Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special Titlul XX privind mediul și Titlul XXI privind energia,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special Titlul IX privind ocuparea forței de muncă și Titlul XVIII privind coeziunea economică, socială și teritorială,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special Protocolul (nr. 26) privind serviciile de interes general și Protocolul (nr. 28) privind coeziunea economică, socială și teritorială,

–  având în vedere Raportul Comisiei privind progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile (COM(2015)0293) și planurile naționale,

–  având în vedere cea de-a 21-a Conferință a părților (COP 21) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și cea de-a 11-a Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP 11), organizată la Paris, Franța, între 30 noiembrie și 11 decembrie 2015, și Acordul de la Paris,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Către un Plan strategic integrat privind tehnologiile energetice (SET): accelerarea transformării sistemului energetic european“ (C(2015)6317),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie a UE pentru încălzire și răcire” (COM(2016)0051),

–  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050” (COM(2011)0112),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 23-24 octombrie 2014,

–  având în vedere Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de stabilire a normelor de participare și diseminare pentru „Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – „Orizont 2020” și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1906/2006(2),

–  având în vedere Directiva (UE) 2015/1513 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 de modificare a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile(3),

–  având în vedere studiul CESE privind rolul societății civile în punerea în aplicare a Directivei UE privind energia din surse regenerabile intitulat „Schimbarea viitorului energetic: societatea civilă ca actor principal în producția de energie“,

–  având în vedere Planul de acțiune privind energia durabilă a Convenției primarilor privind schimbările climatice și energia,

–  având în vedere Convenția Aarhus din 25 iunie 1998 privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu,

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 5 februarie 2014 referitoare la un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 octombrie 2015 referitoare la un nou acord internațional de la Paris privind schimbările climatice(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2015 referitoare la realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10 % – Pregătirea rețelei de energie electrică a Europei pentru 2020(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2015 intitulată „Către o uniune europeană a energiei”(7),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, avizul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0196/2016),

A.  întrucât, în ansamblu, UE este pe cale de a atinge obiectivele pentru 2020 în materie de energie din surse regenerabile, dar sunt necesare măsuri suplimentare mai ferme în unele state membre;

B.  întrucât costurile energiei din surse regenerabile au scăzut în mod semnificativ în ultimii ani, ceea ce, împreună cu progresele tehnologice în procesele de producție și stocare, au făcut ca energia din surse regenerabile să devină din ce în ce mai competitivă în raport cu producția convențională, oferind o șansă unică de a crea o autentică politică energetică europeană care să stimuleze competitivitatea și să reducă emisiile de gaze de seră; întrucât tranziția la un sistem energetic sustenabil și orientat spre viitor trebuie să includă eforturi în favoarea eficienței energetice, energiei din surse regenerabile, utilizării optime a resurselor energetice din Europa, dezvoltării tehnologice și infrastructurii inteligente; întrucât este necesar un cadru de reglementare stabil pe termen lung pentru a genera creștere economică și a crea locuri de muncă și pentru a se asigura că UE își păstrează rolul de lider mondial în aceste domenii;

C.  întrucât, în conformitate cu articolul 194 din TFUE, politica Uniunii în domeniul energiei trebuie să asigure funcționarea pieței energiei și siguranța aprovizionării cu energie, precum și să promoveze eficiența energetică și economia de energie, dezvoltarea surselor de energie regenerabilă și interconectarea rețelelor energetice; întrucât obiectivele cu caracter obligatoriu, naționale și la nivelul UE, planificarea concretă și obligațiile în materie de raportare, precum și măsurile de sprijin au fost principalii factori pentru siguranța investițiilor și dezvoltarea capacității de producție de energie regenerabilă în UE, precum și pentru infrastructurile de transport și de distribuție;

D.  întrucât, în conformitate cu Acordul de la Paris COP 21, Directiva privind energia din surse regenerabile trebuie să fie adaptată în conformitate cu obiectivul stabilit de menținere a creșterii temperaturii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale; întrucât o economie bazată în proporție de 100 % pe surse regenerabile de energie poate fi realizată doar prin reducerea consumului propriu de energie, prin creșterea eficienței energetice și prin dezvoltarea surselor regenerabile de energie;

E.  întrucât politicile ambițioase în favoarea energiei din surse regenerabile, alături de eficiența energetică, reprezintă o forță motrice esențială pentru a reduce dependența UE de importuri și factura sa totală externă la energie, precum și pentru a îmbunătăți securitatea energetică în raport cu furnizorii externi; întrucât UE importă peste jumătate din cantitatea totală de energie pe care o consumă, la un cost care depășește 1 miliard de euro în fiecare zi, reprezentând peste 20 % din totalul importurilor; întrucât dependența de importuri este deosebit de ridicată în cazul țițeiului, al gazelor naturale și al cărbunelui superior; întrucât costurile importurilor de combustibil evitate ca urmare a utilizării în mai mare măsură a energiei din surse regenerabile se ridică la cel puțin 30 de miliarde de euro pe an;

F.  întrucât dezvoltarea surselor regenerabile de energie poate contribui la garantarea securității și suveranității energetice, la eliminarea sărăciei energetice și la favorizarea dezvoltării economice și a poziției UE ca lider tehnologic, luptând totodată împotriva schimbărilor climatice; întrucât sursele regenerabile de energie ar trebui să le ofere cetățenilor europeni o energie stabilă, accesibilă, durabilă, acordând o atenție specială persoanelor celor mai vulnerabile; întrucât sursele regenerabile de energie ar trebui să le permită cetățenilor să beneficieze de producția din surse proprii și de aprovizionarea previzibilă cu energie;

G.  întrucât dezvoltarea energiei din surse regenerabile ar trebui să coincidă cu dezvoltarea unei piețe interne a energiei electrice funcționale; întrucât uniunea energetică ar trebui să se bazeze pe o tranziție către un sistem energetic sustenabil și orientat către viitor, care să aibă ca principali piloni eficiența energetică și economiile de energie, energia din surse regenerabile și infrastructura inteligentă;

H.  întrucât întreprinderile UE din sectorul energiei din surse regenerabile, multe dintre acestea fiind IMM-uri, angajează 1,15 milioane de persoane în Europa și au o cotă de 40 % din totalul brevetelor la nivel mondial pentru tehnologii în domeniul surselor regenerabile de energie, UE fiind astfel lider mondial; întrucât, conform Comisiei, economia verde ar putea crea până la 20 de milioane de locuri de muncă până în 2020, ceea ce reprezintă, de asemenea, o oportunitate majoră pentru crearea de locuri de muncă în zonele rurale; întrucât proiectele IMM-urilor, ale cooperativelor și persoanelor fizice joacă un rol important în inovarea și dezvoltarea sectorului energiei din surse regenerabile;

I.  întrucât Comisia se angajează să depună eforturi pentru ca Europa să devină lider mondial în domeniul energiei din surse regenerabile, care reprezintă un imperativ al politicii industriale; întrucât China se află, în prezent, pe primul loc la nivel mondial în ceea ce privește investițiile în surse regenerabile de energie, investițiile din Europa scăzând cu 21 %, de la 54,61 miliarde de euro (62 de miliarde de dolari) în 2014, la 42,99 miliarde de euro (48,8 miliarde de dolari) în 2015 și înregistrând cea mai mică cifră din ultimii nouă ani;

J.  întrucât investițiile continue în energia din surse regenerabile necesită atât un angajament și un leadership ambițios public și privat, cât și un cadru de politici stabil și fiabil pe termen lung în concordanță cu angajamentele UE în domeniul schimbărilor climatice ce decurg din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, care prezintă un potențial important pentru crearea de locuri de muncă și generarea de creștere economică în Europa;

K.  întrucât obiectivele ambițioase și realiste — participarea publicului, monitorizarea și supravegherea, norme clare și simple, precum și sprijinul la nivel local, regional, național și european și implicarea tuturor părților interesate relevante, inclusiv a partenerilor sociali (reunind reprezentanți ai lucrătorilor și ai industriei) și a altor organizații ale societății civile — sunt esențiale și trebuie să fie consolidate în continuare pentru dezvoltarea cu succes a energiei din surse regenerabile;

L.  întrucât respectarea drepturilor de proprietate este importantă în ceea ce privește promovarea energiei din surse regenerabile;

M.  întrucât energia din surse regenerabile oferă posibilitatea de a obține o mai mare democrație energetică pe piețele de energie prin încurajarea consumatorilor să participe activ la piața energetică, de pe o poziție de egalitate cu celelalte părți interesate, să producă și să consume, să stocheze și să vândă propria energie produsă din surse regenerabile, în mod individual sau prin gestionarea colectivă, precum și prin investițiile publice și private, inclusiv prin formele descentralizate de producție a energiei lansate de autoritățile publice municipale, regionale și locale; întrucât proiectele legate de energia din surse regenerabile ar trebui să permită cetățenilor un control mai mare asupra consumului lor de energie și asupra tranziției energetice și să promoveze implicarea directă a acestora în sistemul energetic, inclusiv prin mecanisme de investiții;

N.  întrucât energia eoliană offshore din regiunea Mării Nordului are potențialul de a genera până în 2030 peste 8 % din energia furnizată în Europa;

O.  întrucât anumite state membre sunt mai expuse unui furnizor unic de combustibili fosili; întrucât, datorită surselor regenerabile de energie, economiile din importul de combustibili fosili se ridică la 30 de miliarde de euro, iar consumul de gaze naturale a fost redus cu 7 %, consolidând astfel independența și securitatea energetică a Europei, care rămâne cel mai mare importator de energie din lume,

Progresele în domeniul surselor regenerabile de energie

1.  salută angajamentele Comisiei în materie de energie din surse regenerabile; consideră că, în ceea ce privește Directiva privind energia din surse regenerabile, actuala combinație de obiective naționale obligatorii, de planuri naționale de acțiune în domeniul energiei din surse regenerabile și de monitorizare bienală reprezintă un factor esențial pentru dezvoltarea capacităților energiei din surse regenerabile în UE; îndeamnă Comisia să asigure punerea în aplicare pe deplin a Directivei privind energia din surse regenerabile pentru 2020 și să propună un cadru legislativ ambițios pentru perioada de după 2020; subliniază, în această privință, că este necesar un cadru de reglementare stabil, pe termen lung, care să conțină obiective obligatorii, naționale și la nivelul UE în materie de surse regenerabile de energie care să fie în concordanță cu cea mai eficientă cale de a realiza obiectivele Uniunii în materie de mediu pe termen lung (2050);

2.  deși constată cu satisfacție că UE este pe cale de a atinge obiectivele pentru 2020, își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul mare de țări (Belgia, Franța, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Spania și Regatul Unit) care, potrivit estimărilor Comisiei din 2015 din raportul său privind progresele înregistrate în materie de energie din surse regenerabile pentru 2014-2020, ar trebui să își consolideze politicile și instrumentele necesare pentru a se asigura că își îndeplinesc obiectivele stabilite pentru 2020, în timp ce realizarea acestora nu este sigură în cazul Ungariei și al Poloniei; îndeamnă statele membre care încă nu și-au realizat obiectivele să adopte măsuri suplimentare pentru a reveni pe calea cea dreaptă; salută faptul că unele state membre și-au realizat deja obiectivele stabilite pentru 2020 sau urmează să le realizeze în curând, cu mult înainte de termen, printre acestea numărându-se Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Croația, Italia, Letonia, Lituania, Austria, România, Finlanda și Suedia;

3.  regretă faptul că raportul Comisiei privind sursele regenerabile de energie nu prezintă recomandări specifice fiecărei țări cu scopul ca acestea să-și ajusteze politicile și instrumentele pentru a se asigura că își îndeplinesc obiectivele stabilite pentru 2020; subliniază că accesul la capital este esențial, dar costurile capitalului în UE 28 sunt extrem de diferite, ceea ce a condus la o discrepanță între regiunile Nord-Vest/Est-Sud; constată că existența unei diversități de politici în materie de promovare a energiei din surse regenerabile riscă să adâncească și mai mult decalajul de competitivitate dintre țările din UE; subliniază necesitatea de a avea un mecanism financiar al UE, care să reducă costurile de investiții cu risc ridicat al proiectelor privind energia din surse regenerabile;

4.  subliniază, în acest sens, importanța de a identifica și de a schimba cele mai bune practici în ceea ce privește politicile naționale în domeniul energiei din surse regenerabile și de a promova adoptarea acestora în cadrul unui model european mai convergent, favorizând cooperarea sporită și coordonarea între statele membre; invită Comisia să își mențină rolul în ceea ce privește monitorizarea progreselor și sprijinirea activă a dezvoltării energiilor din surse regenerabile; subliniază importanța evaluării surselor regenerabile de energie cu privire la competitivitate, sustenabilitate, eficiență din punctul de vedere al costurilor și contribuția la stabilitatea geopolitică și realizarea obiectivelor în materie de climă;

5.  recunoaște rolul important pe care îl joacă planurile naționale și obligațiile de raportare în monitorizarea progreselor înregistrate de statele membre și consideră că aceste obligații ar trebui să fie menținute pentru perioada de după 2020; recunoaște că stabilirea mixului energetic al statelor membre rămâne o competență națională în contextul articolului 194 din TFUE, fiecare stat membru promovează dezvoltarea propriei forme regenerabile de energie, astfel încât mixurile energetice să fie în continuare foarte diversificate;

6.  subliniază importanța unor proceduri administrative simple, accesibile, abordabile și eficiente;

7.  invită Comisia să includă, în viitoarele rapoarte intermediare privind energia din surse regenerabile, o evaluare a impactului surselor regenerabile de energie asupra costurilor și prețurilor, în special a prețurilor pentru gospodării;

8.  subliniază importanța unei propuneri legislative a UE privind normele pentru piața energiei, deoarece o piață mai integrată este esențială pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile și reducerea costurilor energiei pentru gospodării și industrie;

9.  subliniază importanța unor scheme de sprijin pentru energia din surse regenerabile stabile și eficiente din punct de vedere al costurilor pentru investițiile pe termen lung, care să rămână receptive și adaptabile pe termen scurt și să fie adaptate la nevoile și circumstanțele naționale, permițând eliminarea treptată a subvențiilor pentru tehnologiile ajunse la maturitate în domeniul surselor regenerabile de energie; salută faptul că o serie de tehnologii din sectorul energiei din surse regenerabile devin rapid competitive în ceea ce privește costurile cu formele convenționale de producție; subliniază că tranziția energetică depinde de transparența, coerența și continuitatea cadrelor juridice, financiare și de reglementare pentru a consolida încrederea investitorilor; regretă modificarea retroactivă a schemelor de sprijin pentru energia din surse regenerabile care afectează randamentul investițiilor deja realizate; solicită statelor membre să anunțe întotdeauna orice ajustare a schemelor de sprijin pentru energia din surse regenerabile și să se consulte cu părțile interesate suficient de devreme; invită, în același timp, Comisia să verifice compatibilitatea schemelor de sprijin naționale cu orientările Comisiei Europene, pentru a evita orice întârziere inutilă a punerii lor în aplicare și a reduce la minimum perturbările de pe piață;

10.  subliniază că activitățile de cercetare și dezvoltare joacă un rol esențial în dezvoltarea energiilor regenerabile; amintește că Parlamentul a fixat la 85 % obiectivul de finanțare pentru energiile nefosile în capitolul privind energia din cadrul Orizont 2020; invită Comisia Europeană și statele membre să faciliteze în continuare utilizarea eficientă a tuturor schemelor de finanțare existente și să asigure accesul la capital, în special pentru IMM-uri, precum și să sprijine activitățile de cercetare și dezvoltare în domeniul energiei din surse regenerabile, al stocării acesteia și al dezvoltării de produse conexe, pentru ca sectorul energiei din surse regenerabile al UE să devină mai competitiv, sursele regenerabile de energie să fie mai bine utilizate și să se evite o creștere și mai mare a decalajului de competitivitate între țările UE;

11.  subliniază că stocarea de energie electrică poate contribui la asigurarea flexibilității sistemului de energie electrică din UE și la echilibrarea fluctuațiilor care rezultă din producerea de energie din surse regenerabile; reamintește că Directiva 2009/72/CE privind energia electrică nu menționează stocarea și subliniază că revizuirea viitoare a Directivei privind energia electrică trebuie să ia în considerare serviciile multiple pe care le poate asigura stocarea de energie electrică; consideră că o clarificare privind poziția stocării ar permite operatorilor de rețea și de transport să investească în servicii de stocare a energiei;

12.  subliniază că schemele de sprijin la toate nivelurile ar trebui să se concentreze pe tehnologiile cu potențial ridicat pentru reducerea costurilor surselor regenerabile de energie și/sau creșterea comercializării surselor regenerabile de energie;

13.  consideră că strategia viitoare în materie de cercetare și dezvoltare ar trebui să se concentreze pe facilitarea dezvoltării rețelelor inteligente și a orașelor inteligente; consideră, în plus, că electrificarea transporturilor, încărcarea vehiculelor inteligente și tehnologia de la vehicule la rețea ar putea contribui în mod semnificativ la îmbunătățirea eficienței energetice și a utilizării potențiale a surselor regenerabile de energie;

14.  consideră că FEDR și Fondul de coeziune pot contribui la realizarea obiectivelor stabilite prin Directiva 2009/28/CE și prin Cadrul pentru climat și energie 2030, precum și la finanțarea cercetării și inovării în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile, sprijinind, în același timp, crearea de locuri de muncă și creșterea economică; subliniază importanța concentrării tematice în politica de coeziune, care ar trebui să contribuie la direcționarea investițiilor către economia cu emisii reduse de dioxid de carbon, inclusiv către energia din surse regenerabile, în special având în vedere rolul major al obiectivului tematic „Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele”; solicită statelor membre să-și intensifice eforturile și să utilizeze optim oportunitățile de finanțare în acest scop, subliniind în același timp oportunitățile de dezvoltare a întreprinderilor locale și de creare de locuri de muncă; reamintește dispozițiile comune ale FEDR și ale Fondului de coeziune care sprijină eligibilitatea proiectelor legate de eficiența energetică și utilizarea surselor regenerabile de energie în gospodăriile private, clădirile publice și întreprinderi, și consideră că integrarea piețelor regionale de energie din surse regenerabile, care s-ar putea obține prin intermediul acestei finanțări, ar reprezenta o contribuție importantă a politicii de coeziune în acest sens;

15.  subliniază necesitatea unei cooperări și coordonări sporite atât în cadrul statelor membre și regiunilor, cât și între ele, precum și a unei abordări integrate privind investițiile publice și finanțarea îmbunătățirii tehnice, dezvoltarea și implementarea rețelelor inteligente, adaptarea și capacitatea rețelelor, contorizarea inteligentă, stocarea, gestionarea cererii de energie, eficiența energetică și producția inovatoare de energie din surse regenerabile;

16.  subliniază faptul că rețelele din multe state membre se află în imposibilitatea de a primi energia produsă din diverse surse regenerabile de energie; subliniază că modernizarea rețelelor de energie este esențială pentru a face față schimbărilor din producția și transportul de energie electrică;

17.  solicită de urgență consolidarea transparenței și a participării publice, cu implicarea tuturor părților interesate pertinente într-o etapă timpurie în dezvoltarea de planuri naționale privind energia din surse regenerabile; regretă lipsa actuală de informații cu privire la punerea în aplicare a dispozițiilor Directivei privind energia din surse regenerabile și subliniază necesitatea ca statele membre să prezinte rapoarte bienale mai detaliate; invită Comisia să își consolideze rolul în ceea ce privește monitorizarea și sprijinirea progresului energiilor din surse regenerabile; invită Comisia să își îmbunătățească transparența cu privire la utilizarea competenței sale de punere în aplicare;

18.  subliniază că este important ca administrațiile de la toate nivelurile, precum și asociațiile, să participe la punerea în aplicare a unui model european de producție, de consum și de consum propriu de energie bazat pe surse regenerabile; invită Comisia să crească susținerea pentru Convenția primarilor, Orașele și comunitățile inteligente și comunitățile 100 % SRE, pentru a facilita schimbul de cunoștințe și de bune practici;

19.  constată că o mai bună cooperare regională cu privire la sursele regenerabile de energie este esențială pentru a se asigura dezvoltarea viitoare a surselor regenerabile de energie;

20.  salută faptul că, în 2013, utilizarea energiei din surse regenerabile a permis să se evite generarea a circa 388 de milioane de tone brute de CO2 și a condus la o reducere a cererii de combustibili fosili de 116 Mtep la nivelul UE;

21.  subliniază potențialul enorm de creare de locuri de muncă în sectorul energiei din surse regenerabile; solicită statelor membre să se asigure că standardele de muncă nu sunt reduse ca urmare a tranziției energetice, care ar trebui să se bazeze pe crearea de locuri de muncă de calitate;

Energia din surse regenerabile pentru viitor

22.  subliniază că obiectivele în materie de SRE trebuie să fie stabilite în conformitate cu obiectivele în materie de climă convenite de 195 de țări la Paris, în decembrie 2015; ia act de propunerea Consiliului European privind un obiectiv de cel puțin 27% de energie obținută din surse regenerabile pentru 2030; reamintește solicitarea Parlamentului de a stabili ca obiectiv obligatoriu o cotă de cel puțin 30 % de energie obținută din surse regenerabile în consumul de energie, care să se concretizeze prin intermediul unor obiective naționale, pentru a asigura necesara securitate juridică și a investitorilor; consideră că, având în vedere Acordul COP 21, este de dorit ca obiectivele să devină mult mai ambițioase; insistă asupra faptului că, în acest sens, obiectivele clare și ambițioase sunt un instrument de îmbunătățire a certitudinii și de garantare a poziției de lider pentru UE la nivel global; invită Comisia să prezinte un pachet mai ambițios privind climatul și energia pentru 2030 care să crească obiectivul UE 2030 privind SRE la cel puțin 30 % și care să fie aplicat prin intermediul obiectivelor naționale individuale;

23.  subliniază relevanța noii legislații în materie de energii din surse regenerabile și proiectarea pieței în crearea unui nou cadru adecvat pentru dezvoltarea energiilor din surse regenerabile, bazat pe scheme de sprijin fiabile și pe participarea deplină pe piață a tehnologiilor în domeniul surselor regenerabile de energie;

24.  este conștient de faptul că reducerile fiscale constituie un stimulent puternic pentru a trece de la energia fosilă la energia din surse regenerabile și îndeamnă Comisia să reformeze Directiva privind impozitarea energiei și normele privind ajutoarele de stat care împiedică exploatarea la maximum a potențialului acestor stimulente;

25.  subliniază că obiectivele deja convenite pentru 2020 trebuie luate ca referință în momentul revizuirii Directivei privind energia din surse regenerabile, astfel încât statele membre să nu poată coborî sub nivelul obiectivului național convenit pentru 2020 după această perioadă; subliniază că obiectivele UE stabilite pentru 2030 privind energia din surse regenerabile trebuie să fie realizate în mod colectiv; subliniază că statele membre ar trebui să elaboreze planurile naționale în timp util iar Comisia ar trebui să își consolideze capacitățile de supraveghere, inclusiv pentru perioada de după 2020, să beneficieze de instrumente adecvate pentru o monitorizare eficientă și periodică și să aibă posibilitatea de a interveni în cazul unor măsuri contraproductive; consideră că o astfel de monitorizare va fi posibilă doar dacă Comisia stabilește criterii de referință naționale pentru statele membre cu care să poată fi măsurate progresele înregistrate în ceea ce privește utilizarea energiei din surse regenerabile;

26.  subliniază potențialul Europei în ceea ce privește dezvoltarea energiei din surse regenerabile și importanța condițiilor pe termen lung favorabile pentru toți actorii de pe piață;

27.  subliniază contribuția importantă a energiei din surse regenerabile la reducerea emisiilor totale de dioxid de carbon; subliniază importanța dezvoltării surselor regenerabile de energie pentru a realiza obiectivele convenite în cadrul COP 21;

28.  subliniază că statele membre ar trebui să folosească în mai mare măsură, în mod justificat, unele dispoziții privind transferurile statistice și dezvoltarea mecanismelor de cooperare pentru atingerea obiectivelor lor, în conformitate cu articolul 6 din Directiva privind energia din surse regenerabile; subliniază importanța cooperării între statele membre, care ar putea fi benefică pentru optimizarea sistemului, furnizarea eficientă și o mai mare reducere a costurilor în domeniul energiei din surse regenerabile; invită Comisia să pună la dispoziția statelor membre mai multe stimulente, informații, o analiză a costurilor și beneficiilor și orientări în acest sens;

29.  subliniază necesitatea de a defini un sistem de guvernanță puternică, solidă și transparentă pentru a asigura punerea în aplicare a obiectivului pentru 2030 privind energia din surse regenerabile, cu respectarea competențelor naționale în ceea ce privește stabilirea mixului energetic, permițând, în același timp, o supraveghere și un control democratic deplin al politicilor energetice; solicită o replicare intensivă a actualului sistem de succes de obiective naționale, planuri naționale privind energia din surse regenerabile și rapoarte bienale; consideră că acestea ar trebui să fie încorporate în Directiva privind energia din surse regenerabile, care trebuie să asigure o monitorizare responsabilă, eficientă și transparentă a angajamentelor statelor membre și a punerii în aplicare a legislației europene existente, cu scopul de a pune bazele unei uniuni energetice funcționale la nivel european;

30.  atrage atenția asupra importanței unor modele obligatorii unice pentru planurile naționale în materie de energie și climă, pentru a se asigura comparabilitatea, transparența și previzibilitatea pentru investitori; consideră că traiectoriile și planificarea politicilor pentru fiecare stat membru trebuie să fie defalcate în continuare în funcție de sector, tehnologie și sursă;

31.  îndeamnă Comisia Europeană să includă în legislația sa un principiu fundamental cu privire la centralele electrice pe bază de energie din surse regenerabile, care să împiedice modificările retroactive ale mecanismelor de sprijin pentru energia din surse regenerabile și să garanteze viabilitatea economică a structurilor existente;

32.  solicită eliminarea barierelor birocratice inutile și realizarea de investiții care să permită atingerea obiectivului de interconectare electrică de 10 % până în 2020; subliniază faptul că o cooperare regională sporită poate contribui la asigurarea optimizării costurilor de integrare a surselor regenerabile de energie și la reducerea costurilor pentru consumatori; subliniază importanța unei consultări și participări largi a publicului, încă dintr-o etapă incipientă, la planificarea noilor proiecte de infrastructură energetică, luând totodată în considerare condițiile locale; reamintește importa consilierii tehnice și a evaluărilor impactului asupra mediului pentru proiectele de generare și distribuție a energiei din surse regenerabile;

33.  ia act de discrepanța dintre competențele disponibile și modificările cererilor de pe piața muncii cauzate de dezvoltarea surselor regenerabile de energie; subliniază că educația/formarea activă și strategiile în materie de competențe sunt esențiale în tranziția către o economie durabilă, eficientă din punctul de vedere al resurselor; subliniază importanța partenerilor sociali, precum și a autorităților publice pentru dezvoltarea programelor de calificare și de formare;

34.  subliniază că este necesară o finanțare corespunzătoare la nivelul UE, care să se realizeze, printre altele, prin reducerea globală a riscurilor investițiilor, pentru a încuraja utilizarea pe scară largă a surselor regenerabile de energie;

Cetățenii și Comunitatea Energiei

35.  consideră că autoritățile locale și comunitățile locale, gospodăriile și indivizii ar trebui să reprezinte coloana vertebrală a tranziției energetice și ar trebui să fie susținuți în mod activ pentru a deveni producători și furnizori de energie pe picior de egalitate cu alți actori de pe piața energiei; în acest context, solicită o definiție comună mai amplă a conceptului de „prosumator” la nivelul UE;

36.  consideră că este extrem de important să se stabilească un drept de bază cu privire la producția din surse proprii și la consumul din producția proprie, precum și dreptul de a stoca și a vinde excesul de energie electrică la un preț corect;

37.  reamintește că, pe baza participării publicului, statele membre trebuie să elaboreze o strategie în domeniul energiei pentru cetățeni și comunitate și să descrie în planurile lor naționale de acțiune modul în care vor promova proiectele mici și mijlocii de energie din surse regenerabile și cooperativele energetice și modul în care le vor include în cadrul legislativ, în politicile lor de sprijin și în contextul accesibilității pieței;

38.  solicită introducerea unui capitol nou privind energia pentru cetățeni și comunitate în cadrul Directivei revizuite privind energia din surse regenerabile cu scopul de a aborda piața principală și barierele administrative și de a oferi un mediu de investiții mai favorabil producerii de energie din surse proprii și consumului de energie proprie din surse regenerabile;

39.  constată că încă nu au fost instituite proceduri administrative și de acordare a licențelor adecvate pentru toate tehnologiile din toate țările; solicită statelor membre să elimine barierele administrative și de piață din calea noii capacități de autogenerare, să înlocuiască procedurile greoaie de autorizare cu o cerință simplă de notificare și să creeze ghișee unice eficiente pentru eliberarea autorizațiilor pentru proiecte, acces la rețea și sprijin cu expertiză financiară și tehnică, precum și să garanteze accesul prosumatorilor la mecanisme de soluționare alternativă a litigiilor; îndeamnă Comisia să asigure punerea în aplicare și respectarea pe deplin a dispozițiilor articolelor 13 (procedurile administrative) și 16 (accesul la rețele și exploatarea acestora) din Directiva privind energia din surse regenerabile pentru perioada de după 2020;

40.  subliniază importanța de a lua în considerare diferențele dintre microîntreprinderi, întreprinderile mici și marii producători; constată că este nevoie să se creeze condiții și instrumente adecvate pentru ca „prosumatorii” (consumatori activi de energie, de exemplu gospodării, atât proprietari, cât și chiriași, instituții și întreprinderi mici care participă la piața energiei prin producerea de energie din surse regenerabile, fie pe cont propriu, fie colectiv, prin cooperative, alte întreprinderi sociale sau agregări) să contribuie la tranziția energetică și pentru a facilita integrarea acestora pe piața energiei; recomandă reducerea la un nivel minim absolut a obstacolelor administrative din calea noilor capacități de producție din surse proprii, în special prin eliminarea restricțiilor privind accesul la piață și la rețea; sugerează scurtarea și simplificarea procedurilor de autorizare prin trecerea la o cerință simplă de notificare; sugerează că revizuirea Directivei privind energia din surse regenerabile ar putea include dispoziții specifice vizând eliminarea obstacolelor și promovarea sistemelor energetice comunitare/în regim de cooperativă prin intermediul „ghișeelor unice” care se ocupă cu eliberarea autorizațiilor pentru proiecte și cu furnizarea de consiliere de specialitate în domeniile financiar și tehnic; încurajează statele membre să utilizeze pe deplin exceptările de minimis prevăzute de Orientările europene privind ajutoarele de stat în sectoarele energiei și mediului, astfel încât proiectele mici și mijlocii să continue să beneficieze de tarife fixe dinamice, exceptându-le de la procesele de licitare complexe;

41.  subliniază importanța participării publicului încă dintr-o etapă incipientă la consolidarea proiectelor de infrastructură energetică ecologice, luând totodată în considerare condițiile locale;

42.  subliniază necesitatea de a obține, printr-o reglementare adecvată a pieței, un echilibru între dezvoltarea unei producții de energie centralizate și descentralizate pentru a asigura că acei consumatori care nu își pot permite să devină „prosumatori” nu sunt discriminați; subliniază necesitatea de a oferi facilități tehnice și administrative pentru gestionarea colectivă a producției de energie; subliniază că autogenerarea și sursele regenerabile de energie nu reprezintă cauza costurilor ridicate la energie din Europa;

43.  subliniază că un accent sporit pe realizarea eficienței energetice în toate sectoarele va permite UE să stimuleze competitivitatea și să dezvolte soluții de economisire de energie inovatoare și eficiente din punctul de vedere al costurilor;

44.  subliniază beneficiile de mediu, economice și sociale ale unei abordări integrate cu privire la energie și necesitatea de a promova sinergiile dintre sectoarele energiei electrice, încălzirii și răcirii și transporturilor, precum și în cadrul acestora; invită, de asemenea, Comisia să evalueze modul în care sursele flexibile de energie regenerabilă pot completa sursele de energie variabile și modul în care acest aspect ar trebui luat în considerare la planificarea energetică și la proiectarea schemelor de sprijin;

Electricitate

45.  subliniază faptul că producția de energie electrică din surse regenerabile ar trebui să fie integrată în sistemele de distribuție a energiei electrice de la toate nivelurile, precum și în sistemele de transport al energiei electrice, dată fiind evoluția către un model de producție de energie mai descentralizat și mai flexibil care ține seama de piață;

46.  constată că formele nevariabile ale producerii de energie electrică din surse regenerabile (energia hidroelectrică, de exemplu), care pot fi mobilizate rapid și care țin seama de aspectele de mediu, contribuie la sprijinirea integrării surselor regenerabile variabile pe piață;

47.  solicită o abordare integrată cu privire la politica energetică, care să includă dezvoltarea rețelei și reglementarea acesteia, stocarea, managementul cererii de energie, îmbunătățirea eficienței energetice și creșterea ponderii surselor regenerabile de energie; subliniază necesitatea de a evita fixarea pe tehnologii necompatibile cu decarbonizarea;

48.  constată că integrarea pe piață a producerii de energie electrică din surse regenerabile necesită piețe flexibile, în ceea ce privește atât cererea, cât și oferta, și că acest lucru va presupune construirea, modernizarea și adaptarea rețelelor și dezvoltarea de noi tehnologii de stocare;

49.  subliniază că electrificarea sistemelor de încălzire și de răcire, a sectorului transporturilor și a altor sectoare este esențială pentru a asigura o tranziție rapidă și eficientă la sursele regenerabile de energie;

50.  subliniază că, atât timp cât sistemul de energie electrică este inflexibil, energiile din surse regenerabile trebuie să aibă acces prioritar și să fie expediate cu prioritate pentru a promova modernizarea rețelei și implementarea sistemelor de stocare și a mecanismelor de răspuns al părții de consum; invită Comisia să prezinte propuneri pentru consolidarea și clarificarea normelor privind accesul și expedierea prioritare ale energiei din surse regenerabile pentru perioada de după 2020; subliniază că posibilitatea eliminării accesului și expedierii prioritare ar trebui evaluată cu ocazia evaluării la jumătatea perioadei a viitoarei Directive privind energia din surse regenerabile, care urmează să aibă loc până în 2024;

51.  subliniază că ar trebui menținute și consolidate accesul prioritar la rețea și expedierea prioritară pentru energia din surse regenerabile, astfel cum sunt prevăzute în Directiva privind energia din surse regenerabile; solicită un cadru de reglementare pentru perioada de după 2020, care să asigure compensarea adecvată a reducerii energiei din surse regenerabile;

52.  ia act de strategia Comisiei de a consolida mecanismele de răspuns la cerere; subliniază că acest fapt nu ar trebui să creeze o sarcină suplimentară pentru cetățeni sau să determine creșterea cheltuielilor cu energia pentru consumatori; subliniază că mecanismele de răspuns al părții de consum ar putea oferi posibilitatea reducerii costurilor la energie și că participarea la mecanismele de răspuns al părții de consum sau la mecanismele dinamice de stabilire a prețurilor ar trebui să se facă întotdeauna pe baza alegerii cetățenilor;

53.  consideră că dezvoltarea soluțiilor în materie de stocare a energiei electrice va fi un element esențial pentru dezvoltarea și integrarea nivelurilor ridicate de energie din surse regenerabile, contribuind la echilibrarea rețelei și la asigurarea unor mijloace de stocare a surplusului de energie din surse regenerabile; solicită revizuirea actualului cadru de reglementare, în vederea promovării implementării sistemelor de stocare a energiei și în vederea eliminării barierelor existente;

54.  subliniază că problema blocajelor de energie electrică împiedică în continuare fluxul liber de energie din surse regenerabile dincolo de frontierele statelor membre și încetinește progresele în crearea unei veritabile piețe interne a energiei în Uniunea Europeană;

55.  subliniază că consumatorii ar trebui să fie autonomi și să dispună de stimulente adecvate pentru a participa la piețele energiei; constată că ar trebui stabilite prețuri dinamice, în funcție de piață, pentru a stimula răspunsuri adecvate ale părții de consum și pentru a activa producția necesară, facilitând totodată consumul inteligent și eficient; recomandă Comisiei să analizeze în continuare impactul acestora asupra diferitelor grupe de consumatori;

56.  subliniază că anumiți consumatori au modele de consum rigide și pot fi afectați negativ de mecanismele de eficiență sporită bazate pe prețuri; subliniază, în acest sens, importanța politicilor în materie de eficiență energetică în statele membre care se concentrează pe consumatorii aflați într-o situație vulnerabilă;

57.  consideră că ar trebui să existe un cadru de reglementare clar la nivelul UE pentru consumul din producția proprie de energie din surse regenerabile și pentru comunitățile/cooperativele de energie din surse regenerabile care să țină seama de toate aceste avantaje la proiectarea mecanismelor de plată pentru vânzarea producției excedentare și pentru accesul la rețea și utilizarea acesteia; invită Comisia și statele membre să promoveze producția de energie din surse proprii și crearea și interconectarea rețelelor locale de distribuție a energiei din surse regenerabile, care să vină în completarea politicilor lor energetice naționale; subliniază că „prosumatorii” ar trebui să poată avea acces la rețeaua și piața de energie la un preț echitabil și nu ar trebui să fie penalizați cu impozite sau taxe suplimentare; își exprimă îngrijorarea cu privire la inițiativele luate de unele state membre de a crea obstacole în calea exercitării drepturilor la consumul de energie din producție proprie și la producerea de energie din surse proprii;

58.  constată că, în prezent, consumatorii contribuie în mică măsură la construirea preconizată a noilor capacități de producere a energiei din surse regenerabile atunci când optează pentru tarife la energia electrică care sunt comercializate cu un mix de combustibili format în proporție de 100 % din surse regenerabile de energie; solicită adoptarea unui mecanism precis, fiabil și transparent de monitorizare, astfel încât mențiunile „ecologic“ să fie legate de criterii măsurabile privind beneficiile de mediu suplimentare;

59.  îndeamnă statele membre să utilizeze mai eficient energia destinată încălzirii și răcirii provenită din surse geotermale;

Încălzire și răcire

60.  salută comunicarea Comisiei „O strategie a UE pentru încălzire și răcire” din februarie 2016, însă subliniază lipsa de progrese și obiectivele slabe stabilite pentru utilizarea surselor regenerabile de energie pentru încălzire și răcire, în special în clădiri; subliniază potențialul major de progrese constante pentru utilizarea resurselor regenerabile de energie pentru încălzire și răcire; constată că sectoarele încălzirii și răcirii reprezintă jumătate din consumul final de energie din UE și astfel joacă un rol esențial în realizarea obiectivelor UE în materie de climă și surse regenerabile de energie; recunoaște beneficiile creșterii ponderii energiei din surse regenerabile în domeniile încălzirii și răcirii; subliniază importanța unei flexibilități sporite a infrastructurii termice și a stocării termice pentru facilitarea integrării surselor regenerabile variabile prin stocarea energiei sub formă de căldură, oferind un randament excelent al investițiilor și asigurând oportunități pentru consolidarea calității locurilor de muncă la nivel local; invită Comisia ca, în pachetul legislativ privind energia din surse regenerabile de după 2020, să elimine lacunele în materie de reglementare; reamintește că eforturile depuse în sectoarele încălzirii și răcirii au un potențial semnificativ pentru securitatea energetică sporită (având în vedere că 61 % din gazele naturale importate în Uniunea Europeană sunt utilizate la clădiri, în special în scopul încălzirii), de exemplu prin dezvoltarea rețelelor de încălzire/răcire centralizată, care sunt un mijloc eficient de integrare a încălzirii durabile în orașe la scară largă, deoarece pot furniza simultan căldura rezultată dintr-o varietate de surse și nu depind de o sursă anume;

61.  salută comunicarea Comisiei privind strategia de încălzire și de răcire, în care se subliniază necesitatea de a elimina treptat combustibilii fosili, care reprezintă în continuare 75 % din combustibilii utilizați în acest sector, și de a-i înlocui în totalitate cu măsuri de eficiență energetică - oportunitatea noastră majoră de reducere a utilizării combustibililor fosili - și cu surse regenerabile de energie;

62.  solicită adoptarea unor măsuri suplimentare, pentru a exploata potențialul semnificativ rămas al energiei din surse regenerabile în sectoarele încălzirii și răcirii, pentru a realiza pe deplin obiectivele stabilite pentru 2020; invită Comisia ca, în pachetul legislativ privind energia din surse regenerabile de după 2020, să elimine lacunele în materie de reglementare din sectoarele respective;

63.  constată că biomasa este sursa regenerabilă de energie utilizată preponderent pentru încălzire în prezent, reprezentând aproximativ 90 % din totalitatea surselor regenerabile de energie folosite în acest scop; subliniază că, în Europa Centrală și de Est, biomasa joacă un rol esențial în consolidarea securității energetice într-un mod sustenabil;

64.  subliniază necesitatea de a se facilita tranziția către dispozitivele de încălzire din surse regenerabile eficiente din punct de vedere energetic, asigurând, în același timp, un sprijin adecvat și informații și asistență consolidate pentru cetățenii aflați în situație de precaritate energetică;

65.  subliniază necesitatea unei definiții cuprinzătoare și eficace a răcirii din surse regenerabile de energie;

66.  subliniază necesitatea de a renova și de a consolida performanțele sistemelor de încălzire și răcire centralizate, deoarece rețelele centralizate de încălzire și de răcire pot utiliza și stoca energia electrică produsă din surse regenerabile și o pot distribui clădirilor și șantierelor industriale, ridicând ponderea surselor regenerabile utilizate pentru încălzire și răcire;

67.  subliniază potențialul grupurilor de prosumatori, printre care gospodăriile, microîntreprinderile și întreprinderile mici, cooperativele și autoritățile locale, pentru stabilirea sistemelor energetice colective, precum cele de încălzire centralizată, care asigură o încălzire și răcire cu surse regenerabile de energie eficiente din punctul de vedere al costurilor, precum și pentru numeroasele sinergii dintre eficiența energetică și energia din surse regenerabile;

68.  consideră că sinergiile dintre Directiva privind energia din surse regenerabile, Directiva privind eficiența energetică și Directiva privind performanța energetică a clădirilor ar trebui să fie consolidate pentru a sprijini utilizarea surselor regenerabile de energie pentru încălzire și răcire;

69.  constată că proiectele în materie de eficiență energetică pentru încălzire și răcire sunt instrumente importante pentru a asigura modele de consum de energie stabile și previzibile și pentru a combate sărăcia energetică;

Transporturi

70.  constată că se înregistrează întârzieri semnificative în ceea ce privește realizarea obiectivului conform căruia, până în 2020, 10 % dintre sursele de energie din sectorul transporturilor trebuie să fie surse regenerabile, acest lucru având la bază parțial provocările unei strategii privind energia din surse regenerabile bazate pe biocarburanți pentru transporturi; reamintește că transportul este singurul sector al Uniunii în care emisiile de gaze cu efect de seră au crescut din 1990; subliniază că energia din surse regenerabile este esențială pentru realizarea mobilității durabile; invită statele membre să își intensifice eforturile depuse pentru a pune în aplicare măsuri sustenabile în sectorul transporturilor, printre acestea numărându-se reducerea cererii, o trecere modală la moduri mai sustenabile, o mai bună eficiență și electrificarea sectorului transporturilor; invită Comisia să creeze un cadru pentru promovarea utilizării vehiculelor electrice care funcționează pe baza energiei electrice din surse regenerabile și să consolideze cadrul legislativ pentru a oferi perspective de utilizare a biocarburanților foarte eficienți din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră, ținând seama de schimbarea indirectă a utilizării terenurilor în perioada după 2020;

71.  solicită să se recurgă în continuare și într-o mai mare măsură la PAC pentru a sprijini investițiile în producția și consumul de energie din surse regenerabile în sectorul agricol;

72.  estimează că transporturile reprezintă peste 30 % din consumul final de energie în Europa, iar 94 % din transporturi se bazează pe produsele petroliere; consideră, prin urmare, că eforturile pentru utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie în sectorul transporturilor trebuie să fie ambițioase și să aibă o legătură clară cu decarbonizarea sectorului transporturilor;

73.  solicită Comisiei să propună măsuri ambițioase pentru a accelera decarbonizarea transporturilor, inclusiv prin combustibili din surse regenerabile, electrificare sporită și eficiență consolidată, precum și să își intensifice eforturile de promovare a dezvoltării tehnologice și a inovării din aceste sectoare;

74.  constată importanța electrificării sectorului transporturilor pentru decarbonizarea economiei și invită Comisia să creeze un cadru pentru promovarea utilizării vehiculelor electrice alimentate cu energie din surse regenerabile, care este esențială pentru realizarea obiectivelor stabilite pentru 2030;

75.  așteaptă strategia Comisiei Europene privind decarbonizarea sectorului transporturilor, preconizată pentru iunie 2016, și subliniază, în acest context, că trebuie promovată introducerea sporită de surse regenerabile de energie, pentru a se asigura că transportul contribuie în mod activ la realizarea obiectivelor stabilite pentru 2020;

76.  salută progresele înregistrate în ceea ce privește dezvoltarea noilor biocarburanți și motoare cu ajutorul proiectelor finalizate în cadrul întreprinderii comune Clean Sky a UE;

77.  subliniază importanța dezvoltării biocarburanților de nouă generație, utilizând biomasă sau deșeuri;

78.  subliniază necesitatea unui mediu de reglementare îmbunătățit și a unor condiții pe termen lung, pentru a sprijini dezvoltarea energiei din surse regenerabile în sectoarele aviației și navigației;

79.  subliniază că este necesar transferul modal în sectorul transporturilor pentru a integra o reglementare și politici durabile în domeniul mobilității, inclusiv intermodalitate, sisteme logistice durabile, gestionarea mobilității și politici urbane durabile care să facă trecerea la consumul de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor și/sau să reducă la minimum consumul de energie, încurajând modele de deplasare mai activă, dezvoltând și punând în aplicare soluții privind orașele inteligente și sprijinind ecomobilitatea urbană și urbanismul adaptat; invită statele membre și UE să promoveze transferul modal al pasagerilor și al mărfurilor de la transportul rutier și aerian la transportul feroviar și maritim; invită Comisia să evalueze potențialul tehnologiei pentru trolee;

80.  îndeamnă instituțiile Uniunii Europene, ca metodă de a-și manifesta angajamentul ferm față de energia din surse regenerabile, să dezvolte propriile capacități în materie de energie din surse regenerabile, pentru a acoperi propria cerere energetică a clădirilor; subliniază că, până la dezvoltarea acestor capacități, instituțiile UE ar trebui să achiziționeze energie din surse regenerabile pentru a-și satisface nevoile;

81.  subliniază că o pondere modală ridicată a mersului pe jos, cu bicicleta, a serviciilor de utilizare în comun a autoturismelor (carsharing și carpooling), împreună cu sistemele de transport în comun sunt esențiale pentru reducerea și evitarea dependenței de petrol a UE și astfel conduc la reducerea emisiilor de GES;

82.  subliniază potențialul sistemelor și infrastructurilor de biciclete de a îmbunătăți sustenabilitatea transporturilor în zonele urbane;

83.  subliniază potențialul de a reduce emisiile și de a aduce contribuții la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon pe care îl presupune creșterea electrificării sistemelor de transport;

Criterii de durabilitate pentru biocarburanți și biolichide

84.  invită Comisia ca, având în vedere nevoia unei sinergii și a unei coerențe mai mari a politicilor europene, să stabilească criterii de durabilitate pentru bioenergie, ținând seama de evaluarea amănunțită a funcționării politicilor existente privind durabilitatea și economia circulară ale UE; reamintește că consolidarea securității energetice a UE ar trebui să se realizeze prin utilizarea durabilă a resurselor proprii, în conformitate cu obiectivul de a îmbunătăți utilizarea eficientă a resurselor;

85.  îndeamnă la prudență în ceea ce privește tendința în creștere de utilizare a biomasei forestiere ca principală sursă regenerabilă de energie la nivelul UE, care poate avea efecte potențial dăunătoare asupra climei și a mediului, dacă nu este procurată în mod durabil și nu este justificată în mod corespunzător; observă că trebuie să se țină seama de impactul pe termen lung al bioenergiei asupra climei, date fiind perioadele lungi necesare pentru reîmpădurire după exploatarea pădurilor;

86.  constată că bioenergia reprezintă deja 60 % din energia din surse regenerabile în Europa și va fi în continuare din ce în ce mai utilizată; subliniază că este necesar să se precizeze urgent consecințele în ceea ce privește efectul de seră pe care le au diferitele utilizări ale biomasei forestiere pentru producerea de energie, precum și să se identifice utilizările prin care se pot obține cele mai bune rezultate în materie de reducere a emisiilor în termene relevante pentru obiectivele politice;

87.  subliniază că producția de biocarburanți nu ar trebui să afecteze producția alimentară sau să compromită securitatea alimentară; consideră însă că politicile echilibrate pentru promovarea creșterii producției europene de culturi de materii prime cum ar fi grâul, porumbul, sfecla de zahăr și floarea-soarelui ar putea viza și producția de biocarburanți, ținând seama de schimbarea indirectă a utilizării terenurilor (ILUC), într-un mod care ar oferi agricultorilor europeni un venit sigur, ar atrage investițiile și ar crea locuri de muncă în zonele rurale, ar contribui la atenuarea penuriei cronice de furaje bogate în proteine (nemodificate genetic) la nivel european și ar ajuta Europa să devină mai puțin dependentă de importurile de combustibili fosili; consideră că, în cazul în care există pe piață o supraofertă de produse agricole, producția de biocarburanți și bioetanol ar reprezenta un debușeu temporar, care ar menține prețuri de cumpărare sustenabile, ar garanta veniturile fermierilor în timpul situațiilor de criză și ar servi drept mecanism de stabilitate a pieței; subliniază că este necesar să se încurajeze integrarea în producția de bioenergie a terenurilor arabile necultivate care nu sunt folosite pentru a produce alimente, în vederea realizării obiectivelor naționale și europene în materie de energie din surse regenerabile;

88.  consideră că gunoiul de grajd poate constitui o sursă valoroasă de biogaz, prin utilizarea unor tehnici de prelucrare a gunoiului de grajd, cum ar fi fermentarea, și subliniază totodată că este important ca aceasta să devină o opțiune viabilă economic pentru agricultori;

89.  încurajează statele membre și Comisia să promoveze importanța gestionării durabile a pădurilor și, prin urmare, rolul extrem de important al biomasei forestiere ca una dintre materiile prime regenerabile esențiale pentru ca UE să își realizeze obiectivele în materie de energie; atrage atenția asupra creșterii cererii de biomasă forestieră, ceea ce înseamnă că gestionarea durabilă a pădurilor, în conformitate cu Strategia UE pentru păduri, ar trebui consolidată și promovată într-o măsură mai mare, având în vedere că este esențială pentru biodiversitate și pentru funcția ecosistemică a pădurilor, inclusiv de absorbție a CO2 din atmosferă; atrage în consecință atenția că este necesară o exploatare echilibrată a resurselor cultivate în UE și importate din țări terțe, ținând cont de perioada foarte mare de regenerare a lemnului;

o
o   o

90.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

(1) JO L 140, 5.6.2009, p. 16. (2) JO L 347, 20.12.2013, p. 81. (3) JO L 239, 15.9.2015, p. 1. (4) Texte adoptate, P7_TA(2014)0094. (5) Texte adoptate, P8_TA(2015)0359. (6) Texte adoptate, P8_TA(2015)0445. (7) Texte adoptate, P8_TA(2015)0444.