Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și, în special, articolul 17 alineatul (3) al acestuia,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 245,

–  având în vedere anexa XVI la Regulamentul de procedură (Orientări pentru aprobarea Comisiei), îndeosebi alineatul (1) litera (a) punctul 3,

–  având în vedere decizia sa din 28 aprilie 2015 privind examinarea declarațiilor privind interesele financiare ale comisarilor desemnați (interpretarea alineatului (1) litera (a) din Anexa XVI la Regulamentul de procedură)(1),

–  având în vedere Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană(2), în special punctele corespunzătoare secțiunii a II –a -Responsabilitatea politică,

–  având în vedere rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la procedurile și practicile legate de audierile comisarilor - concluziile care se impun în urma experienței din 2014(3),

–  având în vedere Codul de conduită pentru comisarii europeni din 20 aprilie 2011(4), în special punctele 1.3, 1.4, 1.5 și 1.6,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru control bugetar (A8-0315/2016),

A.  întrucât, în conformitate cu anexa XVI, punctul 1 litera (a) din Regulamentul de procedură (Orientări pentru aprobarea Comisiei), Parlamentul se poate exprima în ceea ce privește alocarea portofoliilor de către Președintele ales al Comisiei și poate solicita toate informațiile relevante pentru luarea unei decizii cu privire la aptitudinile comisarilor desemnați; întrucât Parlamentul se așteaptă ca informațiile privind interesele financiare ale comisarilor desemnați să fie divulgate în întregime și ca declarațiile de interese să fie trimise spre examinare comisiei competente pentru chestiuni juridice;

B.  întrucât, în conformitate cu punctul 3, secțiunea a II-a (Responsabilitatea politică) din Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană, membrii desemnați ai Comisiei garantează divulgarea, fără rezerve, a tuturor informațiilor pertinente, în conformitate cu obligația de independență pe care o au în temeiul tratatelor; întrucât divulgarea acestor informații se desfășoară în cadrul unor proceduri concepute astfel încât întreaga Comisie desemnată să fie evaluată în mod deschis, echitabil și coerent;

C.  întrucât, potrivit Deciziei Parlamentului European din 28 aprilie 2015, menționată mai sus, examinarea de către comisia competentă pentru afaceri juridice a declarației de interese financiare a unui comisar desemnat constă nu numai în a verifica dacă declarația a fost completată corespunzător, dar și în a evalua dacă conținutul declarației este corect și dacă aceasta ar putea lăsa să se întrevadă un conflict de interese;

D.  întrucât, în conformitate cu anexa XVI, punctul 1 litera (a) din Regulamentul său de procedură, Parlamentul evaluează comisarii desemnați pe baza, printre altele, a independenței personale a acestora, în special având în vedere rolul special de garant al interesului Uniunii conferit Comisiei Europene în tratate;

E.  reamintește, în acest sens, că în rezoluția sa din 8 septembrie 2015 menționată anterior Parlamentul a afirmat că confirmarea de către Comisia pentru afaceri juridice a absenței conflictelor de interese constituie o condiție indispensabilă pentru audierea comisarilor, în special având în vedere faptul că mandatul politic al Comisiei a fost întărit prin Tratatul de la Lisabona;

F.  întrucât, în rezoluția sa din 8 septembrie 2015, menționată anterior, Parlamentul a considerat că era important ca Comisia pentru afaceri juridice să emită, în lunile următoare, orientări sub formă de recomandări sau un raport din proprie inițiativă, pentru a facilita procesul de reformă a procedurilor legate de declarațiile de interese ale comisarilor invitând, totodată, Comisia Europeană să procedeze la revizuirea normelor referitoare la declarațiile de interese ale comisarilor;

G.  reamintește că, în conformitate cu punctul 1.3 din Codul de conduită al comisarilor în ce privește acțiunea dezinteresată, integritatea, transparența, cinstea, responsabilitatea și respectul pentru demnitatea Parlamentului, comisarii trebuie să declare orice active sau interese financiare care ar putea crea un conflict de interese în exercitarea îndatoririlor lor și întrucât această declarație se aplică, de asemenea, participărilor deținute de către soția/soțul sau partenerul/partenera comisarului – așa cum această titulatură este definită de reglementările în vigoare (5) – care ar putea duce la un conflict de interese;

H.  reamintește că interesele financiare care trebuie declarate cuprind orice formă de participare financiară individuală la capitalul unei întreprinderi;

I.  reamintește că, în conformitate cu punctul 1.4 din Codul de conduită al comisarilor, pentru a evita orice risc de conflict de interese, comisarii sunt obligați să declare activitățile profesionale ale soților/partenerilor lor, iar această declarație trebuie să precizeze natura activității, titlul postului deținut și, după caz, numele angajatorului;

J.  întrucât, în conformitate cu punctul 1.5 din Codul de conduită al comisarilor, declarația de interese financiare se face prin intermediul unui formular anexat la Codul de conduită menționat și întrucât acest formular trebuie completat și pus la dispoziție înainte de audierea de către Parlamentul European a comisarului desemnat și se revizuiește pe durata mandatului dacă informațiile se schimbă și cel puțin o dată pe an;

K.  întrucât informațiile incluse în prezentul formular sunt insuficiente și inadecvate, nu includ o definiție detaliată a ceea ce constituie conflict de interese și nu permit, prin urmare, Parlamentului să evalueze în mod corespunzător, echitabil și consecvent existența unui conflict de interese existent sau potențial în ceea ce îl privește pe comisarul desemnat, și nici cu privire la capacitatea sa de a își exercita mandatul în conformitate cu Codul de conduită al comisarilor;

L.  reamintește că, în conformitate cu punctul 1.6 din Codul de conduită al comisarilor, un membru al Comisiei nu trebuie să intervină în domeniile care țin de portofoliul său atunci când are un interes personal, mai ales interese familiale sau financiare care ar putea aduce atingere independenței acestuia;

M.  reamintește că Comisia este principalul responsabil pentru alegerea naturii și amplorii informațiilor care trebuie incluse în declarațiile de interese ale membrilor săi; întrucât, prin urmare, este de competența Comisiei să asigure cu precizie gradul de transparență necesar pentru buna desfășurare a procedurii de numire a comisarilor desemnați;

N.  întrucât, în conformitate cu punctul 5 din Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană, Parlamentul European îi poate solicita președintelui Comisiei să retragă încrederea acordată unui membru al Comisiei; întrucât, în conformitate cu punctul 7 din acordul menționat anterior, președintele Comisiei este obligat să informeze Parlamentul în cazul redistribuirii responsabilităților între membrii Comisiei pentru a permite consultarea parlamentară referitoare la respectivele schimbări;

O.  întrucât, în general, se poate considera că actualele declarații privind interesele financiare ale membrilor Comisiei aduc o îmbunătățire în raport cu tratarea declarațiilor în perioada 2008-2009, dar nu au lipsit nici cazurile în care a fost nevoie de clarificări ulterioare ale unora dintre declarațiile privind interesele;

P.  întrucât este regretabil faptul că Codul de conduită al comisarilor, adoptat în 2011, nu abordează suficient mai multe dintre recomandările Parlamentului menite să aducă îmbunătățiri, în special în legătură cu declarațiile privind interesele financiare ale membrilor Comisiei, restricțiile privind funcțiile ocupate după încetarea mandatului și întărirea autorității Comitetului ad-hoc pe probleme de etică răspunzător de evaluarea conflictelor de interese; întrucât, în acest context, nu ar trebui uitate nici pozițiile adoptate de Parlament cu privire la schimbările și îmbunătățirile aduse procedurii de audiere a comisarilor desemnați;

Q.  întrucât unul dintre pilonii guvernanței europene constă din accentuarea componentei etice și a transparenței în cadrul instituțiilor UE, pentru a mări încrederea cetățenilor în ele, cu deosebire în lumina mandatului politic mai cuprinzător conferit Comisiei în urma Tratatului de la Lisabona,

Observații generale

1.  reamintește faptul că verificarea declarațiilor de interese financiare ale comisarilor are ca scop să garanteze că comisarii desemnați sunt în măsură să își îndeplinească mandatele în mod pe deplin independent și să asigure un nivel maxim de transparență și de responsabilitate din partea Comisiei, în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din TUE, cu articolul 245 din TFUE și cu Codul de conduită al comisarilor; consideră, în acest sens, că acest exercițiu nu ar trebui limitat la numirea noii Comisii, ci ar trebui să se desfășoare și în cazul unui loc vacant, apărut în urma unei demisii, pensionări obligatorii sau a unui deces al unui comisar, în cazul aderării unui nou stat membru sau în cazul unei modificări substanțiale a portofoliului sau a intereselor financiare ale unui comisar;

2.  este de părere că evaluarea unui posibil conflict de interese trebuie să se bazeze pe elemente concludente, obiective și relevante și să țină cont de portofoliul comisarului desemnat;

3.  subliniază că un conflict de interese este definit ca „orice situație de amestec între un interes public și interese publice și private care ar putea afecta sau care pare că ar putea să afecteze îndeplinirea independentă, imparțială și obiectivă a unei sarcini”;

4.  confirmă faptul că Comisia pentru afaceri juridice este competentă și responsabilă să efectueze o analiză substanțială a declarațiilor de interese financiare prin intermediul unei examinări aprofundate care să evalueze dacă conținutul declarației de interese financiare a unui comisar desemnat este exact, dacă respectă criteriile și principiile prevăzute de tratate și de Codul de conduită sau dacă acesta ar putea implica un conflict de interese și trebuie să fie în măsură să propună Președintelui Comisiei înlocuirea comisarului în cauză; invită, prin urmare, Comisia să furnizeze toate instrumentele și informațiile factuale pentru a permite Comisiei pentru afaceri juridice să efectueze o analiză completă și obiectivă;

5.  consideră că este esențial ca Comisia pentru afaceri juridice să dispună de timp suficient pentru a asigura că această evaluare detaliată este eficace;

6.  reamintește faptul că Comisia pentru afaceri juridice examinează chestiunile referitoare la declarațiile de interese ale comisarilor desemnați cu respectarea celui mai înalt grad de confidențialitate, asigurând, în același timp, conformitatea cu principiul transparenței, prin publicarea concluziilor sale odată ce acestea au fost elaborate;

7.  consideră că în afară de timpul alocat întrebărilor pe care Comisia pentru afaceri juridice dorește să le pună comisarului desemnat, în cazul în care observă un posibil conflict de interese, ar trebui să i se acorde dreptul de a continua audierea și a obține clarificările necesare;

Procedura de examinare a declarațiilor privind interesele financiare înainte de audierea comisarilor desemnați

8.  reamintește că confirmarea de către Comisia pentru afaceri juridice a absenței conflictelor de interese, pe baza unei analize substanțiale a declarației de interese financiare, constituie o condiție prealabilă indispensabilă pentru organizarea audierii de către comisia competentă(6);

9.  opinează, în acest sens, că, în lipsa unei astfel de confirmări sau în cazul în care Comisia pentru afaceri juridice constată existența unui conflict de interese, procedura de numire a comisarului desemnat se suspendă;

10.  consideră că este oportun să se aplice următoarele orientări pentru examinarea declarațiilor de interese financiare de către Comisia pentru afaceri juridice:

Procedura de examinare a declarațiilor privind interesele financiare în cursul mandatului

11.  subliniază obligația fiecărui comisar de a se asigura că declarația sa de interese este actualizată imediat ce apare o schimbare în ceea ce privește interesele sale financiare și îi solicită, în acest sens, Comisiei să informeze fără întârziere Parlamentul cu privire la orice modificare care determină existența unui conflict de interese sau a unui potențial conflict de interese;

12.  consideră, prin urmare, că declarația de interese financiare trebuie să includă interesele sau activitățile prezente sau trecute din ultimii doi ani care sunt de natură profesională, personală, familială, sau una legată de proprietate, în conformitate cu portofoliul oferit; de asemenea, aceasta trebuie să țină seama de faptul că interesul poate fi legat de un avantaj pentru persoana în cauză sau pentru un terț și că acesta poate fi, de asemenea, de natură morală, materială sau financiară;

13.  consideră că orice modificare a intereselor financiare ale unui comisar în cursul mandatului sau orice redistribuire a responsabilităților între membrii Comisiei constituie o situație nouă în ceea ce privește posibila existență a unui conflict de interese; este, așadar, de părere că această situație ar trebui să facă obiectul unei proceduri de examinare de către Parlament în condițiile prevăzute la punctul 10 din prezenta rezoluție și la punctul (2) din Anexa XVI (Orientări pentru aprobarea Comisiei) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European;

14.  reamintește că, în conformitate cu articolul 246 al doilea paragraf din TFUE, Parlamentul este consultat în cazul înlocuirii unui comisar în cursul exercitării mandatului; consideră că această consultare constă în mod necesar, printre altele, în verificarea absenței conflictelor de interese în conformitate cu punctul 10 din această rezoluție, precum și cu dispozițiile referitoare la competențele Parlamentului European în cazul unei modificări în componența colegiului comisarilor sau a unei modificări substanțiale de portofoliu în cursul mandatului său, prevăzute de Anexa XVI (Orientări pentru aprobarea Comisiei) din Regulamentul său de procedură(9) ;

15.  consideră că, în cazul în care se constată un conflict de interese în cursul unui mandat iar Președintele Comisiei nu urmează recomandările Parlamentului pentru a face să înceteze conflictul de interese, în conformitate cu procedura stabilită la punctul 10 din prezenta rezoluție, Comisia pentru afaceri juridice poate recomanda Parlamentului să solicite Președintelui Comisiei să retragă încrederea acordată comisarului respectiv, în conformitate cu articolul 17 alineatul (6) din TUE și, dacă este cazul, Parlamentul solicită Președintelui Comisiei să acționeze în conformitate cu articolul 245 al doilea paragraf din TFUE, în vederea decăderii din dreptul la pensie ori la alte avantaje echivalente;

Codul de conduită al comisarilor

16.  ia act de faptul că Codul de conduită pentru comisari adoptat la 20 aprilie 2011 privind imparțialitatea, integritatea, transparența, diligențele, probitatea, responsabilitatea și discreția aduce îmbunătățiri în raport cu codul precedent, adoptat în 2004, sub aspectul declarațiilor privind interesele financiare, deoarece cerințele în materie de dezvăluire au fost extinse și la partenerii comisarilor și pentru că declarația de interese trebuie să fie revizuită atunci când datele se schimbă sau cel puțin în fiecare an;

17.  subliniază că credibilitatea declarației de interese financiare depinde de exactitatea formularului prezentat comisarului desemnat; consideră că sfera actuală de cuprindere a declarațiilor de interese ale comisarilor este prea restrânsă, iar dispozițiile explicative sunt echivoce; solicită, prin urmare, Comisiei să revizuiască codul de conduită cât mai curând posibil pentru a garanta că declarațiile de interese oferă Comisiei pentru afaceri juridice informații precise cu care aceasta își poate justifica în mod clar decizia;

18.  consideră că, pentru a se obține o imagine mai completă a situației financiare a comisarului care completează declarația, declarațiile de interese financiare menționate la punctele 1.3 - 1.5 din Codul de conduită al comisarilor ar trebui să includă toate interesele și activitățile financiare ale comisarului desemnat și ale soțului/soției sau partenerului/partenerei acestuia și nu ar trebui în niciun caz să se limiteze la cele „care ar putea constitui un conflict de interese”;

19.  consideră că interesele familiale menționate la punctul 1.6 din Codul de conduită al comisarilor ar trebui să fie incluse în declarațiile de interese financiare; în acest sens, invită Comisia să identifice instrumente echitabile, care să permită definirea intereselor familiale de natură a crea un conflict de interes;

20.  consideră că, pentru a extinde și îmbunătăți normele privind conflictele de interese, declarațiile de interese ar trebui să includă, de asemenea, detalii privind orice relație contractuală a comisarilor desemnați care ar putea crea un conflict de interese în exercitarea funcțiilor lor;

21.  deplânge faptul că Codul de conduită nu codifică în mod corespunzător cerința formulată la articolul 245 din TFUE, și anume aceea ca comisarii să respecte, „pe durata mandatului și după încetarea acestuia, obligațiile impuse de mandat și, în special, obligația de onestitate și prudență în a accepta, după încheierea mandatului, anumite funcții sau avantaje”;

22.  deplânge faptul că Codul de conduită nu stabilește cerințe privind cesionarea, în pofida faptului că astfel de cerințe constituie un standard în orice sistem etic; consideră că reglementarea cu maximă urgență a acestui aspect constituie o prioritate;

23.  remarcă faptul că Codul de conduită nu stipulează un cadru de timp concret pentru depunerea declarațiilor înainte de audierea comisarilor desemnați în Parlament; consideră că această cerință constituie un aspect esențial al revizuirii procedurii de audiere a comisarilor desemnați;

24.  deplânge faptul că Comisia nu furnizează periodic date cu privire la implementarea Codului de conduită al comisarilor, în special în legătură cu declarațiile de interese ale acestora, și consideră că codul de conduită trebuie modificat, astfel încât să prevadă plângeri sau sancțiuni pentru încălcări, cu excepția abaterilor grave, conform celor menționate la articolele 245 și 247 din TFUE;

25.  deplânge, îndeosebi, răspunsul negativ dat de Președintele Comisiei la solicitarea Ombudsmanului European de a-și publica proactiv deciziile cu privire la autorizarea activităților de după încheierea mandatului a foștilor comisari, precum și avizele comitetului de etică ad-hoc; subliniază că simpla publicare a proceselor verbale ale reuniunilor Comisiei nu este suficientă pentru a le oferi Parlamentului și societății civile posibilitatea de a-și face o idee despre interpretarea practicată în legătură cu „conflictele de interese potențiale” și despre politicile în materie de integritate dezvoltate în această privință de Comitetul ad-hoc pe probleme de etică;

26.  evidențiază faptul că foștilor comisari li se interzice, pe o perioadă de 18 luni, să intervină pe lângă membrii Comisiei Europene și pe lângă personalul acestora în interesul întreprinderii, clientului sau angajatorului lor în legătură cu chestiuni de care au fost răspunzători, dar sunt îndrituiți, după ce părăsesc Comisia, la o indemnizație tranzitorie foarte generoasă, de 40 până la 65 % din salariul lor de bază final, pe o perioadă de trei ani;

27.  salută faptul că codul de conduită a introdus o prevedere legată de realocarea dosarelor între membrii Comisiei în cazul unor eventuale conflicte de interese, însă deplânge faptul că:

28.  îi solicită Comisiei să revizuiască în regim de urgență Codul de conduită al comisarilor din 2011, luând în considerare recomandările formulate de Parlament în rezoluțiile sale recente și evoluția standardelor generale în materie de etică și transparență care li se aplică tuturor instituțiilor UE; recomandă ca Comisia să-și modifice Codul de conduită al comisarilor, astfel încât să asigure:

29.  îi solicită Comisiei să inițieze negocieri cu Parlamentul European, pentru a introduce modificări care s-ar putea dovedi necesare în Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană;

30.  invită Comisia pentru afaceri constituționale să propună pentru Regulamentul de procedură al Parlamentului, în special la anexa XVI la acesta, modificările care s-ar putea dovedi necesare pentru punerea în aplicare a prezentei rezoluții;

o
o   o

31.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 346, 21.9.2016, p. 110. (2) JO L 304, 20.11.2010, p. 47. (3) Texte adoptate, P8_TA(2015)0287. (4) C(2011)2904. (5) Partener stabil în cadrul unei uniuni consensuale, astfel cum este definit în Regulamentul (Euratom, CECO, CEE) nr. 2278/69 (JO L 289, 17.11.1969, p. 1) și la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din anexa VII la Statutul funcționarilor. (6) A se vedea Rezoluția Parlamentului European din 8 septembrie 2015 referitoare la procedurile și practicile legate de audierile comisarilor - concluziile care se impun în urma experienței din 2014. (7) A se vedea Anexa XVI din Regulamentul de Procedură, punctul 1 litera (a). (8) A se vedea punctul 3 secțiunea a II-a din Acordul – cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană. (9) A se vedea punctul (2) din Anexa XVI din Regulamentul de procedură al Parlamentului European.