Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2898(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-1060/2016

Texte depuse :

B8-1060/2016

Dezbateri :

Voturi :

PV 06/10/2016 - 5.4
CRE 06/10/2016 - 5.4
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0381

Texte adoptate
PDF 263kWORD 52k
Joi, 6 octombrie 2016 - Strasbourg Ediţie definitivă
Standardele internaționale de raportare financiară: IFRS 9
P8_TA(2016)0381B8-1060/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la standardele internaționale de raportare financiară IFRS 9 (2016/2898(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate(1),

–  având în vedere versiunea finală a proiectului de regulament al Comisiei (UE) .../... de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1126/2008 de adoptare a anumitor standarde internaționale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Standardul Internațional de Raportare Financiară 9;

–  având în vedere standardul internațional de raportare financiară (IFRS) 9 privind instrumentele financiare emis la 24 iulie 2014 de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB), avizul favorabil al Grupului consultativ european pentru raportarea financiară (EFRAG) referitor la IFRS 9(2), evaluarea IFRS 9 făcută de EFRAG pe baza principiului imaginii fidele și corecte și scrisorile cu comentarii din partea Băncii Centrale Europene și a Autorității Bancare Europene (ABE) referitoare la susținerea IFRS 9.

–  având în vedere amendamentele la IFRS 4 emise la 12 septembrie 2016 de IASB cu titlul «Aplicarea IFRS 9 „Instrumente financiare” împreună cu IFRS 4 „Contracte de asigurări”»,

–  având în vedere raportul din octombrie 2013 elaborat de Philippe Maystadt și intitulat „Ar trebui ca standardele IFRS să fie mai europene?”,

–  având în vedere declarația liderilor G20 din 2 aprilie 2009,

–  având în vedere raportul din 25 februarie 2009 al Grupului de experți la nivel înalt privind supravegherea financiară în UE, condus de Jacques de Larosière,

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2016 referitoare la evaluarea Standardelor Internaționale de Contabilitate (IAS) și la activitățile Fundației pentru Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), ale Grupului Consultativ European pentru Raportarea Financiară (EFRAG) și ale Consiliului de Supraveghere a Interesului Public (PIOB)(3),

–  având în vedere scrisoarea din 8 ianuarie 2016 a Comisiei pentru afaceri economice și monetare adresată președintelui Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) referitoare la „Implicațiile asupra stabilității financiare ale introducerii IFRS 9 - Cerere de analiză” și scrisoarea de răspuns din 29 februarie 2016,

–  având în vedere scrisoarea din 16 iunie 2016 a Comisiei pentru afaceri economice și monetare adresată Comisarului european pentru stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital referitoare la avizul despre IFRS 9 și scrisoarea de răspuns din 15 iulie 2016,

–  având în vedere studiile comandate de Comisia pentru afaceri economice și monetare cu privire la IFRS („Criterii de avizare favorabilă a IFRS în legătură cu IFRS 9”, „Semnificația IFRS 9 pentru stabilitatea financiară și normele de supraveghere”, „Efecte negative asupra titlurilor de stat grecești ale IAS 39 și IFRS 9: Un studiu de caz” și „Contabilitatea bazată pe pierderile preconizate în cazul deteriorării instrumentelor financiare: Abordările FASB și IASB IFRS 9”),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind standardele internaționale de raportare financiară: IFRS 9 (O-000115/2016 – B8-0721/2016),

–  având în vedere propunerea de rezoluție prezentată de Comisia pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât criza financiară mondială a adus în atenția G20 și UE influența standardelor internaționale de raportare financiară (IFRS) asupra stabilității financiare și creșterii economice, mai ales normele referitoare la recunoașterea pierderilor suferite de sistemul bancar; întrucât G20 și raportul De Larosière au subliniat aspecte-cheie în ceea ce privește standardele contabile anterioare crizei, printre care se numără caracterul prociclic aferent principiului raportării la piață, recunoașterea profiturilor și pierderilor, subestimarea acumulării riscului în timpul perioadelor ciclice de evoluție favorabilă și lipsa unei metodologii comune transparente de evaluare a activelor nelichide și depreciate;

B.  întrucât Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB) a publicat IFRS 9 – instrumente financiare ca reacție urgentă la unele aspecte ale crizei financiare și la impactul acesteia asupra sectorului bancar; întrucât IFRS 9 intră în vigoare de la 1 ianuarie 2018 și înlocuiește IAS 39;

C.  întrucât EFRAG a emis un aviz favorabil față de IFRS 9, cu o serie de observații referitoare la utilizarea „valorii juste” în caz de dificultăți pe piață, lipsa bazei conceptuale privind abordarea referitoare la provizioanele pentru pierderi pe 12 luni și provizioanele nesatisfăcătoare privind investițiile pe termen lung; întrucât, din cauza datelor diferite de intrare în vigoare a IFRS 9 și a viitorului nou standard în materie de asigurări, IFRS 17, avizul a exprimat o rezervă în ceea ce privește aplicabilitatea standardului la sectorul asigurărilor;

D.  întrucât controversele și dezbaterile privitoare la impactul contabilității la valoarea justă asupra investițiilor pe termen lung sunt amplificate de absența unui studiu de impact cantitativ pe această temă;

E.  întrucât recunoașterea câștigurilor nerealizate pe baza contabilității la valoarea justă ar putea fi considerată o încălcare a Directivei privind menținerea capitalului și a Directivei privind contabilitatea; întrucât în perioada actuală Comisia întocmește o comparație între practicile statelor membre în ceea ce privește distribuirea dividendelor;

F.  întrucât principiul prudenței trebuie să fie principalul principiu călăuzitor pentru orice standard de contabilitate;

G.  întrucât standardul actual pare să fie la fel de complex, dacă nu chiar mai complex decât predecesorul său IAS 39; întrucât obiectivul inițial a fost reducerea complexității;

H.  întrucât noul standard în domeniul asigurărilor, IFRS 17, care îl înlocuiește pe IFRS 4, va intra cel mai probabil în vigoare după 2020; întrucât s-au exprimat motive de îngrijorare legate de neconcordanța între datele de intrare în vigoare ale IFRS 9 și IFRS 17; întrucât IASB a publicat ultimele amendamente la IFRS 4 în septembrie 2016, oferind două soluții opționale: abordarea suprapunerii și o scutire temporară acordată entității care face raportarea;

I.  întrucât Comisia pentru afaceri economice și monetare a analizat IFRS 9 – instrumente financiare prin organizarea unei audieri publice, comandând patru studii despre IFRS 9 și organizând activități de analiză în cadrul comisiei și al echipei sale permanente pentru IFRS;

1.  remarcă faptul că IFRS 9 – instrumente financiare reprezintă una dintre cele mai importante reacții ale IASB la criza financiară; ia act de eforturile de implementare aflate deja în curs;

2.  recunoaște că IFRS 9 reprezintă un progres față de IAS 39, în măsura în care trecerea de la un model de deteriorare a capitalului bazat pe „pierderea suferită” la unul bazat pe „pierderea estimată” rezolvă problema situației „prea puțin, prea târziu” din cadrul procedurii de recunoaștere a creditelor neperformante; observă totuși că IFRS 9 presupune o doză mare de judecată personală în procesul de contabilitate; evidențiază faptul că există diferențe de opinie uriașe și puține îndrumări din partea auditorilor în această privință; cere, de aceea, autorităților de supraveghere europene să întocmească îndrumări în cooperare cu Comisia și EFRAG pentru a preveni orice abuz ca urmare a libertății de manevră a conducerii companiilor;

3.  deși nu se opune Regulamentului Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1126/2008 de adoptare a anumitor standarde internaționale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Standardul Internațional de Raportare Financiară 9, reamintește solicitările făcute în privința IFRS 9 în rezoluția menționată anterior din 7 iunie 2016;

4.  reamintește că o abordare în sensul unei mai bune legiferări presupune efectuarea unui studiu de impact; constată absența unui studiu de impact cantitativ temeinic pentru IFRS 9, fapt datorat în parte lipsei unor date fiabile; subliniază necesitatea de a înțelege mai bine impactul IFRS 9 asupra sectorului bancar și al asigurărilor și asupra piețelor financiare în general, dar și asupra sectorului financiar în ansamblu; de aceea, își reiterează cererea adresată IASB și EFRAG de a-și suplimenta capacitatea de analiză a impactului, mai ales în domeniul macroeconomiei;

5.  reiterează cererea adresată CERS de Comisia pentru afaceri economice și monetare de a analiza implicațiile asupra stabilității financiare ale introducerii IFRS 9; reamintește promisiunea CERS de a răspuns acestei cereri în cursul lui 2017; apreciază că CERS a constituit o nouă echipă de lucru pentru IFRS 9; reamintește recomandările din raportul Maystadt privind extinderea criteriului „binelui public”, adică standardele de contabilitate nu ar trebui nici să pericliteze stabilitatea financiară, nici să stânjenească dezvoltarea economică a Uniunii;

6.  observă cât este de important să se înțeleagă pe deplin interacțiunea dintre IFRS 9 și alte cerințe normative; salută evaluarea ABE aflată în desfășurare a impactului IFRS 9 asupra băncilor din UE, cu scopul de a înțelege mai bine efectul său asupra fondurilor proprii de reglementare, interacțiunea cu alte cerințe prudențiale și modul în care se pregătesc instituțiile pentru aplicarea IFRS 9; observă că băncile care folosesc abordarea standardizată ar fi probabil cel mai grav afectate de o reducere a capitalului propriu principal de rang 1; de aceea, invită Comisia să propună măsuri potrivite în cadrul prudențial până la sfârșitul lui 2017, adică să introducă în Regulamentul privind cerințele de capital un regim de eliminare progresivă care să atenueze impactul noului model pentru deteriorarea capitalului pe o perioadă de trei ani sau până la introducerea unei soluții corespunzătoare la nivel internațional, evitând orice impact neașteptat și nejustificat asupra indicatorilor capitalului propriu și activităților de creditare ale băncilor;

7.  constată neconcordanța între datele de intrare în vigoare ale IFRS 9 și ale viitorului nou standard în domeniul asigurărilor IFRS 17; observă că IASB a formulat amendamente la IFRS 4, răspunzând unor preocupări, de reținut fiind cele legate de utilizarea abordării amânării opționale; cere Comisiei să trateze această chestiune în mod temeinic și satisfăcător, cu sprijinul EFRAG, asigurând un mediu concurențial echitabil în UE;

8.  subliniază importanța investițiilor pe termen lung pentru creșterea economică; se arată preocupat de tratamentul contabil pe baza IFRS 9 al anumitor investiții financiare deținute direct sau indirect ca investiții pe termen lung, îndeosebi capitalul propriu, care ar putea contraveni obiectivului general de a promova investițiile pe termen lung; solicită Comisiei să se asigure că IFRS 9 este conform cu strategia UE de încurajare a investițiilor pe termen lung și că reduce prociclitatea și stimulentele pentru asumarea de riscuri excesive; invită Comisia să prezinte o evaluare nu mai târziu de decembrie 2017;

9.  salută inițiativa Comisiei de a compara practicile statelor membre în ceea ce privește distribuirea dividendelor; cere Comisiei să asigure conformitatea IFRS 9 cu Directiva privind menținerea capitalului și Directiva privind contabilitatea și să coopereze de câte ori este necesar cu IASB și organismele de standardizare naționale și din țările terțe pentru a obține sprijinul acestora pentru modificări sau, dacă nu obțin un asemenea sprijin, să opereze modificările care se impun în legislația UE;

10.  invită Comisia, împreună cu autoritățile de supraveghere europene (ASE), BCE, Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) și EFRAG, să monitorizeze atent implementarea IFRS 9 în UE, să pregătească un studiu de impact ex post nu mai târziu de iunie 2019 și să prezinte acest studiu Parlamentului European și să acționeze în conformitate cu dispozițiile sale;

11.  solicită IASB să efectueze o analiză post-implementare (API) a IFRS ( pentru a identifica și evalua efectele neintenționate ale standardului, cu precădere asupra investițiilor pe termen lung;

12.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei.

(1) JO L 243, 11.9.2002, p. 1.
(2) http://www.efrag.org/Assets/Download?assetUrl=%2Fsites%2Fwebpublishing%2FSiteAssets%2FEndorsement%2520Advice%2520on%2520IFRS%25209.pdf
(3) Texte adoptate, P8_TA(2016)0248.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate