Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2731(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0739/2016

Texte depuse :

B8-0739/2016

Dezbateri :

PV 07/06/2016 - 17
CRE 07/06/2016 - 17

Voturi :

PV 08/06/2016 - 12.16
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0268

Texte adoptate
PDF 362kWORD 110k
Miercuri, 8 iunie 2016 - Strasbourg Ediţie definitivă
Pătrunderea pe piața spațială
P8_TA(2016)0268B8-0739/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 8 iunie 2016 referitoare la dezvoltarea unei piețe spațiale (2016/2731(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere Titlul XIX articolul 189 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 februarie 2013 intitulată „Politica industrială spațială a UE” (COM(2013)0108),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 aprilie 2011 intitulată „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului” (COM(2011)0152),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului - Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa (COM(2016)0178),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 iunie 2010 referitoare la un Plan de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS) (COM(2010)0308),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 512/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 912/2010 de instituire a Agenției GNSS European(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a programului Copernicus și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 911/2010(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 de instituire a Agenției GNSS European, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1321/2004 al Consiliului privind crearea unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigație prin satelit și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 876/2002 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/758 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind cerințele de omologare de tip pentru instalarea sistemului eCall bazat pe serviciul 112 la bordul vehiculelor și de modificare a Directivei 2007/46/CE(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 februarie 2014 privind tahografele în transportul rutier, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului privind aparatura de înregistrare în transportul rutier și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere(6),

–  având în vedere concluziile Consiliului pe această temă și Declarația ministerială de la Amsterdam din 14 aprilie 2016 privind cooperarea în materie de sisteme de conducere automată și conectată,

–  având în vedere rezoluția sa din 8 iunie 2016 referitoare la capabilități spațiale pentru securitatea și apărarea europeană(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 decembrie 2013 referitoare la politica industrială spațială a UE – Valorificarea potențialului de creștere economică în sectorul spațial(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2012 referitoare la o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2011 referitoare la aplicațiile din domeniul transportului ale Sistemului global de radionavigație prin satelit - o politică UE pe termen scurt și mediu(10),

–  având în vedere studiul din ianuarie 2016 privind dezvoltarea unei piețe spațiale în Europa(11),

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât activitățile spațiale ale UE sunt deosebit de importante pentru progresul tehnic și științific, inovații, creșterea economică, competitivitatea industrială, coeziunea socială crearea de locuri de muncă calificate și întreprinderi, precum și de noi oportunități atât pentru piața din aval, cât și pentru piața din amonte;

B.  întrucât navigația prin satelit, observarea Pământului și serviciile de comunicații prin satelit ar putea avea o contribuție esențială la punerea în aplicare a unei game largi de politici ale Uniunii; întrucât cetățenii europeni ar putea avea beneficii semnificative de pe urma serviciilor de navigație prin satelit și de observare a Pământului;

C.  întrucât implementarea unor programe spațiale emblematice demonstrează valoarea adăugată a cooperării la nivelul UE; întrucât UE nu dispune încă de o politică spațială integrată și coerentă;

D.  întrucât accesul autonom la spațiu are o importanță strategică pentru UE; întrucât informațiile foarte fiabile și exacte referitoare la poziționare și sincronizare și datele foarte fiabile și exacte de observare a Pământului sunt fundamentale pentru întărirea autonomiei europene și întrucât programele GNSS european și Copernicus au o abordare unică și inovatoare în ceea ce privește implementarea tehnologiilor; întrucât Uniunea va investi peste 11 miliarde EUR în infrastructura acestor programe până în 2020;

E.  întrucât Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), care intensifică semnalul GPS, este deja operațional, iar Galileo va lansa în curând primele sale servicii; întrucât Copernicus este operațional și serviciile sale de bază sunt deja la dispoziția utilizatorilor, iar datele sunt accesibile în mod liber în întreaga lume;

F.  întrucât tehnologiile dezvoltate în cadrul cercetării spațiale au un nivel ridicat de sinergie și un efect de emulație important asupra altor domenii de politică;

G.  întrucât conectarea infrastructurii existente în domeniile stocării datelor, al colaborării în rețea și al calcului de înaltă performanță în Europa este necesară pentru dezvoltarea capacității de a procesa și a stoca volume mari de date obținute prin satelit și, prin urmare, este importantă pentru a face posibilă o industrie europeană puternică și competitivă în aval în domeniul observării pământului;

H.  întrucât se preconizează ca în următoarele două decenii GNSS-ul european să genereze beneficii economice și sociale în valoare de circa 60-90 de miliarde EUR; întrucât cifra de afaceri anuală potențială a pieței din aval a serviciilor de observare a Pământului, care ar urma să fie atinsă până în 2030, este estimată la aproximativ 2,8 miliarde EUR, dintre care mai mult de 90 % ar trebui să provină din programul Copernicus;

I.  întrucât implementarea aplicațiilor și serviciilor din aval bazate pe date spațiale a fost sub așteptări până în prezent; întrucât, pentru a valorifica pe deplin potențialul pieței datelor spațiale, trebuie să fie stimulată atât cererea publică, cât și cea privată și trebuie înlăturate fragmentarea pieței și obstacolele tehnice și legislative, precum și alte obstacole din calea funcționării pieței interne în domeniul produselor și serviciilor spațiale;

J.  întrucât Comisia și-a anunțat, în programul său de lucru pentru 2016, intenția de a prezenta o „Strategie spațială pentru Europa” și a lansat o consultare publică în aprilie 2016; întrucât prezenta rezoluție va oferi o contribuție la respectiva strategie;

Strategia spațială și pătrunderea pe piață

1.  încurajează Comisia să prezinte o strategie cuprinzătoare, ambițioasă și orientată spre viitor, care să asigure, pe termen scurt, mediu și lung poziția Europei de lider în domeniul tehnologiilor și serviciilor spațiale pe piețele mondiale, asigurând un acces independent la spațiu pentru Europa și condiții de concurență echitabile pentru industria spațială europeană;

2.  consideră că unul dintre principalele elemente ale strategiei ar trebui să fie preluarea pe piață a datelor, serviciilor și aplicațiilor spațiale în vederea maximizării beneficiilor socioeconomice ale programelor spațiale ale UE;

3.  solicită Comisiei să prezinte o propunere pentru o politica industrială spațială europeană clară în cadrul viitoarei strategii;

4.  subliniază faptul că dezvoltarea viitoare a programelor spațiale ale UE ar trebui orientate către utilizator și bazate pe nevoile utilizatorilor publici, privați și științifici;

5.  recunoaște numărul mare de părți interesate implicate în punerea în aplicare a politicii spațiale a UE, în special Comisia, Agenția GNSS European (GSA), Agenția Spațială Europeană (ESA), furnizorii de servicii Copernicus (EUMETSAT, Agenția Europeană de Mediu, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Frontex, Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu, Centrul Comun de Cercetare, Mercator Ocean), statele membre și sectorul industrial; le încurajează să continue să stimuleze cooperarea între acestea, mai ales între UE și ESA; invită Comisia să joace un rol major în dezvoltarea capacităților industriei europene de a îmbunătăți accesul la date, pătrunderea pe piață și competitivitatea pe piața mondială;

6.  subliniază necesitatea unui cadru instituțional simplificat pentru activitățile spațiale ale UE pentru a facilita preluarea de către utilizatori, atât cei publici, cât și cei privați; solicită Comisiei să abordeze această necesitate în strategia sa și să propună definiții clare ale rolurilor diferiților actori;

7.  subliniază importanța dimensiunii regionale; sprijină implicarea sporită a autorităților locale și regionale pentru o politică spațială a UE de succes; insistă asupra necesității de a coordona inițiativele locale la nivel național pentru a evita suprapunerile între Comisie și statele membre;

Bariere tehnice

8.  salută progresele realizate în ceea ce privește ambele programe spațiale emblematice, Galileo și Copernicus; consideră că acestea ar trebui să fie considerate programe complementare și ar trebui încurajată continuarea sinergiilor; îndeamnă Comisia să respecte calendarul și să asigure funcționarea rapidă și deplină a infrastructurii și a serviciilor spațiale și terestre oferite de cele două programe emblematice; consideră că evitarea întârzierilor suplimentare este esențială pentru menținerea încrederii sectorului privat; reiterează oportunitățile de pe piața mondială ale GNSS european legate de extinderea acoperirii EGNOS în Europa de Sud-Est și Europa de Est, Africa și Orientul Mijlociu;

9.  sprijină dezvoltarea unor aplicații integrate utilizând atât EGNOS/Galileo, cât și Copernicus;

10.  consideră că difuzarea datelor Copernicus este prea fragmentată și este esențială o abordare a UE pentru ca industria europeană să le valorifice pe deplin; subliniază faptul că îmbunătățirea accesului la datele Copernicus de observare a Pământului este o condiție prealabilă pentru dezvoltarea unui puternic sector industrial din aval; subliniază, în special, necesitatea unui acces mai rapid la seturi mari de date de observare a Pământului, cum ar fi seriile de timp;

11.  îndeamnă Comisia să se asigure că datele Copernicus sunt puse la dispoziția platformelor TIC independente, ceea ce ar permite stocarea, gestionarea, procesarea și accesul ușor la volumele mari de date și ar facilita integrarea seturilor de date din cât mai multe surse cu putință și punerea acestora la dispoziția utilizatorilor; consideră că aceste platforme ar trebui:

   să grupeze cererea, ajutând la depășirea fragmentării actuale și la crearea unei piețe interne a datelor de observare a Pământului, fără să fie nevoie de măsuri de reglementare;
   să garanteze utilizatorilor accesul deschis și nediscriminatoriu;
   să permită sectorului industrial să ofere serviciile pe care le consideră adecvate, prin intermediul platformelor;
   să fie complementare cu alte eforturi depuse de statele membre, ESA, sectorul industrial și Cloud-ul european destinat științei deschise (Open Science Cloud);

12.  recomandă, de asemenea, Comisiei să colaboreze îndeaproape cu statele membre și cu ESA cu privire la crearea unui sistem de infrastructură integrat corespunzător, cu niveluri adecvate de securitate a datelor;

13.  subliniază că, fără chipseturi și receptoare compatibile cu Galileo, pătrunderea pe piață a acestui sistem va fi grav afectată; salută, prin urmare, suma alocată în bugetul Sistemului Global de Navigație prin Satelit European pentru programul de finanțare „Elemente fundamentale”, gestionat de GSA, cu scopul de a sprijini dezvoltarea lor; îndeamnă Comisia să examineze în cadrul evaluării la jumătatea perioadei dacă această sumă ar trebui majorată;

14.  solicită GSA să colaboreze în continuare cu producătorii de chipseturi și de receptoare pentru a înțelege nevoile lor și a le furniza informațiile și specificațiile tehnice necesare pentru a asigura compatibilitatea a cât mai multe echipamente destinate utilizatorilor cu sistemul Galileo; consideră că industria trebuie să fie implicată în procesul de evoluție a programului astfel încât sistemul să continue să îndeplinească nevoile pieței; invită Comisia să ia măsuri pentru ca industria să includă Galileo printre constelațiile de referință pentru receptoarele multiconstelație;

15.  reamintește că Galileo va prezenta „elemente de diferențiere”, adică anumite avantaje nefurnizate de alte constelații GNSS, cum ar fi autentificarea în cadrul serviciului deschis, precum și precizia și fiabilitatea foarte înalte ale serviciului comercial; subliniază că este extrem de important ca aceste elemente de diferențiere să fie disponibile cât mai curând posibil pentru a se asigura faptul că Galileo devine o constelație de referință și că avantajele față de concurenții săi pot fi promovate;

16.  subliniază că este important să se garanteze introducerea standardelor tehnice necesare pentru a permite datelor și serviciile spațiale să fie utilizate; solicită Comisiei să înființeze grupuri de lucru tematice cu experți din statele membre pentru a stabili asemenea standarde;

Bariere la intrarea pe piață

17.  consideră că activitățile sectorului public, inclusiv cele ale agențiilor europene responsabile, ar trebui să fie previzibile, pentru a stimula investițiile sectorului privat; consideră, în principiu, că viitoarele servicii spațiale ar trebui să fie furnizate în primul rând de societăți comerciale și achiziționate de la acestea, cu excepția cazului în care există motive întemeiate pentru a nu face acest lucru, de exemplu, din cauza unor riscuri de securitate concrete; sugerează ca evaluarea la jumătatea perioadei a regulamentelor privind Copernicus și Galileo să fie folosită pentru a asigura o mai mare implicare a sectorului privat în achizițiile de servicii;

18.  îndeamnă Comisia ca, în ceea ce privește datele Copernicus, să definească clar cât mai curând posibil rolul serviciilor publice de bază (ce produse furnizează în cadrul politicii de acces deschis și liber, procedurile prin care pot fi adăugate produse noi) și ce ar trebui lăsat sectorului din aval; invită Comisia să evalueze nevoia de date de observare a Pământului de foarte înaltă rezoluție pentru scopuri operaționale interne ale UE; consideră că astfel de date ar trebui să fie achiziționate de la furnizori comerciali europeni pentru a plasa industria europeană într-o poziție puternică care să îi permită să vândă pe piețele comerciale din întreaga lume; îndeamnă, de asemenea, Comisia să ia măsuri pentru a facilita achizițiile de servicii spațiale de către autoritățile publice, inclusiv prin încurajarea achizițiilor înainte de comercializare, în special pentru a sprijini IMM-urile inovatoare;

19.  solicită să se depună eforturi mai mari pentru a informa sectorul public și cel privat, precum și utilizatorii finali cu privire la potențialul programelor spațiale europene și să încurajeze utilizarea datelor spațiale în sectorul public și în comunitatea de afaceri; consideră că o abordare axată pe soluționarea problemelor, în funcție de necesitățile utilizatorilor, în care nevoile de politică să fie corelate cu serviciile operaționale prin satelit relevante, poate fi eficientă; recomandă Comisiei să încurajeze schimbul de cele mai bune practici, cum ar fi programul Regatului Unit „Space for Smarter Government” (Spațiu pentru o guvernare mai inteligentă); consideră că Comisia poate juca un rol important cercetând necesitățile sectorului public și contribuind la crearea cererii din partea utilizatorilor;

20.  salută diversele activități de sensibilizare desfășurate de Comisie, GSA, ESA, furnizorii de servicii ai Copernicus, agențiile spațiale naționale și alte părți interesate; evidențiază, ca exemple reușite de bune practici, conferințele anuale privind politica spațială europeană, conferințele „Soluții Spațiale Europene”, zilele spațiului, Expoziția Spațială Europeană, concursul de desen Galileo, Concursul European de Navigație prin Satelit și concursul „Copernicus Masters”;

21.  consideră că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a promova și comercializa programul Copernicus;

22.  încurajează GSA să își continue eforturile de promovare și comercializare a Galileo și EGNOS, precum și de furnizare de informații privind nevoile utilizatorilor și evoluțiile de pe piața navigației prin satelit;

23.  consideră că Comisia ar trebui să implice rețeaua centrelor regionale Europe Direct din statele membre în campaniile de informare cu privire la avantajele datelor spațiale obținute de la Copernicus și Galileo și să sprijine autoritățile publice la identificarea nevoilor lor;

Spațiul în politicile UE

24.  recomandă Comisiei și statelor membre să se asigure că infrastructura programelor spațiale europene și serviciile acestora sunt utilizate în politici și programe conexe; consideră că Comisia ar trebui să consolideze legăturile dintre activele și activitățile spațiale ale UE în domenii de politică precum piața internă, baza industrială, locurile de muncă, creșterea economică, investițiile, energia, clima, mediul, sănătatea, agricultura, silvicultura, pescuitul, transporturile, turismul, piața unică digitală, politica regională și planificarea locală; consideră că există un potențial uriaș în abordarea unor provocări cum ar fi migrația, gestionarea frontierelor și dezvoltarea durabilă;

25.  insistă, prin urmare, ca Comisia să efectueze o „verificare din perspectivă spațială” a tuturor inițiativelor politice existente și noi, pentru a asigura o utilizare optimă a activelor spațiale ale UE; îndeamnă Comisia să revizuiască legislația UE existentă, cu scopul de a evalua necesitatea unor noi modificări pentru a stimula utilizarea datelor și serviciilor prin satelit (GNSS, observarea Pământului, telecomunicații), pentru a furniza beneficii socioeconomice și de altă natură și pentru a efectua o „verificare din perspectivă spațială” a tuturor actelor legislative noi;

26.  încurajează Comisia să analizeze posibilitățile de integrare a Sistemului Global de Navigație prin Satelit European și a programului Copernicus în politica de vecinătate și cea de dezvoltare ale UE, precum și în negocierile privind cooperarea cu țări terțe și organizații internaționale;

27.  subliniază importanța critică a datelor Sistemului Global de Navigație prin Satelit European pentru creșterea siguranței și utilizarea eficientă a sistemelor inteligente de transport și de gestionare a traficului; atrage atenția asupra regulamentelor privind eCall și tahograful digital, care vor contribui la promovarea adoptării sistemelor Galileo și EGNOS; încurajează Comisia să abordeze și alte domenii de aplicare relevante, cu beneficii pentru siguranța și securitatea cetățenilor UE, cum ar fi localizarea apelurilor/mesajelor de urgență; invită Comisia să ia măsuri legislative în acest sens pentru a asigura compatibilitatea chipseturilor GNSS cu Galileo/EGNOS, în special în domeniul aviației civile și al infrastructurilor critice;

28.  subliniază că datele și serviciile spațiale pot juca un rol esențial, permițând Europei să se plaseze în avangarda tendințelor tehnologice majore, cum ar fi internetul obiectelor, orașele inteligente, volumele mari de date și vehiculele conectate/autonome; salută, în această privință, „Declarația de la Amsterdam”, care subliniază rolul Galileo și EGNOS;

Accesul la finanțare și expertiză

29.  subliniază necesitatea de a majora finanțarea pentru dezvoltarea de aplicații și servicii din aval și, în general, pentru piața din aval; invită Comisia ca, odată cu următorul CFM, să examineze oportunitatea de a pune deoparte în acest scop o parte mai mare din bugetul UE destinat spațiului;

30.  subliniază că UE dispune de o gamă largă de oportunități de acces la finanțare pentru a sprijini sectorul spațial din aval (Orizont 2020, fondurile ESI, COSME, FEIS etc.); îndeamnă Comisia să utilizeze aceste instrumente într-o manieră coordonată și precisă, inclusiv prin facilitarea serviciilor de consiliere și de proximitate; încurajează Comisia să introducă, de asemenea, mecanisme de finanțare inovatoare și flexibile și să remedieze insuficiența disponibilității capitalului de risc; subliniază necesitatea de a acorda o atenție deosebită accesului simplificat la finanțare pentru întreprinderile nou-înființate, microîntreprinderi, precum și întreprinderile mici și mijlocii din Europa, în special pentru a le ajuta să reușească în etapele inițiale ale comercializării;

31.  îndeamnă Comisia să promoveze internaționalizarea întreprinderilor spațiale, inclusiv a IMM-urilor, prin facilitarea accesului la finanțare și sprijin adecvat pentru competitivitatea industriei spațiale europene, precum și printr-o acțiune dedicată la nivelul UE care să permită accesul independent la spațiu al Europei;

32.  recomandă o legătură mai puternică între C&D și sprijinul acordat programelor de dezvoltare a întreprinderilor; consideră, în special, că potențialul de inovare al Orizont 2020 ar trebui să fie mai bine exploatat în sectorul spațial; solicită o strategie adecvată de diseminare a rezultatelor cercetării spațiale aferente Orizont 2020 în rândul comunității de afaceri și consideră că este necesar să se promoveze o colaborare mai strânsă între universități și întreprinderi private pentru dezvoltarea de aplicații și servicii;

33.  este convins că incubatoarele de afaceri, clusterele și inițiativele similare din industria spațială contribuie la pătrunderea pe piață, stimulează inovarea și promovează sinergiile între sectorul spațial și TIC și alte sectoare ale economiei; salută eforturile depuse de anumite state membre în acest domeniu și incubatoarele de afaceri ale ESA; consideră că Comisia ar trebui să se bazeze pe aceste eforturi pentru a dezvolta o strategie coerentă a UE cu scopul de a sprijini antreprenoriatul spațial și a dezvolta mijloacele pentru o corelare cu ansamblul economiei; invită Comisia să contribuie la corectarea dezechilibrelor geografice ale acestor activități, în privința cărora țările din Europa Centrală și de Est au rămas în urmă; subliniază necesitatea de a consolida cooperarea, precum și schimburile de informații și de bune practici și punerea în comun a capacităților de infrastructură;

34.  consideră că UE și statele membre ar trebui, în colaborare cu sectorul privat, să își intensifice eforturile de stimulare a competențelor și a spiritului antreprenorial și de atragere a studenților din universitățile tehnice și a tinerilor cercetători și antreprenori spre sectorul spațial; consideră că acest lucru va contribui la menținerea unei capacități de vârf în domeniul științei spațiale și la prevenirea unui exod al experților cu calificări și studii superioare către alte părți ale lumii;

o
o   o

35.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)JO L 150, 20.5.2014, p. 72.
(2)JO L 122, 24.4.2014, p. 44.
(3)JO L 276, 20.10.2010, p. 11.
(4)JO L 347, 20.12.2013, p. 1.
(5)JO L 123, 19.5.2015, p. 77.
(6)JO L 60, 28.2.2014, p. 1.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2016)0267.
(8) Texte adoptate, P7_TA(2013)0534.
(9) JO C 227 E, 6.8.2013, p. 16.
(10) JO C 380 E, 11.12.2012, p. 1.
(11)Dezvoltarea unei piețe spațiale în Europa, studiu realizat pentru Comisia ITRE, Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii, Departamentul tematic A, 2016, ISBN 978-92-823-8537-1.

Notă juridică - Politica de confidențialitate