sau scăderea nivelului de ambiție al reglementării, de exemplu în domeniul protecției mediului, al siguranței, al securității, al protecției consumatorilor și al standardelor sociale, ci, mai degrabă, eliminarea reglementărilor inutile, a birocrației și a efectelor negative, îndeplinind, totodată, obiectivele de politică și asigurând un mediu normativ competitiv care să sprijine ocuparea forței de muncă și întreprinderile din Europa;

70.  subliniază că o piață unică care nu încarcă excesiv și nu împiedică producția, inovația și comerțul este o un instrument care va aduce locurile de muncă și creșterea înapoi în Europa, în condițiile în care acestea au fost anterior localizate în afara ei;

71.  subliniază, prin urmare, că o responsabilitate comună pentru îmbunătățirea legislației din domeniul pieței unice va duce la obținerea unor beneficii comune: o piață unică puternică și dinamică, care va contribui la creșterea economică pe termen lung a Europei și, prin urmare, la prosperitatea cetățenilor acesteia;

o
o   o

72.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, Consiliului European și parlamentelor și guvernelor statelor membre.

(1) JO C 24, 22.1.2016, p. 75.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2015)0069.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2014)0164.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2014)0063.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate