Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus +”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE(1),

–  având în vedere Decizia nr. 1093/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind Anul European al Cetățenilor (2013)(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020(3),

–  având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții(4),

–  având în vedere Declarația privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație (Declarația de la Paris), în urma reuniunii informale a miniștrilor educației din Uniunea Europeană, din 17 martie 2015,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”)(5),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 august 2015, intitulată „Proiect de raport comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET2020)” (COM(2015)0408),

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 14 septembrie 2015 privind adoptarea programului de lucru anual pe 2016 pentru punerea în aplicare a acțiunii Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport (C(2015)6151),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 28 și 29 noiembrie 2011 privind un criteriu de referință pentru mobilitatea în scop educațional(6),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 septembrie 2015, intitulată „Proiect de raport comun 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului reînnoit pentru cooperare europeană în domeniul tineretului (2010-2018)” (COM(2015)0429),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 aprilie 2009 intitulată „O strategie a UE pentru tineret: investiție și mobilizare - O metodă deschisă de coordonare reînnoită pentru abordarea provocărilor și oportunităților tineretului” (COM(2009)0200),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018)(7),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale(8),

–  având în vedere rezoluția sa din 15 mai 1992 referitoare la politica în domeniul educației și formării în perspectiva anului 1993(9),

–  având în vedere rezoluția sa din 26 septembrie 2006 referitoare la inițiativele de completare a programelor școlare prin intermediul unor măsuri de sprijin adecvate în vederea includerii dimensiunii europene(10),

–  având în vedere rezoluția sa din 23 septembrie 2008 referitoare la îmbunătățirea calității formării profesorilor(11),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0021/2016),

A.  întrucât educația este un drept fundamental al omului și un bun public care ar trebui să fie accesibil tuturor în egală măsură;

B.  întrucât rolul principal al educației este de a forma cetățeni perfect conștienți de rolul lor și, de aceea, aceasta depășește sfera obiectivelor economice ale strategiilor UE și a celor naționale;

C.  întrucât printre obiectivele educației se numără pregătirea persoanelor pentru viață și o cetățenie activă în societăți din ce în ce mai complexe, exigente, multiculturale și integrate;

D.  întrucât, potrivit unui sondaj de opinie Eurobarometru din 2014, 44 % dintre cetățenii Uniunii Europene consideră că au cunoștințe limitate cu privire la modul de funcționare al UE și 52% dintre europeni consideră că părerea lor nu este luată în considerare în UE(12);

E.  întrucât numai 42,61 % dintre cetățenii UE și doar 27,8 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au votat la ultimele alegeri pentru Parlamentul European, acesta fiind cel mai scăzut nivel de participare la vot din 1979(13);

F.  întrucât o cunoaștere insuficientă a UE și o înțelegere deficitară a plus-valorii sale concrete pot contribui la percepția unui deficit democratic și la un euroscepticism larg răspândit în statele membre și în țările candidate; întrucât trebuie rezolvată problema deficitului democratic pentru a reduce distanța tot mai mare dintre vocea cetățenilor europeni și instituțiile UE;

G.  întrucât, potrivit Eurobarometrului special 437 din 2015, o mare majoritate a europenilor este de acord cu ideea că în lecțiile și materialele școlare ar trebui introduse informații despre diversitatea religiilor și convingerilor, originilor etnice, orientărilor sexuale și identităților de gen(14);

H.  întrucât creșterea gradului de conștientizare cu privire la avantajele politicilor europene, precum libera circulație a persoanelor și a serviciilor în cadrul Uniunii și programele de mobilitate ale UE, pot contribui la crearea unui sentiment de apartenență la UE și a unui spirit comunitar, precum și la acceptarea societăților multiculturale și multinaționale;

I.  întrucât reușita sistemelor educative și a programelor de învățământ, alături de creșterea influenței și gradului de participare a europenilor la procesele de decizie politică ale UE ar putea trezi un interes mai mare pentru afacerile Uniunii și un sentiment de înțelegere și apartenență, contribuind totodată la aplanarea segregării sociale și culturale și a sentimentului de privațiune;

J.  întrucât majoritatea statelor membre au integrat cunoașterea UE în programele lor de învățământ și în programele de formare a profesorilor; întrucât există încă disparități între statele membre, dar și în interiorul acestora;

K.  întrucât, deși în unele state membre subiectele legate de UE sunt predate la mai multe niveluri de educație și în diverse materii ale învățământului obligatoriu, de regulă ele reprezintă o parte redusă a programei pe care profesorii trebuie să o respecte;

L.  întrucât cunoștințele și competențele cadrelor didactice și ale personalului din învățământ legate de temele UE trebuie ameliorate și actualizate printr-o formare inițială și continuă și întrucât, în această privință, instituțiile de învățământ și profesorii au nevoie de o asistență eficace, adaptată la nevoile lor specifice și relevantă pentru acestea;

M.  întrucât potrivit studiului „Learning Europe at school” („Cunoașterea Europei în școală”), efectuat de firma privată de consultanță ICF GHK pentru DG Educație și cultură(15), formarea profesorilor în chestiunile legate de UE este asigurată în primul rând de instituții și asociații care nu fac parte din sistemul de învățământ superior;

N.  întrucât studiul de impact al programului Erasmus prezentat de Comisie în 2014 demonstrează efectele pozitive ale mobilității educaționale și ale internaționalizării studiilor nu numai asupra CV-ului și șanselor de angajare, ci și în privința cunoașterii Europei, a creării unui sentiment de cetățenie europeană, a unei atitudini favorabile față de Europa și a participării la vot la alegerile europene;

O dimensiune europeană în educație

1.  subliniază importanța din ce în ce mai mare a unei dimensiuni europene în educație, în diferitele sale materii, niveluri și forme, accentuând totodată necesitatea unei înțelegeri mai ample și mai profunde a conceptului, care să țină seama de caracterul său complex, dinamic și pluristratificat, a cărei componentă esențială este dobândirea cunoștințelor despre UE în școală;

2.  subliniază faptul că introducerea unei dimensiuni UE în învățământ este esențială pentru a ajuta cetățenii să înțeleagă mai bine Uniunea și să restabilească conexiunea cu aceasta, precum și pentru a accentua rolul valorilor consacrate la articolul 2 din TUE și a maximiza poziția Uniunii într-o lume interdependentă;

3.  subliniază necesitatea înțelegerii și a promovării atașamentului față de valorile fundamentale ale Uniunii Europene; atrage atenția asupra faptului că cunoașterea și înțelegerea istoriei și valorilor comune ale UE și statelor sale membre reprezintă un element esențial pentru înțelegerea reciprocă, conviețuirea pașnică, toleranță și solidaritate, precum și pentru înțelegerea principiilor fundamentale ale Uniunii Europene;

4.  subliniază faptul că UE ar trebui să fie mai vizibilă și mai bine integrată în materialele didactice și în activitățile extrașcolare, având în vedere impactul său asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor; consideră că un conținut legat explicit de UE poate aduce o contribuție valoroasă în programele școlare, precum și la dezvoltarea și evoluția cursanților;

5.  subliniază necesitatea utilizării unor metode de predare active și participative adaptate la vârsta, nivelul, nevoile și interesele cursanților, precum și necesitatea valorificării depline a posibilităților oferite de tehnologiile informației și comunicațiilor și de media, inclusiv de media sociale;

6.  subliniază faptul că o dimensiune UE în educație ar permite elevilor nu numai să dobândească cunoștințe și un sentiment al apartenenței și cetățeniei europene, ci și să se implice într-o reflecție critică asupra UE, printre altele prin învățarea despre valorile fundamentale ale UE, bazate pe statul de drept și pe respectarea drepturilor omului, despre guvernanța UE și procesele sale decizionale, precum și despre modul în care acestea influențează statele membre unde trăiesc și propria lor participare democratică; încurajează utilizarea jocurilor de rol din cadrul Parlamentului European al Tinerilor, care îi ajută pe copii și pe studenți să înțeleagă procesele europene și care contribuie la creșterea nivelului lor de conștientizare cu privire la aspectele europene;

7.  atrage atenția asupra faptului că UE a fost modelată de statele sale membre, cu istoriile și culturile lor unice, și că dezvoltarea Uniunii rămâne strâns legată de acestea; subliniază totodată contribuția diferitelor culturi la patrimoniul și la societățile europene;

8.  ia act de faptul că impactul UE asupra statelor membre este semnificativ și că studierea UE la școală ar trebui să reflecte atât rolul statelor membre în dezvoltarea UE, cât și influența UE asupra evoluțiilor de la nivel național;

9.  subliniază faptul că statele membre și UE trebuie să fie primele care dau un exemplu tuturor actorilor implicați în predarea și cunoașterea UE în școală, practicând valorile europene fundamentale ale incluziunii sociale și solidarității europene și internaționale;

10.  reamintește necesitatea de a asigura, consolida și extinde oportunitățile de dezvoltare profesională inițială și continuă a profesorilor și educatorilor și de a le oferi susținerea și resursele adecvate pentru a le permite să integreze o dimensiune a UE în învățământ, în special în ceea ce privește educația istorică și civică, precum și să aplice strategii axate pe elevi și să-și adapteze metodele de predare la nevoile elevilor;

11.  subliniază necesitatea de a promova și încuraja competențele multilingve și interculturale ale cadrelor didactice, oportunitățile de mobilitate, învățarea inter pares și schimbul de bune practici, de exemplu prin organizarea unor seminarii la nivel european;

12.  subliniază rolul universităților în pregătirea și formarea unor profesori și educatori înalt calificați și cu o motivație puternică; solicită încurajarea și susținerea măsurilor luate de statele membre în efortul lor de a oferi posibilități de cursuri de calificare specializate în cadrul universităților, care să fie deschise și accesibile studenților înscriși, dar și profesorilor și educatorilor implicați;

13.  subliniază importanța și potențialul unei abordări europene în predarea istoriei, ținând totodată seama de competențele statelor membre în acest domeniu, întrucât anumite evenimente istorice au avut un rol decisiv în nașterea idealurilor și valorilor europene; solicită Comisiei și statelor membre să susțină societățile de istorie și centrele de cercetare istorică, pentru a pune în valoare contribuția lor științifică în domeniul istoriei europene și rolul lor în actualizarea cunoștințelor profesorilor din școli;

14.  recomandă Casei Istoriei Europene să creeze programe, instrumente și activități specifice pentru cursanții și cadrele didactice de la toate nivelurile de învățământ, care să prezinte o narațiune convingătoare a integrării europene și a valorilor sale fundamentale

15.  solicită reînnoirea și consolidarea de urgență a cetățeniei UE și a educației civice în toate statele membre, actuale și viitoare, pentru a oferi elevilor, în funcție de vârstă, cunoștințele, valorile, abilitățile și competențele relevante, făcându-i capabili să gândească critic și să-și formeze o opinie echilibrată și în cunoștință de cauză, să-și exercite drepturile și responsabilitățile democratice, printre care dreptul la vot și diversitatea valorilor, să încurajeze dialogul intercultural și interreligios și să fie cetățeni activi și responsabili;

16.  subliniază că o mai mare participare a elevilor și părinților la conducerea școlilor poate contribui la combaterea discriminării și la consolidarea unei democrații și cetățenii participative și sustenabile, promovând un climat de încredere și de cooperare între diferiții actori; invită instituțiile de învățământ să introducă guvernarea democratică și să extindă sfera acesteia, inclusiv prin acordarea unei importanțe mai mari opiniei reprezentanților elevilor, deoarece democrația trebuie învățată și trăită;

17.  subliniază necesitatea de a crește motivația și oportunitățile cadrelor didactice și a cursanților de a învăța mai multe despre UE prin intermediul unor experiențe directe, cum ar fi vizitele școlare în alte țări, vizitarea instituțiilor europene, contactele cu funcționarii UE, oportunități de stagii pentru studenți în cadrul instituțiilor UE, precum și prin intermediul educației media, cum ar fi al Portalului european pentru tineret, valorificând pe deplin noile tehnologii ale informației și comunicațiilor și resursele educaționale deschise;

18.  solicită valorificarea maximă a posibilităților oferite de tehnologiile digitale pentru dezvoltarea predării transfrontaliere, prin intermediul cursurilor digitale și al videoconferințelor, pentru a facilita descoperirea de către cursanți a altor puncte de vedere și a altor abordări asupra materiilor predate;

19.  subliniază că învățarea limbilor străine poate juca un rol esențial în creșterea nivelului de conștientizare a inteculturalității și poate oferi cetățenilor aptitudinile necesare pentru a trăi și a munci într-o lume din ce în ce mai complexă și mai globalizată;

20.  subliniază rolul învățării neformale și informale, inclusiv al activităților pentru tineret, al voluntariatului, al învățării intergeneraționale, în familie și la vârsta adultă, în dezvoltarea abilităților, competențelor și comportamentelor sociale și civice, precum și în formarea unor cetățeni europeni activi și responsabili; subliniază necesitatea de a recunoaște și a valida aceste competențe în cadrul învățământului formal și de a crea legături mai strânse între învățarea formală, neformală și informală;

21.  recomandă adoptarea unei abordări interculturale asupra politicilor educative, care să permită integrarea școlară efectivă a cursanților imigranți, pe baza cunoașterii reciproce a diverselor culturi și a edificării unor valori comune împărtășite;

Rolul Uniunii

22.  încurajează Comisia să-și continue sprijinul pentru eforturile de dezvoltare și promovare a unei dimensiuni UE în educație și a mobilității actorilor din domeniul educației, precum și să difuzeze în mod activ informații principalelor părți interesate, inclusiv informații privind oportunitățile de finanțare relevante și studiile și rapoartele disponibile; încurajează, în acest sens, o utilizare mai eficientă a noilor tehnologii de comunicații și media, inclusiv a platformelor online de socializare;

23.  solicită Comisiei să ofere un cadru comun și să pregătească un set de orientări, cu exemple concrete, pentru asimilarea cunoștințelor despre UE, pentru a stimula o gândire obiectivă și critică cu privire la beneficiile aduse de Uniunea Europeană cetățenilor, respectând însă compentețele statelor membre în domeniul educației și formării;

24.  solicită Comisiei să încurajeze realizarea mai multor studii care să arate modul în care se predau cunoștințele despre UE în școlile din Europa, modul în care se regăsește în programe și la examene, precum și: (a) dacă profesorii și educatorii au un acces satisfăcător la programele și acțiunile UE din domeniul dezvoltării profesionale, la educația continuă și la platformele de schimb de bune practici; și (b) dacă acțiunile finanțate pentru a integra o studiere adecvată a UE în școli au în cele din urmă efecte reale;

25.  invită Comisia să încurajeze, să sprijine și să faciliteze crearea unor rețele care promovează dobândirea de cunoștințe despre UE la nivel național, regional și local și care sunt implicate în acest proces, precum și schimbul de bune practici între aceste rețele la nivelul Uniunii, și să identifice domenii care necesită îmbunătățiri;

26.  invită Comisia să faciliteze schimbul de bune practici între statele membre sau candidate în privința dimensiunii UE în educație, precum și în combaterea discriminării și a prejudecăților în instituțiile de învățământ, inclusiv prin intermediul evaluării materialelor didactice, a politicilor împotriva comportamentelor agresive și a celor împotriva discriminării;

27.  subliniază rolul important al programelor Erasmus +, Europa pentru cetățeni și Europa Creativă în promovarea educației și formării, a competențelor lingvistice, a cetățeniei active, a sensibilizării culturale, a înțelegerii interculturale și a altor competențe esențiale sau transversale valoroase; subliniază importanța acestor programe în consolidarea cetățeniei europene și necesitatea acordării unui sprijin adecvat mai puternic, a unei concentrări mai mari asupra rezultatelor lor calitative și a unui acces mai extins la mobilitate, acordând o atenție specială profesorilor și altor categorii de educatori, tinerilor provenind din diferite medii socio-economice, grupurilor vulnerabile și defavorizate și persoanelor cu nevoi speciale;

28.  reamintește gama largă de acțiuni posibile prin intermediul programului Erasmus+, precum și popularitatea și recunoașterea acestuia de către publicul larg, în special în ceea ce privește mobilitatea studenților ca parte integrantă a studiilor lor; invită Comisia și statele membre să aducă în mai mare măsură la cunoștința publicului elementele mai puțin cunoscute ale programului Erasmus+, cum ar fi Serviciul european de voluntariat;

29.  salută programul de lucru al Comisiei pentru 2016 pentru implementarea programului Erasmus+ și angajamentul său în favoarea unor acțiuni concrete în urma Declarației de la Paris, în special a celor care vizează creșterea impactului programului Erasmus+ asupra promovării cetățeniei active și democratice, a dialogului intercultural, a incluziunii și solidarității sociale, incluzând un sprijin mai substanțial pentru organizațiile societății civile în contextul rolului lor esențial pentru educația civică;

30.  invită Comisia să consolideze aspectele pedagogice și capacitatea de a răspunde nevoilor școlilor a proiectelor finanțate prin intermediul acțiunii Jean Monnet, dând școlilor posibilitatea de a se înscrie direct și acordând finanțări pe perioade mai lungi, de exemplu de trei ani, în concordanță cu modul de finanțare al modulelor Jean Monnet; solicită Comisiei să ia măsuri pentru ca modulul Jean Monnet să fie accesibil instituțiilor de pregătire a profesorilor și pentru a încuraja aceste instituții să-l integreze în programele lor;

31.  ia act de faptul că Uniunea trece în prezent printr-o criză a legitimității democratice, nu numai din cauza cunoștințelor insuficiente ale europenilor despre mecanismele UE, ci și din cauza faptului că opiniile lor nu sunt luate în considerare în procesele decizionale; subliniază că, pentru a-și recâștiga legitimitatea, Uniunea trebuie să oprească distrugerea structurilor sale democratice și să restabilească legătura cu cetățenii;

32.  solicită Comisiei să implementeze eficient programul „Europa pentru cetățeni”, pentru a îndeplini obiectivele unei societăți democratice mai incluzive, crescând astfel participarea cetățenilor la procesele decizionale;

33.  invită Comisia să monitorizeze îndeaproape impactul tuturor programelor UE asupra dezvoltării sentimentului de cetățenie și a participării civice a celor implicați;

34.  solicită Comisiei să dezvolte și să promoveze pe scară cât mai largă platformele virtuale eTwinning, EPALE și School Education Gateway (portalul educației școlare) și să continue să sprijine și să dezvolte și alte platforme digitale, precum Teachers’ Corner (Spațiul profesorilor), pentru a facilita accesul la materiale didactice de înaltă calitate, ușor de utilizat și actualizate, relevante pentru cunoașterea UE și disponibile în toate limbile Uniunii;

35.  solicită Comisiei să faciliteze o revizuire critică a materialelor existente disponibile în prezent pe platforma Teachers’ Corner (Spațiul profesorilor), realizată de cadre didactice implicate în prezent în predare și de cadre universitare specializate în studii europene, pentru a le asigura calitatea și caracterul adecvat;

36.  subliniază rolul pe care îl au birourile de informare ale instituțiilor europene și salută angajamentul acestora în ceea ce privește încurajarea relațiilor cu statele membre, cu instituțiile de învățământ, cu organizațiile de tineret și cu media la nivel național, regional și local, pentru a le apropia unele de altele și a se asigura că tinerii înțeleg rolul pe care îl joacă instituțiile în viața lor de zi cu zi;

37.  solicită o dezbatere deschisă și participativă între Comisie, orașele mari și autoritățile locale și regionale privind legătura dintre sistemul de învățământ și modelele urbane, ca modalitate de înțelegere a efectelor diferitelor abordări ale relațiilor interculturale din Europa contemporană;

38.  încurajează Comisia să promoveze cunoașterea UE în școală, prezentând cât mai curând o recomandare în acest sens în cadrul proceselor de negociere cu țările candidate la aderarea la UE;

Rolul statelor membre

39.  încurajează statele membre să sprijine, să reanalizeze și să modernizeze sistemele lor de învățământ - precum și toate formele de conținut referitor la UE din programele școlare, la toate nivelurile de învățământ, inclusiv în cadrul pregătirii și formării profesionale - în vederea consolidării dimensiunii UE, în strânsă colaborare cu toți actorii relevanți la nivelul UE și la nivel național, încurajând totodată regiunile și autoritățile locale să facă același lucru, în special atunci când au competențe directe în ceea ce privește sistemele de învățământ;

40.  încurajează statele membre să susțină toate posibilitățile de a oferi mai multe informații despre UE cursanților, profesorilor și altor cadre didactice, prin învățarea formală, neformală și informală, precum și să exploateze și să completeze instrumentele financiare, programele și inițiativele UE în această privință;

41.  solicită statelor membre să ia măsuri suplimentare pentru a promova valorile educației și cetățeniei caracterizate de interculturalitate, nediscriminare și incluziune, în cadrul programelor școlare și universitare;

42.  invită statele membre să crească investițiile în calitatea educației, inclusiv prin intermediul consolidării parteneriatelor cu sectorul privat, să promoveze egalitatea universală de șanse și să ofere sprijinul necesar tuturor instituțiilor de învățământ și formare, profesorilor și celorlalți educatori, astfel încât să fie capabili să introducă și să dezvolte în permanență o dimensiune UE în educație, de la o vârstă fragedă și depășind cadrul sălilor de clasă;

43.  invită statele membre să asigure accesul egal și integrator la o educație formală și neformală inovatoare și de înaltă calitate pentru toți cursanții, precum și posibilități de educație permanentă; invită, în acest sens, statele membre să adopte de urgență propunerea de directivă din 2008 cu privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor, indiferent de religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală, care ar oferi protecție împotriva discriminării pe aceste criterii în sectorul educației;

44.  invită statele membre să implice migranții, refugiații și comunitățile religioase în procesele de consolidare a cetățeniei bazate pe respect și responsabilizare, asigurând participarea lor la viața civică și culturală;

45.  invită statele membre să încurajeze și să faciliteze o pregătire de înaltă calitate a profesorilor, a altor cadre didactice, a liderilor și formatorilor tinerilor cu privire la subiectele legate de UE, inclusiv oferindu-le posibilitatea de a-și desfășura o parte din cursurile de formare în alt stat membru și asigurând recunoașterea competenței lor de a preda cunoștințe despre UE, de exemplu prin crearea și promovarea unei diplome de „euro-profesor”;

46.  consideră că statele membre, în dialog și consultare cu actorii din domeniul educației, ar trebui să caute oportunități pentru schimburile de idei și de exemple de bune practici în ceea ce privește integrarea unei dimensiuni UE în programele lor educaționale, printre altele pentru a îmbunătăți cunoașterea și înțelegerea tinerilor cu privire la procesul creării cetățeniei UE și a instituțiilor UE, permițându-le astfel să perceapă Uniunea ca pe o parte integrantă a mediului în care trăiesc, pe care pot și trebuie să o modeleze;

47.  îndeamnă statele membre să recunoască și să sprijine partenerii sociali și organizațiile societății civile, în special cele de tineret, în reducerea distanței dintre UE și cetățenii săi într-un mod structural și viabil, promovând și consolidând instrumentele democrației participative directe;

o
o   o

48.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 50. (2) JO L 325, 23.11.2012, p. 1. (3) JO L 115, 17.4.2014, p. 3. (4) JO L 394, 30.12.2006, p. 10. (5) JO C 119, 28.5.2009, p. 2. (6) JO C 372, 20.12.2011, p. 31. (7) JO C 311, 19.12.2009, p. 1. (8) JO C 398, 22.12.2012, p. 1. (9) JO C 150, 15.6.1992, p. 366. (10) JO C 306 E, 15.12.2006, p. 100. (11) JO C 8 E, 14.1.2010, p. 12. (12) Eurobarometru standard 81, primăvara 2014: „Public Opinion in the European Union” (http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb81/eb81_publ_en.pdf), p. 117 și 131. (13) http://www.eprs.sso.ep.parl.union.eu/lis/lisrep/13-EPRS-publications/2015/COMM_STUD_558351_UpdateReview-EN.pdf, p. 43-45. (14) Eurobarometrul special 437/2015: „Discrimination in the EU in 2015” (http://ec.europa.eu/COMMFrontOffice/PublicOpinion/index.cfm/ResultDoc/download/DocumentKy/68004), p. 100. (15) http://www.eupika.mfdps.si/Files/Learning%20Europe%20at%20School%20final%20report.pdf.