Parlamentul European,

–  având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor agențiilor Uniunii Europene aferente exercițiului financiar 2014,

–  având în vedere raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2013 (COM(2015)0505) și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc (SWD(2015)0194, SWD(2015)0195),

–  având în vedere rapoartele anuale specifice ale Curții de Conturi(1) privind conturile anuale ale agențiilor descentralizate pentru exercițiul financiar 2014,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002(2) al Consiliului, în special articolul 208,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(4), în special articolul 110,

–  având în vedere articolul 94 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0080/2016),

A.  întrucât prezenta rezoluție cuprinde, pentru fiecare organism vizat de articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, observațiile cu caracter orizontal care însoțesc deciziile de descărcare de gestiune în conformitate cu articolul 110 din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) nr. 1271/2013 și cu articolul 3 din anexa V la Regulamentul de procedură al Parlamentului European;

1.  reamintește importanța sarcinilor realizate de agenții și impactul lor direct asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor Uniunii; reamintește, de asemenea, importanța autonomiei agențiilor, în special a agențiilor de reglementare și a celor care îndeplinesc funcția de colectare de informații independente; reamintește că principalul scop al înființării agențiilor a fost realizarea de evaluări tehnice și științifice independente;

2.  ia act, din sinteza rezultatelor obținute în urma auditurilor anuale efectuate de Curtea de Conturi în 2014 cu privire la agențiile și alte organisme ale Uniunii („sinteza Curții”), de faptul că bugetul agențiilor pe 2014 s-a ridicat la circa 1,9 miliarde EUR, reprezentând o scădere cu aproximativ 5 % față de 2013 și un procentaj de aproximativ 1,4 % din bugetul general al Uniunii; subliniază că un procentaj de aproximativ 63 % (1,2 miliarde EUR) provine din fonduri ale Uniunii, restul veniturilor provenind din taxe percepute sau din alte surse;

3.  observă că personalul agențiilor este format din 6 578 de funcționari permanenți și agenți temporari, reprezentând o creștere cu 0,64 % în comparație cu exercițiul precedent și un procentaj de 14 % din totalul funcționarilor Uniunii prevăzut de bugetul general al Uniunii; remarcă și faptul că pentru agenții mai lucrează și alte circa 3 200 de persoane reprezentând personal contractual sau detașat; subliniază că mărirea efectivului de personal s-a concentrat în special în acele agenții cărora le-au fost încredințate sarcini suplimentare, în agențiile cu responsabilități de supraveghere în sectorul financiar și în agențiile executive cărora li s-au atribuit responsabilități suplimentare în cadrul Orizont 2020 și al altor programe;

Abordarea comună și foaia de parcurs a Comisiei

4.  reamintește că, în iulie 2012, Parlamentul, Consiliul și Comisia au adoptat o abordare comună privind agențiile descentralizate („Abordarea comună”), un acord politic referitor la gestionarea și reformarea în viitor a agențiilor; ia act de faptul că acțiunile întreprinse în continuarea acestui acord țin de responsabilitatea Comisiei;

5.  ia act de raportul Comisiei referitor la progresele înregistrate în punerea în aplicare a Abordării comune și de eforturile depuse în comun de Comisie și de agențiile descentralizate, care au condus la progrese demonstrate; consideră că acest lucru va asigura o conducere mai echilibrată, ameliorarea eficienței și a responsabilității, precum și creșterea coerenței; în plus, ia act de faptul că, potrivit Rețelei agențiilor Uniunii („Rețeaua”), agențiile au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește implementarea acțiunilor prevăzute în Abordarea comună, rata de finalizare a acțiunilor relevante la nivel de agenție, prevăzute în foaia de parcurs, fiind de 99 %;

6.  salută, în acest sens, orientările prezentate de Comisie în consultare cu agențiile privind indicatorii de performanță, cu scopul de a evalua rezultatele obținute de directorii executivi ai agențiilor, precum și orientările elaborate de Comisie pentru adoptarea normelor de aplicare privind agențiile legate de angajarea personalului; se așteaptă ca orientările în cauză să ajute agențiile să își simplifice procesele, economisind astfel timp și resurse;

Gestiunea bugetară și financiară

7.  reamintește că anualitatea este unul dintre cele trei principii contabile de bază, alături de unitate și echilibru, principii indispensabile pentru a asigura o execuție eficientă a bugetului Uniunii; ia act, din sinteza Curții, de faptul că nivelul ridicat de credite de angajament reportate rămâne problema cea mai frecventă în materie de gestiune bugetară și financiară, care a afectat 28 de agenții; subliniază, cu toate acestea, că reportările sunt adesea justificate parțial sau în totalitate de natura multianuală a programelor operaționale ale agențiilor și nu indică neapărat deficiențe în planificarea și execuția bugetului și nici nu contravin întotdeauna principiului bugetar al anualității; recunoaște că reportările care rezultă în urma acestor programe operaționale sunt de multe ori planificate în prealabil de către agenții și comunicate Curții de Conturi, ceea ce facilitează distincția explicită între reportări planificate și reportări neplanificate;

8.  ia act de faptul că un nivel ridicat de anulare a reportărilor din exercițiile anterioare a fost remarcat de Curtea de Conturi în opt cazuri; observă că aceste reportări indică faptul că creditele reportate fuseseră angajate pe baza unor nevoi supraestimate sau în mod nejustificat; îndeamnă agențiile respective să ia măsuri pentru a evita în viitor această situație; ia act de faptul că, potrivit Rețelei, nivelul de anulare este relevant pentru gradul de corectitudine a estimării nevoilor financiare de către agenții și reprezintă un indicator mai bun privind buna planificare bugetară decât nivelul reportărilor; ia act de faptul că, potrivit Rețelei, agențiile în cauză au luat diverse măsuri pentru a-și îmbunătăți sistemele de monitorizare bugetară și a soluționa această problemă;

9.  reamintește agențiilor că Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei (Regulamentul financiar cadru) prevede un raport anual de activitate consolidat care combină informațiile din rapoartele anuale de activitate, din rapoartele de audit intern și extern, precum și din rapoartele financiare și care trebuie trimis până la data de 1 iulie a fiecărui an Comisiei, Curții de Conturi și autorității care acordă descărcarea de gestiune; solicită agențiilor care nu au făcut-o încă să includă informații detaliate privind auditurile interne și externe în raportul lor anual de activitate consolidat;

10.  ia act de faptul că, potrivit Rețelei, transpunerea în practică a Regulamentului financiar cadru de către agenții ridică în multe cazuri probleme în ceea ce privește realizarea unor cheltuieli bugetare eficiente și simplificate, în special în legătură cu achizițiile publice, programarea multianuală, gestionarea indirectă a granturilor și documentația complexă pentru pachetul de consolidare a conturilor; invită Comisia și Rețeaua să examineze în continuare posibilitatea de a simplifica normele, ținând seama de necesitățile diferite ale agențiilor;

11.  constată cu satisfacție că conturile finale ale tuturor agențiilor descentralizate prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a acestora la 31 decembrie 2014, precum și rezultatele operațiunilor lor și fluxurile lor de numerar pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile regulamentului financiar aplicabil și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei;

12.  constată cu satisfacție că, în cazul tuturor agențiilor descentralizate, operațiunile subiacente conturilor anuale aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2014 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

13.  își exprimă îngrijorarea legată de faptul că anumite agenții sunt finanțate parțial din taxe plătite de sectorul respectiv, iar aceste legături financiare le pot afecta independența; invită agențiile să adopte măsuri care să apere independența activităților lor externe și interne;

Cooperarea dintre agenții și cu alte instituții – servicii comune și sinergii

14.  ia act de faptul că, potrivit Rețelei, 93 % dintre agenții au declarat că partajează servicii cu alte agenții și instituții; constată că 75 % dintre agenții au încheiat acorduri de cooperare, acorduri de lucru și memorandumuri de înțelegere pentru cooperarea cu alte agenții, instituții și state membre; remarcă faptul că acordurile generale sunt puse în aplicare pe bază anuală, cu mai multe acțiuni individuale concrete în domeniul serviciilor administrative și al serviciilor operaționale specifice; încurajează agențiile să folosească mai multe servicii în comun în cazul în care acest lucru duce la reducerea costurilor și la creșterea eficienței; subliniază că, în cazul în care serviciile sunt comune, costurile ar trebui împărțite în mod echitabil între agențiile sau instituțiile participante pentru ca o parte să nu suporte întregul cost al serviciilor;

15.  recomandă Parlamentului, Comisiei și Consiliului să aibă în vedere posibilitatea de a amplasa orice agenție nouă care ar putea deveni necesară în viitor în vecinătatea altor agenții, înlesnind astfel folosirea în comun a serviciilor lor;

16.  ia act de avizul Rețelei privind fuzionarea agențiilor; reamintește că evaluarea eficienței sub acest aspect ține de competența Grupului de lucru interinstituțional pentru agențiile descentralizate; încurajează Comisia să inițieze o analiză a impactului pe termen lung al fuzionării agențiilor descentralizate care își desfășoară activitatea în același domeniu general de politică sau care îndeplinesc sarcini asemănătoare;

17.  salută orientările referitoare la procedurile de achiziții desfășurate în comun de agenții și la participarea agențiilor la procedurile de achiziții coordonate de Comisie; recunoaște avantajele – nu numai pentru agenții, ci și pentru Comisie– obținute de pe urma creării de sinergii și a punerii în comun a procedurilor de achiziții în cadrul Abordării comune; regretă, în acest context, că Comisia intenționează să înceapă să perceapă taxe administrative agențiilor pentru serviciile pe care le oferă; reamintește Comisiei că și agențiile sunt finanțate din bugetul Uniunii și că perceperea acestor taxe ar putea determina o participare mai scăzută la procedurile comune de achiziții; invită Comisia să reexamineze perceperea de taxe agențiilor care participă la proceduri de achiziții coordonate de Comisie;

Gestionarea resurselor umane

18.  reamintește că punctul 27 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(5) prevede reducerea treptată cu 5 % a personalului din toate instituțiile, organismele și agențiile în perioada 2013-2017; ia act de faptul că majoritatea agențiilor au atins sau au depășit deja obiectivul de reducere cu 5 % a personalului în comparație cu organigramele lor din 2012; reamintește faptul că Comisia a început să aplice reducerea cu 5 % în cadrul schemei sale de personal pe 2013, calculul său bazându-se pe numărul posturilor din 2012; afirmă că Comisia a operat o reducere suplimentară cu 5 % a personalului agențiilor pentru a crea un fond de redistribuire din care să aloce posturi agențiilor cu sarcini noi sau agențiilor nou înființate; invită Comisia să realizeze o analiză SWOT a agențiilor și a programelor lor anuale de lucru, astfel încât să poată decide în cunoștință de cauză care agenții au nevoie de personal suplimentar și care nu;

19.  reamintește poziția Parlamentului exprimată în cadrul procedurii bugetare, potrivit căreia personalul finanțat din taxele plătite de sector, și deci nefinanțat de la bugetul UE, nu ar trebui să fie afectat de reducerea anuală de 1 % aplicată de Uniune; îndeamnă Comisia să trateze în mod separat agențiile care sunt finanțate în principal de la bugetul Uniunii și să propună un cadru specific pentru agențiile finanțate în primul rând de către sector, care să fie proporțional cu serviciile furnizate de către agenții;

20.  încurajează toate agențiile să urmărească echilibrul de gen în cadrul personalului de conducere de nivel superior; constată că în anumite agenții cifrele sunt deosebit de nesatisfăcătoare; solicită Rețelei să prezinte autorității care acordă descărcarea de gestiune un raport detaliat privind măsurile luate pentru a asigura echilibrul de gen în cadrul personalului de conducere de nivel superior din toate agențiile descentralizate; în plus, îndeamnă statele membre să urmărească echilibrul de gen la numirea membrilor consiliilor de administrație;

Conflictele de interese și transparența

21.  ia act de faptul că, potrivit Rețelei, peste 80 % dintre toate agențiile descentralizate au o strategie antifraudă; remarcă faptul că, dintre cele patru agenții rămase, trei urmau să elaboreze și să adopte o strategie antifraudă în 2016, în timp ce a patra, Oficiul European de Poliție, aplică principiile și standardele definite în strategia antifraudă a Comisiei, împreună cu un model financiar puternic care implică realizarea permanentă de activități de verificare ex-ante și ex-post; constată că toate strategiile adoptate țin seama de metodologia și orientările Oficiului European de Luptă Antifraudă privind strategiile antifraudă;

22.  ia act de opinia agențiilor, potrivit căreia încrederea cetățenilor Uniunii în instituțiile, agențiile și organismele acesteia este de cea mai mare importanță; ia act de faptul că agențiile au introdus o serie de măsuri și de instrumente concrete pentru a aborda corespunzător riscurile unor conflicte de interese reale sau percepute; invită agențiile să ia în considerare elaborarea unei strategii pentru a se apropia de cetățenii Uniunii; constată că toate agențiile au adoptat deja politici pentru prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și că aceste politici sunt conforme cu Orientările Comisiei referitoare la prevenirea și gestionarea conflictelor de interese în cadrul agențiilor descentralizate ale UE; constată că aceste politici includ, printre altele, măsuri pentru detectarea riscurilor potențiale într-un stadiu incipient, identificarea celor mai bune practici în alte entități, cum ar fi Comisia, alte agenții și Oficiul European de Luptă Antifraudă, precum și politici privind conflictele de interese pentru membrii personalului și colaboratorii care nu intră sub incidența Statutului funcționarilor; invită agențiile să analizeze avantajele și dezavantajele existenței unor reglementări comune privind conflictele de interese;

23.  cere să se facă progrese la nivel general în ceea ce privește prevenirea și combaterea corupției în sectorul public, în special în instituțiile și agențiile Uniunii, printr-o abordare holistică, începând cu îmbunătățirea accesului public la documente și înăsprirea normelor privind conflictele de interese, introducerea sau consolidarea registrelor de transparență și furnizarea unor resurse suficiente pentru măsurile de asigurare a respectării legii, precum și prin îmbunătățirea cooperării dintre statele membre și a cooperării cu țările terțe relevante;

24.  ia act cu îngrijorare de faptul că unele agenții nu au adoptat încă orientări privind denunțarea neregulilor; solicită ca toate instituțiile și agențiile UE care încă nu au făcut acest lucru să adopte de urgență norme interne privind semnalarea neregulilor și să aplice o abordare comună privind obligațiile ce le revin, axându-se pe protecția denunțătorilor; invită instituțiile și agențiile să acorde o atenție deosebită protecției denunțătorilor în contextul Directivei ce urmează a fi adoptată în curând a Parlamentului European și a Consiliului protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale; invită Comisia să propună dispoziții legislative privind nivelul minim de protecție în Uniune a denunțătorilor; invită instituțiile și agențiile să garanteze nu doar obligația formală a acestora de a raporta toate tipurile de nereguli, ci și măsuri adecvate de protecție a denunțătorilor; invită instituțiile și agențiile să pună în aplicare fără întârziere articolul 22c din Statutul funcționarilor;

25.  ia act de faptul că, potrivit Rețelei, 16 agenții (52 %) utilizează grupuri de experți, grupuri și comitete științifice și aproape toate țin cont de preocupările exprimate de Ombudsmanul European în cadrul anchetei din proprie inițiativă (OI/6/2014/NF), deschise la 12 mai 2014, cu privire la politicile de personal pentru aceste grupuri; îndeamnă agențiile care încă nu țin cont de acești factori să o facă fără întârziere; invită agențiile să aplice noile norme care ar trebui să fie adoptate de Comisie privind grupurile de experți;

26.  constată că 29 de agenții (peste 90 %) au adoptat politici privind publicarea CV-urilor și a declarațiilor de interese ale membrilor consiliilor de administrație, ale personalului de conducere și ale experților externi și interni; constată, de asemenea, că 23 de agenții (74 %) își publică CV-urile și declarațiile de interese pe site-urile lor de internet; ia act cu îngrijorare de faptul că unele agenții întâmpină dificultăți legate de publicarea CV-urilor sau a declarațiilor de interese ale membrilor consiliilor lor de administrație, întrucât nu există niciun mecanism care să îi oblige pe membrii consiliilor de administrație să furnizeze aceste documente; îi îndeamnă pe membrii consiliilor de administrație ale agențiilor care încă nu au furnizat documente care să ateste absența conflictelor de interese să prezinte aceste documente în vederea publicării lor fără întârziere pe site-urile agențiilor respective pentru a spori transparența;

27.  solicită tuturor instituțiilor și agențiilor Uniunii să implementeze articolul 16 din Statutul funcționarilor, publicând anual informații privind înalții funcționari care au părăsit administrația, precum și o listă a conflictelor de interese; solicită ca toate instituțiile și agențiile Uniunii să evalueze compatibilitatea posturilor ocupate după perioada de activitate în cadrul instituțiilor UE sau situațiile în care funcționari publici și foști deputați în Parlamentul European trec din sectorul public în sectorul privat (chestiunea „ușilor turnante”) și dacă este posibil să existe un conflict de interese, precum și să definească perioade clare de existență a stării de incompatibilitate, care ar trebui să acopere cel puțin perioada pentru care se acordă indemnizații tranzitorii;

28.  subliniază că este necesar să se crească integritatea și să se îmbunătățească cadrul etic, printr-o mai bună aplicare a codurilor de conduită și a principiilor etice, pentru a consolida o cultură comună și eficace a integrității în toate instituțiile și agențiile Uniunii;

29.  invită instituțiile și agențiile Uniunii care au introdus coduri de conduită, inclusiv Parlamentul, să accelereze măsurile de punere în aplicare a codurilor, cum ar fi verificarea declarațiilor de interese financiare;

30.  invită toate agențiile să utilizeze cadrul care urmează să fie creat de noul Acord interinstituțional privind registrul de transparență obligatoriu pentru a-și orienta interacțiunile cu organizațiile și persoanele care desfășoară activități independente implicate în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii, astfel încât activitățile de lobby să devină mai transparente;

Performanță

31.  observă că principiul rentabilității economice și al valorii adăugate europene se aplică și în cazul agențiilor, care ar trebui să asigure o informare corespunzătoare a cetățenilor în legătură cu rezultatele activităților agențiilor; remarcă importanța obținerii de rezultate; subliniază că multe agenții nu includ în mod explicit și responsabil în rapoartele lor anuale informații cu privire la eficacitatea și eficiența activităților lor; reiterează faptul că este important ca Rețeaua să facă parte din noul grup de lucru interinstituțional privind performanța, pentru a se ajunge la o înțelegere comună a principiului bugetului bazat pe performanță și orientat către rezultate, precum și pentru a se identifica posibile îmbunătățiri ale modelelor de performanță aplicate în prezent în cadrul agențiilor; solicită Curții de Conturi să realizeze o evaluare a performanței și a rezultatelor agențiilor și să își prezinte constatările în timp util, înainte de revizuirea cadrului financiar multianual din 2016;

Comunicare și vizibilitate

32.  observă că, potrivit Rețelei, aproape toate agențiile au menționat pe site-ul lor de internet faptul că sunt agenții ale Uniunii, cu excepția Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale, care declară că este un organism independent ce oferă consiliere Parlamentului, Consiliului și Comisiei; constată, de asemenea, că 50 % dintre agenții au publicat informații pe site-urile lor de internet în toate limbile Uniunii, patru agenții au oferit informații în 23 de limbi ale Uniunii, 22 % oferă informații în cel puțin două limbi, iar 9 % dintre agenții au site-uri disponibile numai în limba engleză, unele dintre ele având intenția de a pune la dispoziție și informații în limba germană; observă, de asemenea, că o abordare multilingvă deplină nu poate fi pusă momentan în practică de către toate agențiile din cauza resurselor suplimentare necesare; invită agențiile să aibă în vedere utilizarea unor instrumente de tip rețea socială, a anchetelor și a grupurilor-țintă pentru a măsura gradul de informare a publicului și a evalua modalitățile de îmbunătățire a strategiei lor de comunicare în viitor;

33.  ia act de declarația Rețelei potrivit căreia agențiile și-au asumat angajamentul ferm de a-și consolida prezența pe platformele de comunicare socială; constată că numai câteva agenții nu sunt încă prezente pe platformele de comunicare socială, dar că sunt hotărâte să comunice în acest mod în viitorul apropiat; observă că activitățile de promovare pe platformele de comunicare socială includ rapoarte, evenimente, oportunități de angajare și achiziții publice; constată, de asemenea, că activitățile de pe platformele de comunicare socială sunt integrate cu alte instrumente de comunicare ale agențiilor;

34.  invită agențiile să-și intensifice și mai mult eforturile și să-și îmbunătățească politicile de comunicare și să asigure o mai mare vizibilitate a activităților lor prin intermediul diverselor instrumente de pe rețelele sociale, pentru a-și face cunoscute activitățile și realizările și pentru a asigura informarea corespunzătoare a cetățenilor cu privire la activitatea lor.

Alte observații

35.  ia act de faptul că, pe baza contribuțiilor agențiilor, Comisia a elaborat orientări cuprinzând dispoziții standard pentru acordurile privind sediul semnate între agențiile descentralizate și statele membre gazdă; observă că, în ianuarie 2016, patru agenții purtau încă negocieri cu statul membru gazdă, comparativ cu 10 agenții în exercițiul precedent; reiterează importanța acestor acorduri pentru funcționarea și securitatea agențiilor; îndeamnă agențiile și statele membre care nu au încheiat un acord privind sediul să facă acest lucru fără întârziere;

36.  atrage atenția asupra importanței aspectelor sociale ale acordurilor privind sediul agențiilor cu țara lor gazdă, cum ar fi previzibilitatea condițiilor sociale și de viață ale personalului (taxele de școlarizare, aspecte legate de statut etc.);

37.  reamintește cu preocupare faptul că unele agenții au în continuare două sedii și consideră că este necesar să se elimine cât mai curând posibil sediile „duble” care nu prezintă o valoare adăugată operațională;

38.  solicită instituțiilor și organismelor UE să aplice cu strictețe măsurile referitoare la discreție și la excludere în achizițiile publice, realizând verificări adecvate în toate cazurile, precum și să aplice criteriile de excludere pentru a elimina companiile în cazul unor eventuale conflicte de interese, acest lucru fiind esențial pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii;

39.  reamintește Curții de Conturi că Parlamentul, Consiliul și Comisia au convenit la punctul 54 din Abordarea comună că toate aspectele legate de auditurile externe externalizate „rămân în responsabilitatea deplină a [Curții], care gestionează toate procedurile administrative și de achiziții care se impun”; solicită Comisiei să confirme urgent că Abordarea comună se aplică în continuare; regretă profund că noua abordare de audit care implică auditori din sectorul privat a condus la creșterea sarcinii administrative a agențiilor cu 85 %, adică peste 13 000 de ore suplimentare sau o medie de 3,5 angajați în echivalent normă întreagă, în comparație cu precedentul audit realizat de Curtea de Conturi; regretă că timpul petrecut cu atribuirea și gestionarea contractelor de audit a reprezentat peste 1 400 de ore de lucru suplimentare pe persoană pentru agențiile descentralizate și că valoarea totală a cheltuielilor suplimentare pentru auditurile externe realizate de sectorul privat în 2014 s-a ridicat la 550 000 EUR; invită Curtea de Conturi să ofere orientări mai bune auditorilor privați pentru a reduce în mod semnificativ sarcina administrativă crescută;

40.  solicită tuturor instituțiilor și agențiilor UE să își perfecționeze procedurile și practicile menite să apere interesele financiare ale Uniunii și să contribuie activ la un proces de descărcare de gestiune orientat spre rezultate;

41.  recomandă Parlamentului, Comisiei și Consiliului să ia în considerare fuzionarea agențiilor mai mici care îndeplinesc sarcini similare sau interconectate; argumentează că acest lucru ar asigura creșterea eficienței pe termen lung;

42.  afirmă că rapoartele anuale ale instituțiilor și agențiilor UE ar putea juca un rol important în asigurarea respectării transparenței, responsabilității și integrității; invită instituțiile și agențiile UE să includă în rapoartele lor anuale un capitol standard privind aceste componente;

43.  ia act de publicarea simultană a foilor de parcurs care inițiază revizuirea regulamentelor de instituire a celor trei agenții tripartite ale Uniunii, CEDEFOP, EU-OSHA și Eurofound; subliniază că revizuirile ar trebui să păstreze rolurile-cheie ale acestor agenții cu o reputație deosebită, precum și natura lor tripartită, asigurând participarea activă a autorităților naționale, a sindicatelor și a reprezentanților patronatelor la conducerea și funcționarea lor;

44.  reafirmă faptul că discutarea proiectelor de programe anuale de activitate și a strategiilor multianuale ale agențiilor în cadrul comisiilor competente contribuie la asigurarea concordanței dintre aceste programe și strategiile și prioritățile politice efective, însă subliniază necesitatea de a alinia ciclul bugetar al Uniunii la Strategia UE 2020 pentru a putea monitoriza pe deplin performanța fiecărei agenții în contextul contribuției sale la realizarea obiectivelor UE 2020 și pentru a prezenta un raport cuprinzător privind această performanță;

45.  ia act de bunele practici în materie de colaborare între agenții în ceea ce privește condițiile de viață și de muncă, formarea profesională și sănătatea și securitatea în muncă, care optimizează sinergiile și cooperarea între agenții și cresc complementaritatea reciprocă a acestora; salută de asemenea și încurajează continuarea schimburilor de bune practici între Comisie și agenții;

o
o   o

46.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție agențiilor care fac obiectul prezentei proceduri de descărcare de gestiune, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO C 409, 9.12.2015, p. 1. (2) JO L 298, 26.10.2012, p. 1. (3) JO L 357, 31.12.2002, p. 72. (4) JO L 328, 7.12.2013, p. 42. (5) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.