Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2015/2278(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0159/2016

Texte depuse :

A8-0159/2016

Dezbateri :

PV 12/09/2016 - 19
CRE 12/09/2016 - 19

Voturi :

PV 13/09/2016 - 4.1
CRE 13/09/2016 - 4.1
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0320

Texte adoptate
PDF 380kWORD 63k
Marţi, 13 septembrie 2016 - Strasbourg
Politica de coeziune și strategiile de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă (RIS3)
P8_TA(2016)0320A8-0159/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 13 septembrie 2016 referitoare la politica de coeziune și la strategiile de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă (RIS3) (2015/2278(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 4, articolul 162 și articolele 174-178,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului(1) (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune”),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare la tema „specializarea inteligentă: crearea unei rețele a centrelor de excelență pentru o politică de coeziune eficientă”(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la „Investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică: promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană”(9),

–  având în vedere broșura Comisiei din 22 februarie 2016 intitulată „Plan de investiții pentru Europa: noi orientări pentru combinarea fondurilor structurale și de investiții europene cu Fondul european pentru investiții strategice (FEIS)”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2014 intitulată „Cercetarea și inovarea ca surse de reînnoire a creșterii” (COM(2014)0339),

–  având în vedere cel de al șaselea raport al Comisiei privind coeziunea economică, socială și teritorială din 23 iulie 2014, intitulat „Investiții pentru locuri de muncă și creștere”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014, intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 decembrie 2015 intitulată „Investiții în locuri de muncă și în creștere - Valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene” (COM(2015)0639),

–  având în vedere ghidul publicat de Comisie în 2014 întitulat „Facilitarea sinergiilor între fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte programe ale Uniunii în materie de cercetare, inovare și competitivitate”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2010, intitulată „Contribuția politicii regionale la creșterea inteligentă în Europa 2020” (COM(2010)0553),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 septembrie 2013 intitulată „Măsurarea rezultatelor inovării în Europa: către un nou indicator” (COM(2013)0624),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 4 mai 2012 întitulat „Îmbătrânirea activă: inovare, sănătate inteligentă, îmbunătățirea calității vieții”(10),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 30 mai 2013 întitulat „Eliminarea decalajelor din domeniul inovării”(11),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 7 octombrie 2014 întitulat „Măsuri de susținere a creării unor ecosisteme ale întreprinderilor de înaltă tehnologie nou-înființate”(12),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei publicat în 2014 conținând orientări destinate factorilor de decizie și organismelor de punere în aplicare, privind „Facilitarea sinergiilor între fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte programe ale Uniunii în materie de cercetare, inovare și competitivitate” (SWD(2014)0205),

–  având în vedere proiectul pilot „Politica de coeziune și sinergiile cu fondurile pentru cercetare și dezvoltare: « calea către excelență »”,

–  având în vedere acțiunea pregătitoare a Parlamentului European în regiunea Macedoniei de Est și Traciei (REMTh),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0159/2016),

A.  întrucât în această perioadă de criză economică, financiară și socială UE trebuie să-și intensifice eforturile în vederea asigurării unei creșteri economice inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii;

B.  întrucât consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării (C&D&I) constituie una dintre prioritățile de investiții în cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) pentru perioada 2014-2020; întrucât măsurile de sprijinire a inovației variază în mare măsură în cadrul UE și al statelor membre, în special în ceea ce privește exploatarea cunoștințelor și a tehnologiei în contextul promovării inovării;

C.  întrucât pentru perioada de programare 2014-2020 se solicită pentru prima oară statelor membre să conceapă strategii naționale și/sau regionale pentru specializarea inteligentă prin implicarea autorităților de management și a părților interesate de la nivel național și regional, cum sunt instituțiile de învățământ superior, industria și partenerii sociali, într-un proces de descoperire antreprenorială;

D.  întrucât specializarea inteligentă combină și reunește diferite politici, inclusiv pe cele în materie de antreprenoriat, educație și inovare, cu scopul ca regiunile să identifice și să selecteze domenii prioritare pentru dezvoltarea proprie și pentru investițiile aferente, axându-se pe punctele tari și pe avantajele competitive de care dispun;

E.  întrucât RIS3 ar trebui să ajute la îmbunătățirea competitivității economiei europene, la dezvoltarea unei valori adăugate europene în inovația, la crearea de noi locuri de muncă de înaltă calitate, la asimilarea unei vaste game de experiențe; întrucât RIS3 ar trebui să contribuie la diseminarea bunelor practici și la dezvoltarea unui nou spirit antreprenorial, combinat cu o piață digitală unică funcțională și cu o specializare inteligentă, care ar putea conduce la crearea de noi abilități, cunoștințe, inovații și locuri de muncă pentru a exploata mai bine rezultatele cercetării și pentru a profita de toate formele de inovare;

F.  întrucât dezvoltarea unei strategii RIS3 presupune un proces de elaborare a unor mecanisme de guvernanță la care participă mai multe părți interesate, care să identifice domeniile cu cel mai mare potențial strategic în funcție de zonă, să stabilească prioritățile strategice și să conceapă un serviciu eficient de sprijin pentru întreprinderi în vederea maximizării potențialului de dezvoltare bazat pe cunoaștere la nivelul unei regiuni;

G.   întrucât RIS3 contribuie la folosirea eficientă a fondurilor UE, afectează toate statele membre și regiunile Uniunii și eliberează potențialul tuturor regiunilor, ajutând astfel UE să contracareze lacunele sale în materie de inovare atât la nivel intern, cât și la nivel extern, pentru ca să devină mai competitivă la nivel mondial;

H.   întrucât dezvoltarea rapidă și cu succes a RIS3 în statele membre depinde în mare măsură de îmbunătățirea capacității lor administrative de programare, de întocmire a bugetelor, de punere în aplicare și de evaluare în parametrii cadrului de politică, având drept obiectiv promovarea investițiilor private în C&D&I; întrucât această evoluție trebuie să țină seama de faptul că evaluările inițiale ale strategiilor de specializare inteligentă au prezentat o imagine de ansamblu contrastantă, îndeosebi în ceea ce privește alegerea priorităților, considerate adesea a fi prea generice sau insuficient de bine conectate la structurile economice și de inovare regionale, ceea ce înseamnă că strategiile de specializare inteligentă trebuie să se îmbunătățească în acest sens;

I.  întrucât platforma RIS3 sprijină schimburile și transferurile ascendente de cunoștințe, precum și pe cele inter pares, între regiunile participante; întrucât acest proces trebuie să aibă prioritate în contextul viitoarei proiectări și puneri în aplicare a inițiativelor de specializare inteligentă;

Rolul central jucat de RIS3 în contextul contribuției politicii de coeziune la obiectivele Strategiei Europa 2020

1.  subliniază că strategiile de specializare inteligentă sprijină concentrarea tematică și programarea strategică a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) și conduc la o mai bună orientare spre performanță pe teren, contribuind, astfel, la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020; subliniază că obiectivul acestor strategii este de a crea o creștere sustenabilă, bazată pe cunoaștere, o dezvoltare echilibrată și locuri de muncă de înaltă calitate în toate regiunile, nu doar în zonele bine dezvoltate, ci și în regiunile aflate în tranziție, în regiunile mai puțin dezvoltate și în regiunile rurale și insulare;

2.  solicită să se respecte pe deplin noile prevederi ex-ante în materie de condiționalitate pentru atribuirea fondurilor ESI, astfel încât să se asigure buna funcționare a strategiilor de specializare inteligentă;

3.  solicită tuturor părților implicate să dezvolte RIS3 pe baza unor analize ale capacităților, resurselor și competențelor existente în fiecare regiune și să se concentreze asupra descoperirii antreprenoriale pentru a detecta nișe emergente sau avantaje comparative pentru specializarea inteligentă, să evite supraspecializarea forțată și artificială și să contribuie la asigurarea unui parteneriat mai puternic între sectorul public și cel privat, evitând, întotdeauna, posibilele conflicte de interese dintre cele două sectoare;

4.  susține o definiție amplă a inovării, înțeleasă ca transformarea unei idei într-un produs sau serviciu nou sau îmbunătățit, introdus pe piață, într-un proces operațional nou sau îmbunătățit utilizat în industrie sau comerț ori într-o nouă abordare a unui serviciu social;

5.   solicită regiunilor să conceapă sisteme de servicii de sprijin în materie de inovare destinate să completeze sau să înlocuiască serviciile de sprijin existente, pentru a permite unei regiuni date să își realizeze întregul potențial competitiv, să ajute întreprinderile să absoarbă noi cunoștințe și tehnologii pentru a rămâne competitive și să garanteze că resursele destinate cercetării și inovării ating masa critică necesară;

6.  solicită Comisiei să alinieze Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare cu scopul de a permite fondurilor ESI să ofere condițiile aferente mărcii de excelență;

7.  solicită autorităților naționale să investească în inteligența regională și în extragerea de volume mari de date pentru ca acestea să își poată demonstra avantajul competitiv unic și pentru a înțelege tendințele întreprinderilor regionale în lanțul valoric global;

8.  consideră că platforma S3, creată de DG REGIO a Comisiei în Centrul Comun de Cercetare (JRC) din Sevilia, joacă un rol-cheie în ceea ce privește consilierea regiunilor și stabilirea unor criterii de evaluare pentru strategiile lor în materie de inovare, sprijinirea regiunilor rămase în urmă și consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri și a sinergiilor dintre regiuni, prin furnizarea de informații, metodologii, expertiză și consiliere factorilor de decizie naționali și regionali; subliniază că platforma ar trebui să depună un efort constant pentru a-și actualiza baza de date, ținând seama de nevoile și de specificul local, de caracterul specific și de prioritățile regiunilor și orașelor;

9.  consideră că platforma S3 din Sevilia ar trebui să acorde o atenție deosebită regiunilor rămase în urmă și, în special, ar trebui să le ajute pe acestea să își construiască și să își canalizeze strategiile;

10.  consideră că regiunile mai mici întâmpină mai multe probleme la elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor; solicită formularea de propuneri de creștere a sprijinului acordat unor asemenea regiuni în vederea consolidării punerii în aplicare a strategiilor S3 și a schimbului de bune practici;

11.  salută interesul recent al Comisiei pentru regiunile rămase în urmă sub forma unui proiect-pilot legat de acțiunea pregătitoare a Parlamentului European în regiunea Macedoniei de Est și a Traciei, ce va fi pus în aplicare și în regiuni din opt state membre, până la sfârșitul anului 2017;

12.  salută menținerea Platformei regionale de monitorizare a inovării (Regional Innovation Monitor Plus – RIM Plus), concepută de DG Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei, crearea Observatorului european pentru cercetare și inovare (RIO) de către DG RTD, precum și diferitele Centre de cunoaștere în materie de politici ale DG JRC (CE), care furnizează date, indicatori și recomandări ample părților interesate naționale și regionale de pe platforma S3;

13.  așteaptă cu entuziasm noi detalii privind Consiliul european al inovării, menit să creeze un ghișeu unic pentru inovatori și, prin urmare, o legătură dintre reușitele științifice și nevoile mediului de afaceri și ale autorităților publice din Europa;

14.  reamintește că finanțarea publică rămâne un factor puternic în domeniul inovării; solicită autorităților implicate să fie prudente atunci când acordă o mai mare atenție instrumentelor financiare, dat fiind că inovarea nu ar trebui să se concentreze exclusiv pe granturi, ci ar trebui să poată găsi metode alternative de finanțare, cum ar fi împrumuturile și garanțiile, menținând în același timp un echilibru între granturi și metodele alternative de finanțare (finanțare publică și privată);

Guvernanța pe mai multe niveluri și capacitatea acesteia

15.  regretă că unele state membre au decis să opteze pentru RIS3 naționale, fără a da autorităților locale și regionale șansa de a-și dezvolta propriile opinii, subminând astfel procesul ascendent de descoperire antreprenorială care ar trebui consfințit în RIS3; subliniază importanța folosirii unei abordări regionale, dat fiind că punerea în aplicare a RIS3 poate avea succes numai dacă se bazează pe active locale și regionale; solicită statelor membre implicate să analizeze posibilitatea de a înlocui RIS3 de la nivel național cu altele la nivel regional pentru a nu rata diverse oportunități de asigurare a creșterii economice și solicită să se asigure o mai bună coordonare între strategiile S3 de la nivel național și regional de fiecare dată în care acest lucru este posibil pentru a le adapta, dacă este necesar, la nevoile și cerințele viitoare pentru dezvoltare sustenabilă, în special în sectorul alimentar și cel al energiei; regretă că principiul parteneriatului, consfințit la articolul 5 din RDC nu a fost respectat întotdeauna; solicită statelor membre să respecte principiul parteneriatului în toate etapele de pregătire și de punere în aplicare a acordului de parteneriat și a programelor operaționale;

16.  estimează că calitatea cooperării dintre administrație și actorii relevanți dintr-o regiune va avea o influență decisivă asupra strategiei RIS3 și va reduce semnificativ riscul de a alege greșit prioritățile; subliniază, în acest context, importanța consultării întreprinderilor și, în special a IMM-urilor, deoarece, o „viziune a inovării” va avea succes numai dacă întreprinderile au potențialul necesar pentru a o pune în practică;

17.  evidențiază importanța de a asigura o mai bună coordonare între toate nivelurile de guvernanță pentru a încuraja dezvoltarea unui model ascendent al strategiilor regionale, inclusiv între toate autoritățile și părțile implicate din domeniul specializării inteligente, precum și între experți, societatea civilă și utilizatorii finali, pentru a lăsa în urmă orice mentalitate închistată; atrage atenția asupra faptului că lipsa de adaptare a reglementărilor relevante din statele membre creează obstacole în implementarea investițiilor în domeniul cercetării și inovării;

18.  reamintește rolul limitat pe care l-a avut societatea civilă în strategiile RIS3 și solicită consolidarea participării acesteia prin intermediul platformelor și al parteneriatelor de colaborare, întrucât acest lucru poate contribui la o mai bună concepere a strategiilor, la o cooperare consolidată cu societatea și la o mai bună guvernanță;

19.  subliniază importanța de a se asigura, în cursul întregii faze de punere în aplicare, o cooperare strânsă între programele operaționale și RIS3;

20.  solicită ca între instituțiile UE (PE și Consiliu), precum și la nivel executiv (Comisia și autoritățile naționale de executare) să se desfășoare un dialog și o cooperare mai apropiate pentru a realiza un cadru favorabil inovării și cercetării și pentru consolidarea procesului de punere în aplicare a RIS3 în contextul revizuirii cadrului financiar multianual pentru 2014, care va avea loc în curând;

21.  solicită Comisiei și celorlalte organisme implicate să ofere asistență suplimentară statelor membre care au nevoie de aceasta pentru punerea în aplicare a strategiei RIS3;

22.  solicită depunerea unor eforturi susținute pentru a încuraja schimbarea mentalității și pentru a promova abordările de politică inovatoare pentru a impulsiona colaborarea intra-regională, inter-regională, extra-regională, transfrontalieră și transnațională, inclusiv prin macro-regiuni, prin intermediul instrumentelor existente, precum INTERREG, pentru a continua creșterea valorii adăugate europene în cadrul strategiilor;

23.  reamintește că este important să se pună accentul pe inovarea socială, care poate contribui la instituirea de noi modele și culturi de afaceri, creând astfel premisele unui mediu corespunzător pentru punerea în aplicare a economiei circulare;

24.  solicită Comisiei să prezinte o comunicare integrată privind valoarea adăugată a strategiilor RIS3 și punerea lor în aplicare în cadrul programelor operaționale, urmată de propuneri referitoare la măsuri suplimentare, incluse în cel de al șaptelea raport privind coeziunea;

25.  regretă lipsa unei cooperări interregionale pornind de la tematica specializării inteligente; ia act de faptul că, pentru acest tip de cooperare în afara regiunii proprii, cadrul strategic comun oferă posibilitatea utilizării a până la 15 % din fonduri în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime); subliniază că raportul „Investiții în locuri de muncă și în creștere - Valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene”, întocmit în temeiul articolului 16 alineatul (3) din RDC, arată că aceste posibilități nu au fost utilizate suficient până în prezent; solicită statelor membre și autorităților regionale să utilizeze mai mult posibilitățile puse la dispoziție;

26.  solicită dezvoltarea unor mecanisme de flexibilitate și coordonare care să coreleze rezultatele procesului RIS3 cu punerea în aplicare a programului Orizont 2020 și a altor programe; încurajează regiunile să practice forme de cooperare transnațională cum ar fi inițiativa Vanguard, marca de excelență, Platforma pentru schimbul de cunoștințe (PSC), platformele S3, scara excelenței, precum și mecanismele regionale de inovare pentru centrele de colocație ale Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT), solicită facilitarea dezvoltării de parteneriate strategice sub formă de cluster, pentru a impulsiona investițiile, a îmbunătăți coordonarea, a crea sinergii și a promova schimburile de opinii pentru a evita dublarea eforturilor și cheltuirea ineficientă a resurselor publice;

27.  încurajează instituțiile naționale și europene să continue monitorizarea „decalajului din domeniul inovării”, nu doar între statele membre ale UE și între regiunile NUTS 2, ci și, într-o măsură tot mai mare, în interiorul statelor membre;

28.  consideră că ar trebui simplificate procedurile și că ar trebui reduse blocajele existente în procesul administrativ al strategiilor;

29.  solicită autorităților competente de la toate nivelurile să simplifice procedurile și să reducă blocajele existente în procesul administrativ al strategiilor; încurajează investițiile în capitalul uman, inclusiv prin parteneriate interregionale ale UE, în vederea creșterii capacităților administrative și a asigurării succesului gestionării, implementării și monitorizării procesului RIS3, evitând, în același timp, crearea unor procese administrative suplimentare; încurajează autoritățile să acorde prioritate cercetării și inovării în regiunile care dețin acest potențial, însă în care investițiile din domeniu sunt mici;

30.  îndeamnă regiunile și statele membre să recurgă în mai mare măsură la bugetul disponibil pentru asistența tehnică pentru a asigura punerea în aplicare eficace și eficientă a RIS3;

31.  reamintește că strategiile de specializare inteligentă ar trebui să fie și un instrument puternic de abordare a provocărilor sociale, de mediu și în materie de climă și de energie, precum și de promovare a răspândirii cunoașterii și a diversificării tehnologice;

Sinergii îmbunătățite pentru a favoriza creșterea economică și crearea de locuri de muncă

32.  critică faptul că nu există sinergii între fondurile ESI și alte instrumente de finanțare ale UE, lucru care face mai dificilă asigurarea coordonării, coerenței și integrării finanțărilor UE și care le reduce eficacitatea și impactul; solicită să se acorde mai multă atenție și să se efectueze cercetări în domeniu pentru a se asigura o abordare strategică îmbunătățită în ceea ce privește sinergiile și să se țină seama de combinarea, complementaritatea și potențialul instrumentelor de finanțare astfel încât să se asigure utilizarea deplină a garanțiilor UE pentru finanțarea platformelor de investiții;

33.  subliniază necesitatea de a continua și de a aprofunda abordarea tripartită și cvadripartită a specializării inteligente la nivel regional, cu implicarea administrațiilor publice, a mediului de afaceri, a universităților și a cetățenilor; subliniază că rolul acestora din urmă (adică al instituțiilor de învățământ superior sau de cercetare și al organizațiilor cetățenilor) ar trebui consolidat în noua programare și în noile tipuri de finanțare ale UE;

34.  solicită sprijin sporit pentru IMM-uri și pentru întreprinderile nou-înființate, întrucât marea lor majoritate se află în avangarda acelei inovări care sparge tiparele existente și contribuie în mod semnificativ la identificarea de talente locale în diverse domenii și, de asemenea, oferă locuri de muncă tinerilor;

35.  încurajează încercările continue de căutare a unor indicatori fiabili de monitorizare a performanței în materie de inovare la toate nivelurile de guvernanță, printr-o mai bună mobilizare și coordonare a resurselor Eurostat și ale altor direcții generale competente ale Comisiei Europene, ținând seama, de asemenea, de realizările OCDE, ESPON și ale altor actori din domeniu, cum sunt institutele naționale de statistică;

36.  subliniază faptul că folosirea coordonată și complementară a fondurilor ESI cu Orizont 2020 și fondurile ESI, în conformitate cu orientările privind complementaritatea dintre FEIS și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) publicate de Comisie în februarie 2016, asigură modalități excelente de a da un impuls inovației la nivel regional și național și la nivelul UE prin creșterea gradului de atractivitate a investițiilor în cercetare și inovare în vederea atragerii capitalului privat ca sprijin complementar finanțărilor publice; recomandă autorităților locale și regionale să profite la maximum de posibilitățile de combinare a acestor instrumente;

37.  solicită să se depună eforturi pentru a se obține informațiile necesare pentru a se realiza sinergii între diversele politici și instrumente disponibile în cadrul RIS3, cum ar fi politica de coeziune pentru perioada 2014-2020, platforma de specializare inteligentă, Observatorul european al clusterelor, parteneriatul european pentru inovare, forul strategic european, tehnologiile generice esențiale (TGE) și infrastructurile de cercetare;

38.  încurajează regiunile ca, la punerea în aplicare a strategiilor RIS3 proprii, să își consolideze mentalitatea deschisă către inovare și colaborarea ecosistemică bazată pe modelul colaborării cvadripartite;

39.  subliniază importanța adaptării învățământului și cercetării la nevoile reale ale pieței, în efortul de a se asigura că inovațiile nou-apărute satisfac cererea și conduc la creștere economică;

Orașele inteligente, catalizatori pentru RIS3

40.  reiterează rolul-cheie care revine zonelor urbane ale UE în contextul dezvoltării economice și sociale a Uniunii în calitatea lor de puncte nodale pentru diverși actori și diverse sectoare, combinând provocările și oportunitățile oferite de creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, precum și prin activitatea lor de avangardă în abordarea politică integrată, orientată spre teritoriu; subliniază importanța zonelor urbane ca factori de catalizare a resursei umane, infrastructurii și potențialului de investiții în vederea dezvoltării clusterelor pentru inovare;

41.  solicită Comisiei să țină seama de RIS3 și de alte programe care cuprind componenta inovării, îndeosebi de investițiile teritoriale integrate, la elaborarea Agendei urbane europene, în vederea creării de sinergii și a stabilirii de legături solide pentru o utilizare eficientă a resurselor;

42.  subliniază importanța facilitării unei cooperări inovatoare transsectoriale, tripartite și transfrontaliere în ceea ce privește provocările la nivel european, cu scopul de a transforma regiunile și orașele în locuri mai inteligente și mai ecologice, în care traiul și munca sunt mai plăcute;

43.  subliniază necesitatea dezvoltării în continuare și extinderea în întreaga Europă a conceptului de „orașe inteligente conectate”; salută intenția Președinției neerlandeze a UE de a crea o abordare ascendentă, care să permită orașelor, în coordonare cu autoritățile regionale, să dezvolte Agenda urbană a UE și să evolueze de la orașe inteligente la orașe caracterizate prin excelență; sprijină, în acest context, pregătirea „Pactului de la Amsterdam”, care se focalizează pe creșterea economică durabilă și pe crearea de locuri de muncă, pe încurajarea conexiunilor dintre toate părțile, cetățenii și organizațiile sociale, precum și pe promovarea unei dezvoltări durabile și favorabile incluziunii sociale;

44.  atrage atenția asupra promovării diferitelor mecanisme de cooperare și de schimb de cunoștințe între orașe în domeniul specializării inteligente și al inovării, cum este schema „Orașe inteligente, deschise și agile”, susținută de Comisia Europeană;

45.  sprijină inițiativele Comisiei și Consiliului în direcția unei Agende urbane a UE în contextul Pactului de la Amsterdam; invită Comisia să promoveze coerența politică între politicile urbane și cele regionale; solicită Comisiei să prezinte propuneri de aliniere a inițiativelor și a metodologiei „Orașe inteligente” cu strategiile RIS3 în cel de al șaptelea raport privind coeziunea;

Monitorizare și evaluare

46.  ia act de faptul că, deși majoritatea regiunilor au adoptat o RIS3, un număr considerabil dintre ele mai trebuie să ia măsuri pentru a asigura respectarea cerințelor specifice condiționalității ex-ante, principalele provocări fiind mecanismul de monitorizare, cadrul bugetar și măsurile de stimulare a investițiilor private în domeniul cercetării și inovării;

47.  reamintește factorilor de decizie locali și regionali importanța angajamentului lor de utilizare a RIS3 ca un instrument de transformare economică a propriei regiuni, influențând astfel și politica UE;

48.  salută faptul că aceste strategii regionale se concentrează pe energie, sănătate, tehnologia inovațiilor și comunicării, materii prime avansate, alimente, servicii, turism, inovație și transport sustenabile, bioeconomie, sisteme de producție și industrii culturale și creative, precum și pe alte specializări și sectoare deosebit de competitive ale unei regiuni date; regretă, totuși, lipsa de granularitate a multor strategii și solicită îmbunătățirea procesului de stabilire a priorităților pentru a evita astfel riscul concentrării tuturor strategiilor pe aceleași tematici; solicită să se dezvolte strategii nu doar în domeniul înaltei tehnologii, ci și în domeniul tehnologiilor de bază și al inovării sociale și încurajează toate părțile interesate să caute să identifice punctele în care sectoarele se întrepătrund, dat fiind că acestea pot genera inovație;

49.  consideră că promovarea observatoarelor naționale ale strategiilor de specializare inteligentă pot contribui la construirea unor sisteme de indicatori mai solide de monitorizare a RIS3, îndeosebi în ceea ce privește metodologia și formarea;

50.  observă că unele strategii RIS3 sunt insuficient documentate în ceea ce privește demonstrarea avantajelor competitive unice ale regiunii în cauză, în timp ce altele nu aduc dovezi privind capacitatea părților interesate de a susține întreprinderile inovatoare sau capacitatea cercetătorilor de a asigura servicii de cercetare aplicată sau de a identifica aplicații comerciale ale rezultatelor obținute; observă, de asemenea, că unele regiuni au strategii ample, dar indicatori de monitorizare simpliști; solicită, prin urmare, creșterea capacității autorităților publice de a colecta informații și de a evalua informațiile relevante primite, precum și de a intensifica efortul coordonat al regiunilor și al autorităților centrale destinat identificării și standardizării bazelor de date existente, făcându-le accesibile părților interesate;

51.  solicită UE și statelor membre să folosească instrumentele existente, cum ar fi Sondajul inovării comunitare, pentru a realiza monitorizarea periodică (anuală, dar și la mijlocul perioadei de programare), atât cantitativă, cât și calitativă, a punerii în aplicare a strategiilor, precum și să implice în proces toate părțile interesate, inclusiv societatea civilă; ia act de faptul că atât regiunile, cât și statele membre se confruntă cu probleme similare în domeniul evaluării monitorizării și solicită regiunilor să publice rapoarte periodice cu privire la atingerea obiectivelor lor pentru a analiza mai bine impactul RIS3 și pentru a garanta transparența și accesul publicului la informațiile de monitorizare; este conștient, totuși, că este nevoie de mulți ani pentru ca strategiile să dea roade și, prin urmare, monitorizarea în faza incipientă ar trebui adaptată unor așteptări rezonabile;

52.  încurajează regiunile și statele membre să fie proactive prin punerea promptă în aplicare a planurilor de acțiune, având în vedere faptul că termenul până la care trebuie asigurată îndeplinirea condiționalității ex-ante este decembrie 2016; le solicită să stabilească și să pună în aplicare mecanisme de monitorizare proprii în cadrul unei revizuiri permanente a RIS3, orientate spre nișe specifice de investiții unde actorii regionali în domeniul inovării pot obține sau își pot păstra un avantaj competitiv;

53.  este de părere că, în acest domeniu, pot contribui în mod considerabil atât participarea comună la monitorizarea și evaluarea instrumentelor relevante în cadrul RIS3, cât și alinierea monitorizării și a evaluării în cadrul procesului de raportare al diferitelor instrumente; solicită, așadar, tuturor părților interesate și factorilor de decizie să creeze sinergii și să elaboreze mecanisme de colectare și de sintetizare a datelor provenind de la politicile și instrumentele incluse în RIS3 specifice;

54.  reamintește că o strategie bună „pe hârtie” nu va genera rezultatele așteptate fără implementarea unor servicii de sprijin pentru întreprinderi;

Principalele învățăminte și viitorul RIS3

55.  regretă că adesea RIS3 recunoaște nevoia de a ajuta întreprinderile să exploateze toate formele de inovare, dar ulterior sprijină doar inovația bazată pe cunoștințele tehnologice; sugerează, în această privință, ca RIS3 să se aplece și asupra inovării din alte domenii, cum ar fi sectorul serviciilor și cel creativ, și reamintește importanța tuturor tipurilor de sisteme de inovare și a tuturor instituțiilor, indiferent de mărime, precum și legătura lor cu clusterele locale și regionale;

56.  subliniază că, pentru ca RIS3 să contracareze decalajul în materie de inovare și să favorizeze creșterea și crearea de locuri de muncă în Europa, acestea trebuie să fie puse în aplicare cum se cuvine; subliniază că, în acest scop, este esențial să se promoveze strategii ascendente și să se analizeze de o manieră mai aprofundată potențialul RIS la toate nivelurile de guvernanță; constată, în acest sens, că statele membre ar trebui să recurgă la biroul sau birourile lor naționale de statistică pentru a ajuta regiunile să-și dezvolte mecanismele de evaluare și de monitorizare;

57.  consideră că abordarea participativă în cadrul strategiilor trebuie inclusă în toate procesele, inclusiv în procesul de monitorizare și evaluare, deoarece astfel vor spori posibilitățile de cooperare în vederea atingerii obiectivelor RIS3;

58.  îndeamnă UE și statelor membre să nu piardă din vedere că acest instrument trebuie să fie unul viabil, funcțional și eficient, care să nu împovăreze beneficiarii ca urmare a obligațiilor administrative;

59.  solicită Comisiei să insiste ca în anul 2017 să se efectueze o revizuire a strategiilor pentru a le îmbunătăți eficiența și eficacitatea și pentru a se furniza informații referitoare la contribuția acestora la viitoarea politică de coeziune și la politicile pentru cercetare și inovare de după 2020, ținând seama de învățămintele trase după primii ani de punere în aplicare a acestora; solicită Comisiei să lanseze o consultare publică și să organizeze o conferință la nivel european, înainte de redactarea celui de al șaptelea raport privind coeziunea, împreună cu Parlamentul, Comitetul Regiunilor și alte părți interesate;

60.  recunoaște că strategiile de specializare inteligentă pot fi instrumente puternice de abordare a provocărilor în materie de energie, a eficienței resurselor și a securității energetice;

61.  solicită Comisiei să susțină în continuare rolul platformei S3, să ajute la creșterea gradului de granularitate a strategiilor și să păstreze accentul pe importanța efectului de pârghie al investițiilor private;

62.  solicită DG Regio și platformei S3 să redacteze și să difuzeze la scară largă un scurt document de politică privind experiența din trecut privind RIS3, care să se concentreze pe următoarele domenii: 1. o analiză SWOT a experienței; 2. învățămintele trase de către regiuni și principalele probleme observate în cazul fiecăreia dintre cele șase etape descrise în ghidul RIS3; 3. recomandări și modele standardizate pentru îmbunătățirea continuă a RIS3, pentru a asigura o mai bună planificare a strategiilor după 2020; și 4. capitalul uman necesar pentru a concepe și pune în aplicare cu succes o RIS3; consideră că rețelele regionale interesate de cercetare și inovare ar trebui încurajate și susținute în ceea ce privește acțiunile lor de promovare a reușitelor și a lecțiilor învățate, în vederea integrării acestei concepții la toate nivelurile în cadrul regiunilor;

o
o   o

63.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 289.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 470.
(4) JO L 347, 20.12.2013, p. 259.
(5) JO L 347, 20.12.2013, p. 303.
(6) JO L 347, 20.12.2013, p. 281.
(7) JO L 347, 20.12.2013, p. 487.
(8) Texte adoptate, P7_TA(2014)0002.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2015)0308.
(10) JO C 225, 27.7.2012, p. 46.
(11) JO C 218, 30.7.2013, p. 12.
(12) JO C 415, 20.11.2014, p. 5.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate