Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 49 și 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) referitoare la libertatea de stabilire și la libertatea de a presta servicii în cadrul Uniunii,

–  având în vedere articolele 101 și 102 din TFUE privind regulile de concurență aplicabile întreprinderilor,

–  având în vedere articolul 14 din TFUE,

–  având în vedere Protocolul nr. 26 la TFUE privind serviciile de interes general,

–  având în vedere Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului(1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2002/39/CE și prin Directiva 2008/6/CE (denumită în continuare „Directiva privind serviciile poștale”),

–  având în vedere Decizia Consiliului din 10 august 2010 de instituire a Grupului autorităților europene de reglementare în domeniul serviciilor poștale(2),

–  având în vedere Directiva 2013/11/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2013 privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2009/22/CE(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 524/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2009/22/CE(4),

–  având în vedere Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului(5),

–  având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date(6),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 17 noiembrie 2015 cu privire la aplicarea Directivei privind serviciile poștale (COM(2015)0568) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2015)0207),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2013 intitulată „O foaie de parcurs pentru realizarea pieței unice în domeniul livrării de colete - Consolidarea încrederii în serviciile de livrare și încurajarea vânzărilor online” (COM(2013)0886),

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 29 noiembrie 2012 intitulată „O piață integrată a serviciilor de livrare a coletelor pentru dezvoltarea comerțului electronic în UE” (COM(2012)0698),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 ianuarie 2012 intitulată „Un cadru coerent pentru creșterea încrederii în piața unică digitală a comerțului electronic și a serviciilor online” (COM(2011)0942),

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei din 28 martie 2011, intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punctul de vedere al resurselor” (COM(2011)0144),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2014 referitoare la o piață integrată a serviciilor de livrare a coletelor pentru dezvoltarea comerțului electronic în UE(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală(8),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0254/2016),

A.  întrucât piața serviciilor poștale este încă un sector economic cu perspective puternice de creștere și cu o concurență tot mai mare, deși între 2012 și 2013 serviciile de expediere a scrisorilor au scăzut în medie cu 4,85 % în UE, potrivit bazei de date a Comisiei Europene pentru statisticile poștale, ceea ce corespunde tendinței de scădere a volumului de scrisori înregistrată în ultimii 10 ani ca urmare, în mare parte, a procesului de înlocuire electronică;

B.  întrucât punerea în aplicare a Directivei privind serviciile poștale a contribuit la deschiderea piețelor locale spre concurența serviciilor de expediere a scrisorilor, dar dezvoltarea a fost lentă și nu a dus la realizarea pieței interne a serviciilor poștale, în majoritatea statelor membre acest sector fiind încă dominat de furnizorii de serviciu universal (USP);

C.  întrucât utilizarea TIC a stimulat în permanență sectorul serviciilor poștale, oferind oportunități pentru inovare și facilitând extinderea pieței;

D.  întrucât noii concurenți s-au concentrat în special pe marii clienții profesionali și pe zonele foarte populate;

E.  întrucât piața livrării de colete este foarte competitivă și inovatoare și prezintă un ritm alert de creștere, volumul său crescând cu 33 % între 2008 și 2011, și întrucât comerțul electronic este una dintre forțele motrice pentru creșterea pieței;

F.  întrucât utilizarea pe scară largă a sistemelor de aeronave pilotate la distanță (drone) oferă moduri noi de livrare a coletelor, rapide, ecologice și eficiente, în special în regiuni cu densitate redusă a populației, izolate și îndepărtate;

G.  întrucât consumatorii și micile întreprinderi raportează faptul că problemele legate de livrarea coletelor, în special prețurile ridicate, îi împiedică să vândă sau să cumpere mai mult din alte state membre,

I. Serviciul universal: consolidarea independenței autorităților naționale de reglementare

1.  observă că, deși standardele minime asociate obligației de serviciu universal (trimiterile poștale de până la 2 kg, coletele poștale de până la 10-20 kg, trimiterile recomandate și cele cu valoare declarată, precum și alte servicii de interes economic general, cum ar fi ziarele și periodicele), reglementate în UE în special prin garantarea unei game minime esențiale de servicii în orice zonă a UE, fără a împiedica aplicarea de către statele membre a unor standarde mai înalte, satisfac în general nevoile clienților, unele cerințe detaliate, care nu sunt supuse reglementării la nivelul UE, sunt stabilite de autoritățile naționale de reglementare (ANR) cărora li s-a încredințat această sarcină;

2.  observă că sarcina principală a autorităților naționale de reglementare este de a realiza obiectivul general al Directivei privind serviciile poștale, și anume de a garanta furnizarea serviciului universal; solicită statelor membre să sprijine rolul și independența autorităților naționale de reglementare prin asigurarea unor criterii înalte de calificare profesională a personalului, cu garantarea accesului echitabil și nediscriminatoriu la formarea continuă, a unor mandate fixe și a protecției juridice împotriva concedierii nejustificate și, în cazul concedierii, prin alcătuirea unei liste complete a motivelor care o justifică (de exemplu o încălcare gravă a legii), astfel încât aceste autorități să își poată îndeplini obligațiile care decurg din Directiva privind serviciile poștale în mod neutru, transparent și oportun;

3.  consideră că orice extindere a rolului autorităților naționale de reglementare în temeiul noului regulament la piața serviciilor de livrare de colete ar trebui să abordeze aplicarea selectivă a normelor în sectorul livrării de colete și să stabilească standarde minime pentru toți operatorii, cu scopul de a asigura condiții echitabile și egale de concurență;

4.  consideră că obligațiile de independență pot fi îndeplinite doar dacă funcțiile de reglementare ale autorităților naționale de reglementare sunt separate în mod structural și funcțional de activitățile asociate cu deținerea sau controlul unui furnizor de servicii poștale; consideră că nu ar trebui să se permită înalților funcționari ai autorităților naționale de reglementare să lucreze pentru operatorul public de servicii poștale sau pentru alte părți interesate cel puțin șase luni după părăsirea ANR, astfel încât să se prevină conflictele de interese; consideră că, în acest scop, statele membre ar trebui să introducă dispoziții legislative care să permită aplicarea de sancțiuni în cazul încălcării obligației menționate anterior;

5.  solicită Comisiei să faciliteze și să consolideze cooperarea și coordonarea între autoritățile naționale de reglementare pentru a se asigura o mai mare eficiență și interoperabilitate în privința livrărilor transfrontaliere și să supravegheze activitățile de reglementare ale ANR - inclusiv furnizarea de servicii universale - în vederea asigurării unei abordări uniforme în aplicarea legislației europene și a armonizării pieței serviciilor poștale în cadrul UE;

6.  reamintește că Directiva privind serviciile universale oferă statelor membre flexibilitatea necesară pentru a aborda caracteristicile locale și pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a furnizării serviciului universal, garantând totodată satisfacerea nevoilor utilizatorilor și adaptarea la evoluțiile contextului tehnic, economic și social;

7.  observă confirmarea Comisiei conform căreia Directiva privind serviciile poștale nu necesită nicio structură de proprietate specifică pentru furnizorii de servicii universale; consideră că furnizorii de servicii universale nu ar trebui să fie împiedicați să investească și să inoveze în furnizarea unor servicii poștale eficiente și de calitate;

II. Menținerea serviciului universal și asigurarea unei concurențe echitabile: accesul, calitatea serviciilor și nevoile utilizatorilor

8.  consideră că domeniul de aplicare a obligației de serviciu universal tinde să se restrângă; încurajează promovarea opțiunii consumatorului, pentru a include livrarea scrisorilor în obligația de serviciu universal; subliniază, prin urmare, că este important să se asigure un serviciu universal de înaltă calitate la prețuri accesibile, care să cuprindă cel puțin cinci zile pe săptămână în care să se asigure livrarea și colectarea corespondenței pentru fiecare cetățean; constată că, în vederea asigurării sustenabilității pe termen lung a serviciului universal și date fiind particularitățile naționale și situațiile geografice specifice, unele state membre permit un anume grad de flexibilitate; reamintește că deși directiva permite o anume flexibilitate, reglementările naționale nu trebuie să depășească limitele acesteia;

9.  reamintește că serviciul universal trebuie să evolueze în funcție de contextul tehnic, economic și social, precum și în funcție de nevoile utilizatorilor, și că Directiva privind serviciile poștale acordă statelor membre flexibilitatea necesară pentru a lua în considerare caracteristicile locale și pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a furnizării serviciilor universale;

10.  consideră că acoperirea geografică și accesibilitatea serviciilor universale în cazul livrării de colete pot și trebuie să fie îmbunătățite, în special pentru persoanele cu handicap și cele cu mobilitate redusă, precum și pentru cetățenii din regiunile îndepărtate; subliniază importanța asigurării accesibilității serviciilor poștale pentru persoanele cu handicap, precum și a coerenței dintre Directiva privind serviciile poștale și Actul european privind accesibilitatea;

11.  observă că în multe state membre scăderea volumului de scrisori face ca prestarea serviciului universal să fie din ce în ce mai dificilă; recunoaște că mulți prestatori de servicii universale desemnați folosesc veniturile obținute din activități comerciale care nu sunt legate de prestarea unor servicii universale, cum ar fi serviciile financiare sau livrarea de colete, pentru a finanța serviciile universale;

12.  observă că există o serie de cazuri de concurență neloială în sectorul serviciilor poștale și invită autoritatea responsabilă să sancționeze orice abatere;

13.  invită statele membre și Comisia să monitorizeze prestarea de servicii poștale ca serviciu public pentru a asigura faptul că compensația pentru obligația de serviciu public este pusă în aplicare de o manieră proporțională, transparentă și echitabilă;

14.  subliniază că este important ca prețurile aferente serviciului universal să fie abordabile și accesibile pentru toți utilizatorii serviciilor furnizate; reamintește faptul că autoritățile naționale de reglementare trebuie să definească în mod clar accesibilitatea unui obiect de corespondență și că statele membre pot menține sau introduce servicii poștale gratuite pentru persoanele nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere;

15.  invită statele membre să mențină coeziunea teritorială și socială, precum și cerințele aferente privind calitatea, și observă că statele membre pot deja să adapteze anumite caracteristici specifice pentru a satisface cererea de la nivel local, folosindu-se de flexibilitatea oferită de Directiva 97/67/CE; recunoaște faptul că rețelele și serviciile poștale sunt deosebit de importante pentru cetățenii UE; invită statele membre să utilizeze instrumentele de ajutor de stat numai în cazuri excepționale, în conformitate cu politica UE în domeniul concurenței, într-un mod transparent, nediscriminatoriu și adecvat și să se asigure că clienții continuă să aibă acces la serviciile poștale, garantând, dacă este cazul, un număr minim de servicii la același punct de acces; invită Comisia să se asigure că fondurile compensatorii sunt proporționale, iar procedurile de achiziții publice sunt transparente și echitabile;

16.  solicită statelor membre să garanteze că deschiderea pieței rămâne avantajoasă pentru toți utilizatorii, în special consumatorii și întreprinderile mici și mijlocii, prin monitorizarea atentă a evoluțiilor pieței; încurajează continuarea îmbunătățirii vitezei, diversității și fiabilității serviciilor;

17.  invită Comisia să amelioreze actuala definiție a serviciului universal, să prevadă un nivel minim garantat de servicii pentru consumatori, să adapteze obligativitatea serviciului universal la evoluțiile piețelor, să ia în considerare evoluțiile pieței în diferite state membre și să stimuleze creșterea economică și coeziunea socială; susține, totuși, dat fiind că fiecare piață se confruntă cu constrângeri specifice, că operatorilor ar trebui să le fie permis un grad de flexibilitate în organizarea serviciului universal; invită statele membre să pună în aplicare proceduri de acordare a licențelor în conformitate cu actuala directivă și să armonizeze în continuare procedurile de acordare a licențelor și/sau de notificare, pentru a reduce obstacolele nejustificate la intrarea pe piața internă, fără a impune sarcini administrative inutile;

18.  subliniază că introducerea unor proceduri de conciliere, care să fie ușor accesibile și abordabile, prezintă un potențial interesant pentru găsirea unei soluții simple și pe termen scurt atât pentru operatori, cât și pentru consumatori, în cazul unor litigii; încurajează Comisia să introducă măsuri legislative privind drepturile consumatorilor de servicii poștale;

19.  îndeamnă Comisia ca, la elaborarea propunerilor legislative, să țină seama de digitalizare și de oportunitățile pe care le presupune aceasta, de caracteristicile statelor membre și de tendințele generale de pe piețele serviciilor poștale și de livrare de colete;

20.  reamintește că scutirea de TVA pentru serviciile poștale trebuie să fie aplicată în așa fel încât să se minimizeze denaturarea concurenței între fostele monopoluri și nou-intrații pe piață, garantându-se totodată sustenabilitatea pe termen lung a obligației de serviciu universal, astfel încât toți operatorii să poată furniza în continuare servicii poștale în întreaga Europă; observă că garantarea scutirii de TVA numai pentru prestatorul de servicii deja existent pentru servicii altele decât serviciul universal, atunci când alți prestatori de servicii sunt supuși TVA-ului, reprezintă un obstacol semnificativ în calea dezvoltării concurenței pe piață;

21.  invită Comisia să asigure condiții echitabile de concurență în rândul furnizorilor atât pentru corespondența tradițională și pentru domeniul livrării de colete, aflat în plină creștere, cât și între operatorii poștali tradiționali și operatorii nou intrați pe piață; sugerează că Comisia ar trebui să aibă dreptul de a evalua dacă procedurile de licitație impun o sarcină injustă;

22.  invită statele membre să ia în considerare faptul că operatorii poștali tradiționali nu trebuie să fie nici avantajați prin sprijin de la stat, nici dezavantajați de obligația lor de serviciu public sau de costurile tradiționale în raport cu noii operatori;

23.  consideră că piața și concurența sunt cele mai bune stimulente pentru inovarea și dezvoltarea de servicii cu valoare adăugată și solicită Comisiei să sprijine, ținând seama de principiul proporționalității și de justificarea economică, inovarea în acest sector în vederea promovării serviciilor cu valoare adăugată, precum sisteme de urmărire, locații de preluare/livrare, orar de livrare flexibil, proceduri de returnare adecvate, precum și acces la căi de atac simple; recunoaște acțiunile și investițiile care au fost realizate deja de către operatorii poștali în acest domeniu;

24.  invită Comisia să monitorizeze atent sprijinul pe care statele membre îl acordă furnizorilor de servicii poștale pentru obligațiile de serviciu universal și pentru alte costuri tradiționale, pe baza principalelor norme privind controlul asupra ajutorului de stat destinat serviciilor de interes economic general (Cadrul privind serviciile de interes economic general din 2012);

25.  consideră că calitatea serviciilor ar trebui să fie evaluată prin prisma standardelor stabilite de directivă și să reflecte nevoile consumatorilor, în vederea creșterii gradului de interoperabilitate și a îmbunătățirii calității serviciilor;

26.  observă că operatorii poștali europeni au făcut investiții pentru modernizarea interconectivității rețelelor lor și au introdus servicii inovatoare și ușor de utilizat pentru clienți și pentru IMM-urile care fac comerț electronic cu amănuntul la nivel transfrontalier; consideră că aceste investiții ar trebui să fie protejate prin condiții de acces echitabile;

27.  își reiterează sprijinul față de Forumul utilizatorilor serviciilor poștale, care a fost creat în 2011 de Comisie, cu scopul de a facilita discuțiile dintre utilizatori, operatori, sindicate și alte părți interesate cu privire la chestiuni între care se numără satisfacția utilizatorilor finali, cerințele utilizatorilor profesionali și modurile de îmbunătățire a livrării în cadrul comerțului electronic; este de părere că forumul este foarte util și ar trebui să se întrunească în mod regulat în scopul de a găsi posibile soluții de îmbunătățire a serviciilor poștale și de livrare a coletelor;

III. Dimensiunea transfrontalieră și comerțul electronic

28.  solicită statelor membre să asigure interoperabilitatea și modernizarea rețelelor poștale și, în cazul în care există mai mulți furnizori de serviciu universal, să prevină impedimentele din calea transportării obiectelor poștale și să permită IMM-urilor să aibă acces la servicii atractive din punct de vedere financiar în livrările transfrontaliere prin sporirea transparenței tarifelor aplicate de operatorii poștali;

29.  consideră că livrarea coletelor este o activitate foarte competitivă, inovatoare și în plină dezvoltare; remarcă importanța serviciilor de livrare de colete accesibile și fiabile în realizarea pieței unice digitale; reamintește că deschiderea acestui sector pentru concurență a stimulat dezvoltarea de servicii cu valoare adăugată, precum sisteme de urmărire, locuri de preluare/livrare, orar de livrare flexibil și proceduri de returnare adecvate; consideră, așadar, că orice nouă reglementare pe această piață trebuie să fie proporțională și susținută de dovezi economice solide;

30.  observă, în această privință, că trebuie luată în considerare utilizarea tuturor avantajelor oferite de noile tehnologii, inclusiv dronele, întrucât acestea ar putea simplifica serviciile de livrare, în special în zonele cu densitate scăzută a populației, izolate sau îndepărtate, ținând seama în același timp de aspecte privind securitatea și durabilitatea mediului;

31.  consideră că dinamica unei piețe foarte competitive, inovatoare și în plină dezvoltare în domeniul livrării coletelor nu ar trebui să fie frânată de reglementări nejustificate și birocrație inutilă;

32.  invită Comisia să dezvolte supravegherea pieței serviciilor de livrare a coletelor, dacă este cazul, într-o direcție bazată pe performanță și să încurajeze accesibilitatea tarifelor transfrontaliere, fără a submina competența autorităților naționale de reglementare, și să identifice practicile anticoncurențiale neloiale și monopoliste; încurajează sporirea transparenței tarifelor și a disponibilității serviciilor, în special pentru clienții de retail și pentru întreprinderile mici și mijlocii;

33.  salută propunerea Comisiei privind accesul transfrontalier transparent și nediscriminatoriu la toate elementele rețelei, facilitățile aferente, serviciile relevante și sistemele de informare ale rețelelor poștale pentru părți terțe; consideră că folosirea eficace a infrastructurii ar putea aduce profituri economice pentru furnizorii de servicii universale și ar putea intensifica concurența în domeniul livrării transfrontaliere;

34.  invită Comisia și statele membre să colecteze mai multe date referitoare la piața livrării de colete în vederea unei mai bune evaluări a evoluției acestui sector economic și a dezvoltării sale structurale;

35.  subliniază că este important să se îmbunătățească calitatea serviciului și protecția drepturilor consumatorilor, în scopul restabilirii unui nivel adecvat de încredere a consumatorilor; consideră că o transparență mai mare în ceea ce privește prețurile, opțiunile și modalitățile de livrare, precum și calitatea/performanțele livrării (viteză, acoperire geografică, întârzieri și manipularea produselor deteriorate sau pierdute), precum și existența unor etichete de fiabilitate ar putea rezolva problema lipsei de încredere;

36.  solicită statelor membre și Comisiei să îmbunătățească transparența cu privire la tarifele publice și performanța serviciilor (opțiuni de livrare, livrarea finală, fiabilitate), în special în ceea ce privește comerțul electronic; solicită controale privind transparența în cazurile în care prețurile nu sunt controlate de concurență sau sunt nejustificat de mari; subliniază că este important să se reducă diferența dintre prețurile locale și cele transfrontaliere și sprijină măsuri de sensibilizare a consumatorilor și de dezvoltare a capacității acestora de a compara structura prețurilor interne și transfrontaliere; invită autoritățile naționale de reglementare să evalueze accesibilitatea prețurilor pe anumite rute transfrontaliere, acordând o atenție deosebită disparităților exagerate;

37.  solicită Comisiei să promoveze o strategie privind comerțul electronic și livrarea transfrontalieră de colete; sugerează facilitarea interoperabilității de-a lungul lanțului de distribuție și dezvoltarea de bune practici disponibile publicului pentru operatorii de comerț electronic cu amănuntul;

38.  susține că procedurile de tratare a reclamațiilor și mecanismele de soluționare a litigiilor trebuie să fie simple, eficace și aplicabile transfrontalier; subliniază că Directiva privind soluționarea alternativă a litigiilor și platforma online instituită prin Regulamentul (UE) nr. 524/2013 privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum pot aduce avantaje consumatorilor și întreprinderilor în tranzacțiile transfrontaliere; este îngrijorat de faptul că, în ciuda termenului de transpunere din iulie 2015, numai 24 de state membre au transpus până în prezent Directiva privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum și, prin urmare, milioane de cetățeni europeni sunt privați de acest mecanism important de recurs; consideră că procedura europeană cu privire la cererile cu valoare redusă ar putea fi o alternativă utilă pentru consumatori și întreprinderi în tranzacțiile transfrontaliere; solicită să se ia în calcul, dacă este necesar, introducerea unor mecanisme suplimentare de recurs pentru consumatori în sectorul serviciilor poștale;

39.  încurajează statele membre să susțină reducerile de costuri prin îmbunătățirea interoperabilității proceselor de expediere și colectare a coletelor și să dezvolte standarde europene pentru sisteme integrate de urmărire; salută progresele înregistrate de acest sector în ceea ce privește serviciile pentru consumatori și IMM-uri de la nivel transfrontalier prin consolidarea interoperabilității și prin sistemele de urmărire; încurajează stabilirea de instrumente deschise și de indicatori pentru calitatea serviciilor, astfel încât consumatorii să poată compara ofertele diferiților furnizori de servicii; salută progresul înregistrat, care confirmă abordarea de piață sprijinită și solicitată de Parlament; încurajează crearea de platforme de cooperare și schimb de informații între operatorii de servicii de livrare, pentru a se crea o gamă mai largă de opțiuni de livrare și de soluții de returnare pentru consumatori;

40.  invită Comisia și statele membre să ancheteze modul de funcționare a serviciilor de livrare transfrontalieră a coletelor, în conformitate cu diversele norme rezultate fie din acordurile comerciale internaționale [de exemplu, normele Uniunii Poștale Universale (UPU) și ale Organizației Aviației Civile Internaționale (ICAO)], fie din legislația UE (de exemplu, Codul vamal al Uniunii), în special a obligației de serviciu universal, care poate fi întrebuințată greșit și poate provoca denaturări ale pieței; încurajează Uniunea Europeană să solicite aderarea la Uniunea Poștală Universală în vederea realizării unui sector poștal european complet integrat;

41.  sprijină principiul culegerii de date statistice privind piața livrărilor de colete cu scopul de a avea o perspectivă mai clară asupra principalilor actori de pe piață, a modelelor concurenței și a tendințelor pieței;

IV. Dimensiunea socială: îmbunătățirea ocupării forței de muncă

42.  invită statele membre să garanteze condiții de muncă decente tuturor lucrătorilor din sectorul serviciilor poștale, inclusiv un nivel suficient de protecție a sănătății și a siguranței în muncă, indiferent de dimensiunea și tipul întreprinderii angajatoare, de locul de angajare sau de contractul de bază; subliniază importanța sănătății și a securității în muncă, în special în contextul schimbărilor demografice și al nivelului ridicat de mobilitate a lucrătorilor în sectorul serviciilor poștale; salută cooperarea dintre Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) și partenerii sociali din acest sector cu privire la campania „Locuri de muncă sănătoase - Gestionarea stresului”;

43.  observă că, în ultimii ani, progresele tehnologice și digitalizarea au transformat puternic sectorul serviciilor poștale și că modernizarea și diversificarea serviciilor poștale au avut un impact puternic asupra condițiilor de muncă și a ocupării forței de muncă în acest sector;

44.  observă că liberalizarea sectorului poștal a dus, în unele state membre, la diferențe substanțiale în ceea ce privește condițiile de muncă și salarizare între furnizorii de servicii universale și societățile concurente care furnizează servicii poștale specifice; consideră că intensificarea concurenței nu ar trebui să genereze practici sociale ilegale sau să conducă la degradarea condițiilor de muncă;

45.  observă că, dacă întreprinderile poștale au posibilitatea de a se dezvolta și de a-și extinde producția în mod inovator, îndeosebi în regiunile periferice, atunci ele ar putea contribui și la ocuparea forței de muncă;

46.  observă că numărul lucrătorilor cu fracțiune de normă, al lucrătorilor temporari și al celor care desfășoară activități independente a crescut și că tendința generală este de a utiliza contracte de muncă mai flexibile, care în anumite circumstanțe pot duce la raporturi de muncă precare, fără o protecție adecvată pentru angajați; salută dezvoltarea unor noi modele pentru timpul de lucru, care le permit lucrătorilor, de exemplu, să îmbunătățească echilibrul dintre viața personală și cea profesională, să urmeze programe de formare la locul de muncă sau să beneficieze de opțiunea de a lucra cu fracțiune de normă; ia act de faptul că noile contracte de muncă flexibile trebuie să excludă potențialele riscuri, cum ar fi supraîncărcarea lucrătorului sau niveluri de salarizare care nu sunt proporționale cu performanța; subliniază, prin urmare, necesitatea flexibilității pieței muncii, pe de o parte, și a securității economice și sociale a lucrătorilor, pe de altă parte; subliniază că reducerea costurilor forței de muncă prin reducerea condițiilor de muncă și a standardelor de angajare nu ar trebui să fie considerată flexibilitate; invită Comisia și statele membre să ia măsuri pentru combaterea activității independente false în sectorul poștal; îndeamnă statele membre, în sens mai general, să împiedice ca flexibilitatea contractelor de muncă să aibă un impact negativ asupra lucrătorilor;

47.  salută rolul important al sindicatelor, care în multe state membre colaborează cu furnizorii de servicii universale pentru ca transformarea sectorului serviciilor poștale să fie sustenabilă din punct de vedere social; subliniază importanța partenerilor sociali puternici și independenți din sectorul poștal, a unui dialog social instituționalizat și a participării angajaților la chestiuni legate de întreprinderi;

48.  subliniază importanța monitorizării respectării perioadelor obligatorii de condus și de odihnă, precum și a programului de lucru în sectorul serviciilor poștale; consideră că monitorizarea ar trebui să se efectueze prin intermediul unor dispozitive de monitorizare digitale instalate în vehicul; reamintește că Regulamentul (UE) nr. 165/2014 privind tahografele în transportul rutier nu se aplică vehiculelor mai mici de 3,5 tone; prin urmare, solicită intensificarea controalelor privind timpul de lucru și perioadele de odihnă; reamintește că toate sarcinile legate de activitatea unui angajat trebuie să fie considerate timp de lucru; subliniază, de asemenea, importanța monitorizării respectării legislației europene și naționale privind protecția sănătății și securității în muncă, inclusiv condițiile din vehicule, în cazul tuturor persoanelor implicate în livrările poștale, indiferent dacă statutul lor profesional este de lucrător care desfășoară activități independente, subcontractant, angajat temporar sau lucrător cu contract de muncă;

49.  consideră că ar trebui să se găsească un echilibru între libera concurență, cererile consumatorilor, sustenabilitatea serviciului universal și finanțarea acestuia și menținerea locurilor de muncă;

50.  își exprimă îngrijorarea cu privire la încercările de a eluda reglementările existente cu privire la salariul minim prin creșterea volumului de muncă de așa manieră încât nu poate fi gestionat în timpul programului de lucru;

51.  salută activitatea esențială a Comitetului de dialog social din sectorul serviciilor poștale și subliniază proiectul lansat de partenerii sociali europeni, intitulat „Gestionarea provocărilor demografice și găsirea unor soluții sustenabile de către partenerii sociali în sectorul serviciilor poștale”;

52.  invită Comisia și statele membre să colecteze mai multe date privind numărul de angajați și condițiile de muncă în sectorul serviciilor poștale, pentru a evalua mai bine situația actuală, ca urmare a deschiderii complete a piețelor, și pentru a putea reacționa cu promptitudine la evoluții și a aborda eventualele probleme; invită Comisia și statele membre să monitorizeze îndeaproape noile mijloace de livrări poștale automatizate și impactul lor asupra condițiilor de muncă și asupra ocupării forței de muncă și să evalueze nevoia de modernizare a legislației în domeniul social și al ocupării forței de muncă, după caz, pentru a ține pasul cu schimbările în sectorul poștal; încurajează, de asemenea, partenerii sociali să actualizeze contractele colective de muncă acolo unde este cazul, pentru a putea fi asigurate standarde ridicate de muncă și de ocupare a forței de muncă;

o
o   o

53.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 15, 21.1.1998, p. 14. (2) JO C 217, 11.8.2010, p. 7. (3) JO L 165, 18.6.2013, p. 63. (4) JO L 165, 18.6.2013, p. 1. (5) JO L 304, 22.11.2011, p. 64. (6) JO L 281, 23.11.1995, p. 31. (7) Texte adoptate, P7_TA(2014)0067. (8) Texte adoptate, P8_TA(2016)0009.