Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 iulie 2015 intitulată „Noi avantaje pentru consumatorii de energie” (COM(2015)0339),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 iulie 2015 intitulată „Lansarea procesului de consultare publică privind o nouă organizare a pieței energiei” (COM(2015)0340),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 februarie 2016 intitulată „O strategie a UE pentru încălzire și răcire” (COM(2016)0051),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 februarie 2015 intitulată „O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice” (COM(2015)0080),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014, intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 noiembrie 2012, intitulată „Eficientizarea pieței interne a energiei” (COM(2012)0663),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 8 martie 2011 intitulată „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050” (COM(2011)0112),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 decembrie 2011, intitulată „Perspectiva energetică 2050” (COM(2011)0885),

–  având în vedere cel de-al treilea pachet privind energia,

–  având în vedere Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE,

–  având în vedere Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE,

–  având în vedere Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor,

–  având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția datelor cu caracter personal,

–  având în vedere Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale,

–  având în vedere Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor,

–  având în vedere Recomandarea 2012/148/UE a Comisiei din 9 martie 2012 privind pregătirile pentru introducerea sistemelor de contorizare inteligentă,

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 iunie 2008 referitoare la Carta europeană a drepturilor consumatorilor de energie(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 septembrie 2013 referitoare la eficientizarea pieței interne a energiei(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2013 referitoare la Perspectiva energetică 2050, un viitor cu energie(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2014 referitoare la consecințele la nivel local și regional ale dezvoltării rețelelor inteligente(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 aprilie 2014 referitoare la protecția consumatorilor - protecția consumatorilor în cadrul serviciilor de utilități(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2015 intitulată „Către o uniune europeană a energiei”(6),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0161/2016),

1.  salută Comunicarea Comisiei intitulată „Noi avantaje pentru consumatorii de energie”;

2.  subliniază că acest raport se concentrează exclusiv asupra consumatorilor casnici de energie în contextul tranziției energetice; subliniază că consumatorii industriali ar trebui să fie tratați într-un context separat;

3.  subliniază că tranziția energetică în curs duce la o trecere de la un sistem energetic bazat pe o generare centralizată tradițională la un sistem energetic mai descentralizat, mai eficient din punct de vedere energetic, mai flexibil și bazat în mare măsură pe surse de energie regenerabile;

4.  atrage atenția asupra costurilor aferente trecerii la o nouă structură de piață în anumite state membre; invită Comisia Europeană să ia în considerare în mod corespunzător aceste costuri în ceea ce privește accesibilitatea și competitivitatea;

5.  reamintește că obiectivul suprem ar trebui să fie o economie bazată pe utilizarea deplină a principiului „eficiență energetică mai întâi/combustibili mai întâi” și prioritatea acordată economisirii energiei și măsurilor vizând cererea de energie electrică spre deosebire de ofertă, pentru a realiza obiectivele noastre climatice, în concordanță cu scenariul de 1,5 grade al Acordului de la Paris, securitatea energetică, competitivitatea și, în special, reducerea facturilor pentru consumatori;

6.  consideră, în acest context, că uniunea energetică ar trebui să vizeze în primul rând interesele generațiilor actuale și viitoare de cetățeni și:

7.  consideră că eliminarea treptată a prețurilor reglementate la energie pentru consumatori ar trebui să țină seama de nivelul real al concurenței de pe piață în contextul strategiei Uniunii Europene, care ar trebui să asigure că consumatorii au acces la prețuri sigure la energie;

8.  consideră că tranziția energetică ar trebui, ca principiu general, să aibă ca rezultat un sistem energetic mai eficient, transparent, sustenabil, competitiv, stabil, descentralizat și favorabil incluziunii, care să funcționeze în interesul societății în general, să crească implicarea cetățenilor și a actorilor și comunităților la nivel local și regional și să le permită acestora să producă, distribuie și stocheze energie din surse regenerabile în regim individual sau partajat, protejând, totodată, categoriile cele mai vulnerabile și să garanteze că beneficiile măsurilor de eficiență energetică și energie din surse regenerabile sunt puse la dispoziția acestora;

Către o piață energetică funcțională în avantajul cetățenilor

9.  consideră că, deși au fost realizate anumite progrese, scopul celui de-al treilea pachet privind energia de a realiza o piață cu amănuntul a energiei cu adevărat competitivă, transparentă și favorabilă consumatorilor nu a fost încă îndeplinit în toate statele membre ale UE, fapt dovedit de nivelurile în continuare ridicate ale concentrării pieței, de faptul că scăderea prețurilor cu ridicata nu se reflectă în prețurile cu amănuntul și de nivelurile scăzute de schimbare a furnizorului și satisfacție în rândul consumatorilor;

10.  consideră, prin urmare, că Comisia trebuie să identifice sau să dezvolte indicatori suplimentari, pentru a asigura piețe ale energiei funcționale și favorabile consumatorilor; subliniază că acești indicatori ar trebui să ia în considerare, printre altele, impactul economic al schimbării furnizorilor de energie asupra consumatorilor de energie, barierele tehnice în calea schimbării furnizorilor sau a planului și nivelurile de sensibilizare a consumatorilor;

11.  subliniază că piețele deschise, competitive, transparente și bine reglementate sunt importante pentru a menține prețurile la un nivel scăzut, a stimula inovarea, a îmbunătăți serviciile pentru clienți și pentru a elimina barierele din calea noilor modele de afaceri inovatoare care pot furniza oferte avantajoase cetățenilor, responsabilizându-i pe aceștia și contribuind la prevenirea sărăciei energetice;

12.  reamintește că alegerea clienților este limitată în ceea ce privește rețelele de distribuție din cauza naturii acestora, care sunt monopoluri naturale, mai precis, consumatorii nu pot schimba operatorul sistemului de distribuție; subliniază necesitatea unei monitorizări de piață corespunzătoare a operatorilor rețelei de distribuție, care să protejeze clienții împotriva creșterilor subite ale facturilor de distribuție;

13.  consideră că Comisia și statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru a garanta că beneficiile creșterii nivelului de interconectare a rețelelor naționale să nu fie transferate către operatorii de sisteme de distribuție, ci să fie direct transformate în beneficii pentru consumatorii finali; consideră, în plus, că îmbunătățirea nivelului de interconectare a rețelelor naționale trebuie să aibă un efect pozitiv asupra prețurilor la energie pentru consumatori și, prin urmare, că trebuie evitată transferarea beneficiilor doar către operatorii de sisteme de distribuție;

14.  invită Comisia și statele membre să asigure cu strictețe deplina punere în aplicare a celui de-al treilea pachet privind energia și solicită ca la revizuirea acestuia sub forma unei noi structuri a pieței energiei să se țină seama de următoarele recomandări cu privire la consumatorii interni:

15.  crede cu tărie că site-urile internet ale tuturor furnizorilor de energie și facturile emise digital ar trebui să fie pe deplin accesibile persoanelor cu handicap și să respecte cerințele în vigoare ale Standardului European EN 301 549;

16.  insistă asupra faptului că dispozițiile privind schimbarea furnizorilor, astfel cum prevede cel de-al treilea pachet privind energia, ar trebui să fie pe deplin puse în aplicare de statele membre și că legislația națională trebuie să garanteze consumatorilor dreptul de a schimba furnizorul într-un mod rapid, facil și gratuit, fără aplicarea unor taxe sau penalități de reziliere a contractului; insistă asupra faptului că punerea în aplicare a acestui drept prin supravegherea pieței și sancțiuni efective, proporționale și disuasive este esențială și sprijină recomandările ACER „O punte către 2025” privind schimbarea furnizorului;

17.  consideră că ar trebui promovate sistemele de schimbare colectivă a furnizorilor pentru a ajuta consumatorii să găsească o variantă mai bună pentru ei, atât în ceea ce privește calitatea, cât și prețul; subliniază că aceste sisteme trebuie să fie independente, de încredere, transparente, cuprinzătoare și favorabile incluziunii și să se adreseze și celor care participă mai puțin pe piața energiei; sugerează că autoritățile locale, organismele de reglementare și organizațiile consumatorilor, precum și alte organizații nonprofit au structura adecvată pentru a îndeplini acest rol, pentru a evita practicile abuzive;

18.  insistă asupra faptului că dispozițiile din directivele privind practicile comerciale neloiale și drepturile consumatorilor privind vânzarea la domiciliu, condițiile sau practicile abuzive și tehnicile agresive de comercializare trebuie să fie puse în aplicare în mod adecvat de statele membre pentru a proteja consumatorii de energie, în special pe cei mai vulnerabili; constată că reclamațiile referitoare la vânzarea din ușă în ușă au crescut în mai multe state membre;

19.  salută intenția Comisiei de a lua în considerare includerea unor norme referitoare în special la energie în anexa la Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorilor(7);

Asigurarea unui sistem energetic favorabil incluziunii prin oferirea posibilității ca cetățenii să își asume tranziția energetică, să producă propria energie din surse regenerabile și să devină eficienți din punct de vedere energetic

20.  Consideră că, în contextul unui sistem energetic funcțional, autoritățile locale, comunitățile, cooperativele, gospodăriile și cetățenii trebuie să joace un rol fundamental, ar trebui să contribuie în mod semnificativ la tranziția energetică și ar trebui încurajați să devină producători și furnizori de energie, dacă doresc acest lucru; subliniază că, din acest motiv, este important ca Uniunea Europeană să adopte o definiție operațională comună a „prosumatorilor”;

21.  invită statele membre să introducă sisteme de contorizare netă în scopul de a sprijini producția de energie din surse proprii și producția de energie în sistem cooperativ;

22.  consideră că schimbări de comportament substanțiale în rândul cetățenilor vor fi importante pentru a obține o tranziție energetică optimă; consideră că stimulentele și accesul la informații de calitate sunt esențiale în această privință și solicită Comisiei să abordeze această chestiune în cadrul viitoarelor propuneri; consideră că educația, formarea și campaniile de informare vor fi factori importanți pentru realizarea schimbării de comportament;

23.  consideră că accesul limitat la capital și la expertiza financiară, costurile ridicate ale investițiilor inițiale și perioadele de rambursare îndelungate reprezintă obstacole în calea demarării producției din surse proprii și a măsurilor de eficiență energetică; încurajează dezvoltarea unor modele noi de afaceri, mecanisme de achiziții colective și instrumente financiare inovatoare cu scopul de a stimula producția și consumul din surse proprii și măsurile vizând eficiența energetică pentru toți consumatorii; recomandă ca acest demers să devină un obiectiv important pentru BEI, FEIS, Orizont 2020 și fondurile structurale, care ar trebui să fie utilizate pe deplin de către organismele publice și actorii de pe piață; reiterează faptul că proiectele ar trebui finanțate pe baza raportului comparativ costuri-eficacitate, ținând cont, în același timp, de obiectivele și obligațiile europene și naționale în domeniul climatic și energetic;

24.  solicită să se creeze sisteme de remunerare stabile, suficiente și rentabile, pentru a garanta siguranța investițiilor și a crește utilizarea proiectelor de energie produsă la scară mică și medie din surse regenerabile, minimizând, în același timp, distorsiunile de pe piață; solicită, în acest context, statelor membre să facă uz pe deplin de exceptările „de minimis” prevăzute în orientările din 2014 privind ajutoarele de stat; consideră că tarifele de rețea și alte taxe ar trebui să nu fie discriminatorii, să fie transparente și să reflecte în mod corect impactul consumatorilor asupra rețelei, evitând dubla taxare și garantând, totodată, suficiente fonduri pentru întreținerea și dezvoltarea rețelelor de distribuție; regretă schimbările retroactive aduse schemelor de sprijin pentru energia din surse regenerabile, precum și introducerea unor impozite sau taxe abuzive și punitive care împiedică continuarea extinderii producției din surse proprii; subliniază importanța schemelor de sprijin bine concepute și adaptate exigențelor viitorului pentru creșterea gradului de siguranță a investitorilor și un bun raport calitate-preț, precum și pentru a evita astfel de modificări pe viitor; subliniază faptul că prosumatorii care oferă rețelei capacități de stocare ar trebui să fie recompensați;

25.  recomandă reducerea la un nivel minim absolut a obstacolelor administrative din calea noilor capacități de producție din surse proprii, în special prin eliminarea restricțiilor privind accesul la piață și la rețea; propune scurtarea și simplificarea procedurilor de autorizare, de exemplu prin trecerea la o simplă obligație de notificare, respectând, totodată, toate cerințele legale și garantând că OSD sunt informați; sugerează că revizuirea directivei privind energia din surse regenerabile ar putea include dispoziții specifice vizând eliminarea obstacolelor și promovarea sistemelor energetice comunitare/în regim de cooperativă prin intermediul „ghișeelor unice” care să elibereze permise pentru proiecte și să furnizeze expertiză tehnică și financiară și/sau al unor campanii de informare specifice la nivel local și comunitar, precum și garantarea accesului prosumatorilor la mecanismele de soluționare alternativă a litigiilor;

26.  subliniază că este nevoie să se dezvolte un cadru favorabil, stabil și echitabil pentru chiriași și cei care locuiesc în imobile colective, pentru a le permite acestora să beneficieze și ei de pe urma coproprietății, a producției din surse proprii și a măsurilor de eficiență energetică;

27.  invită Comisia să crească susținerea pentru Convenția primarilor, Orașele și comunitățile inteligente și comunitățile 100 % SRE, pentru a le extinde și a le dezvolta și mai mult ca mijloc de promovare a producției din surse proprii și a măsurilor de eficiență energetică, pentru a combate sărăcia energetică, a facilita schimbul de bune practici dintre toate autoritățile locale, regiunile și statele membre și a asigura faptul că toate autoritățile locale știu ce ajutor financiar au la dispoziție;

Promovarea dezvoltării gestionării răspunsului la cerere

28.  subliniază că pentru a stimula răspunsul la cerere, prețurile la energie din perioadele de vârf trebuie să fie diferite de cele din restul perioadelor și susține, prin urmare, dezvoltarea stabilirii dinamice a prețurilor pe baza alegerii clientului, cu condiția realizării unei evaluări aprofundate a efectelor acesteia asupra tuturor consumatorilor; subliniază necesitatea de a aplica tehnologii care dau semnalele de preț care recompensează consumul flexibil, astfel încât consumatorii să devină mai reactivi; consideră că tarifele trebuie să fie transparente, comparabile și explicate în mod clar; recomandă analizarea în continuare a metodelor de stabilire și de punere în aplicare a sistemelor tarifare progresive și variabile, pentru a stimula economiile de energie, generarea autonomă de energie, variația cererii de energie și eficiența energetică; reamintește Comisiei că, în momentul elaborării viitoarelor propuneri legislative, ar trebui să se garanteze că introducerea prețurilor dinamice este însoțită de informarea sporită a consumatorilor;

29.  consideră că, pentru a putea lua decizii în cunoștință de cauză, consumatorii ar trebui să poată accesa cu ușurință și la timp informațiile legate de consumul lor și de costurile aferente; constată că numai 16 state membre s-au angajat la o introducere a contoarelor inteligente la scară largă până în 2020; este de părere că pentru cazurile în care se folosesc contoare inteligente statele membre ar trebui să garanteze un cadru juridic solid care să asigure eliminarea facturilor retroactive nejustificate și o introducere eficientă și accesibilă pentru toți consumatorii, în special pentru consumatorii care se confruntă cu sărăcia energetică; insistă asupra faptului că beneficiile obținute ca urmare a utilizării contoarelor inteligente ar trebui să fie împărțite în mod echitabil între operatorii de rețea și utilizatori;

30.  subliniază că dezvoltarea tehnologiilor inteligente joacă un rol esențial în tranziția energetică și poate ajuta consumatorii să își reducă costurile legate de energie și să își îmbunătățească eficiența energetică; solicită implementarea rapidă a TIC, inclusiv a aplicațiilor mobile, a platformelor online și a facturării online; subliniază, cu toate acestea, că această evoluție nu are voie nici să lase în urmă consumatorii cei mai vulnerabili sau consumatorii mai puțin implicați, nici să ducă la creșterea facturilor acestora dacă nu au avut beneficii directe; ia act de faptul că ar trebui să se acorde asistență specială pentru aceste grupuri și că orice efect de blocare care ar putea împiedica capacitatea consumatorilor de a alege în mod liber între tarife și furnizori ar trebui să fie evitat;

31.  subliniază că este necesar să se faciliteze dezvoltarea de rețele și aparate inteligente care să confere gestionării cererii de energie ca reacție la semnalele legate de preț un caracter automat; consideră că aparatele inteligente trebuie să garanteze un nivel ridicat de protecție a datelor și să fie interoperabile, concepute în beneficiul consumatorului final și echipate cu funcții de consolidare a economiilor de energie, precum și să susțină dezvoltarea piețelor de servicii energetice și gestionarea cererii;

32.  subliniază faptul că consumatorii ar trebui să poată alege în mod liber agregatorii și societățile de servicii energetice (SSE), independent de furnizori;

33.  subliniază că colectarea, prelucrarea și stocarea datelor privind energia ale cetățenilor ar trebui să fie gestionate de către entitățile care gestionează accesul la date în mod nediscriminatoriu și să respecte actualul cadru UE privind confidențialitatea și protecția datelor, care prevede că consumatorii ar trebui să păstreze întotdeauna controlul asupra datelor lor cu caracter personal, precum și că acestea ar trebui să fie furnizate unor părți terțe numai cu consimțământul explicit al consumatorilor; consideră, de asemenea, că cetățenii ar trebui să-și poată exercita drepturile de a corecta și șterge datele cu caracter personal;

Eliminarea cauzelor sărăciei energetice

34.  solicită o mai mare coordonare la nivelul UE în vederea combaterii sărăciei energetice prin schimbul de cele mai bune practici între statele membre și dezvoltarea unei definiții ample, comune a sărăciei energetice, punând accentul pe ideea că accesul la energie la un preț accesibil este un drept social fundamental;

35.  insistă asupra faptului că sporirea accesibilității și colectării datelor are un rol esențial pentru evaluarea situației și orientarea ajutorului către cetățenii, gospodăriile și comunitățile care se confruntă cu sărăcie energetică în cel mai eficient mod cu putință;

36.  subliniază importanța încurajării, în acest domeniu, a tuturor sinergiilor, inclusiv a sinergiilor care s-ar putea crea între autoritățile locale și operatorii de sisteme de distribuție, care sunt în măsură să furnizeze cele mai multe informații cu privire la nivelul de sărăcie energetică și să identifice situațiile de risc, în deplină conformitate cu normele europene și naționale privind protecția datelor;

37.  consideră că cadrul de guvernanță al uniunii energetice ar trebui să includă obiective pentru statele membre și rapoarte ale acestora cu privire la sărăcia energetică și că ar trebui dezvoltat un set de bune practici;

38.  consideră că măsurile de eficiență energetică au un rol esențial pentru orice strategie rentabilă de abordare a sărăciei energetice și a vulnerabilității consumatorilor și sunt complementare politicilor de securitate socială; solicită să se ia măsuri pentru a asigura faptul că renovarea eficientă din punct de vedere energetic a clădirilor existente vizează în mai mare măsură cetățenii care se confruntă cu sărăcia energetică, în contextul revizuirii EPBD și EED, în special articolul 7; sugerează să se aibă în vedere un obiectiv de reducere a numărului de locuințe ineficiente din punct de vedere energetic până în 2030, punându-se accent pe proprietățile închiriate și locuințele sociale; consideră că clădirile deținute și ocupate de către autoritățile publice ar trebui să dea un exemplu în acest domeniu;

39.  solicită să se acorde fonduri UE pentru eficiența energetică și sprijin pentru producția din surse proprii, pentru a viza în mai mare măsură consumatorii care se confruntă cu sărăcie energetică și cu venituri reduse și pentru a soluționa problema împărțirii stimulentelor între chiriași și proprietari;

40.  consideră că, respectând diferitele practici din statele membre, tarifele sociale bine orientate au un rol fundamental pentru cetățenii cu venituri reduse și vulnerabili și ar trebui, prin urmare, promovate; consideră că toate tarifele sociale de acest fel ar trebui să fie complet transparente;

o
o   o

41.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 286 E, 27.11.2009, p. 24. (2) JO C 93, 9.3.2016, p. 8. (3) JO C 36, 29.1.2016, p. 62. (4) Texte adoptate, P7_TA(2014)0065. (5) Texte adoptate, P7_TA(2014)0342. (6) Texte adoptate, P8_TA(2015)0444. (7) Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorilor (JO L 364, 9.12.2004, p. 1).