Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 226 și 227 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizul Comisiei pentru bugete, precum și cel al Comisiei pentru control bugetar, al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și al Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0344/2016),

1.  hotărăște să aducă Regulamentului său de procedură modificările de mai jos;

2.  subliniază că aceste modificări ale Regulamentului de procedură țin seama în mod corespunzător de dispozițiile Acordului interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(2);

3.  solicită Secretarului General să ia măsurile necesare pentru a adapta imediat sistemele informatice ale Parlamentului la Regulamentul de procedură modificat și a crea instrumente electronice corespunzătoare, printre altele pentru a urmări parcursul întrebărilor cu solicitare de răspuns scris adresate altor instituții ale Uniunii;

4.  decide să elimine articolul 106 alineatul (4) din Regulamentul de procedură de îndată ce procedura de reglementare cu control este eliminată din toată legislația în vigoare și solicită ca, între timp, serviciile competente să adauge o notă de subsol la articolul respectiv, în care să se menționeze această viitoare eliminare;

5.  invită Conferința președinților să revizuiască Codul de conduită pentru negocieri în contextul procedurii legislative ordinare pentru a asigura consecvența sa cu articolele 73 - 73d, adoptate ca urmare a prezentei decizii;

6.  atrage atenția asupra necesității de reorganizare a anexelor la Regulamentul de procedură pentru ca acestea să conțină numai texte care au aceeași valoare juridică și fac obiectul acelorași reguli în materie de majoritate ca și articolele propriu-zise din Regulamentul de procedură și anexa VI, care, deși este supusă unei proceduri diferite și unor reguli diferite în materie de majoritate pentru adoptarea sa, cuprinde măsuri de punere în aplicare a dispozițiilor Regulamentului de procedură; solicită ca celelalte anexe existente și orice alt text care ar putea fi relevant pentru activitatea deputaților să fie regrupate într-o culegere care să însoțească Regulamentul de procedură;

7.  indică faptul că amendamentele la prezentul Regulament de procedură intră în vigoare în prima zi a perioadei de sesiune care urmează celei în care sunt adoptate, cu excepția:

Subliniază, în plus, faptul că procedurile actuale pentru alegerea membrilor comisiilor de anchetă și ai comisiilor speciale rămân în vigoare până la deschiderea primei sesiuni care are loc după următoarele alegeri pentru Parlamentul European din 2019, în pofida amendamentelor la articolul 196, articolul 197 alineatul (1) și articolul 198 alineatul (3).

8.  solicită să se aibă în vedere o nouă revizuire a normelor aplicabile procedurilor bugetare interne;

9.  decide că deputații își adaptează declarația de interese financiare pentru a reflecta modificările de la anexa I articolul 4 din Regulamentul de procedură în termen de șase luni de la data intrării în vigoare a acestor modificări; solicită Biroului și Secretarului General să ia, în termen de trei luni de la data respectivei intrări în vigoare, măsurile corespunzătoare pentru a permite deputaților să realizeze această adaptare; decide că declarațiile depuse în temeiul dispozițiilor din Regulamentul de procedură în vigoare la data adoptării prezentei decizii vor rămâne valabile până la șase luni de la respectiva intrare în vigoare; hotărăște, în plus, că dispozițiile din urmă se vor aplica și tuturor deputaților care își vor prelua mandatul în cursul aceleași perioade;

10.  critică prezentarea de date statistice pe site-ul Parlamentului cu privire la explicațiile voturilor, intervențiile în plen, întrebările parlamentare, amendamente și propuneri de rezoluție, care par concepute în așa fel încât să demonstreze, pe platforme precum MEPRanking, care deputați în Parlament ar fi „activi”; invită Biroul să înceteze furnizarea de cifre brute în formă statistică și să ia în considerare criterii mai adecvate pentru a identifica un deputat ca fiind „activ”;

11.  solicită Comisiei pentru afaceri constituționale să revizuiască articolul 168a privind noile definiții ale pragurilor, precum și să revizuiască, la un an de la intrarea în vigoare a articolului respectiv, aplicarea acestor praguri în cazul anumitor articole;

12.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, spre informare, Consiliului și Comisiei.

Textul în vigoare   Amendamentul Amendamentul 1 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 2 Articolul 2 Articolul 2 Independența mandatului Independența mandatului Deputații în Parlamentul European își exercită mandatul în mod independent. Aceștia nu pot fi obligați prin instrucțiuni și nu pot primi mandat imperativ. În conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Actul din 20 septembrie 1976 și cu articolul 2 alineatul (1) și articolul 3 alineatul (1) din Statutul deputaților în Parlamentul European, deputații își exercită mandatul în mod liber și independent, nu pot fi obligați prin instrucțiuni și nu pot primi mandat imperativ. Amendamentul 2 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 3 Articolul 3 Articolul 3 Verificarea prerogativelor Verificarea prerogativelor (1)  În urma alegerilor pentru Parlamentul European, Președintele invită autoritățile competente ale statelor membre să comunice Parlamentului, în cel mai scurt timp, numele deputaților aleși, pentru ca aceștia să poată participa la lucrările Parlamentului încă de la deschiderea primei ședințe de după alegeri. (1)  În urma alegerilor pentru Parlamentul European, Președintele invită autoritățile competente ale statelor membre să comunice Parlamentului, în cel mai scurt timp, numele deputaților aleși, pentru ca aceștia să poată participa la lucrările Parlamentului încă de la deschiderea primei ședințe de după alegeri. În același timp, Președintele le atrage atenția acestor autorități cu privire la dispozițiile pertinente din Actul din 20 septembrie 1976 și le invită să ia măsurile necesare pentru a evita orice incompatibilitate cu mandatul de deputat în Parlamentul European. În același timp, Președintele le atrage atenția acestor autorități cu privire la dispozițiile pertinente din Actul din 20 septembrie 1976 și le invită să ia măsurile necesare pentru a evita orice incompatibilitate cu mandatul de deputat în Parlamentul European. (2)  Orice deputat a cărui alegere este notificată Parlamentului trebuie să declare în scris, înainte de a participa la lucrările parlamentare, că nu deține o funcție incompatibilă cu cea de deputat în Parlamentul European, în conformitate cu articolul 7 alineatele (1) și (2) din Actul din 20 septembrie 1976. După alegerile generale, această declarație trebuie făcută, în măsura posibilului, cu cel mult șase zile înainte de ședința constitutivă a Parlamentului. Orice deputat participă la lucrările Parlamentului și ale organelor acestuia cu exercitarea deplină a drepturilor atât timp cât prerogativele sale nu au fost verificate sau nu s-a luat o hotărâre în legătură cu o eventuală contestație, cu condiția să fi efectuat în prealabil declarația menționată anterior. (2)  Orice deputat a cărui alegere este notificată Parlamentului trebuie să declare în scris, înainte de a participa la lucrările parlamentare, că nu deține o funcție incompatibilă cu cea de deputat în Parlamentul European, în conformitate cu articolul 7 alineatele (1) și (2) din Actul din 20 septembrie 1976. După alegerile generale, această declarație trebuie făcută, în măsura posibilului, cu cel mult șase zile înainte de ședința constitutivă a Parlamentului. Orice deputat participă la lucrările Parlamentului și ale organelor acestuia cu exercitarea deplină a drepturilor atât timp cât prerogativele sale nu au fost verificate sau nu s-a luat o hotărâre în legătură cu o eventuală contestație, cu condiția să fi efectuat în prealabil declarația menționată anterior. În cazul în care s-a stabilit, pe baza unor date verificabile și din surse accesibile publicului, că un deputat exercită o funcție incompatibilă cu calitatea de deputat în Parlamentul European, în sensul articolului 7 alineatele (1) și (2) din Actul din 20 septembrie 1976, Parlamentul constată, pe baza informațiilor furnizate de Președintele său, că locul este vacant. În cazul în care s-a stabilit, pe baza unor date verificabile și din surse accesibile publicului, că un deputat exercită o funcție incompatibilă cu calitatea de deputat în Parlamentul European, în sensul articolului 7 alineatele (1) și (2) din Actul din 20 septembrie 1976, Parlamentul constată, pe baza informațiilor furnizate de Președintele său, că locul este vacant. (3)  Pe baza unui raport al comisiei competente pentru verificarea prerogativelor, Parlamentul efectuează în cel mai scurt timp verificarea prerogativelor și statuează asupra validității mandatului fiecărui membru nou ales, precum și în privința eventualelor contestații formulate în conformitate cu dispozițiile Actului din 20 septembrie 1976, cu excepția celor întemeiate pe legislația electorală națională. (3)  Pe baza unui raport al comisiei competente, Parlamentul efectuează în cel mai scurt timp verificarea prerogativelor și statuează asupra validității mandatului fiecărui membru nou ales, precum și în privința eventualelor contestații formulate în conformitate cu dispozițiile Actului din 20 septembrie 1976, altele decât cele care, în temeiul actului respectiv, fac în mod exclusiv obiectul dispozițiilor de drept intern la care face trimitere Actul. Raportul comisiei competente se întemeiază pe comunicarea oficială, de către fiecare stat membru, a rezultatelor electorale în ansamblul lor, cu precizarea numelor candidaților aleși, precum și ale eventualilor supleanți, în ordinea clasării rezultate în urma votului. Mandatul unui deputat poate fi validat numai după prezentarea declarațiilor scrise prevăzute la prezentul articol, precum și în anexa I la prezentul regulament. (4)   Raportul comisiei competente se întemeiază pe comunicarea oficială, de către fiecare stat membru, a rezultatelor electorale în ansamblul lor, cu precizarea numelor candidaților aleși, precum și a eventualilor supleanți în ordinea clasării rezultate în urma votului. Mandatul unui deputat va putea fi validat numai după prezentarea declarațiilor scrise prevăzute la prezentul articol, precum și în anexa I la prezentul regulament. Pe baza unui raport al comisiei competente, Parlamentul se poate pronunța în orice moment asupra oricărei contestații referitoare la validitatea mandatului unuia dintre membri. (4)   Pe baza unei propuneri a comisiei competente, Parlamentul verifică fără întârziere prerogativele fiecărui deputat care înlocuiește un deputat aflat la sfârșit de mandat și se poate pronunța în orice moment asupra oricărei contestații referitoare la validitatea mandatului unuia dintre membri. (5)  În cazul în care numirea unui deputat are loc ca urmare a retragerii candidaților care figurează pe aceeași listă, comisia competentă pentru verificarea prerogativelor se asigură că retragerea se face în spiritul și în litera Actului din 20 septembrie 1976, precum și în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din prezentul regulament. (5)  În cazul în care numirea unui deputat are loc ca urmare a retragerii candidaților care figurează pe aceeași listă, comisia competentă pentru verificarea prerogativelor se asigură că retragerea se face în spiritul și în litera Actului din 20 septembrie 1976, precum și în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din prezentul regulament. (6)  Comisia competentă se asigură că orice informație care ar putea aduce atingere exercitării mandatului unui deputat în Parlamentul European sau ordinii de clasare a supleanților este comunicată în cel mai scurt timp Parlamentului de către autoritățile statelor membre sau ale Uniunii, cu menționarea datei de la care aceasta produce efecte în cazul unei numiri. (6)  Comisia competentă se asigură că orice informație care ar putea aduce atingere eligibilității unui deputat în Parlamentul European sau eligibilității sau ordinii de clasare a supleanților este comunicată în cel mai scurt timp Parlamentului de către autoritățile statelor membre sau ale Uniunii, cu menționarea datei de la care aceasta produce efecte în cazul unei numiri. În cazul în care autoritățile competente ale statelor membre inițiază o procedură care ar putea conduce la invalidarea mandatului unui deputat, Președintele le solicită o informare periodică privind stadiul acesteia. Președintele sesizează în legătură cu aceasta comisia competentă, la propunerea căreia Parlamentul poate adopta o decizie. În cazul în care autoritățile competente ale statelor membre inițiază o procedură care ar putea conduce la invalidarea mandatului unui deputat, Președintele le solicită o informare periodică privind stadiul acesteia. Președintele sesizează în legătură cu aceasta comisia competentă, la propunerea căreia Parlamentul poate adopta o decizie. Amendamentul 3 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 4 Articolul 4 Articolul 4 Durata mandatului parlamentar Durata mandatului parlamentar (1)  Mandatul începe și expiră în conformitate cu dispozițiile Actului din 20 septembrie 1976. De asemenea, mandatul încetează în caz de deces sau demisie. (1)  Mandatul începe și expiră în conformitate cu dispozițiile articolelor 5 și 13 din Actul din 20 septembrie 1976. (2)   Orice deputat rămâne în funcție până la deschiderea primei ședințe a Parlamentului care urmează după alegeri. (3)  Orice deputat demisionar notifică Președintelui demisia sa, precum și data la care aceasta își produce efectele, dată care nu poate depăși trei luni de la notificare. Această notificare îmbracă forma unui proces-verbal redactat în prezența Secretarului General ori a reprezentantului său, semnat de acesta și de deputatul în cauză și prezentat de îndată comisiei competente care îl înscrie pe ordinea de zi a primei reuniuni care urmează primirii documentului respectiv. (3)  Orice deputat demisionar notifică Președintelui demisia sa, precum și data la care aceasta își produce efectele, dată care nu poate depăși trei luni de la notificare. Această notificare îmbracă forma unui proces-verbal redactat în prezența Secretarului General ori a reprezentantului său, semnat de acesta și de deputatul în cauză și prezentat de îndată comisiei competente care îl înscrie pe ordinea de zi a primei reuniuni care urmează primirii documentului respectiv. În cazul în care consideră că demisia este incompatibilă cu spiritul sau litera Actului din 20 septembrie 1976, comisia competentă informează Parlamentul, pentru ca acesta să hotărască constatarea sau nu a existenței locului vacant. În cazul în care comisia competentă consideră că demisia este compatibilă cu Actul din 20 septembrie 1976, se declară existența unui loc vacant cu efect de la data indicată de deputatul demisionar în procesul-verbal, iar Președintele informează Parlamentul cu privire la acest lucru. În caz contrar, constatarea existenței locului vacant intervine începând cu data menționată de deputatul demisionar în procesul-verbal de demisie. În acest caz, Parlamentul nu trebuie să voteze. În cazul în care comisia competentă consideră că demisia nu respectă Actul din 20 septembrie 1976, aceasta propune Parlamentului să nu declare existența unui loc vacant. Se instituie o procedură simplificată pentru a remedia anumite situații excepționale, în special aceea în care una sau mai multe perioade de sesiune ar avea loc între data la care demisia produce efecte și prima reuniune a comisiei competente, situație care, în lipsa constatării existenței locului vacant, ar priva grupul politic căruia îi aparține membrul demisionar de posibilitatea de a obține suplinirea membrului în cauză în timpul perioadelor de sesiune respective. Această procedură permite raportorului comisiei competente, responsabil cu dosarele respective, să examineze de îndată orice demisie corect notificată și, în cazurile în care o întârziere de orice natură în procesul de examinare a notificării ar putea avea efecte prejudiciabile, să sesizeze președintele comisiei cu privire la acest lucru, solicitând, în conformitate cu dispozițiile alineatului (3): –   fie ca Președintele Parlamentului să fie informat, în numele acestei comisii, că poate fi constatată existența locului vacant, –   fie să fie convocată o reuniune extraordinară a comisiei pentru a examina orice dificultate specială menționată de raportor. (3a)   În cazul în care nu este programată nicio reuniune a comisiei competente înainte de următoarea perioadă de sesiune, raportorul comisiei competente examinează de îndată orice demisie corect notificată. În cazul în care o întârziere în procesul de examinare a notificării ar putea avea efecte prejudiciabile, raportorul sesizează președintele comisiei cu privire la acest lucru, solicitând, în conformitate cu dispozițiile alineatului (3): –   ca Președintele să fie informat, în numele comisiei, că poate fi constatată existența unui loc vacant; sau –   să fie convocată o reuniune extraordinară a comisiei pentru a examina dificultățile specifice menționate de raportor; (4)   În cazul în care autoritatea competentă dintr-un stat membru notifică Președintelui încetarea mandatului unui deputat în Parlamentul European în conformitate cu dispozițiile de drept intern ale statului membru în cauză, fie din motive de incompatibilitate, în conformitate cu dispozițiile articolului 7 alineatul (3) din Actul din 20 septembrie 1976, fie ca urmare a invalidării mandatului în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din același act, Președintele informează Parlamentul cu privire la încetarea mandatului la data comunicată de către statul membru și invită statul membru respectiv să ia măsuri pentru ocuparea locului vacant în cel mai scurt timp. (4)   În cazul în care autoritățile competente ale statelor membre sau ale Uniunii sau deputatul în cauză notifică Președintelui o numire sau o alegere într-o funcție care este incompatibilă cu exercitarea mandatului de deputat în Parlamentul European, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) sau (2) din Actul din 20 septembrie 1976, Președintele informează Parlamentul cu privire la această situație, iar Parlamentul declară că locul este vacant de la data incompatibilității. În cazul în care autoritățile competente ale statelor membre sau ale Uniunii sau deputatul în cauză notifică Președintelui o numire sau o alegere într-o funcție incompatibilă cu exercitarea mandatului de deputat în Parlamentul European, în conformitate cu articolul 7 alineatele (1) și (2) din Actul din 20 septembrie 1976, Președintele informează Parlamentul, care constată că locul este vacant. În cazul în care autoritățile competente ale statelor membre notifică Președintelui încetarea mandatului unui deputat în Parlamentul European fie ca urmare a unei incompatibilități suplimentare determinate de legislația statului membru respectiv în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Actul din 20 septembrie 1976, fie ca urmare a retragerii mandatului deputatului în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din actul menționat, Președintele informează Parlamentul că mandatul deputatului respectiv a încetat la data comunicată de statul membru. În cazul în care nu este comunicată o astfel de dată, data încetării mandatului este data notificării de către statul membru respectiv. (5)  Autoritățile statelor membre sau ale Uniunii informează Președintele în legătură cu orice misiune pe care intenționează să o încredințeze unui deputat. Președintele sesizează comisia competentă pentru a examina compatibilitatea misiunii preconizate cu spiritul și litera Actului din 20 septembrie 1976. Președintele aduce la cunoștința Parlamentului, a deputatului și a autorităților în cauză concluziile comisiei. (5)  Atunci când autoritățile statelor membre sau ale Uniunii informează Președintele în legătură cu o misiune pe care intenționează să o încredințeze unui deputat, Președintele sesizează comisia competentă pentru a examina compatibilitatea misiunii preconizate cu Actul din 20 septembrie 1976. Președintele aduce la cunoștința Parlamentului, a deputatului și a autorităților în cauză concluziile comisiei. (6)   Se consideră ca dată de încetare a unui mandat și ca dată de la care existența locului vacant produce efecte: –   în caz de demisie: data la care Parlamentul a constatat existența unui loc vacant, în conformitate cu procesul-verbal de demisie, –   în cazul numirii sau alegerii în funcții incompatibile cu mandatul de deputat în Parlamentul European, în sensul articolului 7 alineatul (1) sau (2) din Actul din 20 septembrie 1976: data notificată de autoritățile competente ale statelor membre sau ale Uniunii sau de către deputatul în cauză. (7)  În cazul în care Parlamentul constată că un loc este vacant, acesta informează statul membru interesat cu privire la aceasta și îl invită să ia măsuri pentru ocuparea locului vacant în cel mai scurt timp. (7)  În cazul în care Parlamentul constată că un loc este vacant, Președintele informează statul membru interesat cu privire la aceasta și îl invită să ia măsuri pentru ocuparea locului vacant în cel mai scurt timp. (8)   Orice contestație privind validitatea mandatului unui deputat ale cărui prerogative au fost verificate se trimite comisiei competente care are sarcina de a prezenta de îndată Parlamentului un raport, cel târziu până la începutul următoarei perioade de sesiune. (9)  Parlamentul își rezervă dreptul de a declara invalid mandatul examinat sau de a refuza constatarea existenței locului vacant în cazul în care acceptarea sau încetarea mandatului ar putea fi bazată pe erori materiale sau pe vicii de consimțământ. (9)  În cazul în care acceptarea sau încetarea mandatului ar putea fi bazată pe erori materiale sau pe vicii de consimțământ, Parlamentul poate declara invalid mandatul examinat sau refuza constatarea existenței locului vacant. Amendamentul 4 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 5 Articolul 5 Articolul 5 Privilegii și imunități Privilegii și imunități (1)  Deputații se bucură de privilegiile și imunitățile prevăzute de Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene. (1)  Deputații se bucură de privilegiile și imunitățile prevăzute în Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene. (2)  Imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție pentru independența Parlamentului în ansamblu și a membrilor săi. (2)  În exercitarea competențelor sale privind privilegiile și imunitățile, Parlamentul acționează pentru conservarea integrității sale ca adunare legislativă democratică și pentru asigurarea independenței deputaților în îndeplinirea atribuțiilor care le revin. Imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție pentru independența Parlamentului în ansamblu și a membrilor săi. (3)  Legitimațiile care asigură deputaților libera circulație în statele membre sunt eliberate de Președintele Parlamentului, după ce a fost primită notificarea privind alegerea acestora. (3)  Permisul de liberă trecere eliberat de UE, care îi conferă unui deputat dreptul la libera circulație în statele membre și în alte țări în care acest permis este recunoscut drept document de călătorie valabil, este emis de Uniunea Europeană unui deputat, la cerere și cu autorizarea Președintelui Parlamentului. (3a)   În scopul îndeplinirii atribuțiilor lor, toți deputații au dreptul să participe în mod activ la lucrările comisiilor și delegațiilor Parlamentului în conformitate cu dispozițiile Regulamentului de procedură. (4)  Deputații au dreptul de a consulta orice dosar aflat în posesia Parlamentului sau a unei comisii, cu excepția dosarelor și conturilor personale pe care sunt autorizați să le consulte numai deputații în cauză. Excepțiile de la acest principiu în vederea tratării documentelor la care accesul publicului poate fi interzis în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei sunt prevăzute în anexa VII la prezentul regulament. (4)  Deputații au dreptul de a consulta orice dosar aflat în posesia Parlamentului sau a unei comisii, cu excepția dosarelor și conturilor personale pe care sunt autorizați să le consulte numai deputații în cauză. Excepțiile de la acest principiu în vederea tratării documentelor la care accesul publicului poate fi interzis în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei sunt prevăzute la articolul 210a. Unui deputat îi poate fi refuzat, cu acordul Biroului, printr-o decizie motivată, dreptul de a consulta un document al Parlamentului, dacă Biroul, după audierea deputatului respectiv, ajunge la concluzia că această consultare ar compromite de o manieră inacceptabilă interesele instituționale ale Parlamentului sau interesul public și că acțiunea deputatului are la bază considerente private și personale. Împotriva unei astfel de decizii, deputatul poate introduce o cale de atac în scris, în termen de o lună de la notificarea deciziei în cauză. Pentru a fi admise, căile de atac în scris trebuie să fie motivate corespunzător. Parlamentul ia o decizie cu privire la calea de atac respectivă, fără dezbatere, în cadrul perioadei de sesiune care urmează după introducerea acesteia. Amendamentul 5 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 6 Articolul 6 Articolul 6 Ridicarea imunității Ridicarea imunității (1)  În exercitarea competențelor sale în ceea ce privește privilegiile și imunitățile, Parlamentul acționează pentru conservarea integrității sale ca adunare legislativă democratică și asigurarea independenței deputaților în îndeplinirea atribuțiilor care le revin. Cererile de ridicare a imunității se analizează în conformitate articolele 7, 8 și 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene și cu principiile menționate în prezentul articol. (1)  Cererile de ridicare a imunității se analizează în conformitate cu articolele 7, 8 și 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene și cu principiile menționate la articolul 5 alineatul (2). (2)  În cazul în care un deputat este obligat să compară în calitate de martor sau de expert, nu este necesar să se solicite ridicarea imunității sale, cu condiția ca deputatul: (2)  În cazul în care un deputat este obligat să compară în calitate de martor sau de expert, nu este necesar să se solicite ridicarea imunității sale, cu condiția ca deputatul: –  să nu fie obligat să compară la o dată sau într-un moment care împiedică sau îngreunează exercitarea funcțiilor sale parlamentare, sau să aibă posibilitatea de a prezenta o declarație scrisă ori în orice altă formă care să nu îngreuneze exercitarea funcțiilor sale parlamentare și –  să nu fie obligat să compară la o dată sau într-un moment care împiedică sau îngreunează exercitarea funcțiilor sale parlamentare, sau să aibă posibilitatea de a prezenta o declarație scrisă ori în orice altă formă care să nu îngreuneze exercitarea funcțiilor sale parlamentare și –  să nu fie obligat să depună mărturie în legătură cu informații obținute în mod confidențial în timpul exercitării mandatului său pe care nu consideră oportun să le divulge. –  să nu fie obligat să depună mărturie în legătură cu informații obținute în mod confidențial în timpul exercitării mandatului său pe care nu consideră oportun să le divulge. Amendamentul 6 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 7 Articolul 7 Articolul 7 Apărarea privilegiilor și imunităților Apărarea privilegiilor și imunităților (1)  În cazul în care are loc o presupusă încălcare a privilegiilor și imunităților unui deputat sau ale unui fost deputat de către autoritățile unui stat membru, se poate solicita, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1), o decizie a Parlamentului care să determine dacă, într-adevăr, a avut loc o încălcare a privilegiilor și imunităților respective. (1)  În cazul în care se presupune că a avut loc sau că urmează să aibă loc o încălcare a privilegiilor și imunităților unui deputat sau ale unui fost deputat de către autoritățile unui stat membru, se poate solicita, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1), o decizie a Parlamentului care să determine dacă privilegiile și imunitățile respective au fost încălcate sau riscă să fie încălcate. (2)  Se poate depune o astfel de cerere de apărare a privilegiilor și imunităților în special în cazul în care se consideră că circumstanțele respective constituie o restricție administrativă sau de altă natură în privința liberei circulații a deputaților spre locul de desfășurare a reuniunilor Parlamentului sau la întoarcere sau în privința opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor, sau în cazul în care se consideră că circumstanțele respective intră sub incidența articolului 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene. (2)  Se poate depune o astfel de cerere de apărare a privilegiilor și imunităților în special în cazul în care se consideră că circumstanțele respective ar constitui o restricție administrativă sau de altă natură în privința liberei circulații a deputaților spre locul de desfășurare a reuniunilor Parlamentului sau la întoarcere sau în privința opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor, sau în cazul în care se consideră că circumstanțele respective ar intra sub incidența articolului 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene. (3)  O cerere de apărare a privilegiilor și imunităților unui deputat nu este admisibilă dacă a fost deja depusă o cerere de apărare sau de ridicare a imunității deputatului respectiv în legătură cu aceleași proceduri judiciare, indiferent dacă s-a luat sau nu o decizie la momentul respectiv. (3)  O cerere de apărare a privilegiilor și imunităților unui deputat nu este admisibilă dacă a fost deja depusă o cerere de apărare sau de ridicare a imunității deputatului respectiv în legătură cu aceleași fapte, indiferent dacă s-a luat sau nu o decizie la momentul respectiv. (4)  O cerere de apărare a privilegiilor și imunităților unui deputat nu mai este luată în considerație dacă s-a primit o cerere de ridicare a imunității deputatului respectiv în legătură cu aceleași proceduri judiciare. (4)  O cerere de apărare a privilegiilor și imunităților unui deputat nu mai este luată în considerație dacă s-a primit o cerere de ridicare a imunității deputatului respectiv în legătură cu aceleași fapte. (5)  În cazurile în care s-a luat decizia de a nu se apăra privilegiile și imunitățile unui deputat, acesta poate solicita reanalizarea deciziei, prezentând noi probe. Cererea de reanalizare nu este admisibilă în cazul în care a fost formulată deja o acțiune împotriva deciziei în temeiul articolului 263 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene sau în cazul în care Președintele consideră că noile mijloace de probă prezentate nu sunt suficiente pentru a justifica reanalizarea deciziei. (5)  În cazurile în care s-a luat decizia de a nu se apăra privilegiile și imunitățile unui deputat, acesta poate solicita în mod excepțional reanalizarea deciziei, prezentând noi probe în conformitate cu articolul 9 alineatul (1). Cererea de reanalizare nu este admisibilă în cazul în care a fost formulată deja o acțiune împotriva deciziei în temeiul articolului 263 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene sau în cazul în care Președintele consideră că noile mijloace de probă prezentate nu sunt suficiente pentru a justifica reanalizarea deciziei. Amendamentul 7 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 9 Articolul 9 Articolul 9 Proceduri privind imunitatea Proceduri privind imunitatea (1)  Orice cerere adresată Președintelui de către o autoritate competentă a unui stat membru în vederea ridicării imunității unui deputat, sau de către un deputat sau un fost deputat în vederea apărării privilegiilor și imunităților, se anunță în Parlament și se transmite comisiei competente. (1)  Orice cerere adresată Președintelui de către o autoritate competentă a unui stat membru în vederea ridicării imunității unui deputat, sau de către un deputat sau un fost deputat în vederea apărării privilegiilor și imunităților, se anunță în Parlament și se transmite comisiei competente. Deputatul sau fostul deputat poate fi reprezentat de un alt deputat. Cererea nu poate fi adresată de către un alt deputat fără acordul deputatului în cauză. (1a)   Cu acordul deputatului sau al fostului deputat în cauză, cererea poate fi adresată de un alt deputat, căruia i se va permite să îl reprezinte pe deputatul sau pe fostul deputat în cauză în toate fazele procedurii. Deputatul care îl reprezintă pe deputatul sau pe fostul deputat în cauză nu este implicat în deciziile luate de comisie. (2)  Comisia examinează fără întârziere, dar ținând cont de complexitatea lor relativă, cererile de ridicare a imunității sau de apărare a privilegiilor și imunităților. (2)  Comisia examinează fără întârziere, dar ținând cont de complexitatea lor relativă, cererile de ridicare a imunității sau de apărare a privilegiilor și imunităților. (3)  Comisia prezintă o propunere de decizie motivată prin care se recomandă adoptarea sau respingerea cererii de ridicare a imunității sau de apărare a imunității și privilegiilor (3)  Comisia prezintă o propunere de decizie motivată prin care se recomandă adoptarea sau respingerea cererii de ridicare a imunității sau de apărare a imunității și privilegiilor Nu se admit amendamente. În cazul respingerii unei propuneri, se consideră adoptată decizia contrară. (4)  Comisia poate solicita autorității interesate furnizarea tuturor informațiilor și precizărilor pe care le consideră necesare pentru a stabili dacă este cazul să se ridice sau să se apere imunitatea. (4)  Comisia poate solicita autorității interesate furnizarea tuturor informațiilor și precizărilor pe care le consideră necesare pentru a stabili dacă este cazul să se ridice sau să se apere imunitatea. (5)  Deputatul în cauză are posibilitatea să ofere explicații, poate prezenta toate documentele și mijloacele de probă scrise pe care le consideră pertinente și poate fi reprezentat de un alt deputat. (5)  Deputatul în cauză are posibilitatea să ofere explicații și poate prezenta toate documentele și mijloacele de probă scrise pe care le consideră pertinente. Deputatul nu asistă la dezbaterile privind cererea de ridicare sau de apărare a imunității sale, cu excepția audierii propriu-zise. Deputatul nu asistă la dezbaterile privind cererea de ridicare sau de apărare a imunității sale, cu excepția audierii propriu-zise. Președintele comisiei invită deputatul la audiere, precizând data și ora. Deputatul poate renunța la dreptul de a fi audiat. Președintele comisiei invită deputatul la audiere, precizând data și ora. Deputatul poate renunța la dreptul de a fi audiat. Dacă deputatul nu se prezintă la audierea la care a fost invitat, se consideră că a renunțat la dreptul de a fi audiat, cu excepția cazului în care deputatul a anunțat că nu poate participa la audiere la data și ora indicate, motivând această imposibilitate. Președintele comisiei decide dacă motivele invocate justifică absența, neexistând posibilitatea atacării acestei decizii. Dacă deputatul nu se prezintă la audierea la care a fost invitat, se consideră că a renunțat la dreptul de a fi audiat, cu excepția cazului în care deputatul a anunțat că nu poate participa la audiere la data și ora indicate, motivând această imposibilitate. Președintele comisiei decide dacă motivele invocate justifică absența, neexistând posibilitatea atacării acestei decizii. Dacă decide că absența este justificată, președintele comisiei îl invită pe deputat la audiere la o altă dată și oră. Dacă deputatul nu dă curs celei de-a doua invitații la audiere, procedura continuă fără audierea deputatului. Nu se acceptă noi justificări pentru neprezentare sau noi cereri de audiere. Dacă decide că absența este justificată, președintele comisiei îl invită pe deputat la audiere la o altă dată și oră. Dacă deputatul nu dă curs celei de-a doua invitații la audiere, procedura continuă fără audierea deputatului. Nu se acceptă noi justificări pentru neprezentare sau noi cereri de audiere. (6)  În cazul în care cererea de ridicare a imunității conține mai multe capete de acuzare, fiecare dintre acestea poate face obiectul unei decizii distincte. În mod excepțional, raportul comisiei poate propune ca ridicarea imunității să vizeze exclusiv desfășurarea unei acțiuni penale, fără ca vreo măsură de arestare, o altă măsură privativă de libertate sau orice altă măsură care să împiedice deputatul în exercitarea funcțiilor inerente mandatului său să poată fi adoptată împotriva sa, până la pronunțarea unei hotărâri definitive. (6)  În cazul în care cererea de ridicare sau de apărare a imunității conține mai multe capete de acuzare, fiecare dintre acestea poate face obiectul unei decizii distincte. În mod excepțional, raportul comisiei poate propune ca ridicarea sau apărarea imunității să vizeze exclusiv desfășurarea unei acțiuni penale, fără ca vreo măsură de arestare, o altă măsură privativă de libertate sau orice altă măsură care să împiedice deputatul în exercitarea funcțiilor inerente mandatului său să poată fi adoptată împotriva sa, până la pronunțarea unei hotărâri definitive. (7)  Comisia poate emite un aviz motivat privind competența autorității în cauză și admisibilitatea cererii, dar nu se pronunță în niciun caz asupra vinovăției sau nevinovăției deputatului sau asupra oportunității sau inoportunității urmăririi penale a deputatului pentru opiniile sau actele care îi sunt imputate, chiar dacă examinarea solicitării îi permite comisiei să dobândească o cunoaștere aprofundată a cauzei. (7)  Comisia poate emite un aviz motivat privind competența autorității în cauză și admisibilitatea cererii, dar nu se pronunță în niciun caz asupra vinovăției sau nevinovăției deputatului sau asupra oportunității sau inoportunității urmăririi penale a deputatului pentru opiniile sau actele care îi sunt imputate, chiar dacă examinarea solicitării îi permite comisiei să dobândească o cunoaștere aprofundată a cauzei. (8)  Raportul comisiei este înscris din oficiu la primul punct de pe ordinea de zi a primei ședințe care urmează depunerii acestuia. Nu se admit amendamente la propunerea sau propunerile de decizie. (8)  Propunerea de decizie a comisiei este înscrisă pe ordinea de zi a primei ședințe care urmează depunerii acesteia. Nu se admit amendamente la o astfel de propunere. Dezbaterea are ca subiect doar motivele pro și contra fiecărei propuneri de ridicare, menținere sau apărare a unui privilegiu sau a imunității. Dezbaterea are ca subiect doar motivele pro și contra fiecărei propuneri de ridicare, menținere sau apărare a unui privilegiu sau a imunității. Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 164, deputatul ale cărui privilegii sau imunități fac obiectul unei examinări nu poate interveni în dezbatere. Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 164, deputatul ale cărui privilegii sau imunități fac obiectul unei examinări nu poate interveni în dezbatere. Propunerea sau propunerile de decizie conținute în raport sunt supuse la vot în cursul votării care urmează dezbaterii. Propunerea sau propunerile de decizie conținute în raport sunt supuse la vot în cursul votării care urmează dezbaterii. După examinarea de către Parlament, se procedează la vot separat pentru fiecare propunere conținută în raport. În cazul respingerii unei propuneri, decizia contrară se consideră adoptată. După examinarea de către Parlament, se procedează la vot separat pentru fiecare propunere conținută în raport. În cazul respingerii unei propuneri, decizia contrară se consideră adoptată. (9)  Președintele comunică imediat decizia Parlamentului deputatului în cauză și autorității competente a statului membru interesat și solicită să fie informat în legătură cu derularea procedurii și cu hotărârile judecătorești care se pronunță. Imediat după ce a primit aceste informații, Președintele le comunică Parlamentului în forma pe care o consideră cea mai adecvată, dacă este necesar, după consultarea comisiei competente. (9)  Președintele comunică imediat decizia Parlamentului deputatului în cauză și autorității competente a statului membru interesat și solicită să fie informat în legătură cu derularea procedurii și cu hotărârile judecătorești care se pronunță. Imediat după ce a primit aceste informații, Președintele le comunică Parlamentului în forma pe care o consideră cea mai adecvată, dacă este necesar, după consultarea comisiei competente. (10)  Comisia tratează aceste chestiuni și examinează toate documentele primite cu cea mai mare confidențialitate. (10)  Comisia tratează aceste chestiuni și examinează toate documentele primite cu cea mai mare confidențialitate. Comisia examinează întotdeauna cu ușile închise cererile legate de procedurile privind imunitatea. (11)  După consultarea statelor membre, comisia poate întocmi o listă orientativă a autorităților statelor membre abilitate să prezinte o solicitare de ridicare a imunității unui deputat. (11)  Parlamentul analizează doar cererile de ridicare a imunității unui deputat care i-au fost transmise de către autoritățile judiciare sau de către reprezentanțele permanente ale statelor membre. (12)  Comisia stabilește principiile pentru aplicarea prezentului articol. (12)  Comisia stabilește principiile pentru aplicarea prezentului articol. (13)  Orice cerere privind domeniul de aplicare a privilegiilor sau imunităților unui deputat, adresată de o autoritate competentă, este examinată în conformitate cu dispozițiile de mai sus. (13)  Orice cerere privind domeniul de aplicare a privilegiilor sau imunităților unui deputat, adresată de o autoritate competentă, este examinată în conformitate cu dispozițiile de mai sus. Amendamentul 8 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 10 Articolul 10 eliminat Punerea în aplicare a Statutului deputaților Parlamentul adoptă Statutul deputaților în Parlamentul European și orice modificare a acestuia pe baza unei propuneri a comisiei competente. Articolul 150 alineatul (1) se aplică mutatis mutandis. Biroul răspunde de aplicarea acestor prevederi și decide cu privire la pachetele financiare pe baza bugetului anual. Amendamentele 9 și 314 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 11 Articolul 11 Articolul 11 Interesele financiare ale deputaților, regulile de conduită, registrul de transparență obligatoriu și accesul în Parlament Interesele financiare ale deputaților și regulile de conduită (1)  Parlamentul elaborează norme în materie de transparență privind interesele financiare ale membrilor săi, sub forma unui cod de conduită adoptat cu majoritatea membrilor care îl compun, în conformitate cu articolul 232 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și anexat la prezentul regulament1. (1)  Parlamentul elaborează norme în materie de transparență privind interesele financiare ale membrilor săi, sub forma unui cod de conduită adoptat cu majoritatea membrilor care îl compun și anexat la prezentul regulament1. Aceste norme nu pot să împiedice sau să limiteze în niciun fel exercitarea mandatului și a activităților politice sau de altă natură pe care le presupune acesta. Aceste norme nu pot, în schimb, să împiedice sau să limiteze exercitarea mandatului și a activităților politice sau de altă natură pe care le presupune acesta. (1a)  Deputații ar trebui să adopte practica sistematică de a participa la reuniuni numai cu reprezentanții de interese care s-au înregistrat în Registrul de transparență1a. (2)  Comportamentul deputaților este caracterizat de respect reciproc, se bazează pe valorile și principiile definite în textele fundamentale ale Uniunii Europene, păstrează demnitatea Parlamentului și nu trebuie să compromită buna desfășurare a lucrărilor parlamentare, nici liniștea în oricare dintre incintele Parlamentului. Deputații respectă normele Parlamentului privind regimul aplicabil informațiilor confidențiale. (2)  Comportamentul deputaților este caracterizat de respect reciproc, se bazează pe valorile și principiile definite în tratate și, în special, în Carta drepturilor fundamentale și păstrează demnitatea Parlamentului. În plus, comportamentul deputaților nu trebuie să compromită buna desfășurare a lucrărilor parlamentare, menținerea securității și a ordinii în clădirile Parlamentului sau funcționarea echipamentelor Parlamentului. În dezbaterile parlamentare, deputații nu adoptă comportamente și limbaje difamatorii, rasiste sau xenofobe și nici nu desfășoară pancarte. Deputații respectă normele Parlamentului privind regimul aplicabil informațiilor confidențiale. Nerespectarea acestor principii și norme poate conduce la aplicarea unor măsuri în conformitate cu articolele 165, 166 și 167. Nerespectarea acestor principii și norme poate conduce la aplicarea unor măsuri în conformitate cu articolele 165, 166 și 167. (3)  Aplicarea prezentului articol nu aduce atingere în niciun fel ritmului dezbaterilor parlamentare sau libertății de exprimare a deputaților. (3)  Aplicarea prezentului articol nu aduce, în schimb, atingere ritmului dezbaterilor parlamentare sau libertății de exprimare a deputaților. Aceasta se întemeiază pe respectul deplin al prerogativelor deputaților, astfel cum sunt definite în dreptul primar și în Statutul deputaților. Aceasta se întemeiază pe respectul deplin al prerogativelor deputaților, astfel cum sunt definite în dreptul primar și în Statutul deputaților. Aceasta are drept bază principiul transparenței și garantează că orice dispoziție în materie este adusă la cunoștința deputaților, care sunt informați în mod individual cu privire la drepturile și obligațiile lor. Aceasta are drept bază principiul transparenței și garantează că orice dispoziție în materie este adusă la cunoștința deputaților, care sunt informați în mod individual cu privire la drepturile și obligațiile lor. (3a)   Dacă o persoană care este angajată de un deputat sau o altă persoană pentru care deputatul a obținut accesul în clădirile Parlamentului sau la echipamentele acestuia nu respectă regulile de conduită menționate la alineatul (2), sancțiunile stabilite la articolul 166 pot fi aplicate, atunci când este cazul, deputatului în cauză. (4)  Chestorii stabilesc la începutul fiecărei legislaturi numărul maxim de asistenți pe care îi poate acredita fiecare deputat (asistenți acreditați). (4)  Chestorii stabilesc numărul maxim de asistenți pe care îi poate acredita fiecare deputat. (5)   Ecusoanele de acces pe termen lung se eliberează pentru persoanele din afara instituțiilor Uniunii sub răspunderea chestorilor. Aceste ecusoane au o durată maximă de valabilitate de un an, cu posibilitatea de reînnoire. Modalitățile de utilizare a acestor ecusoane sunt stabilite de Birou. Ecusoanele de acces se pot elibera: –  persoanelor care sunt înscrise în registrul de transparență2 sau care reprezintă sau lucrează în cadrul organizațiilor înscrise în registru; cu toate acestea, înregistrarea nu acordă un drept automat la acest tip de ecusoane de acces; –  persoanelor care doresc să intre frecvent în incintele Parlamentului, dar care nu se încadrează în domeniul de aplicare a Acordului privind înființarea registrului de transparență3; –  asistenților locali ai deputaților, precum și persoanelor care îi asistă pe membrii Comitetului Economic și Social European și ai Comitetului Regiunilor. (6)   În cadrul relațiilor cu Parlamentul, persoanele înscrise în registrul de transparență trebuie să respecte: –  codul de conduită anexat la acord4; –  procedurile și alte obligații stabilite de acord, și –  dispozițiile prezentului articol împreună cu normele de aplicare a acestuia. (7)   Chestorii stabilesc în ce măsură codul de conduită se poate aplica persoanelor care, deși sunt în posesia unui ecuson de acces pe termen lung, nu sunt vizate de respectivul acord. (8)   Chestorii emit o decizie motivată d e retragere a ecusonului de acces în următoarele cazuri: –  radierea din registrul de transparență, cu excepția cazului în care există motive importante pentru care ecusonul nu trebuie retras; –  încălcări grave ale obligațiilor prevăzute la alineatul (6). (9)   Biroul, la propunerea Secretarului General, adoptă măsurile necesare pentru a pune în aplicare registrul de transparență, în conformitate cu dispozițiile acordului privind înființarea respectivului registru. Normele de aplicare a alineatelor (5)-(8) sunt stabilite în anexă5. (10)  Regulile de conduită, drepturile și privilegiile foștilor deputați sunt stabilite printr-o decizie a Biroului. Între foștii deputați nu se stabilește nicio diferență de tratament. (10)  Regulile de conduită, drepturile și privilegiile foștilor deputați sunt stabilite printr-o decizie a Biroului. Între foștii deputați nu se stabilește nicio diferență de tratament. __________________ __________________ 1 A se vedea anexa I. 1 A se vedea anexa I. 2 Registru instituit prin acordul dintre Parlamentul European și Comisia Europeană privind înființarea unui Registru de transparență pentru organizațiile și persoanele care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii Europene (a se vedea anexa IX partea B). 1a Registru instituit prin acordul dintre Parlamentul European și Comisia Europeană privind registrul de transparență pentru organizațiile și persoanele care desfășoară activități independente implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare apoliticilor Uniunii (JO L 277, 19.9.2014, p. 11). 3 A se vedea anexa IX partea B. 4 A se vedea anexa 3 la acord, preluată în anexa IX partea B. 5 A se vedea anexa IX partea A. Amendamentul 10 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 12 Articolul 12 Articolul 12 Investigații interne efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) Investigații interne efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) Regimul comun prevăzut de Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 privind investigațiile interne efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), care cuprinde măsurile necesare pentru facilitarea bunei desfășurări a investigațiilor efectuate de Oficiu, se aplică în cadrul Parlamentului, în conformitate cu decizia Parlamentului anexată la prezentul regulament6. Regimul comun prevăzut de Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 privind investigațiile interne efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), care cuprinde măsurile necesare pentru facilitarea bunei desfășurări a investigațiilor efectuate de Oficiu, se aplică în cadrul Parlamentului, în conformitate cu decizia Parlamentului din 18 noiembrie 1999 privind condițiile pentru investigațiile interne privind prevenirea fraudei, corupției și oricăror activități ilegale care afectează interesele Comunităților. __________________ 6 A se vedea anexa XI. Amendamentul 11 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 13 Articolul 13 Articolul 13 Observatori Observatori (1)  În cazul semnării unui tratat de aderare a unui stat la Uniunea Europeană, Președintele poate, după ce a obținut acordul Conferinței președinților, să invite parlamentul statului aderent să desemneze dintre membrii săi un număr de observatori egal cu numărul de locuri în Parlamentul European atribuite în viitor statului respectiv. (1)  În cazul semnării unui tratat de aderare a unui stat la Uniunea Europeană, Președintele poate, după ce a obținut acordul Conferinței președinților, să invite parlamentul statului aderent să desemneze dintre membrii săi un număr de observatori egal cu numărul de locuri în Parlamentul European atribuite în viitor statului respectiv. (2)  Observatorii respectivi iau parte la lucrările Parlamentului, până la intrarea în vigoare a tratatului de aderare, și au dreptul de a lua cuvântul în cadrul comisiilor și al grupurilor politice. Ei nu au drept de vot sau dreptul de a participa la alegeri pentru funcții în cadrul Parlamentului. Participarea lor nu are niciun efect juridic asupra lucrărilor Parlamentului. (2)  Observatorii respectivi iau parte la lucrările Parlamentului, până la intrarea în vigoare a tratatului de aderare, și au dreptul de a lua cuvântul în cadrul comisiilor și al grupurilor politice. Ei nu au drept de vot sau dreptul de a participa la alegeri pentru funcții în cadrul Parlamentului și nu reprezintă Parlamentul în exterior. Participarea lor nu are niciun efect juridic asupra lucrărilor Parlamentului. (3)  Modalitatea de tratament în cazul acestora va fi similară cu cea a unui deputat în Parlament în ceea ce privește utilizarea facilităților Parlamentului și rambursarea costurilor ocazionate de activitățile lor în calitate de observatori. (3)  Modalitatea de tratament în cazul acestora va fi similară cu cea a unui deputat în Parlament în ceea ce privește utilizarea facilităților Parlamentului și rambursarea cheltuielilor de călătorie și de ședere ocazionate de activitățile lor în calitate de observatori. Amendamentul 12 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 14 Articolul 14 Articolul 14 Președintele provizoriu Președintele provizoriu (1)  În cadrul ședinței prevăzute la articolul 146 alineatul (2), precum și în orice altă ședință consacrată alegerii Președintelui și Biroului, Președintele aflat la sfârșit de mandat, sau, în lipsa acestuia sau acesteia, unul dintre vicepreședinții aflați la sfârșit de mandat în ordinea precedenței, sau, în lipsa unuia dintre aceștia, deputatul care a deținut mandatul pentru perioada cea mai lungă ocupă funcția de președinte, până la declararea alegerii Președintelui. (1)  În cadrul ședinței prevăzute la articolul 146 alineatul (2), precum și în orice altă ședință consacrată alegerii Președintelui și Biroului, Președintele aflat la sfârșit de mandat, sau, în lipsa acestuia sau acesteia, unul dintre vicepreședinții aflați la sfârșit de mandat în ordinea precedenței, sau, în lipsa unuia dintre aceștia, deputatul care a deținut mandatul pentru perioada cea mai lungă ocupă funcția de președinte, până la declararea alegerii Președintelui. (2)  Sub președinția deputatului care ocupă funcția în mod provizoriu în temeiul alineatului (1) nu se poate desfășura nicio altă dezbatere decât cea privind alegerea Președintelui sau verificarea prerogativelor. (2)  Sub președinția deputatului care ocupă funcția în mod provizoriu în temeiul alineatului (1) nu se poate desfășura nicio altă dezbatere decât cea privind alegerea Președintelui sau verificarea prerogativelor în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) al doilea paragraf. Orice altă chestiune legată de verificarea prerogativelor care se ridică sub președinția acestuia este trimisă comisiei competente. Deputatul care ocupă funcția de Președinte în mod provizoriu în temeiul alineatului (1) exercită competențele Președintelui menționate la articolul 3 alineatul (2) al doilea paragraf. Orice altă chestiune legată de verificarea prerogativelor care se ridică sub președinția acestuia sau acesteia este trimisă comisiei competente pentru verificarea prerogativelor. Amendamentele 13 și 383 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 15 Articolul 15 Articolul 15 Candidaturi și dispoziții generale Candidaturi și dispoziții generale (1)  Președintele, vicepreședinții și chestorii sunt aleși prin vot secret, în conformitate cu dispozițiile articolului 182. Candidaturile trebuie să fie prezentate cu acordul celor interesați. Ele pot fi prezentate numai de un grup politic sau de un număr de cel puțin 40 de deputați. Cu toate acestea, în cazul în care numărul de candidaturi nu depășește numărul de locuri care urmează a fi ocupate, candidații pot fi aleși prin aclamare. (1)  Președintele este ales prin vot secret, alegerea sa fiind urmată de cea a vicepreședinților și a chestorilor, în conformitate cu dispozițiile articolului 182. Candidaturile sunt prezentate cu acordul candidatului și pot fi prezentate numai de un grup politic sau de cel puțin 40 de deputați. Înainte de fiecare tur de scrutin, pot fi prezentate noi candidaturi. În cazul în care numărul de candidaturi nu depășește numărul de locuri care urmează a fi ocupate, candidații sunt aleși prin aclamare, cu excepția cazului în care cel puțin o cincime dintre deputații care compun Parlamentul solicită un vot secret. În cazul în care se organizează un singur scrutin pentru mai mult de un titular de funcții, buletinul de vot este valabil numai dacă au fost exprimate mai mult de jumătate dintre voturile disponibile. În cazul în care trebuie înlocuit un singur vicepreședinte și există numai un candidat, acesta poate fi ales prin aclamare. Președintele decide în mod discreționar dacă alegerea se desfășoară prin aclamare sau prin vot secret. Candidatul ales ocupă, în ordinea precedenței, locul ocupat de vicepreședintele înlocuit. (2)  La alegerea Președintelui, a vicepreședinților și a chestorilor, trebuie să se țină seama de o reprezentare globală echitabilă a statelor membre și a tendințelor politice. (2)  La alegerea Președintelui, a vicepreședinților și a chestorilor, trebuie să se țină seama de o reprezentare globală echitabilă a tendințelor politice și de echilibrul de gen și geografic. Amendamentul 14 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 16 Articolul 16 Articolul 16 Alegerea Președintelui – Discursul inaugural Alegerea Președintelui – Discursul inaugural (1)  Se procedează mai întâi la alegerea Președintelui. Înainte de fiecare tur de scrutin, candidaturile trebuie prezentate deputatului care ocupă funcția de Președinte în mod provizoriu în temeiul articolului 14, care le aduce la cunoștința Parlamentului. În cazul în care, după trei tururi de scrutin, niciun candidat nu întrunește majoritatea absolută a voturilor exprimate, la al patrulea tur de scrutin, pot candida numai primii doi clasați care au întrunit cel mai mare număr de voturi la al treilea tur de scrutin. În cazul în care numărul de voturi este egal, este declarat ales candidatul cel mai în vârstă. (1)  Candidaturile pentru funcția de Președinte trebuie prezentate deputatului care ocupă această funcție în mod provizoriu în temeiul articolului 14, care le aduce la cunoștința Parlamentului. În cazul în care, după trei tururi de scrutin, niciun candidat nu întrunește majoritatea absolută a voturilor exprimate, la al patrulea tur de scrutin, prin derogare de la articolul 15 alineatul (1), pot candida numai primii doi clasați care au întrunit cel mai mare număr de voturi la al treilea tur de scrutin. În cazul în care numărul de voturi este egal, este declarat ales candidatul cel mai în vârstă. (2)  Imediat după alegerea Președintelui, deputatul care ocupă funcția de Președinte în mod provizoriu în temeiul articolului 14 îi cedează locul. Numai Președintele ales poate pronunța un discurs inaugural. (2)  Imediat după alegerea Președintelui, deputatul care ocupă funcția de Președinte în mod provizoriu în temeiul articolului 14 îi cedează locul. Numai Președintele ales poate pronunța un discurs inaugural. Amendamentul 15 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 17 Articolul 17 Articolul 17 Alegerea vicepreședinților Alegerea vicepreședinților (1)  După alegerea Președintelui, se procedează la alegerea vicepreședinților pe un buletin comun. Sunt declarați aleși în primul tur, în limita celor 14 locuri, candidații care întrunesc majoritatea absolută a voturilor exprimate în ordinea numărului de voturi obținute. În cazul în care numărul candidaților aleși este mai mic decât numărul de locuri care urmează a fi ocupate, se procedează la un al doilea tur de scrutin, în aceleași condiții, pentru ocuparea locurilor rămase. În cazul în care este necesar un al treilea tur de scrutin, pentru locurile care mai trebuie ocupate, alegerea se face cu majoritate relativă. În cazul egalității de voturi, sunt declarați aleși candidații cei mai în vârstă. (1)  După alegerea Președintelui, se procedează la alegerea vicepreședinților într-un singur tur de scrutin. Sunt declarați aleși în primul tur, în limita celor 14 locuri, candidații care întrunesc majoritatea absolută a voturilor exprimate în ordinea numărului de voturi obținute. În cazul în care numărul candidaților aleși este mai mic decât numărul de locuri care urmează a fi ocupate, se procedează la un al doilea tur de scrutin, în aceleași condiții, pentru ocuparea locurilor rămase. În cazul în care este necesar un al treilea tur de scrutin, pentru locurile care mai trebuie ocupate, alegerea se face cu majoritate relativă. În cazul egalității de voturi, sunt declarați aleși candidații cei mai în vârstă. Cu toate că, spre deosebire de articolul 16 alineatul (1), prezentarea de noi candidaturi între diferitele tururi de scrutin nu este prevăzută în mod expres pentru alegerea vicepreședinților, acest lucru intervine de drept, în temeiul suveranității Parlamentului, care trebuie să hotărască în legătură cu orice posibilă candidatură, cu atât mai mult cu cât lipsa acestei posibilități ar putea împiedica buna desfășurare a alegerilor. (2)  Sub rezerva dispozițiilor articolului 20 alineatul (1), ordinea precedenței vicepreședinților se stabilește în funcție de ordinea în care au fost aleși și, în caz de egalitate de voturi, în funcție de vârstă. (2)  Sub rezerva dispozițiilor articolului 20 alineatul (1), ordinea precedenței vicepreședinților se stabilește în funcție de ordinea în care au fost aleși și, în caz de egalitate de voturi, în funcție de vârstă. În cazul în care alegerea are loc prin aclamare, ordinea precedenței se stabilește prin vot secret. În cazul în care alegerea are loc prin aclamare, ordinea precedenței se stabilește prin vot secret. Amendamentul 16 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 18 Articolul 18 Articolul 18 Alegerea chestorilor Alegerea chestorilor După alegerea vicepreședinților, Parlamentul procedează la alegerea a cinci chestori. Parlamentul alege cinci chestori potrivit aceleiași proceduri care se aplică în cazul alegerii vicepreședinților. Această alegere se desfășoară în conformitate cu aceleași reguli care se aplică în cazul alegerii vicepreședinților. Amendamentul 17 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 19 Articolul 19 Articolul 19 Durata mandatelor Durata mandatelor (1)  Durata mandatului Președintelui, al vicepreședinților și al chestorilor este stabilită la doi ani și jumătate. (1)  Durata mandatului Președintelui, al vicepreședinților și al chestorilor este stabilită la doi ani și jumătate. În cazul în care un deputat trece la alt grup politic, deputatul în cauză își păstrează locul pe care îl ocupă eventual în cadrul Biroului sau al Colegiului chestorilor până la încheierea mandatului de doi ani și jumătate. În cazul în care un deputat trece la alt grup politic, deputatul în cauză își păstrează locul pe care îl ocupă eventual în cadrul Biroului sau în calitate de chestor până la încheierea mandatului de doi ani și jumătate. (2)  În cazul în care, înainte de expirarea acestei perioade, un loc devine vacant, deputatul ales ca supleant asigură funcțiile numai pentru perioada rămasă din mandat. (2)  În cazul în care, înainte de expirarea acestei perioade, un loc devine vacant, deputatul ales ca supleant asigură funcțiile numai pentru perioada rămasă din mandat. Amendamentul 18 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 20 Articolul 20 Articolul 20 Locuri vacante Locuri vacante (1)  În cazul în care trebuie înlocuit Președintele, un vicepreședinte sau un chestor, se procedează la alegerea supleantului în conformitate cu dispozițiile de mai sus. (1)  În cazul în care trebuie înlocuit Președintele, un vicepreședinte sau un chestor, se procedează la alegerea supleantului în conformitate cu dispozițiile de mai sus. Noul vicepreședinte ocupă, în ordinea precedenței, locul ocupat de vicepreședintele suplinit. Noul vicepreședinte ocupă, în ordinea precedenței, locul ocupat de vicepreședintele suplinit. (2)  În cazul în care locul vacant este cel al Președintelui, primul vicepreședinte exercită funcția de președinte până la alegerea noului Președinte. (2)  În cazul în care locul vacant este cel al Președintelui, un vicepreședinte, stabilit în conformitate cu ordinea precedenței, exercită funcția de președinte până la alegerea noului Președinte. Amendamentul 19 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 22 Articolul 22 Articolul 22 Funcțiile Președintelui Funcțiile Președintelui (1)  În condițiile prevăzute de prezentul regulament, Președintele conduce toate activitățile Parlamentului și ale organelor sale și dispune de toate competențele pentru a prezida dezbaterile Parlamentului și pentru a asigura buna desfășurare a acestora. (1)  Președintele conduce toate activitățile Parlamentului și ale organelor sale în conformitate cu prezentul Regulament de procedură și dispune de toate competențele pentru a prezida dezbaterile Parlamentului și pentru a asigura buna desfășurare a acestora. Prezenta dispoziție poate fi interpretată în sensul că printre competențele conferite de aceasta este prevăzută și aceea de a pune capăt recurgerii excesive la moțiuni, cum ar fi solicitările de respectare a Regulamentului de procedură, moțiunile de procedură, explicațiile privind votul, precum și solicitările de vot separat, de vot pe părți sau de vot prin apel nominal, în cazul în care Președintele consideră că acestea au scopul deliberat de a cauza și vor avea ca efect o obstrucționare prelungită și gravă a procedurilor Parlamentului sau a exercitării drepturilor altor deputați. Printre competențele conferite prin prezenta dispoziție se numără și aceea de a supune la vot textele în altă ordine decât ordinea de vot stabilită în documentul care face obiectul votului. Prin analogie cu dispozițiile articolului 174 alineatul (7), Președintele poate solicita, în acest scop, acordul prealabil al Parlamentului. (2)  Președintele deschide, suspendă și închide ședințele. Președintele hotărăște asupra admisibilității amendamentelor, asupra întrebărilor adresate Consiliului și Comisiei și asupra conformității rapoartelor cu prezentul regulament. Președintele asigură respectarea prezentului regulament, menține ordinea, dă cuvântul vorbitorilor, declară închise dezbaterile, supune la vot chestiunile și anunță rezultatele votului. Președintele adresează comisiilor comunicările care sunt de competența acestora. (2)  Președintele deschide, suspendă și închide ședințele. Președintele hotărăște asupra admisibilității amendamentelor și a altor texte supuse la vot, precum și asupra admisibilității întrebărilor parlamentare; Președintele asigură respectarea prezentului regulament, menține ordinea, dă cuvântul vorbitorilor, declară închise dezbaterile, supune la vot chestiunile și anunță rezultatele votului. Președintele adresează comisiilor comunicările care sunt de competența acestora. (3)  Președintele poate lua cuvântul în cadrul unei dezbateri numai pentru a face un rezumat al chestiunii în cauză și a cere să se revină la subiect; în cazul în care dorește să participe la dezbatere, Președintele părăsește fotoliul, pe care îl poate reocupa numai după încheierea dezbaterii privind chestiunea respectivă. (3)  Președintele poate lua cuvântul în cadrul unei dezbateri numai pentru a face un rezumat al chestiunii în cauză și a cere să se revină la subiect; în cazul în care dorește să participe la dezbatere, Președintele părăsește fotoliul, pe care îl poate reocupa numai după încheierea dezbaterii privind chestiunea respectivă. (4)  În relațiile internaționale, la ceremonii, în chestiunile administrative, judiciare sau financiare, Parlamentul este reprezentat de Președinte, care poate delega aceste competențe. (4)  În relațiile internaționale, la ceremonii, în chestiunile administrative, judiciare sau financiare, Parlamentul este reprezentat de Președinte, care poate delega aceste competențe. (4a)   Președintele este responsabil pentru securitatea și inviolabilitatea clădirilor Parlamentului European. Amendamentul 20 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 23 Articolul 23 Articolul 23 Funcțiile vicepreședinților Funcțiile vicepreședinților (1)  În caz de absență, de imposibilitate de exercitare a funcției sau în cazul în care dorește să participe la dezbatere în conformitate cu articolul 22 alineatul (3), Președintele este înlocuit de unul dintre vicepreședinți în conformitate cu articolul 17 alineatul (2). (1)  În caz de absență, de imposibilitate de exercitare a funcției sau în cazul în care dorește să participe la dezbatere în conformitate cu articolul 22 alineatul (3), Președintele este înlocuit de unul dintre vicepreședinți în conformitate cu articolul 17 alineatul (2). (2)  De asemenea, vicepreședinții exercită funcțiile care le sunt atribuite prin articolul 25, articolul 27 alineatele (3) și (5) și articolul 71 alineatul (3). (2)  De asemenea, vicepreședinții exercită funcțiile care le sunt atribuite prin articolul 25, articolul 27 alineatele (3) și (5) și articolul 71 alineatul (3). (3)  Președintele poate delega vicepreședinților orice funcție, precum reprezentarea Parlamentului cu ocazia unor ceremonii sau acte determinate. În special, Președintele poate desemna un vicepreședinte care să exercite responsabilitățile conferite Președintelui de articolul 130 alineatul (2) și de punctul 3 din anexa II. (3)  Președintele poate delega vicepreședinților orice funcție, precum reprezentarea Parlamentului cu ocazia unor ceremonii sau acte determinate. În special, Președintele poate desemna un vicepreședinte care să exercite responsabilitățile conferite Președintelui de articolul 129 și de articolul 130 alineatul (2). Amendamentul 21 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 25 Articolul 25 Articolul 25 Funcțiile Biroului Funcțiile Biroului (1)  Biroul își îndeplinește sarcinile care îi revin prin regulament. (1)  Biroul își îndeplinește sarcinile care îi revin prin regulament. (2)  Biroul reglementează chestiunile financiare, organizatorice și administrative privind organizarea internă a Parlamentului, Secretariatul și organele Parlamentului. (2)  Biroul reglementează chestiunile financiare, organizatorice și administrative privind organizarea internă a Parlamentului, Secretariatul și organele Parlamentului. (3)  Biroul reglementează chestiunile financiare, organizatorice și administrative privind deputații pe baza unei propuneri a Secretarului General sau a unui grup politic. (3)  Biroul reglementează chestiunile financiare, organizatorice și administrative privind deputații pe baza unei propuneri a Secretarului General sau a unui grup politic. (4)  Biroul reglementează chestiunile privind desfășurarea ședințelor. (4)  Biroul reglementează chestiunile privind desfășurarea ședințelor. Desfășurarea ședințelor include chestiunile privind comportamentul deputaților în cadrul tuturor incintelor Parlamentului. (5)  Biroul adoptă dispozițiile prevăzute la articolul 35 privind deputații neafiliați. (5)  Biroul adoptă dispozițiile prevăzute la articolul 35 privind deputații neafiliați. (6)  Biroul stabilește organigrama Secretariatului General și normele privind situația administrativă și financiară a funcționarilor și a altor agenți. (6)  Biroul stabilește organigrama Secretariatului General și normele privind situația administrativă și financiară a funcționarilor și a altor agenți. (7)  Biroul stabilește un proiect preliminar de estimare a bugetului Parlamentului. (7)  Biroul stabilește un proiect preliminar de estimare a bugetului Parlamentului. (8)  Biroul adoptă orientările pentru chestori în conformitate cu articolul 28. (8)  Biroul adoptă orientările pentru chestori și le poate solicita acestora să îndeplinească anumite sarcini. (9)  Biroul este organul competent pentru autorizarea reuniunilor comisiilor în afara locurilor obișnuite de desfășurare a activității, a audierilor, precum și a călătoriilor de studiu și de informare efectuate de raportori. (9)  Biroul este organul competent pentru autorizarea reuniunilor sau a misiunilor comisiilor în afara locurilor obișnuite de desfășurare a activității, a audierilor, precum și a călătoriilor de studiu și de informare efectuate de raportori. În cazul în care astfel de reuniuni sau întâlniri sunt autorizate, regimul lingvistic se stabilește în funcție de limbile oficiale utilizate și solicitate de membrii titulari și supleanți din comisia în cauză. În cazul în care astfel de reuniuni sau misiuni sunt autorizate, regimul lingvistic se stabilește în temeiul Codului de conduită privind multilingvismul adoptat de Birou. Aceleași reguli se aplică și delegațiilor. Această situație este valabilă și în cazul delegațiilor, cu excepția situației în care membrii titulari și supleanți în cauză ajung la un alt acord. (10)  Biroul numește Secretarul General în conformitate cu articolul 222. (10)  Biroul numește Secretarul General în conformitate cu articolul 222. (11)  Biroul stabilește modalitățile de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2004/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind statutul și finanțarea partidelor politice la nivel european și îndeplinește, în cadrul punerii în aplicare a regulamentului menționat, sarcinile care îi revin în temeiul prezentului regulament. (11)  Biroul stabilește modalitățile de aplicare a normelor privind statutul și finanțarea partidelor politice și a fundațiilor la nivel european. (12)  Biroul stabilește normele privind regimul aplicabil informațiilor confidențiale de către Parlament și organismele sale, precum și de către titularii de mandat și alți deputați, luând în considerare toate acordurile interinstituționale încheiate în materie. Respectivele norme se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se anexează la prezentul Regulament de procedură7. (12)  Biroul stabilește normele privind regimul aplicabil informațiilor confidențiale de către Parlament și organismele sale, precum și de către titularii de mandat și alți deputați, luând în considerare toate acordurile interinstituționale încheiate în materie. Respectivele norme se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. (13)  Președintele și/sau Biroul pot încredința unuia sau mai multor membri ai Biroului sarcini generale sau speciale care țin de competența Președintelui și/sau a Biroului. În același timp, se stabilesc modalitățile de executare a acestor sarcini. (13)  Președintele și/sau Biroul pot încredința unuia sau mai multor membri ai Biroului sarcini generale sau speciale care țin de competența Președintelui și/sau a Biroului. În același timp, se stabilesc modalitățile de executare a acestor sarcini. (14)  Biroul numește doi vicepreședinți responsabili cu dezvoltarea relațiilor cu parlamentele naționale. (14)  Biroul numește doi vicepreședinți responsabili cu dezvoltarea relațiilor cu parlamentele naționale. Aceștia prezintă periodic Conferinței președinților un raport privind activitățile desfășurate în acest domeniu. (14a)   Biroul numește un vicepreședinte responsabil de organizarea unor consultări structurate cu societatea civilă europeană asupra unor chestiuni de mare însemnătate. (14b)   Biroul răspunde de aplicarea Statutului deputaților și decide cu privire la valoarea indemnizațiilor pe baza bugetului anual. (15)   Cu ocazia fiecărei noi alegeri a Parlamentului, Biroul aflat la sfârșit de mandat rămâne în funcție până la prima ședință a noului Parlament. __________________ 7 A se vedea anexa VII partea E. Amendamentul 22 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 26 Articolul 26 Articolul 26 Componența Conferinței președinților Componența Conferinței președinților (1)  Conferința președinților este compusă din Președintele Parlamentului și președinții grupurilor politice. Președintele unui grup politic poate fi reprezentat de un membru al grupului din care face parte. (1)  Conferința președinților este compusă din Președintele Parlamentului și președinții grupurilor politice. Președintele unui grup politic poate fi reprezentat de un membru al grupului din care face parte. (2)  Președintele Parlamentului invită unul dintre deputații neafiliați să participe la reuniunile Conferinței președinților, fără a avea drept de vot. (2)  Președintele Parlamentului, după ce acordă deputaților neafiliați posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere, îl invită pe unul dintre aceștia să participe la reuniunile Conferinței președinților, fără a avea drept de vot. (3)  Conferința președinților vizează realizarea consensului în ceea ce privește chestiunile asupra cărora este sesizată. (3)  Conferința președinților vizează realizarea consensului în ceea ce privește chestiunile asupra cărora este sesizată. În cazul în care nu se realizează consensul, se procedează la un vot ponderat în funcție de numărul de membri ai fiecărui grup politic. În cazul în care nu se realizează consensul, se procedează la un vot ponderat în funcție de numărul de membri ai fiecărui grup politic. Amendamentele 23 și 387 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 27 Articolul 27 Articolul 27 Funcțiile Conferinței președinților Funcțiile Conferinței președinților (1)  Conferința președinților își asumă sarcinile care îi revin în temeiul Regulamentului de procedură. (1)  Conferința președinților își asumă sarcinile care îi revin în temeiul Regulamentului de procedură. (2)  Conferința președinților hotărăște cu privire la organizarea lucrărilor Parlamentului și la chestiunile aferente programării legislative. (2)  Conferința președinților hotărăște cu privire la organizarea lucrărilor Parlamentului și la chestiunile aferente programării legislative. (3)  Conferința președinților este organul competent pentru chestiunile referitoare la relațiile cu alte organe și instituții ale Uniunii Europene, precum și cu parlamentele naționale ale statelor membre. (3)  Conferința președinților este organul competent pentru chestiunile referitoare la relațiile cu alte organe și instituții ale Uniunii Europene, precum și cu parlamentele naționale ale statelor membre. Deciziile referitoare la mandatul și componența delegației Parlamentului care va participa la consultările din cadrul Consiliului și din alte instituții ale Uniunii Europene cu privire la aspecte fundamentale referitoare la evoluția Uniunii Europene (procedura „șerpașilor”) sunt luate pe baza pozițiilor relevante adoptate de Parlament și ținând seama de diversitatea opiniilor politice reprezentate în Parlament. Vicepreședinții care au fost însărcinați cu dezvoltarea relațiilor cu parlamentele naționale prezintă periodic Conferinței președinților un raport privind activitățile lor în acest domeniu. (4)  Conferința președinților este organul competent pentru chestiunile aferente relațiilor cu țările terțe și cu instituțiile sau organizațiile din afara Uniunii. (4)  Conferința președinților este organul competent pentru chestiunile aferente relațiilor cu țările terțe și cu instituțiile sau organizațiile din afara Uniunii. (5)  Conferința președinților este organul competent în ceea ce privește organizarea unor consultări structurate cu societatea civilă europeană asupra unor chestiuni de mare însemnătate. Aceasta poate include organizarea de dezbateri publice, deschise participării cetățenilor interesați, pe marginea unor subiecte de interes general european. Biroul numește un vicepreședinte responsabil cu desfășurarea acestor consultări, care prezintă un raport Conferinței președinților. (5)  Conferința președinților este organul competent în ceea ce privește organizarea unor consultări structurate cu societatea civilă europeană asupra unor chestiuni de mare însemnătate. Aceasta poate include organizarea de dezbateri publice, deschise participării cetățenilor interesați, pe marginea unor subiecte de interes general european. Vicepreședintele responsabil cu desfășurarea acestor consultări prezintă periodic Conferinței președinților un raport privind activitățile sale în acest domeniu. (6)  Conferința președinților întocmește proiectul de ordine de zi pentru perioadele de sesiune ale Parlamentului. (6)  Conferința președinților întocmește proiectul de ordine de zi pentru perioadele de sesiune ale Parlamentului. (7)  Conferința președinților este organul competent în ceea ce privește componența și competențele comisiilor și ale comisiilor de anchetă, precum și ale comisiilor parlamentare mixte, ale delegațiilor permanente și ale delegațiilor ad hoc. (7)  Conferința președinților prezintă propuneri Parlamentului în ceea ce privește componența și competențele comisiilor, ale comisiilor de anchetă, ale comisiilor parlamentare mixte și ale delegațiilor permanente. Conferința președinților este responsabilă pentru autorizarea delegațiilor ad hoc. (8)  Conferința președinților hotărăște repartizarea locurilor în sala de ședințe în conformitate cu articolul 36. (8)  Conferința președinților hotărăște repartizarea locurilor în sala de ședințe în conformitate cu articolul 36. (9)  Conferința președinților este organul competent pentru autorizarea rapoartelor din proprie inițiativă. (9)  Conferința președinților este organul competent pentru autorizarea rapoartelor din proprie inițiativă. (10)  Conferința președinților prezintă propuneri Biroului în ceea ce privește chestiunile administrative și bugetare ale grupurilor politice. (10)  Conferința președinților prezintă propuneri Biroului în ceea ce privește chestiunile administrative și bugetare ale grupurilor politice. Amendamentul 24 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 28 Articolul 28 Articolul 28 Funcțiile chestorilor Funcțiile chestorilor Chestorii sunt însărcinați cu îndeplinirea sarcinilor administrative și financiare care îi vizează în mod direct pe deputați, în conformitate cu orientările adoptate de Birou. Chestorii sunt însărcinați cu îndeplinirea sarcinilor administrative și financiare care îi vizează în mod direct pe deputați, în conformitate cu orientările adoptate de Birou, precum și cu îndeplinirea altor sarcini care le sunt atribuite. Amendamentul 25 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 29 Articolul 29 Articolul 29 Conferința președinților de comisie Conferința președinților de comisie (1)  Conferința președinților de comisie este compusă din președinții tuturor comisiilor permanente sau speciale. Conferința își alege președintele. (1)  Conferința președinților de comisie este compusă din președinții tuturor comisiilor permanente sau speciale. Conferința își alege președintele. În cazul în care președintele este absent, reuniunile Conferinței sunt prezidate de decanul de vârstă sau, dacă și acesta din urmă este absent, de deputatul cel mai în vârstă prezent. (1a)   În cazul în care președintele este absent, reuniunile Conferinței sunt prezidate de decanul de vârstă prezent. (2)  Conferința președinților de comisie poate adresa recomandări Conferinței președinților în legătură cu lucrările comisiilor și stabilirea ordinii de zi în perioadele de sesiune. (2)  Conferința președinților de comisie poate adresa recomandări Conferinței președinților în legătură cu lucrările comisiilor și stabilirea ordinii de zi în perioadele de sesiune. (3)  Biroul și Conferința președinților pot delega anumite sarcini Conferinței președinților de comisie. (3)  Biroul și Conferința președinților pot delega anumite sarcini Conferinței președinților de comisie. Amendamentul 26 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 30 Articolul 30 Articolul 30 Conferința președinților de delegație Conferința președinților de delegație (1)  Conferința președinților de delegație este compusă din președinții tuturor delegațiilor interparlamentare permanente. Conferința își alege președintele. (1)  Conferința președinților de delegație este compusă din președinții tuturor delegațiilor interparlamentare permanente. Conferința își alege președintele. În cazul în care președintele este absent, reuniunile Conferinței sunt prezidate de decanul de vârstă sau, dacă și acesta din urmă este absent, de deputatul cel mai în vârstă prezent. (1a)   În cazul în care președintele este absent, reuniunile Conferinței sunt prezidate de decanul de vârstă prezent. (2)  Conferința președinților de delegație poate adresa recomandări Conferinței președinților în legătură cu lucrările delegațiilor. (2)  Conferința președinților de delegație poate adresa recomandări Conferinței președinților în legătură cu lucrările delegațiilor. (3)  Biroul și Conferința președinților pot delega anumite sarcini Conferinței președinților de delegație. (3)  Biroul și Conferința președinților pot delega anumite sarcini Conferinței președinților de delegație. Amendamentul 27 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 30 a (nou) Articolul 30a Continuitatea funcțiilor în perioada alegerilor Cu ocazia fiecărei noi alegeri a Parlamentului, toate organele și toți titularii de mandate din Parlamentul care își încheie mandatul continuă să își exercite funcțiile până la prima ședință a noului Parlament. Amendamentul 28 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 31 Articolul 31 Articolul 31 Accesul publicului la deciziile Biroului și ale Conferinței președinților Accesul publicului la deciziile Biroului și ale Conferinței președinților (1)  Procesele-verbale ale Biroului și ale Conferinței președinților se traduc în limbile oficiale, se imprimă și se distribuie tuturor deputaților și sunt accesibile publicului, cu excepția cazului în care, cu titlu excepțional, Biroul sau Conferința președinților adoptă o decizie contrară privind anumite puncte din procesele-verbale, în vederea păstrării confidențialității, pentru motivele definite la articolul 4 alineatele (1) - (4) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului. (1)  Procesele-verbale ale Biroului și ale Conferinței președinților se traduc în limbile oficiale și se distribuie tuturor deputaților și sunt accesibile publicului, cu excepția cazului în care, cu titlu excepțional, Biroul sau Conferința președinților adoptă o decizie contrară privind anumite puncte din procesele-verbale, în vederea păstrării confidențialității, în conformitate cu articolul 4 alineatele (1) - (4) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului. (2)  Orice deputat poate adresa întrebări în legătură cu activitățile Biroului, ale Conferinței președinților și ale chestorilor. Aceste întrebări sunt prezentate în scris Președintelui, notificate deputaților și publicate, însoțite de răspunsuri, pe site-ul de internet al Parlamentului în termen de 30 de zile de la prezentare. (2)  Orice deputat poate adresa întrebări în legătură cu modul în care Biroul, Conferința președinților și chestorii își îndeplinesc atribuțiile. Aceste întrebări sunt prezentate în scris Președintelui, notificate deputaților și publicate, însoțite de răspunsuri, pe site-ul de internet al Parlamentului în termen de 30 de zile de la prezentare. Amendamentul 29 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 32 Articolul 32 Articolul 32 Constituirea grupurilor politice Constituirea și dizolvarea grupurilor politice (1)  Deputații se pot organiza în grupuri pe baza afinităților politice. (1)  Deputații se pot organiza în grupuri pe baza afinităților politice. În mod normal, nu este necesar ca Parlamentul să evalueze afinitățile politice ale membrilor unui grup. În cazul constituirii unui grup în aplicarea prezentului articol, deputații în cauză recunosc, prin definiție, că au aceleași afinități politice. Numai în cazul în care deputații în cauză neagă că au aceleași afinități politice est e necesar ca Parlamentul să aprecieze dacă grupul a fost constituit în conformitate cu regulamentul. În mod normal, nu este necesar ca Parlamentul să evalueze afinitățile politice ale membrilor unui grup. În cazul constituirii unui grup în aplicarea prezentului articol, deputații în cauză recunosc, prin definiție, că au aceleași afinități politice. Numai în cazul în care deputații în cauză neagă că au aceleași afinități politice est e necesar ca Parlamentul să aprecieze dacă grupul a fost constituit în conformitate cu regulamentul. (2)  Un grup politic este constituit din deputați aleși în cel puțin un sfert din statele membre. Numărul minim necesar de deputați pentru a constitui un grup politic este de 25. (2)  Un grup politic este constituit din deputați aleși în cel puțin un sfert din statele membre. Numărul minim necesar de deputați pentru a constitui un grup politic este de 25. (3)  În cazul în care numărul de membri ai unui grup scade sub pragul necesar, Președintele, cu acordul Conferinței președinților, poate permite grupului în cauză să continue să funcționeze până la următoarea ședință constitutivă a Parlamentului, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: (3)  În cazul în care numărul de membri ai unui grup scade sub unul dintre pragurile necesare, Președintele, cu acordul Conferinței președinților, poate permite grupului în cauză să continue să funcționeze până la următoarea ședință constitutivă a Parlamentului, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: –  membrii grupului reprezintă în continuare cel puțin o cincime din statele membre; –  membrii grupului reprezintă în continuare cel puțin o cincime din statele membre; –  grupul există de cel puțin un an. –  grupul există de cel puțin un an. Președintele nu aplică această derogare în cazurile în care există dovezi suficiente pentru a se presupune că se abuzează de ea. Președintele nu aplică această derogare în cazurile în care există dovezi suficiente pentru a se presupune că se abuzează de ea. (4)  Un deputat poate aparține unui singur grup politic. (4)  Un deputat poate aparține unui singur grup politic. (5)  Constituirea unui grup politic trebuie adusă la cunoștința Președintelui printr-o declarație. În această declarație trebuie menționată denumirea grupului și numele membrilor, precum și componența biroului. (5)  Constituirea unui grup politic trebuie adusă la cunoștința Președintelui printr-o declarație. În această declarație trebuie menționată denumirea grupului și numele membrilor, precum și componența biroului. Aceasta trebuie semnată de către toți membrii grupului respectiv. (6)  Declarația de constituire a unui grup politic se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. (6)  Declarația este anexată procesului-verbal al perioadei de sesiune în care se anunță constituirea grupului politic. (6a)   Președintele anunță constituirea grupurilor politice în Parlament. Acest anunț produce efecte juridice retroactive din momentul în care grupul notifică Președintelui constituirea sa în conformitate cu prezentul articol. Președintele anunță, de asemenea, dizolvarea grupurilor politice în Parlament. Acest anunț va produce efecte juridice din ziua următoare zilei în care condițiile pentru existență a grupului politic nu mai sunt îndeplinite. Amendamentele 30 și 461 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 33 Articolul 33 Articolul 33 Activitățile și situația juridică ale grupurilor politice Activitățile și situația juridică ale grupurilor politice (1)  Grupurile politice își exercită funcțiile în cadrul activităților Uniunii, inclusiv sarcinile care le revin în temeiul Regulamentului de procedură. În cadrul organigramei Secretariatului General, grupurile politice dispun de un secretariat, de facilități administrative și de creditele prevăzute în bugetul Parlamentului. (1)  Grupurile politice își exercită funcțiile în cadrul activităților Uniunii, inclusiv sarcinile care le revin în temeiul Regulamentului de procedură. În cadrul organigramei Secretariatului General, grupurile politice dispun de un secretariat, de facilități administrative și de creditele prevăzute în bugetul Parlamentului. (1a)  La începutul fiecărei legislaturi parlamentare, Conferința președinților depune eforturi pentru a conveni asupra unor proceduri cu scopul de a reflecta diversitatea politică a Parlamentului în cadrul comisiilor și delegațiilor și al organismelor decizionale. (2)  Biroul adoptă normele privind punerea la dispoziție, punerea în aplicare și controlul acestor facilități și credite, precum și cele privind delegarea competențelor de execuție bugetară aferente. (2)  Biroul, ținând seama de orice propunere făcută de Conferința președinților, adoptă normele privind punerea la dispoziție, punerea în aplicare și controlul acestor facilități și credite, precum și cele privind delegarea competențelor de execuție bugetară aferente și consecințele nerespectării acestora. (3)  În aceste norme sunt prevăzute consecințele administrative și financiare ale dizolvării grupurilor politice. (3)  În aceste norme sunt prevăzute consecințele administrative și financiare ale dizolvării grupurilor politice. Amendamentul 31 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 34 Articolul 34 Articolul 34 Intergrupurile Intergrupurile (1)  Deputații individuali pot forma intergrupuri sau alte grupări neoficiale ale deputaților pentru a organiza schimburi de opinii informale în legătură cu chestiuni specifice între diferite grupuri politice, cu atragerea membrilor unor comisii parlamentare diferite, și pentru a promova contactul între deputați și societatea civilă. (1)  Deputații individuali pot forma intergrupuri sau alte grupări neoficiale ale deputaților pentru a organiza schimburi de opinii informale în legătură cu chestiuni specifice între diferite grupuri politice, cu atragerea membrilor unor comisii parlamentare diferite, și pentru a promova contactul între deputați și societatea civilă. (2)  Grupările de acest tip nu se pot implica în activități care pot genera confuzii în raport cu activitățile oficiale ale Parlamentului sau ale organelor sale. Sub rezerva respectării condițiilor prevăzute în normele privind constituirea unor astfel de grupări, astfel cum au fost adoptate de Birou, grupurile politice pot facilita activitățile intergrupurilor punându-le la dispoziție sprijin logistic. (2)  Grupările de acest tip sunt pe deplin transparente în acțiunile lor și nu se pot implica în activități care pot genera confuzii în raport cu activitățile oficiale ale Parlamentului sau ale organelor sale. Sub rezerva respectării condițiilor prevăzute în normele privind constituirea unor astfel de grupări, astfel cum au fost adoptate de Birou, grupurile politice pot facilita activitățile intergrupurilor punându-le la dispoziție sprijin logistic. Aceste grupări sunt obligate să declare orice sprijin, în numerar sau în natură (de exemplu, asistența pentru secretariat), care, dacă ar fi fost oferit deputaților în mod individual, ar fi trebuit să fie declarat în conformitate cu anexa I. (3)  Intergrupurile sunt obligate să declare anual orice sprijin, în numerar sau în natură (de exemplu, asistența pentru secretariat), care, dacă ar fi fost oferit deputaților în mod individual, ar fi trebuit să fie declarat în conformitate cu anexa I. Chestorii țin un registru al declarațiilor menționate la al doilea paragraf. Acest registru este publicat pe site-ul de internet al Parlamentului. Chestorii adoptă modalitățile referitoare la aceste declarații. (4)  Chestorii țin un registru al declarațiilor menționate la alineatul (3). Acest registru este publicat pe site-ul de internet al Parlamentului. Chestorii adoptă modalitățile referitoare la aceste declarații și asigură aplicarea efectivă a prezentului articol. Amendamentul 32 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II – titlu PROCEDURI LEGISLATIVE, BUGETARE ȘI DE ALT TIP PROCEDURI LEGISLATIVE, BUGETARE, DE DESCĂRCARE DE GESTIUNE ȘI DE ALT TIP Amendamentul 33 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 37 Articolul 37 Articolul 37 Programul de lucru al Comisiei Programarea anuală (1)  Parlamentul alături de Comisie și Consiliu contribuie la definirea programării legislative a Uniunii Europene. (1)  Parlamentul alături de Comisie și Consiliu contribuie la definirea programării legislative a Uniunii Europene. Parlamentul și Comisia cooperează la pregătirea programului de lucru al Comisiei, care constituie contribuția Comisiei la programarea anuală și multianuală a Uniunii, pe baza calendarului și a modalităților convenite între cele două instituții și precizate în anexă8. Parlamentul și Comisia cooperează la pregătirea programului de lucru al Comisiei, care constituie contribuția Comisiei la programarea anuală și multianuală a Uniunii, pe baza calendarului și a modalităților convenite între cele două instituții8. (1a)   După adoptarea programului de lucru al Comisiei, Parlamentul, Consiliul și Comisia, în conformitate cu punctul 7 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare8a, realizează un schimb de opinii și cad de acord asupra unei declarații comune privind programarea anuală interinstituțională, care stabilește priorități și obiective generale. Înainte de a negocia cu Consiliul și cu Comisia cu privire la declarația comună, Președintele poartă un schimb de opinii cu Conferința președinților și cu Conferința președinților de comisie cu privire la prioritățile și obiectivele generale ale Parlamentului. Înainte de a semna declarația comună, Președintele solicită aprobarea Conferinței președinților. (2)   În situații de urgență sau neprevăzute, o instituție poate propune, din proprie inițiativă și în conformitate cu procedurile stabilite de tratate, adăugarea unei măsuri legislative la cele propuse în programul de lucru al Comisiei. (3)  Președintele transmite rezoluția adoptată de Parlament celorlalte instituții care participă la procedura legislativă a Uniunii Europene, precum și parlamentelor statelor membre. (3)  Președintele transmite orice rezoluție adoptată de Parlament referitoare la planificarea și prioritățile legislative celorlalte instituții care participă la procedura legislativă a Uniunii Europene, precum și parlamentelor statelor membre. Președintele solicită Consiliului emiterea unui aviz privind programul de lucru al Comisiei și rezoluția Parlamentului. (4)   În cazul în care o instituție se află în imposibilitatea de a respecta calendarul stabilit, aceasta informează celelalte instituții în legătură cu motivele întârzierii și propune un nou calendar. (4a)   În cazul în care Comisia intenționează să retragă o propunere, comisarul competent este invitat de comisia competentă la o reuniune pentru a discuta despre intenția respectivă. La această reuniune poate fi invitată, de asemenea, Președinția Consiliului. În cazul în care comisia competentă nu este de acord cu intenția de retragere a Comisiei, îi poate cere acesteia să facă o declarație în fața Parlamentului. Se aplică dispozițiile articolului 123. __________________ __________________ 8 A se vedea anexa XIII. 8 Acord-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană (JO L 304, 20.11.2010, p. 47). 8a JO L 123, 12.5.2016, p. 1. Amendamentul 34 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 38 Articolul 38 Articolul 38 Respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Respectarea drepturilor fundamentale (1)  În toate activitățile sale, Parlamentul respectă pe deplin drepturile fundamentale prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. (1)  În toate activitățile sale, Parlamentul respectă pe deplin drepturile, libertățile și principiile recunoscute la articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană, precum și valorile consacrate la articolul 2 din acest tratat. Parlamentul respectă, de asemenea, pe deplin drepturile și principiile înscrise la articolul 2 și la articolul 6 alineatele (2) și (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană. (2)  În cazul în care comisia competentă pentru subiectul în cauză, un grup politic sau cel puțin 40 de deputați consideră că o propunere de act legislativ sau părți ale unei astfel de propuneri nu respectă drepturile înscrise în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, chestiunea este trimisă, la cererea acestora, comisiei competente pentru interpretarea Cartei. Avizul comisiei competente pentru subiectul în cauză se anexează raportului comisiei competente. (2)  În cazul în care comisia competentă pentru subiectul în cauză, un grup politic sau cel puțin 40 de deputați consideră că o propunere de act legislativ sau părți ale unei astfel de propuneri nu respectă drepturile fundamentale ale Uniunii Europene, chestiunea este trimisă, la cererea acestora, comisiei competente pentru protecția drepturilor fundamentale. (2a)   Cererea este prezentată în termen de patru săptămâni de activitate de la anunțarea în Parlament a sesizării comisiei. (2b)   Avizul comisiei competente pentru protecția drepturilor fundamentale se anexează raportului comisiei competente pentru subiectul în cauză. Amendamentul 36 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 39 Articolul 39 Articolul 39 Verificarea temeiului juridic Verificarea temeiului juridic (1)  Pentru orice propunere de act legislativ sau orice alt document cu caracter legislativ, comisia competentă pentru subiectul în cauză verifică mai întâi temeiul juridic. (1)  Pentru orice propunere de act obligatoriu din punct de vedere juridic, comisia competentă pentru subiectul în cauză verifică mai întâi temeiul juridic. (2)  În cazul în care comisia respectivă contestă validitatea sau pertinența temeiului juridic inclusiv în contextul verificării în temeiul articolului 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană aceasta solicită avizul comisiei competente pentru chestiuni juridice. (2)  În cazul în care comisia respectivă contestă validitatea sau pertinența temeiului juridic inclusiv în contextul verificării în temeiul articolului 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană aceasta solicită avizul comisiei competente pentru chestiuni juridice. (3)  Comisia competentă pentru chestiuni juridice se poate, de asemenea, sesiza din proprie inițiativă referitor la chestiunile privind temeiul juridic al propunerilor de act legislativ. În acest caz, aceasta informează corespunzător comisia competentă pentru subiectul în cauză. (3)  Comisia competentă pentru chestiuni juridice se poate, de asemenea, sesiza din proprie inițiativă referitor la chestiunile privind temeiul juridic în orice etapă a procedurii legislative. În acest caz, aceasta informează corespunzător comisia competentă pentru subiectul în cauză. (4)  În cazul în care comisia competentă pentru chestiuni juridice hotărăște să conteste validitatea sau pertinența temeiului juridic, aceasta își prezintă concluziile Parlamentului. Parlamentul supune la vot concluziile, înainte de a vota asupra fondului propunerii. (4)  Dacă este cazul, după schimbul de opinii cu Consiliul și Comisia în conformitate cu acordurile încheiate la nivel interinstituțional1a, dacă comisia competentă pentru chestiuni juridice hotărăște să conteste validitatea sau pertinența temeiului juridic, aceasta își prezintă concluziile Parlamentului. Fără a aduce atingere prevederilor articolului 63, Parlamentul supune la vot concluziile, înainte de a vota asupra fondului propunerii. (5)  Sunt inadmisibile amendamentele prezentate în plen care au ca scop să modifice temeiul juridic al unei propuneri de act legislativ fără ca validitatea sau pertinența temeiului juridic să fi fost contestată de comisia competentă pentru subiectul în cauză sau de comisia competentă pentru chestiuni juridice. (5)  Sunt inadmisibile amendamentele prezentate în plen care au ca scop să modifice temeiul juridic fără ca validitatea sau pertinența temeiului juridic să fi fost contestată de comisia competentă pentru subiectul în cauză sau de comisia competentă pentru chestiuni juridice. (6)   În cazul în care Comisia nu acceptă să-și modifice propunerea pentru a se conforma temeiului juridic aprobat de Parlament, raportorul sau președintele comisiei competente pentru chestiuni juridice sau al comisiei competente pentru subiectul în cauză poate propune amânarea votului asupra fondului propunerii până la o ședință ulterioară. __________________ 1a Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, punctul 25 (JO L 123, 12.5.2016, p. 1). Amendamentul 37 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 40 Articolul 40 Articolul 40 Delegarea competențelor legislative Delegarea competențelor legislative și conferirea competențelor de executare (1)  Atunci când examinează o propunere de act legislativ prin care se deleagă Comisiei competențe în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Parlamentul acordă o atenție deosebită obiectivelor, conținutului, domeniului de aplicare și duratei delegării, precum și condițiilor cărora aceasta trebuie să li se supună. (1)  Atunci când examinează o propunere de act legislativ prin care se deleagă Comisiei competențe în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Parlamentul acordă o atenție deosebită obiectivelor, conținutului, domeniului de aplicare și duratei delegării, precum și condițiilor cărora aceasta trebuie să li se supună. (1a)   Atunci când examinează o propunere de act legislativ prin care se acordă competențe de executare în conformitate cu articolul 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Parlamentul acordă o atenție deosebită faptului că, în exercitarea competențelor sale de executare, Comisia nu poate nici modifica, nici completa actul legislativ, nici măcar la nivelul elementelor neesențiale ale acestuia. (2)  Comisia competentă pentru subiectul în cauză poate solicita în orice moment avizul comisiei competente pentru interpretarea și aplicarea dreptului Uniunii. (2)  Comisia competentă pentru subiectul în cauză poate solicita în orice moment avizul comisiei competente pentru interpretarea și aplicarea dreptului Uniunii. (3)  Comisia competentă pentru interpretarea și aplicarea dreptului Uniunii poate, de asemenea, din proprie inițiativă, să preia chestiunile legate de delegarea competențelor legislative. În acest caz, aceasta informează corespunzător comisia competentă pentru subiectul în cauză. (3)  Comisia competentă pentru interpretarea și aplicarea dreptului Uniunii poate, de asemenea, din proprie inițiativă, să preia chestiunile legate de delegarea competențelor legislative și conferirea competențelor de executare. În acest caz, aceasta informează corespunzător comisia competentă pentru subiectul în cauză. Amendamentul 38 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 41 Articolul 41 Articolul 41 Verificarea compatibilității financiare Verificarea compatibilității financiare (1)  În cazul în care o propunere de act legislativ are implicații financiare, Parlamentul stabilește dacă sunt prevăzute resurse financiare suficiente. (1)  În cazul în care o propunere de act obligatoriu din punct de vedere juridic are implicații financiare, Parlamentul stabilește dacă sunt prevăzute resurse financiare suficiente. (2)  Fără a aduce atingere articolului 47, comisia competentă pentru subiectul în cauză verifică, pentru orice propunere de act legislativ sau orice alt document cu caracter legislativ, compatibilitatea financiară a actului cu cadrul financiar multianual. (2)  Comisia competentă pentru subiectul în cauză verifică dacă orice propunere de act obligatoriu din punct de vedere juridic este compatibilă din punct de vedere financiar cu Regulamentul privind cadrul financiar multianual. (3)  În cazul în care comisia competentă pentru subiectul în cauză modifică resursele financiare atribuite actului examinat, aceasta solicită avizul comisiei competente pentru chestiuni bugetare. (3)  În cazul în care comisia competentă pentru subiectul în cauză modifică resursele financiare atribuite actului examinat, aceasta solicită avizul comisiei competente pentru chestiuni bugetare. (4)  Comisia competentă pentru chestiuni bugetare se poate, de asemenea, sesiza, din proprie inițiativă, referitor la chestiunile privind compatibilitatea financiară a propunerilor de acte legislative. În acest caz, aceasta informează corespunzător comisia competentă pentru subiectul în cauză. (4)  Comisia competentă pentru chestiuni bugetare se poate, de asemenea, sesiza, din proprie inițiativă, referitor la chestiunile privind compatibilitatea financiară a propunerilor de acte obligatorii din punct de vedere juridic. În acest caz, aceasta informează corespunzător comisia competentă pentru subiectul în cauză. (5)  În cazul în care comisia competentă pentru chestiuni bugetare hotărăște să conteste compatibilitatea financiară a actului, aceasta își prezintă concluziile Parlamentului, care le supune la vot. (5)  În cazul în care comisia competentă pentru chestiuni bugetare hotărăște să conteste compatibilitatea financiară a actului, aceasta își prezintă concluziile Parlamentului înainte ca acesta să voteze asupra propunerii. (6)   Un act declarat incompatibil poate fi adoptat de către Parlament sub rezerva deciziilor autorității bugetare. Amendamentul 39 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 42 Articolul 42 Articolul 42 Examinarea respectării principiului subsidiarității Examinarea respectării principiilor subsidiarității și proporționalității (1)  La examinarea unei propuneri de act legislativ, Parlamentul acordă o atenție deosebită respectării principiilor subsidiarității și proporționalității. (1)  La examinarea unei propuneri de act legislativ, Parlamentul acordă o atenție deosebită respectării principiilor subsidiarității și proporționalității. (2)  Comisia competentă pentru respectarea principiului subsidiarității poate decide să facă recomandări în atenția comisiei competente în legătură cu orice propunere de act legislativ. (2)  Numai comisia competentă pentru respectarea principiului subsidiarității poate decide să facă recomandări în atenția comisiei competente în legătură cu o propunere de act legislativ. (3)   În cazul în care un parlament național trimite Președintelui un aviz motivat în conformitate cu articolul 3 din Protocolul privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană și cu articolul 6 din Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, avizul respectiv se trimite comisiei competente pentru subiectul în cauză și se transmite spre informare comisiei competente pentru respectarea principiului subsidiarității. (4)  Cu excepția cazurilor urgente menționate la articolul 4 din Protocolul privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, comisia competentă pentru subiectul în cauză nu va proceda la votul său final înainte de expirarea termenului de opt săptămâni prevăzut la articolul 6 din Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității. (4)  Cu excepția cazurilor urgente menționate la articolul 4 din Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, comisia competentă pentru subiectul în cauză nu va proceda la votul său final înainte de expirarea termenului de opt săptămâni prevăzut la articolul 6 din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității. (4a)   În cazul în care un parlament național trimite Președintelui un aviz motivat în conformitate cu articolul 3 din Protocolul privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, avizul respectiv se trimite comisiei competente pentru subiectul în cauză și se transmite spre informare comisiei competente pentru respectarea principiului subsidiarității. (5)  În cazul în care avizele motivate privind nerespectarea de către o propunere de act legislativ a principiului subsidiarității reprezintă cel puțin o treime din totalul voturilor atribuite parlamentelor naționale sau o pătrime în cazul unei propuneri de act legislativ prezentat în temeiul articolului 76 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Parlamentul nu adoptă nicio decizie înainte ca autorul propunerii să declare modalitatea în care intenționează să procedeze. (5)  În cazul în care avizele motivate privind nerespectarea de către o propunere de act legislativ a principiului subsidiarității reprezintă cel puțin o treime din totalul voturilor atribuite parlamentelor naționale sau o pătrime în cazul unei propuneri de act legislativ prezentat în temeiul articolului 76 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Parlamentul nu adoptă nicio decizie înainte ca autorul propunerii să declare modalitatea în care intenționează să procedeze. (6)  În cazul în care, în cadrul procedurii legislative ordinare, avizele motivate privind nerespectarea de către un proiect de act legislativ a principiului subsidiarității reprezintă cel puțin o majoritate simplă din voturile atribuite parlamentelor naționale, comisia competentă pentru subiectul în cauză, după examinarea avizelor motivate prezentate de parlamentele naționale și de Comisie și după audierea opiniilor comisiei competente pentru respectarea principiului subsidiarității, fie recomandă Parlamentului să respingă propunerea din motive de nerespectare a principiului subsidiarității, fie adresează Parlamentului orice altă recomandare, care poate include sugestii de amendamente privind respectarea principiului subsidiarității. Avizul comisiei competente pentru respectarea principiului subsidiarității se anexează la orice astfel de recomandare. (6)  În cazul în care, în cadrul procedurii legislative ordinare, avizele motivate privind nerespectarea de către un proiect de act legislativ a principiului subsidiarității reprezintă cel puțin o majoritate simplă din voturile atribuite parlamentelor naționale, comisia competentă pentru subiectul în cauză, după examinarea avizelor motivate prezentate de parlamentele naționale și de Comisie și după audierea opiniilor comisiei competente pentru respectarea principiului subsidiarității, fie recomandă Parlamentului să respingă propunerea din motive de nerespectare a principiului subsidiarității, fie adresează Parlamentului orice altă recomandare, care poate include sugestii de amendamente privind respectarea principiului subsidiarității. Avizul comisiei competente pentru respectarea principiului subsidiarității se anexează la orice astfel de recomandare. Recomandarea este prezentată Parlamentului spre a fi dezbătută și votată. În cazul adoptării unei recomandări de respingere a propunerii cu majoritatea voturilor exprimate, Președintele declară procedura încheiată. În cazul în care Parlamentul nu respinge propunerea, procedura continuă, luându-se în considerare orice recomandări aprobate de Parlament. Recomandarea este prezentată Parlamentului spre a fi dezbătută și votată. În cazul adoptării unei recomandări de respingere a propunerii cu majoritatea voturilor exprimate, Președintele declară procedura încheiată. În cazul în care Parlamentul nu respinge propunerea, procedura continuă, luându-se în considerare orice recomandări aprobate de Parlament. Amendamentul 40 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 44 Articolul 44 Articolul 44 Reprezentarea Parlamentului la reuniunile Consiliului Reprezentarea Parlamentului la reuniunile Consiliului În cazul în care Consiliul invită Parlamentul să participe la o reuniune a Consiliului în cursul căreia acesta intervine în calitate de legislator, Președintele Parlamentului solicită președintelui sau raportorului comisiei competente sau altui deputat desemnat de comisie să reprezinte Parlamentul. În cazul în care Consiliul invită Parlamentul să participe la o reuniune a Consiliului, Președintele Parlamentului solicită președintelui sau raportorului comisiei competente pentru subiectul în cauză sau altui deputat desemnat de comisie să reprezinte Parlamentul. Amendamentul 41 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 45 Articolul 45 Articolul 45 Drepturile de inițiativă conferite Parlamentului prin tratate Dreptul Parlamentului de a prezenta propuneri În cazurile în care tratatele conferă un drept de inițiativă Parlamentului, comisia competentă poate decide să elaboreze un raport din proprie inițiativă. În cazurile în care tratatele conferă un drept de inițiativă Parlamentului, comisia competentă poate decide să elaboreze un raport din proprie inițiativă în conformitate cu articolul 52. Acest raport conține: Acest raport conține: (a)  o propunere de rezoluție; (a)  o propunere de rezoluție; (b)  dacă este necesar, un proiect de decizie sau de propunere; (b)  un proiect de propunere; (c)  o expunere de motive care să includă, dacă este necesar, o situație financiară. (c)  o expunere de motive care să includă, dacă este necesar, o situație financiară. În cazurile în care adoptarea unui act de către Parlament necesită aprobarea sau acordul Consiliului și avizul sau acordul Comisiei, Parlamentul, după votul asupra actului propus și la propunerea raportorului, poate decide să amâne votul asupra propunerii de rezoluție până când Consiliul sau Comisia își prezintă poziția. În cazurile în care adoptarea unui act de către Parlament necesită aprobarea sau acordul Consiliului și avizul sau acordul Comisiei, Parlamentul, după votul asupra actului propus și la propunerea raportorului, poate decide să amâne votul asupra propunerii de rezoluție până când Consiliul sau Comisia își prezintă poziția. Amendamentul 42 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 46 Articolul 46 Articolul 46 Inițiativa prevăzută la articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene Cereri adresate Comisiei în vederea prezentării de către aceasta a unor propuneri (1)  Parlamentul poate solicita Comisiei, în conformitate cu articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, să îi prezinte orice propunere adecvată în vederea adoptării unui act nou sau a modificării unui act existent, prin adoptarea unei rezoluții pe baza unui raport din proprie inițiativă întocmit de comisia competentă în conformitate cu articolul 52. Rezoluția se adoptă la votul final cu majoritatea membrilor care compun Parlamentul. În același timp, Parlamentul poate fixa un termen pentru prezentarea propunerii. (1)  Parlamentul poate solicita Comisiei, în conformitate cu articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, să îi prezinte orice propunere adecvată în vederea adoptării unui act nou sau a modificării unui act existent, prin adoptarea unei rezoluții pe baza unui raport din proprie inițiativă întocmit de comisia competentă în conformitate cu articolul 52. Rezoluția se adoptă la votul final cu majoritatea membrilor care compun Parlamentul. În același timp, Parlamentul poate fixa un termen pentru prezentarea propunerii. (2)  Fiecare membru poate prezenta o propunere de act al Uniunii în baza dreptului de inițiativă al Parlamentului în temeiul articolului 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. (2)  Fiecare membru poate prezenta o propunere de act al Uniunii în baza dreptului de inițiativă al Parlamentului în temeiul articolului 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. O astfel de propunere poate fi depusă în comun de cel mult 10 deputați. Propunerea indică temeiul său juridic și poate fi însoțită de o expunere de motive de cel mult 150 de cuvinte. O astfel de propunere poate fi depusă în comun de cel mult 10 deputați. Propunerea indică temeiul juridic pe care se bazează și poate fi însoțită de o expunere de motive de cel mult 150 de cuvinte. Propunerea trebuie prezentată Președintelui, care verifică dacă sunt îndeplinite cerințele legale. Pentru a obține un aviz privind adecvarea temeiului juridic, Președintele poate trimite propunerea respectivă comisiei competente cu efectuarea unei astfel de verificări. În cazul în care declară propunerea admisibilă, Președintele o comunică în plen și o trimite comisiei competente. Înaintea unei astfel de trimiteri către comisia competentă, propunerea este tradusă în acele limbi oficiale pe care președintele comisiei respective le consideră necesare în vederea unei examinări sumare. Comisia competentă decide cu privire la procedura de urmat în termen de trei luni de la trimitere, după ce acordă autorilor propunerii posibilitatea de a se adresa comisiei. Autorii propunerii sunt specificați în titlul raportului. (3)   Propunerea trebuie prezentată Președintelui, care verifică dacă sunt îndeplinite cerințele legale. Pentru a obține un aviz privind adecvarea temeiului juridic, Președintele poate trimite propunerea respectivă comisiei competente cu efectuarea unei astfel de verificări. În cazul în care declară propunerea admisibilă, Președintele o comunică în plen și o trimite comisiei competente. Înaintea unei astfel de trimiteri către comisia competentă, propunerea este tradusă în acele limbi oficiale pe care președintele comisiei respective le consideră necesare în vederea unei examinări sumare. Comisia poate recomanda Președintelui ca propunerea să fie deschisă pentru a fi semnată de către deputați, cu condiția respectării procedurilor și termenelor stabilite la articolul 136 alineatele (2), (3) și (7). În cazul în care propunerea este semnată de majoritatea membrilor care compun Parlamentul, raportul privind propunerea se consideră autorizat de către Conferința președinților. Comisia elaborează un raport în conformitate cu articolul 52, după audierea autorilor propunerii. În cazul în care o propunere nu este deschisă pentru semnături suplimentare sau nu este semnată de majoritatea membrilor care compun Parlamentul, comisia competentă decide cu privire la procedura de urmat în termen de trei luni de la trimitere și după audierea autorilor propunerii. Autorii propunerii sunt specificați în titlul raportului. (4)  Rezoluția Parlamentului indică temeiul juridic pertinent și cuprinde recomandări detaliate privind conținutul propunerii solicitate, care trebuie să respecte drepturile fundamentale și principiul subsidiarității. (4)  Rezoluția Parlamentului indică temeiul juridic pertinent și cuprinde recomandări privind conținutul propunerii solicitate. (5)  În cazul în care propunerea solicitată are implicații financiare, Parlamentul indică modalitățile de asigurare a unor resurse financiare suficiente. (5)  În cazul în care propunerea solicitată are implicații financiare, Parlamentul indică modalitățile de asigurare a unor resurse financiare suficiente. (6)  Comisia competentă urmărește parcursul fiecărei propuneri de act legislativ elaborate în urma unei solicitări speciale a Parlamentului. (6)  Comisia competentă urmărește parcursul fiecărei propuneri de act juridic al Uniunii elaborate în urma unei solicitări speciale a Parlamentului. (6a)   Conferința președinților de comisie monitorizează în mod periodic respectarea de către Comisie a punctului 10 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare, în temeiul căruia Comisia trebuie să răspundă solicitărilor de prezentare a unor propuneri în termen de trei luni prin adoptarea unei comunicări specifice, în care precizează cursul pe care intenționează să-l dea solicitărilor respective. Ea prezintă periodic rapoarte privind rezultatele acestei monitorizări Conferinței președinților. Amendamentul 43 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 47 Articolul 47 Articolul 47 Examinarea documentelor legislative Examinarea actelor obligatorii din punct de vedere juridic (1)  Președintele trimite comisiei competente propunerile de acte legislative sau alte documente cu caracter legislativ în vederea examinării. (1)  Președintele trimite comisiei competente, în vederea examinării, propunerile de acte obligatorii din punct de vedere juridic primite de la alte instituții sau de la statele membre. În cazul în care există incertitudini, Președintele poate aplica articolul 201 alineatul (2) înainte de anunțul în Parlament privind trimiterea la comisia competentă. În cazul în care o propunere este prevăzută în programul de lucru al Comisiei, comisia competentă poate decide numirea unui raportor responsabil cu urmărirea elaborării acesteia. Pentru a examina propunerea în cauză, Președintele transmite comisiei competente rezultatele consultărilor de la Consiliu sau cererile de aviz prezentate de Comisie. Dispozițiile articolelor 38-46, 57-63 și 75 privind prima lectură se aplică propunerilor de acte legislative, indiferent dacă acestea necesită una, două sau trei lecturi. (1a)   În cazul în care există incertitudini, Președintele poate, înainte de anunțul în Parlament privind trimiterea la comisia competentă, să sesizeze Conferința președinților cu privire la o chestiune de competență. Conferința președinților adoptă decizia, în temeiul recomandării Conferinței președinților de comisie sau a președintelui acesteia, în conformitate cu articolul 201a alineatul (2). (1b)   Comisia competentă poate decide, în orice moment, să numească un raportor responsabil cu urmărirea etapei pregătitoare a unei propuneri. Aceasta ține seama în mod deosebit de această posibilitate, atunci când propunerea este inclusă în programul de lucru al Comisiei. (2)   Pozițiile Consiliului sunt trimise, în vederea examinării, comisiei competente în primă lectură. Dispozițiile articolelor 64-69 și 76 privind a doua lectură se aplică pozițiilor Consiliului. (3)   Nu se pot efectua retrimiteri la comisie în cursul procedurii de conciliere dintre Parlament și Consiliu care urmează celei de-a doua lecturi. Dispozițiile articolelor 70, 71 și 72 privind a treia lectură se aplică procedurii de conciliere. (4)   Articolele 49, 50, 53, articolul 59 alineatele (1) și (3) și articolele 60, 61 și 188 nu se aplică în a doua și a treia lectură. (5)  În caz de conflict între o dispoziție a regulamentului privind a doua și a treia lectură și orice altă dispoziție din regulament, dispoziția privind a doua și a treia lectură prevalează. (5)  În caz de conflict între o dispoziție a regulamentului privind a doua și a treia lectură și orice altă dispoziție din regulament, dispoziția privind a doua și a treia lectură prevalează. Amendamentul 44 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 47 a (nou) Articolul 47a Accelerarea procedurilor legislative Comisia sau comisiile competente pot conveni să accelereze, în mod coordonat, cu Consiliul și Comisia, procedurile legislative privind anumite propuneri, în special din rândul celor identificate ca priorități în declarația comună privind programarea anuală interinstituțională, în conformitate cu articolul 37 alineatul (1a). Amendamentul 45 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 48 Articolul 48 Articolul 48 Procedurile legislative privind inițiativele prezentate de state membre Procedurile legislative privind inițiativele prezentate de alte instituții decât Comisia sau de state membre (1)  Inițiativele prezentate de state membre în conformitate cu articolul 76 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene sunt examinate în conformitate cu dispozițiile prezentului articol și ale articolelor 38-43, 47 și 59 din prezentul regulament. (1)  Atunci când examinează inițiative care provin de la alte instituții decât Comisia sau de la state membre, comisia competentă poate invita reprezentanți ai instituțiilor respective sau ai statelor membre inițiatoare pentru a prezenta inițiativa în fața comisiei. Reprezentanții statelor membre inițiatoare pot fi însoțiți de președinția Consiliului. (2)   Comisia competentă poate invita reprezentanți ai statelor membre inițiatoare să îi prezinte inițiativa respectivă. Reprezentanții pot fi însoțiți de Președinția Consiliului. (3)  Înainte de a proceda la vot, comisia competentă întreabă Comisia dacă aceasta pregătește un aviz cu privire la inițiativă. În caz afirmativ, comisia nu își adoptă raportul înainte de a primi avizul Comisiei. (3)  Înainte de a proceda la vot, comisia competentă întreabă Comisia dacă aceasta pregătește un aviz cu privire la inițiativă sau dacă intenționează să prezinte în scurt timp o propunere alternativă. În cazul în care răspunsul primit este afirmativ, comisia nu își adoptă raportul înainte de a primi avizul Comisiei sau propunerea sa alternativă. (4)  În cazul în care două sau mai multe propuneri inițiate de Comisie sau de către un stat membru, având același obiectiv legislativ, au fost prezentate Parlamentului simultan sau într-o perioadă scurtă de timp, acestea fac obiectul unui raport unic. Comisia competentă precizează în acest raport textul la care se referă amendamentele propuse și menționează toate celelalte texte în rezoluția legislativă. (4)  În cazul în care două sau mai multe propuneri inițiate de Comisie și/sau de alte instituții și/sau de către un stat membru, având același obiectiv legislativ, au fost prezentate Parlamentului simultan sau într-o perioadă scurtă de timp, acestea fac obiectul unui raport unic. Comisia competentă precizează în acest raport textul la care se referă amendamentele propuse și menționează toate celelalte texte în rezoluția legislativă. Amendamentul 46 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 49 Articolul 49 Articolul 49 Rapoarte legislative Rapoarte legislative (1)  Președintele comisiei căreia i-a fost trimisă o propunere de act legislativ propune comisiei respective procedura de urmat. (1)  Președintele comisiei căreia i-a fost trimisă o propunere de act obligatoriu din punct de vedere juridic propune comisiei respective procedura de urmat. (2)  După luarea deciziei privind procedura de urmat și în cazul în care articolul 50 nu se aplică, comisia desemnează dintre membrii titulari sau supleanți permanenți un raportor pentru propunerea de act legislativ, cu excepția cazului în care a făcut deja acest lucru, pe baza programului de lucru al Comisiei convenit în conformitate cu articolul 37. (2)  După luarea deciziei privind procedura de urmat și în cazul în care procedura simplificată prevăzută la articolul 50 nu se aplică, comisia desemnează dintre membrii titulari sau supleanți permanenți un raportor pentru propunerea de act legislativ, cu excepția cazului în care a făcut deja acest lucru în temeiul articolului 47 alineatul (1b). (3)  Raportul comisiei cuprinde: (3)  Raportul comisiei cuprinde: (a)  eventualele amendamente la propunere, însoțite, dacă este necesar, de justificări succinte care țin de responsabilitatea raportorului și nu sunt supuse la vot; (a)  eventualele amendamente la propunere, însoțite, dacă este necesar, de justificări succinte care țin de responsabilitatea autorului și nu sunt supuse la vot; (b)  un proiect de rezoluție legislativă, în conformitate cu dispozițiile articolului 59 alineatul (2); (b)  un proiect de rezoluție legislativă, în conformitate cu dispozițiile articolului 59 alineatul (1c); (c)  dacă este necesar, o expunere de motive incluzând o fișă financiară care stabilește amploarea efectelor financiare eventuale ale raportului și compatibilitatea cu cadrul financiar multianual. (c)  dacă este necesar, o expunere de motive incluzând, atunci când este cazul, o fișă financiară care stabilește amploarea efectelor financiare eventuale ale raportului și compatibilitatea cu cadrul financiar multianual; (ca)   o trimitere la evaluarea de impact realizată de Parlament, dacă este disponibilă. Amendamentul 47 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 50 Articolul 50 Articolul 50 Procedura simplificată Procedura simplificată (1)  La sfârșitul unei prime dezbateri pe marginea unei propuneri de act legislativ, președintele poate propune aprobarea acesteia fără amendamente. Dacă nu există opoziție din partea a cel puțin o zecime dintre membrii comisiei, președintele acesteia prezintă Parlamentului un raport privind aprobarea propunerii. Se aplică articolul 150 alineatul (1) al doilea paragraf și alineatele (2) și (4). (1)  La sfârșitul unei prime dezbateri pe marginea unei propuneri de act legislativ, președintele poate propune aprobarea acesteia fără amendamente. Dacă nu există opoziție din partea a cel puțin o zecime dintre membrii comisiei, procedura propusă se consideră a fi aprobată. Președintele sau, dacă a fost numit, raportorul prezintă Parlamentului un raport privind aprobarea propunerii. Se aplică articolul 150 alineatul (1) al doilea paragraf și alineatele (2) și (4). (2)  Președintele poate propune, ca alternativă, ca președintele sau raportorul să redacteze o serie de amendamente care să reflecte dezbaterile comisiei. În cazul în care comisia aprobă această propunere, amendamentele sunt transmise membrilor comisiei. În cazul în care, în termen de cel puțin 21 de zile de la transmitere, nu s-a formulat nicio obiecție de către cel puțin o zecime dintre membrii comisiei, raportul se consideră adoptat de comisie. În acest caz, proiectul de rezoluție legislativă și amendamentele sunt supuse aprobării Parlamentului fără dezbatere, în conformitate cu articolul 150 alineatul (1) al doilea paragraf și alineatele (2) și (4). (2)  Ca alternativă, Președintele poate propune ca președintele sau raportorul să redacteze o serie de amendamente care să reflecte dezbaterile comisiei. În cazul în care nu s-a formulat nicio obiecție de către cel puțin o zecime dintre membrii comisiei, procedura propusă se consideră a fi aprobată, iar amendamentele sunt transmise membrilor comisiei. În cazul în care, în termen de cel puțin 10 zile de activitate de la transmitere, nu s-a formulat nicio obiecție la amendamente de către cel puțin o zecime dintre membrii comisiei, raportul se consideră adoptat de comisie. În acest caz, proiectul de rezoluție legislativă și amendamentele sunt supuse aprobării Parlamentului fără dezbatere, în conformitate cu articolul 150 alineatul (1) al doilea paragraf și alineatele (2) și (4). În cazul în care cel puțin o zecime dintre membrii comisiei se opun amendamentelor, acestea sunt supuse la vot în cursul următoarei reuniuni a comisiei. (3)   În cazul în care cel puțin o zecime dintre membrii comisiei se opun, amendamentele sunt supuse la vot în cursul următoarei reuniuni a comisiei. (4)  Alineatul (1) prima și a doua teză, alineatul (2) prima, a doua și a treia teză, precum și alineatul (3) se aplică mutatis mutandis avizelor comisiilor, în sensul articolului 53. (4)  Cu excepția dispozițiilor privind prezentarea în Parlament, acest articol se aplică mutatis mutandis avizelor comisiilor, în sensul articolului 53 Amendamentul 48 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 51 Articolul 51 Articolul 51 Rapoarte fără caracter legislativ Rapoarte fără caracter legislativ (1)  În cazul în care o comisie elaborează un raport fără caracter legislativ, aceasta desemnează un raportor dintre membrii săi titulari sau supleanți permanenți. (1)  În cazul în care o comisie elaborează un raport fără caracter legislativ, aceasta desemnează un raportor dintre membrii săi titulari sau supleanți permanenți. (2)   Raportorul are sarcina de a pregăti raportul comisiei și de a-l prezenta în numele acesteia în ședință plenară. (3)  Raportul comisiei cuprinde: (3)  Raportul comisiei cuprinde: (a)  o propunere de rezoluție; (a)  o propunere de rezoluție; (b)  o expunere de motive incluzând o fișă financiară care stabilește amploarea efectelor financiare eventuale ale raportului și compatibilitatea cu cadrul financiar multianual; (b)  o expunere de motive incluzând, atunci când este cazul, o fișă financiară care stabilește amploarea efectelor financiare eventuale ale raportului și compatibilitatea cu cadrul financiar multianual; (c)  textul propunerilor de rezoluție care trebuie prevăzute în aplicarea articolului 133 alineatul (4). (c)  textul propunerilor de rezoluție care trebuie prevăzute în aplicarea articolului 133 alineatul (4). Amendamentul 49 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 52 Articolul 52 Articolul 52 Rapoarte din proprie inițiativă Rapoarte din proprie inițiativă (1)  În cazul în care, fără a fi fost sesizată printr-o consultare sau printr-o cerere de aviz în temeiul articolului 201 alineatul (1), o comisie are intenția de a întocmi un raport asupra unui subiect care intră în competența sa și de a prezenta Parlamentului o propunere de rezoluție în domeniu, aceasta trebuie să solicite în prealabil autorizarea Conferinței președinților. Un eventual refuz al acesteia trebuie să fie întotdeauna motivat. Dacă raportul conține o propunere depusă de un deputat în conformitate cu articolul 46 alineatul (2), autorizația poate fi refuzată doar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 5 din Statutul deputaților și la articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. (1)  În cazul în care o comisie are intenția de a întocmi un raport nelegislativ sau un raport în temeiul articolului 45 sau 46, asupra unui subiect care intră în competența sa, dar în privința căruia nu a fost sesizată, aceasta trebuie să solicite în prealabil autorizarea Conferinței președinților. Conferința președinților hotărăște asupra solicitărilor privind autorizarea de a întocmi un raport depuse în temeiul primului paragraf în temeiul dispozițiilor de aplicare pe care aceasta le stabilește. Conferința președinților hotărăște asupra solicitărilor privind autorizarea de a întocmi un raport în sensul alineatului (1) în conformitate cu dispozițiile de aplicare pe care le stabilește ea însăși. În cazul în care unei comisii care a solicitat autorizarea de a întocmi un raport îi este contestată competența, Conferința președinților hotărăște într-un termen de șase săptămâni în temeiul recomandării Conferinței președinților de comisie sau, în lipsa recomandării, a președintelui acesteia din urmă. În cazul în care, în acest termen, Conferința președinților nu a adoptat o decizie, recomandarea este considerată ca fiind adoptată. (1a)   În cazul unui refuz de autorizare, acesta trebuie să fie întotdeauna motivat. În cazul în care obiectul unui raport intră sub incidența dreptului de inițiativă al Parlamentului menționat la articolul 45, autorizația poate fi refuzată numai pe motiv că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în tratate. (1b)   În cazurile menționate la articolul 45 și la articolul 46, Conferința președinților ia o decizie în termen de două luni. (2)  Propunerile de rezoluție conținute în rapoartele din proprie inițiativă sunt examinate de Parlament, în conformitate cu procedura prezentării succinte, prevăzută la articolul 151. Amendamentele la astfel de propuneri de rezoluție sunt admisibile în vederea examinării în plen doar dacă au fost depuse de raportor pentru a fi luate în considerare informații noi sau au fost depuse de cel puțin o zecime dintre deputați. Grupurile politice pot prezenta propuneri de rezoluție de înlocuire, în conformitate cu articolul 170 alineatul (4). Articolele 176 și 180 se aplică în cazul propunerii de rezoluție a comisei și în cazul amendamentelor la aceasta. Articolul 180 se aplică, de asemenea, în cazul votului unic asupra propunerilor de rezoluție de înlocuire. (2)  Propunerile de rezoluție prezentate Parlamentului sunt examinate în conformitate cu procedura prezentării succinte, prevăzută la articolul 151. Amendamentele la astfel de propuneri de rezoluție și cererile de vot separat sau pe părți sunt admisibile în vederea examinării în plen doar dacă au fost depuse fie de raportor pentru a fi luate în considerare informații noi, fie de cel puțin o zecime dintre deputați. Grupurile politice pot prezenta propuneri de rezoluție de înlocuire, în conformitate cu articolul 170 alineatul (4). Articolul 180 se aplică în cazul propunerii de rezoluție a comisei și în cazul amendamentelor la aceasta. Articolul 180 se aplică, de asemenea, în cazul votului unic asupra propunerilor de rezoluție de înlocuire. Primul paragraf nu se aplică în cazul în care obiectul raportului necesită o dezbatere prioritară în plen, în cazul în care raportul este întocmit în temeiul dreptului de inițiativă menționat la articolul 45 sau la articolul 46 sau în cazul în care raportul a fost autorizat drept raport strategic9. (2a)   Alineatul (2) nu se aplică în cazul în care subiectul raportului necesită o dezbatere prioritară în plen, în cazul în care raportul este întocmit în temeiul dreptului de inițiativă menționat la articolul 45 sau la articolul 46 sau în cazul în care raportul a fost autorizat drept raport strategic9a. (3)   În cazul în care obiectul unui raport intră sub incidența dreptului de inițiativă menționat la articolul 45, autorizația poate fi refuzată numai pe motiv că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în tratate. (4)   În cazurile menționate la articolul 45 și la articolul 46, Conferința președinților ia o decizie în termen de două luni. __________________ __________________ 9 A se vedea Decizia Conferinței președinților cu privire la această chestiune, inclusă în anexa XVII la Regulamentul de procedură. 9a A se vedea decizia relevantă a Conferinței președinților. Amendamentul 50 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 53 Articolul 53 Articolul 53 Avizele comisiilor Avizele comisiilor (1)  În cazul în care comisia sesizată inițial cu privire la o chestiune dorește să cunoască avizul unei alte comisii sau în cazul în care o altă comisie dorește să-și dea avizul cu privire la raportul comisiei sesizate inițial, acestea pot solicita Președintelui Parlamentului ca, în conformitate cu articolul 201 alineatul (3), una dintre comisii să fie desemnată drept comisie competentă, iar cealaltă să fie sesizată pentru aviz. (1)  În cazul în care comisia sesizată inițial cu privire la o chestiune dorește să cunoască avizul unei alte comisii sau în cazul în care o altă comisie dorește să-și dea avizul comisiei sesizate inițial, acestea pot solicita Președintelui Parlamentului ca, în conformitate cu articolul 201 alineatul (3), una dintre comisii să fie desemnată drept comisie competentă, iar cealaltă să fie sesizată pentru aviz. Comisia care emite un aviz poate desemna dintre membrii săi titulari sau supleanți permanenți un raportor pentru aviz sau își poate transmite poziția în cadrul unei scrisori adresate de președinte. (2)  În cazul documentelor cu caracter legislativ, în sensul articolului 47 alineatul (1), avizul constă în amendamente la textul pentru care a fost sesizată comisia, însoțite, dacă este necesar, de justificări succinte. Aceste justificări țin de responsabilitatea raportorului pentru aviz și nu se supun la vot. În cazul în care este necesar, comisia sesizată pentru aviz poate prezenta o justificare scrisă succintă pentru întregul aviz. (2)  În cazul în care avizul privește o propunere de act obligatoriu din punct de vedere juridic, acesta constă în amendamente la textul pentru care a fost sesizată comisia, însoțite, dacă este necesar, de justificări succinte. Aceste justificări țin de responsabilitatea autorului lor și nu se supun la vot. În cazul în care este necesar, comisia sesizată pentru aviz poate prezenta o justificare scrisă succintă pentru întregul aviz. Această justificare succintă scrisă ține de responsabilitatea raportorului. În cazul textelor fără caracter legislativ, avizul constă în sugestii pentru propunerea de rezoluție a comisiei competente. Atunci când avizul nu privește o propunere de act obligatoriu din punct de vedere juridic, acesta constă în sugestii pentru propunerea de rezoluție a comisiei competente. Comisia competentă supune la vot propunerile de modificare sau sugestiile. Comisia competentă supune la vot propunerile de modificare sau sugestiile. Avizele se referă numai la chestiunile care intră în competența comisiei sesizate pentru aviz. Avizele se referă numai la chestiunile care intră în competența comisiei sesizate pentru aviz. (3)  Comisia competentă stabilește un termen în care comisia sesizată pentru aviz trebuie să se pronunțe astfel încât avizul să fie luat în considerare de comisia competentă. Aceasta notifică imediat orice modificare a calendarului anunțat comisiei sau comisiilor sesizate pentru aviz. Comisia competentă nu își prezintă concluziile înainte de expirarea acestui termen. (3)  Comisia competentă stabilește un termen în care comisia sesizată pentru aviz trebuie să se pronunțe astfel încât avizul să fie luat în considerare de comisia competentă. Aceasta notifică imediat orice modificare a calendarului anunțat comisiei sau comisiilor sesizate pentru aviz. Comisia competentă nu își prezintă concluziile înainte de expirarea acestui termen. (3a)   În mod alternativ, comisia care emite un aviz poate decide să-și prezinte poziția sub forma unor amendamente depuse, după adoptarea lor, direct la comisia competentă. Aceste amendamente sunt depuse de președinte sau de raportor în numele comisiei. (3b)   Comisia care emite un aviz depune amendamentele menționate la alineatul (3a) în termenul pentru depunerea amendamentelor stabilit de comisia competentă. (4)  Toate avizele adoptate se anexează raportului comisiei competente. (4)  Toate avizele și amendamentele adoptate de comisia care emite un aviz se anexează raportului comisiei competente. (5)  Comisia competentă este singura abilitată să prezinte amendamente în plen. (5)  Comisiile care emit un aviz în sensul prezentului articol nu pot prezenta amendamente pentru examinare în plen. (6)  Președintele și raportorul comisiei sesizate pentru aviz sunt invitați să participe la reuniunile comisiei competente cu funcție consultativă în măsura în care aceste reuniuni dezbat chestiunea comună. (6)  Președintele și raportorul comisiei sesizate pentru aviz sunt invitați să participe la reuniunile comisiei competente cu funcție consultativă în măsura în care aceste reuniuni dezbat chestiunea comună. Amendamentul 51 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 54 Articolul 54 Articolul 54 Procedura comisiilor asociate Procedura comisiilor asociate În cazul în care Conferința președinților este sesizată cu privire la o chestiune de competență, în conformitate cu articolul 201 alineatul (2) sau cu articolul 52, iar Conferința președinților consideră, în temeiul anexei VI, că subiectul intră, într-o măsură aproape egală, în competența a două sau a mai multor comisii, sau că diferite aspecte ale subiectului intră în competența a două sau a mai multor comisii, se aplică articolul 53 și următoarele dispoziții complementare: (1)   În cazul în care Conferința președinților este sesizată cu privire la o chestiune de competență, în conformitate cu articolul 201a, iar Conferința președinților consideră, în temeiul anexei VI, că subiectul intră, într-o măsură aproape egală, în competența a două sau a mai multor comisii, sau că diferite aspecte ale subiectului intră în competența a două sau a mai multor comisii, se aplică articolul 53 și următoarele dispoziții complementare: –  calendarul se stabilește de comun acord de către comisiile implicate, –  calendarul se stabilește de comun acord de către comisiile implicate, –  raportorii în cauză se informează reciproc și încearcă să se pună de acord asupra textelor pe care le propun comisiilor respective, precum și asupra pozițiilor pe care le adoptă în cazul amendamentelor, –  raportorii în cauză se informează reciproc și încearcă să se pună de acord asupra textelor pe care le propun comisiilor respective, precum și asupra pozițiilor pe care le adoptă în cazul amendamentelor, –  președinții și raportorii în cauză identifică împreună părțile din text care intră în competențele lor exclusive sau comune și convin asupra modalităților precise de cooperare. În cazul unui dezacord cu privire la delimitarea competențelor, chestiunea este supusă, la cererea uneia dintre comisiile implicate, Conferinței președinților, care poate decide cu privire la competențele respective sau cu privire la aplicarea procedurii reuniunilor comune ale comisiilor, în conformitate cu articolul 55; articolul 201 alineatul (2) al doilea paragraf se aplică mutatis mutandis, –  președinții și raportorii în cauză au obligația de a respecta principiul bunei și sincerei cooperări și identifică împreună părțile din text care intră în competențele lor exclusive sau partajate și convin asupra modalităților precise de cooperare. În cazul unui dezacord cu privire la delimitarea competențelor, chestiunea este supusă, la cererea uneia dintre comisiile implicate, Conferinței președinților, care poate decide cu privire la competențele respective sau cu privire la aplicarea procedurii reuniunilor comune ale comisiilor, în conformitate cu articolul 55. Această decizie este luată în conformitate cu procedura și termenul stabilite la articolul 201a. –  comisia competentă acceptă fără a supune la vot amendamentele unei comisii asociate în cazul în care acestea se referă la subiecte ce sunt de competența exclusivă a comisiei asociate. În cazul în care amendamentele care privesc subiecte care intră în competența comună a comisiei competente și a unei comisii asociate sunt respinse de prima dintre acestea, cealaltă comisie poate prezenta amendamentele direct plenului, –  comisia competentă acceptă fără a supune la vot amendamentele unei comisii asociate în cazul în care acestea se referă la subiecte ce sunt de competența exclusivă a comisiei asociate. În cazul în care comisia competentă nu respectă competența exclusivă a comisiei asociate, aceasta din urmă poate prezenta amendamente direct plenului. În cazul în care amendamentele care privesc subiecte care intră în competența partajată a comisiei competente și a unei comisii asociate nu sunt adoptate de prima dintre acestea, comisia asociată poate prezenta amendamentele direct plenului; –  în eventualitatea în care are loc o procedură de conciliere cu privire la o propunere, delegația Parlamentului include raportorul oricărei comisii asociate. –  în eventualitatea în care are loc o procedură de conciliere cu privire la o propunere, delegația Parlamentului include raportorul oricărei comisii asociate. Textul prezentului articol nu prevede nicio limitare privind domeniul său de aplicare. Sunt admisibile cererile de aplicare a procedurii comisiilor asociate privind rapoartele fără caracter legislativ întemeiate pe articolul 52 alineatul (1) și pe articolul 132 alineatele (1) și (2). Procedura comisiilor asociate stabilită la prezentul articol nu poate fi aplicată în ceea ce privește recomandarea care urmează să fie adoptată de comisia competentă în temeiul articolului 99. Decizia Conferinței președinților de a recurge la procedura comisiilor asociate se aplică în toate stadiile procedurii în cauză. Decizia Conferinței președinților de a recurge la procedura comisiilor asociate se aplică în toate stadiile procedurii în cauză. Drepturile care decurg din statutul de „comisie competentă” se exercită de către comisia principală. În exercitarea acestor drepturi, comisia principală trebuie să respecte prerogativele comisiei asociate, în special obligația de a coopera în mod loial cu privire la stabilirea calendarului, precum și dreptul comisiei asociate de a decide ce amendamente din sfera sa de competență exclusivă vor fi prezentate în plen. Drepturile care decurg din statutul de „comisie competentă” se exercită de către comisia principală. În exercitarea acestor drepturi, comisia principală trebuie să respecte prerogativele comisiei asociate, în special obligația de a coopera în mod loial cu privire la stabilirea calendarului, precum și dreptul comisiei asociate de a decide ce amendamente din sfera sa de competență exclusivă vor fi prezentate în plen. În cazul în care comisia principală nu recunoaște prerogativele comisiei asociate, deciziile luate de comisia principală rămân valabile, dar comisia asociată poate prezenta amendamente direct plenului, în limita competenței sale exclusive. (1a)   Procedura stabilită la prezentul articol nu se aplică recomandărilor care urmează să fie adoptate de către comisia competentă în temeiul articolului 99. Amendamentul 52 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 55 Articolul 55 Articolul 55 Procedura reuniunilor comune ale comisiilor Procedura reuniunilor comune ale comisiilor (1)  În cazul în care este sesizată cu privire la o chestiune în materie de competență, în temeiul articolului 201 alineatul (2), Conferința președinților poate decide că trebuie aplicată procedura reuniunilor comune ale comisiilor și cu vot comun, dacă: (1)  În cazul în care este sesizată cu privire la o chestiune în materie de competență, în temeiul articolului 201a, Conferința președinților poate decide că trebuie aplicată procedura reuniunilor comune ale comisiilor și cu vot comun, dacă: –  subiectul ține în mod inseparabil de competența mai multor comisii, în temeiul anexei VI, și –  subiectul ține în mod inseparabil de competența mai multor comisii, în temeiul anexei VI, și –  aceasta consideră că problema este de importanță majoră. –  aceasta consideră că problema este de importanță majoră. (2)  În acest caz, raportorii respectivi întocmesc un singur proiect de raport, care este examinat și votat de comisiile implicate în cadrul unor reuniuni comune prezidate în comun de președinții comisiilor în cauză. (2)  În acest caz, raportorii respectivi întocmesc un singur proiect de raport, care este examinat și votat de comisiile implicate în cadrul unor reuniuni comune prezidate în comun de președinții comisiilor în cauză. În toate stadiile procedurii, drepturile care decurg din statutul de comisie competentă sunt exercitate de comisiile implicate doar acționând împreună. Comisiile implicate pot institui grupuri de lucru pentru a pregăti reuniunile și voturile. În toate stadiile procedurii, drepturile care decurg din statutul de comisie competentă sunt exercitate de comisiile implicate doar acționând împreună. Comisiile implicate pot institui grupuri de lucru pentru a pregăti reuniunile și voturile. (3)  În a doua lectură din cadrul procedurii legislative ordinare, poziția Consiliului este examinată în cursul unei reuniuni comune a comisiilor implicate care, în lipsa unui acord între președinții acestora, are loc în ziua de miercuri din prima săptămână prevăzută pentru reuniunile organismelor parlamentare care urmează comunicării poziției Consiliului către Parlament. În lipsa unui acord în ceea ce privește convocarea unei reuniuni ulterioare, aceasta este convocată de președintele Conferinței președinților de comisie. Recomandarea pentru a doua lectură se supune la vot în reuniune comună, pe baza unui proiect comun, elaborat de raportorii respectivi ai comisiilor implicate sau, în lipsa unui proiect comun, pe baza amendamentelor prezentate în cadrul comisiilor în cauză. (3)  În a doua lectură din cadrul procedurii legislative ordinare, poziția Consiliului este examinată în cursul unei reuniuni comune a comisiilor implicate care, în lipsa unui acord între președinții acestora, are loc în ziua de miercuri din prima săptămână prevăzută pentru reuniunile organismelor parlamentare care urmează comunicării poziției Consiliului către Parlament. În lipsa unui acord în ceea ce privește convocarea unei reuniuni ulterioare, aceasta este convocată de președintele Conferinței președinților de comisie. Recomandarea pentru a doua lectură se supune la vot în reuniune comună, pe baza unui proiect comun, elaborat de raportorii respectivi ai comisiilor implicate sau, în lipsa unui proiect comun, pe baza amendamentelor prezentate în cadrul comisiilor în cauză. În a treia lectură din cadrul procedurii legislative ordinare, președinții și raportorii comisiilor implicate sunt membri din oficiu ai comitetului de conciliere. În a treia lectură din cadrul procedurii legislative ordinare, președinții și raportorii comisiilor implicate sunt membri din oficiu ai comitetului de conciliere. Prezentul articol poate fi aplicat în cazul procedurii care conduce la prezentarea unei recomandări de a aproba sau respinge încheierea unui acord internațional în conformitate cu articolul 108 alineatul (5) și cu articolul 99 alineatul (1), atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezentul articol. Amendamentul 53 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 56 Articolul 56 Articolul 52a Modalități de elaborare a rapoartelor Modalități de elaborare a rapoartelor (-1)   Raportorul are sarcina de a pregăti raportul comisiei și de a-l prezenta Parlamentului în numele acesteia. (1)  Expunerea de motive se redactează sub responsabilitatea raportorului și nu se supune la vot. Cu toate acestea, expunerea de motive trebuie să fie conformă cu textul propunerii de rezoluție votate și cu eventualele amendamente propuse de comisie. În caz contrar președintele comisiei poate elimina expunerea de motive. (1)  Expunerea de motive se redactează sub responsabilitatea raportorului și nu se supune la vot. Cu toate acestea, expunerea de motive trebuie să fie conformă cu textul propunerii de rezoluție votate și cu eventualele amendamente propuse de comisie. În caz contrar președintele comisiei poate elimina expunerea de motive. (2)  Rezultatul votului privind ansamblul raportului se menționează în cuprinsul acestuia. De asemenea, la solicitarea a cel puțin o treime dintre membrii prezenți exprimată în momentul votului, raportul indică votul fiecărui membru. (2)  Rezultatul votului privind ansamblul raportului se menționează în cuprinsul acestuia și indică, în conformitate cu articolul 208 alineatul (3), votul fiecărui membru. (3)  În cazul în care nu există unanimitate în cadrul comisiei, raportul trebuie, de asemenea, să prezinte opiniile minoritare. Exprimate cu ocazia votului pentru textul în ansamblu, opiniile minoritare, la cererea autorilor, se pot constitui într-o declarație scrisă de cel mult 200 de cuvinte, anexată la expunerea de motive. (3)  Pozițiile minoritare pot fi exprimate cu ocazia votului pentru textul în ansamblu și, la cererea autorilor, se pot constitui într-o declarație scrisă de cel mult 200 de cuvinte, anexată la expunerea de motive. Președintele arbitrează litigiile cauzate de punerea în aplicare a acestor dispoziții. Președintele arbitrează litigiile cauzate de punerea în aplicare a prezentului alineat. (4)  La propunerea propriului birou, comisia poate stabili un termen în care raportorul să prezinte proiectul de raport. Acest termen poate fi prelungit sau se poate numi un alt raportor. (4)  La propunerea președintelui său, comisia poate stabili un termen în care raportorul să prezinte proiectul de raport. Acest termen poate fi prelungit sau se poate numi un alt raportor. (5)  La expirarea termenului, comisia poate însărcina președintele să solicite înscrierea chestiunii pentru care a fost sesizată pe ordinea de zi a uneia dintre următoarele ședințe ale Parlamentului. În acest caz, dezbaterile se pot desfășura pe baza unui simplu raport oral al comisiei interesate. (5)  La expirarea termenului, comisia poate însărcina președintele să solicite înscrierea chestiunii pentru care a fost sesizată pe ordinea de zi a uneia dintre următoarele ședințe ale Parlamentului. În acest caz, dezbaterile și voturile se pot desfășura pe baza unui simplu raport oral al comisiei interesate. (Acest articol se deplasează, astfel cum este modificat, înaintea articolului 53.) Amendamentul 54 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II – capitolul 3 – titlu CAPITOLUL 3 CAPITOLUL 3 PRIMA LECTURĂ PROCEDURA LEGISLATIVĂ ORDINARĂ Amendamentul 55 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II – capitolul 3 – secțiunea 1 (nouă) SECȚIUNEA 1 PRIMA LECTURĂ Amendamentul 56 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II – capitolul 3 – subtitlul 1 Stadiul examinării în comisie eliminat Amendamentul 57 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 57 Articolul 57 eliminat Modificarea unei propuneri de act legislativ (1)   În cazul în care Comisia informează Parlamentul sau în cazul în care comisia competentă ia cunoștință pe orice altă cale despre intenția Comisiei de a-și modifica propunerea, comisia competentă suspendă examinarea chestiunii până la primirea noii propuneri sau a modificărilor Comisiei. (2)   În cazul în care Consiliul modifică substanțial propunerea de act legislativ, se aplică dispozițiile articolului 63. Amendamentul 58 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 58 Articolul 58 eliminat Poziția Comisiei și a Consiliului privind amendamentele (1)   Înainte de a proceda la votul final privind o propunere de act legislativ, comisia competentă îi solicită Comisiei să-și prezinte poziția privind toate amendamentele la propunerea prezentată, adoptate în comisie, iar Consiliului să-și prezinte comentariile. (2)   În cazul în care Comisia nu este în măsură să facă acest lucru sau declară că nu este dispusă să accepte toate amendamentele adoptate de comisia competentă, aceasta din urmă are posibilitatea să amâne votul final. (3)   Dacă este necesar, poziția Comisiei se inserează în raport. Amendamentul 59 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II – capitolul 3 – subtitlul 2 Stadiul examinării în plen eliminat Amendamentul 60 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 59 Articolul 59 Articolul 59 Încheierea primei lecturi Votul în Parlament – prima lectură (-1)   Parlamentul poate aproba, modifica sau respinge proiectul de act legislativ. (1)  Parlamentul examinează propunerea de act legislativ pe baza raportului elaborat de comisia competentă în conformitate cu articolul 49. (1)  Parlamentul votează prima dată asupra oricărei propuneri de respingere imediată a proiectului de act legislativ care a fost depus în scris de comisia competentă, un grup politic sau cel puțin 40 de deputați. În cazul în care propunerea de respingere se adoptă, Președintele îi solicită instituției care a prezentat proiectul de act legislativ să îl retragă. În cazul în care instituția respectivă își retrage proiectul de act legislativ, Președintele declară procedura încheiată. În cazul în care instituția nu își retrage proiectul de act legislativ, Președintele anunță că prima lectură a Parlamentului s-a încheiat, cu excepția cazului în care, la propunerea președintelui sau a raportorului comisiei competente, a unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați, Parlamentul decide să îl retrimită comisiei competente spre reexaminare. În cazul în care propunerea de respingere nu se adoptă, Parlamentul acționează în conformitate cu alineatele (1a) - (1c). (1a)   Orice acord provizoriu prezentat de comisia competentă în temeiul articolului 73d alineatul (4) face obiectul unui vot prioritar și unic, cu excepția cazului în care, la cererea unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați, Parlamentul decide, în schimb, să voteze amendamentele în conformitate cu alineatul (1b). În acest caz, Parlamentul decide, de asemenea, dacă votarea amendamentelor are loc imediat sau nu. În cazul în care nu se votează imediat asupra amendamentelor, Parlamentul stabilește un nou termen pentru amendamente, acestea fiind supuse la vot într-o ședință ulterioară. În cazul în care acordul provizoriu se adoptă în urma unui vot unic, Președintele anunță că prima lectură în Parlament s-a încheiat. În cazul în care, în urma unui vot unic, acordul provizoriu nu întrunește majoritatea voturilor exprimate, Președintele stabilește un nou termen pentru depunerea amendamentelor la proiectul de act legislativ. Amendamentele sunt apoi supuse la vot într-o ședință ulterioară pentru ca Parlamentul să își încheie prima lectură. (1b)   Cu excepția cazului în care s-a adoptat o propunere de respingere în conformitate cu alineatul (1) sau un acord provizoriu în conformitate cu alineatul (1a), orice amendamente la proiectul de act legislativ sunt apoi supuse la vot, inclusiv, după caz, anumite părți din acordul provizoriu, în cazul în care au fost depuse cereri de vot separat sau pe părți sau amendamente concurente. Înainte de votarea amendamentelor, Președintele poate solicita Comisiei să-și facă cunoscută poziția și Consiliului să-și prezinte comentariile. După ce a avut loc votul asupra respectivelor amendamente, Parlamentul votează întregul proiect de act legislativ, eventual modificat. În cazul în care proiectul de act legislativ în ansamblul său, eventual modificat, este adoptat, Președintele anunță că prima lectură s-a încheiat, cu excepția cazului în care, la propunerea președintelui sau a raportorului comisiei competente, a unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați, Parlamentul decide să îl retrimită comisiei competente în vederea unor negocieri interinstituționale în conformitate cu articolele 59a, 73a și 73d. În cazul în care proiectul de act legislativ în ansamblul său, așa cum a fost modificat, nu întrunește majoritatea voturilor exprimate, Președintele anunță că prima lectură în Parlament s-a încheiat, cu excepția cazului în care, la propunerea președintelui sau a raportorului comisiei competente, a unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați, Parlamentul decide să îl retrimită comisiei competente spre reexaminare. (1c)   După ce au avut loc voturile în conformitate cu alineatele (1) - (1b), precum și, dacă este cazul, voturile ulterioare privind amendamentele la proiectul de rezoluție legislativă referitoare la cererile de deschidere a unei proceduri, rezoluția legislativă se consideră adoptată. Dacă este necesar, rezoluția legislativă se modifică, în conformitate cu articolul 193 alineatul (2), pentru a reflecta rezultatul voturilor desfășurate în conformitate cu alineatele (1) - (1b). Textul rezoluției legislative și al poziției Parlamentului este transmis de către Președinte Consiliului și Comisiei, precum și grupului de state membre în cauză, Curții de Justiție sau Băncii Centrale Europene, în cazul în care proiectul de act legislativ este emis de către acestea. (2)   Parlamentul votează mai întâi amendamentele la propunerea care servește drept bază pentru raportul comisiei competente, apoi propunerea eventual modificată, apoi amendamentele la proiectul de rezoluție legislativă și, în final, întregul proiect de rezoluție legislativă care conține numai o declarație prin care se indică dacă Parlamentul aprobă propunerea de act legislativ, o respinge sau propune amendamente, precum și cereri de deschidere a unei proceduri. Adoptarea proiectului de rezoluție legislativă încheie prima lectură. În cazul în care Parlamentul nu adoptă rezoluția legislativă, propunerea se retrimite comisiei competente. Orice raport prezentat în cadrul procedurii legislative trebuie să fie conform cu dispozițiile articolelor 39, 47 și 49. Prezentarea unei rezoluții fără caracter legislativ de către o comisie trebuie să se facă în cadrul unei sesizări specifice, astfel cum este prevăzută la articolul 52 sau la articolul 201. (3)  Președintele transmite Consiliului și Comisiei, sub formă de poziție a Parlamentului, textul propunerii în versiunea adoptată de Parlament, însoțit de rezoluția aferentă. Amendamentul 61 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 59 a (nou) Articolul 59a Retrimiterea la comisia competentă În cazul în care, în conformitate cu articolul 59, un text este retrimis comisiei competente spre reexaminare sau în vederea unor negocieri interinstituționale în conformitate cu articolele 73a și 73d, comisia competentă prezintă, oral sau în scris, un raport Parlamentului în termen de patru luni, care poate fi prelungit de către Conferința președinților. După retrimiterea la comisie, comisia principală trebuie ca, înainte de luarea unei decizii asupra procedurii, să permită unei comisii asociate, în conformitate cu dispozițiile articolului 54, să adopte propria decizie cu privire la amendamentele care sunt în sfera sa de competență exclusivă, în special în ceea ce privește alegerea amendamentelor care urmează să fie prezentate din nou în plen. Nimic nu împiedică Parlamentul să decidă să organizeze, după caz, o dezbatere finală cu privire la un raport din partea comisiei competente asupra chestiunii care a făcut anterior obiectul unei retrimiteri la comisia competentă. (Ultimele două alineate se introduc ca interpretări.) Amendamentul 62 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 60 Articolul 60 eliminat Respingerea unei propuneri a Comisiei (1)   În cazul în care o propunere a Comisiei nu întrunește majoritatea voturilor exprimate sau în cazul în care se adoptă o propunere de respingere a acesteia, care poate fi depusă de comisia competentă sau de cel puțin 40 de deputați, Președintele invită Comisia să-și retragă propunerea înainte ca Parlamentul să voteze proiectul de rezoluție legislativă. (2)   În cazul în care Comisia își retrage propunerea, Președintele declară procedura încheiată și informează Consiliul cu privire la aceasta. (3)   În cazul în care Comisia nu își retrage propunerea, Parlamentul o retrimite comisiei competente fără a vota proiectul de rezoluție legislativă, cu excepția cazului în care, la propunerea președintelui sau a raportorului comisiei competente, a unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați, Parlamentul supune la vot proiectul de rezoluție legislativă. În cazul unei retrimiteri, comisia competentă decide asupra procedurii care urmează să se aplice și redactează un nou raport pe care îl prezintă oral sau în scris Parlamentului, în termenul stabilit de acesta, care nu poate să depășească două luni. După retrimiterea la comisie în conformitate cu alineatul (3), comisia principală trebuie, înainte de luarea unei decizii asupra procedurii, să permită unei comisii asociate în conformitate cu articolul 54 să adopte propria decizie cu privire la amendamentele care sunt în sfera sa de competență exclusivă, în special în ceea ce privește alegerea amendamentelor care urmează să fie prezentate din nou în plen. Termenul stabilit în conformitate cu alineatul (3) al doilea paragraf se referă la prezentarea, în scris sau oral, a raportului întocmit de comisia competentă. Termenul respectiv nu afectează stabilirea de către Parlament a momentului oportun pentru a continua examinarea procedurii în cauză. (4)   În cazul în care comisia competentă nu este în măsură să respecte termenul, aceasta trebuie să solicite retrimiterea la comisie, în temeiul articolului 188 alineatul (1). Dacă este necesar, Parlamentul poate stabili un nou termen în temeiul articolului 188 alineatul (5). În cazul în care cererea de retrimitere nu este acceptată, Parlamentul procedează la votarea proiectului de rezoluție legislativă. Amendamentul 63 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 61 Articolul 61 eliminat Adoptarea de amendamente la o propunere a Comisiei (1)   În cazul în care propunerea Comisiei este aprobată în ansamblu sub rezerva unor amendamente care au fost adoptate, votarea proiectului de rezoluție legislativă se amână până când Comisia își face cunoscută poziția privind fiecare dintre amendamentele Parlamentului. În cazul în care Comisia nu este în măsură să facă o astfel de declarație după ce Parlamentul a votat asupra propunerii sale, aceasta informează Președintele sau comisia competentă cu privire la momentul în care va putea face declarația respectivă; propunerea se înscrie în proiectul de ordine de zi pentru perioada de sesiune care urmează acestui moment. (2)   În cazul în care Comisia informează că nu intenționează să accepte toate amendamentele Parlamentului, raportorul comisiei competente sau, în lipsă, președintele comisiei face o propunere formală Parlamentului cu privire la oportunitatea de a se proceda la votarea proiectului de rezoluție legislativă. Înainte de a face propunerea formală, raportorul sau președintele comisiei competente pot solicita Președintelui să suspende deliberarea. În cazul în care Parlamentul decide amânarea votului, chestiunea se consideră retrimisă spre reexaminare comisiei competente. În acest caz, comisia competentă redactează un nou raport pe care îl prezintă oral sau în scris Parlamentului, în termenul stabilit de acesta, care nu poate să depășească două luni. În cazul în care comisia competentă nu este în măsură să respecte termenul, se aplică procedura prevăzută la articolul 60 alineatul (4). Sunt admisibile în acest stadiu numai amendamentele depuse de comisia competentă prin care se încearcă ajungerea la un compromis cu Comisia. Nimic nu împiedică Parlamentul să decidă să organizeze, după caz, o dezbatere finală cu privire la un raport din partea comisiei competente asupra chestiunii care a făcut anterior obiectul unei retrimiteri la comisia competentă. (3)   Aplicarea alineatului (2) nu exclude posibilitatea ca orice alt deputat să prezinte o cerere de retrimitere în conformitate cu articolul 188. În cazul retrimiterii în temeiul alineatului (2), comisia competentă este obligată, în primul rând, în conformitate cu termenii mandatului instituit prin această dispoziție, să întocmească un raport în termenul stabilit și, dacă este necesar, să depună amendamente prin care se încearcă ajungerea la un compromis cu Comisia, fără a fi necesară reexaminarea tuturor dispozițiilor aprobate de Parlament. Cu toate acestea, ca urmare a efectului suspensiv al retrimiterii, comisia competentă beneficiază de cea mai mare libertate și, în cazul în care consideră necesar acest lucru pentru a se ajunge la un compromis, poate propune revenirea la dispozițiile care au obținut un vot favorabil în ședință plenară. În acest caz, ținând seama că sunt admisibile numai amendamentele de compromis ale comisiei și cu scopul de a păstra suveranitatea Parlamentului, raportul prevăzut la alineatul (2) trebuie să prezinte clar dispozițiile deja adoptate care ar deveni caduce în cazul adoptării amendamentului sau amendamentelor propuse. Amendamentul 64 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II –capitolul 3 – subtitlul 3 Procedura de urmărire eliminat Amendamentul 65 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 62 Articolul 62 eliminat Urmărirea poziției Parlamentului (1)   În cursul perioadei următoare adoptării de către Parlament a unei poziții privind o propunere a Comisiei, președintele și raportorul comisiei competente urmăresc derularea procedurii care conduce la adoptarea propunerii de către Consiliu, în special în scopul de a se asigura că angajamentele asumate de către Consiliu sau Comisie față de Parlament cu privire la poziția acestuia sunt respectate efectiv. (2)   Comisia competentă poate invita Comisia și Consiliul să examineze chestiunea în cadrul acesteia. (3)   În orice moment al procedurii în cauză, comisia competentă poate depune, în cazul în care consideră necesar, o propunere de rezoluție în conformitate cu prezentul articol, recomandând Parlamentului: –  să invite Comisia să își retragă propunerea, sau –  să solicite Comisiei sau Consiliului să sesizeze din nou Parlamentul, în conformitate cu articolul 63, sau Comisiei să prezinte o nouă propunere, sau –  să decidă luarea oricărei alte măsuri pe care o consideră utilă. Această propunere se înscrie în proiectul de ordine de zi a perioadei de sesiune care urmează luării deciziei de către comisie. Amendamentul 66 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 63 Articolul 63 Articolul 63 Sesizarea repetată a Parlamentului Sesizarea repetată a Parlamentului Procedura legislativă ordinară (1)  La cererea comisiei competente, Președintele solicită Comisiei să sesizeze din nou Parlamentul cu propunerea sa: (1)  La cererea comisiei competente, Președintele solicită Comisiei să sesizeze din nou Parlamentul cu propunerea sa în cazul în care: –   în cazul în care, după ce Parlamentul și-a adoptat poziția, Comisia își retrage propunerea inițială și o înlocuiește cu un alt text, cu excepția cazului în care retragerea propunerii se face pentru a lua în considerare poziția Parlamentului, sau –  în cazul în care Comisia își modifică sau intenționează să-și modifice substanțial propunerea inițială, cu excepția cazului în care modificarea se face pentru a lua în considerare poziția Parlamentului, sau –  după ce Parlamentul și-a adoptat poziția, Comisia își înlocuiește, își modifică substanțial sau intenționează să-și modifice substanțial propunerea inițială, cu excepția cazului în care modificarea se face pentru a lua în considerare poziția Parlamentului, –  în cazul în care, în timp sau ca urmare a modificării împrejurărilor, natura problemei care face obiectul propunerii Comisiei suferă modificări substanțiale, sau –  natura problemei care face obiectul propunerii Comisiei suferă modificări substanțiale ca urmare a trecerii timpului sau a modificării împrejurărilor, sau –  în cazul în care au avut loc noi alegeri parlamentare după ce Parlamentul și-a adoptat poziția, iar Conferința președinților consideră oportună o nouă sesizare a acestuia. –  au avut loc noi alegeri parlamentare după ce Parlamentul și-a adoptat poziția, iar Conferința președinților consideră oportună o nouă sesizare a acestuia. (1a)   În cazul în care se are în vedere o modificare a temeiului juridic al propunerii, în urma căreia procedura legislativă ordinară nu ar mai fi aplicabilă, Parlamentul, Consiliul și Comisia, acționând în conformitate cu alineatul (25) din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare, vor face schimb de opinii pe această temă prin intermediul președinților lor sau al reprezentanților acestora. (2)  La cererea comisiei competente, Parlamentul solicită Consiliului să îl sesizeze din nou cu o propunere prezentată de Comisie în conformitate cu articolul 294 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în cazul în care Consiliul intenționează să modifice temeiul juridic al propunerii, astfel încât procedura legislativă ordinară nu ar mai fi aplicabilă. (2)  În urma schimbului de opinii menționat la alineatul (1a), Președintele, la cererea comisiei competente, îi solicită Consiliului să sesizeze din nou Parlamentul cu proiectul de act legislativ obligatoriu din punct de vedere juridic, în cazul în care Comisia sau Consiliul intenționează să modifice temeiul juridic prevăzut în poziția în primă lectură a Parlamentului, astfel încât procedura legislativă ordinară nu ar mai fi aplicabilă. Alte proceduri (3)   La cererea comisiei competente, Președintele invită Consiliul să consulte din nou Parlamentul în aceleași împrejurări și condiții ca cele prevăzute la alineatul (1) și, de asemenea, în cazul în care Consiliul își modifică sau intenționează să își modifice substanțial propunerea inițială cu privire la care Parlamentul a emis un aviz, cu excepția cazului în care modificarea se face în scopul inserării amendamentelor Parlamentului. (4)   Președintele solicită, de asemenea, ca Parlamentul să fie sesizat din nou cu o propunere de act, în circumstanțele prevăzute la prezentul articol, în cazul în care Parlamentul decide acest lucru la cererea unui grup politic sau a cel puțin 40 de deputați. Amendamentul 67 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II – capitolul 4 – titlu CAPITOLUL 4 SECȚIUNEA 2 A DOUA LECTURĂ A DOUA LECTURĂ Amendamentul 68 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II – capitolul 4 – subtitlul 1 Stadiul examinării în comisie eliminat Amendamentul 69 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 64 Articolul 64 Articolul 64 Comunicarea poziției Consiliului Comunicarea poziției Consiliului (1)  Comunicarea poziției Consiliului, în conformitate cu articolul 294 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, este anunțată de Președinte în ședință plenară. Președintele face anunțul, după primirea documentelor care conțin poziția propriu-zisă, toate declarațiile făcute în procesul-verbal al Consiliului atunci când acesta și-a adoptat poziția, motivele care au condus la adoptarea acesteia de către Consiliu și poziția Comisiei, traduse în mod corespunzător în limbile oficiale ale Uniunii Europene. Președintele face anunțul în cursul perioadei de sesiune care urmează primirii documentelor. (1)  Comunicarea poziției Consiliului, în conformitate cu articolul 294 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, este anunțată de Președinte în ședință plenară. Președintele face anunțul, după primirea documentelor care conțin poziția propriu-zisă, toate declarațiile făcute în procesul-verbal al Consiliului atunci când acesta și-a adoptat poziția, motivele care au condus la adoptarea acesteia de către Consiliu și poziția Comisiei, traduse în mod corespunzător în limbile oficiale ale Uniunii Europene. Președintele face anunțul în cursul perioadei de sesiune care urmează primirii documentelor. Înainte de a face anunțul, Președintele verifică, consultându-se cu președintele comisiei competente și/sau cu raportorul, dacă natura textului care i-a fost trimis reprezintă efectiv o poziție a Consiliului în primă lectură și dacă nu se aplică vreunul dintre cazurile prevăzute la articolul 63. În caz contrar, Președintele, de comun acord cu comisia competentă și, dacă este posibil, de comun acord cu Consiliul, caută soluția adecvată. Înainte de a face anunțul, Președintele verifică, consultându-se cu președintele comisiei competente și/sau cu raportorul, dacă natura textului care i-a fost trimis reprezintă efectiv o poziție a Consiliului în primă lectură și dacă nu se aplică vreunul dintre cazurile prevăzute la articolul 63. În caz contrar, Președintele, de comun acord cu comisia competentă și, dacă este posibil, de comun acord cu Consiliul, caută soluția adecvată. (1a)   În ziua comunicării în Parlament, poziția Consiliului se consideră transmisă din oficiu comisiei competente în primă lectură. (2)  Lista acestor comunicări se publică în procesul-verbal al ședințelor Parlamentului, menționându-se denumirea comisiei competente. (2)  Lista acestor comunicări se publică în procesul-verbal al ședințelor Parlamentului, menționându-se denumirea comisiei competente. Amendamentul 70 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 65 Articolul 65 Articolul 65 Prelungirea termenelor Prelungirea termenelor (1)  La cererea președintelui comisiei competente, în ceea ce privește termenele prevăzute pentru a doua lectură, sau la cererea delegației Parlamentului la comitetul de conciliere, în ceea ce privește termenele prevăzute pentru conciliere, Președintele prelungește termenele în cauză în conformitate cu articolul 294 alineatul (14) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. (1)  La cererea președintelui comisiei competente, Președintele prelungește termenele prevăzute pentru a doua lectură în conformitate cu articolul 294 alineatul (14) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. (2)  Președintele notifică Parlamentului orice prelungire a termenelor stabilită, în conformitate cu articolul 294 alineatul (14) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, la inițiativa Parlamentului sau a Consiliului. (2)  Președintele notifică Parlamentului orice prelungire a termenelor stabilită, în conformitate cu articolul 294 alineatul (14) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, la inițiativa Parlamentului sau a Consiliului. Amendamentul 71 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 66 Articolul 66 Articolul 66 Trimiterea la comisia competentă și procedura de examinare în cadrul acesteia Procedura de examinare în cadrul comisiei competente (1)   În ziua comunicării către Parlament în conformitate cu articolul 64 alineatul (1), poziția Consiliului se consideră transmisă din oficiu comisiei competente și comisiilor sesizate pentru aviz în primă lectură. (2)  Poziția Consiliului se înscrie la punctul întâi pe ordinea de zi a primei reuniuni a comisiei competente de după data comunicării acesteia. Consiliul poate fi invitat să-și prezinte poziția. (2)  Poziția Consiliului se înscrie ca prioritate pe ordinea de zi a primei reuniuni a comisiei competente de după data comunicării acesteia. Consiliul poate fi invitat să-și prezinte poziția. (3)  Raportorul pentru a doua lectură este același cu raportorul pentru prima lectură, cu excepția unei decizii contrare. (3)  Raportorul pentru a doua lectură este același cu raportorul pentru prima lectură, cu excepția unei decizii contrare. (4)  Dispozițiile articolului 69 alineatele (2), (3) și (5) privind a doua lectură a Parlamentului se aplică în cazul deliberărilor comisiei competente. Numai membrii titulari sau supleanți permanenți ai acestei comisii pot depune propuneri de respingere sau amendamente. Comisia hotărăște cu majoritatea voturilor exprimate. (4)  Dispozițiile privind admisibilitatea amendamentelor la poziția Consiliului de la articolul 69 alineatele (2) și (3) se aplică în cazul deliberărilor comisiei competente. Numai membrii titulari sau supleanți permanenți ai acestei comisii pot depune propuneri de respingere sau amendamente. Comisia hotărăște cu majoritatea voturilor exprimate. (5)   Înainte de a se proceda la vot, comisia îi poate invita pe președinte și pe raportor să examineze amendamentele prezentate în comisie împreună cu Președintele Consiliului sau reprezentantul său și împreună cu comisarul competent prezent. După examinare, raportorul poate prezenta amendamente de compromis. (6)  Comisia competentă prezintă o recomandare pentru a doua lectură, propunând aprobarea, modificarea sau respingerea poziției adoptate de Consiliu. Recomandarea cuprinde o justificare concisă a deciziei propuse. (6)  Comisia competentă prezintă o recomandare pentru a doua lectură, propunând aprobarea, modificarea sau respingerea poziției adoptate de Consiliu. Recomandarea cuprinde o justificare concisă a deciziei propuse. (6a)   Articolele 49, 50, 53 și 188 nu se aplică în a doua lectură. Amendamentul 72 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II – capitolul 4 – subtitlul 2 Stadiul examinării în plen eliminat Amendamentul 73 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 67 Articolul 67 Articolul 67 Încheierea celei de-a doua lecturi Prezentarea în Parlament (1)   Poziția Consiliului și, în cazul în care este disponibilă, recomandarea pentru a doua lectură a comisiei competente se înscriu din oficiu în proiectul de ordine de zi a perioadei de sesiune a cărei zi de miercuri precedă și este cea mai apropiată de data de expirare a termenului de trei luni sau, în cazul unei prelungiri a acestuia în conformitate cu articolul 65, de patru luni, cu excepția cazului în care chestiunea a fost dezbătută în cursul unei perioade de sesiune anterioare. Poziția Consiliului și, în cazul în care este disponibilă, recomandarea pentru a doua lectură a comisiei competente se înscriu din oficiu în proiectul de ordine de zi a perioadei de sesiune a cărei zi de miercuri precedă și este cea mai apropiată de data de expirare a termenului de trei luni sau, în cazul unei prelungiri a acestuia în conformitate cu articolul 65, de patru luni, cu excepția cazului în care chestiunea a fost dezbătută în cursul unei perioade de sesiune anterioare. Întrucât recomandările pentru a doua lectură sunt texte care pot fi asimilate cu o expunere de motive prin care comisia parlamentară își justifică atitudinea cu privire la poziția Consiliului, nu se procedează la vot în cazul acestora. (2)   A doua lectură se încheie de îndată ce, în termenele și în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 294 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Parlamentul aprobă, respinge sau modifică poziția Consiliului. Amendamentul 74 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 67 a (nou) Articolul 67a Votul în Parlament – a doua lectură (1)   Parlamentul votează mai întâi orice propunere de respingere imediată a poziției Consiliului, depusă în scris de comisia competentă, un grup politic sau cel puțin 40 de deputați. Pentru a fi adoptată, propunerea trebuie să întrunească majoritatea voturilor membrilor care compun Parlamentul. În cazul în care propunerea de respingere este adoptată, iar poziția Consiliului este respinsă, Președintele anunță în plen încheierea procedurii legislative. În cazul în care propunerea de respingere nu se adoptă, Parlamentul acționează în conformitate cu alineatele (2) - (5). (2)   Orice acord provizoriu prezentat în temeiul articolului 73d alineatul (4) de către comisia competentă face obiectul unui vot prioritar și unic, cu excepția cazului în care, la cererea unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați, Parlamentul decide să voteze imediat amendamentele în conformitate cu alineatul (3). În cazul în care, în urma unui vot unic, acordul provizoriu întrunește majoritatea voturilor membrilor care compun Parlamentul, Președintele anunță că a doua lectură în Parlament s-a încheiat. În cazul în care, în urma unui vot unic, acordul provizoriu nu întrunește majoritatea voturilor membrilor care compun Parlamentul, Parlamentul acționează în conformitate cu alineatele (3) - (5). (3)   Cu excepția cazului în care s-a adoptat o propunere de respingere în conformitate cu alineatul (1) sau un acord provizoriu în conformitate cu alineatul (2), orice amendamente la poziția Consiliului, inclusiv cele din cadrul acordului provizoriu depus de comisia competentă în conformitate cu articolul 73d alineatul (4), sunt supuse la vot. Amendamentele la poziția Consiliului sunt adoptate numai dacă întrunesc majoritatea voturilor membrilor care compun Parlamentul. Înainte de votarea amendamentelor, Președintele poate solicita Comisiei să-și facă cunoscută poziția și Consiliului să-și prezinte comentariile. (4)   Votul defavorabil al Parlamentului cu privire la propunerea inițială de respingere a poziției Consiliului în conformitate cu alineatul (1) nu împiedică Parlamentul ca, la recomandarea președintelui sau raportorului comisiei competente, a unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați, să examineze o nouă propunere de respingere, după votarea amendamentelor în conformitate cu alineatele (2) sau (3). Pentru a fi adoptată, o astfel de propunere trebuie să întrunească majoritatea voturilor membrilor care compun Parlamentul. În cazul în care poziția Consiliului este respinsă, Președintele anunță în plen încheierea procedurii legislative. (5)   După ce au avut loc voturile în conformitate cu alineatele (1) - (4), precum și voturile ulterioare privind amendamentele la proiectul de rezoluție legislativă referitoare la cererile de deschidere a unei proceduri, Președintele anunță încheierea celei de-a doua lecturi a Parlamentului, iar rezoluția legislativă se consideră adoptată. Dacă este necesar, rezoluția legislativă este modificată, în conformitate cu articolul 193 alineatul (2), pentru a reflecta rezultatul voturilor desfășurate în conformitate cu alineatele (1) - (4) sau aplicarea articolului 76. Textul rezoluției legislative și al poziției Parlamentului, după caz, este transmis de către Președinte Consiliului și Comisiei. În absența unei propuneri de respingere sau de modificare a poziției Consiliului, aceasta se consideră aprobată. Amendamentul 75 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 68 Articolul 68 eliminat Respingerea poziției Consiliului (1)   Comisia competentă, un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați pot depune, în scris și în termenul stabilit de Președinte, o propunere de respingere a poziției Consiliului. Pentru a fi adoptată, această propunere trebuie să întrunească votul majorității membrilor care compun Parlamentul. Propunerea de respingere a poziției Consiliului se supune la vot înainte de orice amendament. (2)   Votul defavorabil al Parlamentului cu privire la propunerea de respingere nu aduce atingere posibilității ca Parlamentul, la recomandarea raportorului, să examineze o nouă propunere de respingere, după votarea amendamentelor și audierea unei declarații a Comisiei, în conformitate cu articolul 69 alineatul (5). (3)   În cazul în care poziția Consiliului este respinsă, Președintele anunță în plen încheierea procedurii legislative. Amendamentul 76 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 69 Articolul 69 Articolul 69 Amendamente la poziția Consiliului Admisibilitatea amendamentelor la poziția Consiliului (1)  Comisia competentă, un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați pot depune amendamente la poziția Consiliului, în vederea examinării în plen. (1)  Comisia competentă, un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați pot depune amendamente la poziția Consiliului, în vederea examinării în plen. (2)  Amendamentele la poziția Consiliului sunt admisibile numai în cazul în care sunt în conformitate cu dispozițiile articolelor 169 și 170 și dacă au drept scop: (2)  Amendamentele la poziția Consiliului sunt admisibile numai în cazul în care sunt în conformitate cu dispozițiile articolelor 169 și 170 și dacă au drept scop: (a)  restabilirea totală sau parțială a poziției adoptate de Parlament în primă lectură, sau (a)  restabilirea totală sau parțială a poziției adoptate de Parlament în primă lectură, sau (b)  ajungerea la un compromis între Consiliu și Parlament, sau (b)  ajungerea la un compromis între Consiliu și Parlament, sau (c)  modificarea elementelor poziției Consiliului care nu erau prevăzute de propunerea prezentată în primă lectură sau al căror conținut era diferit și care nu reprezintă o modificare semnificativă, în sensul articolului 63, sau (c)  modificarea elementelor poziției Consiliului care nu erau prevăzute de propunerea prezentată în primă lectură sau al căror conținut era diferit, sau (d)  luarea în considerare a unui fapt sau a unei situații juridice noi, apărute după prima lectură. (d)  luarea în considerare a unui fapt nou sau a unei situații juridice noi, apărute după adoptarea poziției Parlamentului în primă lectură. Decizia Președintelui privind admisibilitatea amendamentelor nu poate fi atacată. Decizia Președintelui privind admisibilitatea amendamentelor nu poate fi atacată. (3)  În cazul în care după prima lectură au loc noi alegeri fără să fi fost invocat articolul 63, Președintele poate hotărî derogarea de la restricțiile privind admisibilitatea, enunțate la alineatul (2). (3)  În cazul în care după prima lectură au loc noi alegeri fără să fi fost invocat articolul 63, Președintele poate hotărî derogarea de la restricțiile privind admisibilitatea, enunțate la alineatul (2). (4)   Amendamentele sunt adoptate numai dacă întrunesc majoritatea voturilor membrilor care compun Parlamentul. (5)   Înainte de votarea amendamentelor, Președintele poate solicita Comisiei să-și facă cunoscută poziția și Consiliului să-și prezinte comentariile. Amendamentul 77 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II – capitolul 5 – titlu CAPITOLUL 5 SECȚIUNEA 4 A TREIA LECTURĂ CONCILIERE ȘI A TREIA LECTURĂ Amendamentul 78 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II – capitolul 5 – subtitlul 1 Conciliere eliminat Amendamentul 79 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 69 b (nou) Articolul 69b Prelungirea termenelor (1)   La cererea delegației Parlamentului la comitetul de conciliere, Președintele prelungește termenele prevăzute pentru a treia lectură în conformitate cu articolul 294 alineatul (14) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. (2)   Președintele notifică Parlamentului orice prelungire a termenelor stabilită în conformitate cu articolul 294 alineatul (14) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, la inițiativa Parlamentului sau a Consiliului. Amendamentul 80 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 71 Articolul 71 Articolul 71 Delegația la comitetul de conciliere Delegația la comitetul de conciliere (1)  Delegația Parlamentului la comitetul de conciliere este formată dintr-un număr de membri egal cu numărul membrilor delegației Consiliului. (1)  Delegația Parlamentului la comitetul de conciliere este formată dintr-un număr de membri egal cu numărul membrilor delegației Consiliului. (2)  Componența politică a delegației corespunde împărțirii Parlamentului pe grupuri politice. Conferința președinților stabilește numărul exact de membri ai diferitelor grupuri politice care intră în componența delegației. (2)  Componența politică a delegației corespunde împărțirii Parlamentului pe grupuri politice. Conferința președinților stabilește numărul exact de membri ai diferitelor grupuri politice care intră în componența delegației. (3)  Membrii delegației sunt numiți de grupurile politice pentru fiecare caz de conciliere, de preferință dintre membrii comisiilor competente, cu excepția a trei membri desemnați ca membri permanenți în delegațiile succesive pentru o perioadă de 12 luni. Grupurile politice desemnează cei trei membri permanenți dintre vicepreședinți, aceștia reprezentând cel puțin două grupuri politice diferite. Președintele și raportorul comisiei competente sunt membri ai delegației în fiecare caz. (3)  Membrii delegației sunt numiți de grupurile politice pentru fiecare caz de conciliere, de preferință dintre membrii comisiei competente, cu excepția a trei membri desemnați ca membri permanenți în delegațiile succesive pentru o perioadă de 12 luni. Grupurile politice desemnează cei trei membri permanenți dintre vicepreședinți, aceștia reprezentând cel puțin două grupuri politice diferite. Președintele și raportorul pentru a doua lectură al comisiei competente, precum și raportorul oricărei comisii asociate sunt membri ai delegației în fiecare caz. (4)  Grupurile politice reprezentate în cadrul delegației își desemnează membrii supleanți. (4)  Grupurile politice reprezentate în cadrul delegației își desemnează membrii supleanți. (5)  Grupurile politice și deputații neafiliați care nu sunt reprezentați în cadrul delegației pot trimite fiecare câte un reprezentant la orice reuniune internă pregătitoare a delegației. (5)  Grupurile politice care nu sunt reprezentate în cadrul delegației pot trimite fiecare câte un reprezentant la orice reuniune internă pregătitoare a delegației. În cazul în care delegația nu are în componență niciun deputat neafiliat, la reuniunea pregătitoare internă a delegației este permisă participarea unui deputat neafiliat. (6)  Delegația este condusă de Președinte sau de unul dintre cei trei membri permanenți. (6)  Delegația este condusă de Președinte sau de unul dintre cei trei membri permanenți. (7)  Delegația hotărăște cu majoritatea voturilor membrilor care o compun. Dezbaterile nu sunt publice. (7)  Delegația hotărăște cu majoritatea voturilor membrilor care o compun. Dezbaterile nu sunt publice. Conferința președinților stabilește orientările de procedură complementare privind activitatea delegației la comitetul de conciliere. Conferința președinților stabilește orientările de procedură complementare privind activitatea delegației la comitetul de conciliere. (8)  Delegația comunică Parlamentului rezultatele concilierii. (8)  Delegația comunică Parlamentului rezultatele concilierii. Amendamentul 81 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II – capitolul 5 – subtitlul 2 Stadiul examinării în plen eliminat Amendamentul 82 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 72 Articolul 72 Articolul 72 Proiectul comun Proiectul comun (1)  În cazul în care comitetul de conciliere a căzut de acord asupra unui proiect comun, punctul se înscrie pe ordinea de zi a unei ședințe plenare care urmează să aibă loc în termen de șase săptămâni sau, în cazul în care termenul a fost prelungit, în termen de opt săptămâni de la data aprobării proiectului comun de către comitetul de conciliere. (1)  În cazul în care comitetul de conciliere a căzut de acord asupra unui proiect comun, punctul se înscrie pe ordinea de zi a unei ședințe plenare care urmează să aibă loc în termen de șase săptămâni sau, în cazul în care termenul a fost prelungit, în termen de opt săptămâni de la data aprobării proiectului comun de către comitetul de conciliere. (2)  Președintele delegației sau un alt membru desemnat al delegației la comitetul de conciliere face o declarație privind proiectul comun, care este însoțit de un raport. (2)  Președintele delegației sau un alt membru desemnat al delegației la comitetul de conciliere face o declarație privind proiectul comun, care este însoțit de un raport. (3)  Nu se pot depune amendamente la proiectul comun. (3)  Nu se pot depune amendamente la proiectul comun. (4)  Proiectul comun în ansamblu face obiectul unui vot unic. În cazul în care întrunește majoritatea voturilor exprimate, proiectul este aprobat. (4)  Proiectul comun în ansamblu face obiectul unui vot unic. În cazul în care întrunește majoritatea voturilor exprimate, proiectul este aprobat. (5)  În cazul în care nu se ajunge la un acord asupra unui proiect comun în cadrul comitetului de conciliere, președintele sau un alt membru desemnat din delegația Parlamentului la comitetul de conciliere face o declarație. Declarația este urmată de o dezbatere. (5)  În cazul în care nu se ajunge la un acord asupra unui proiect comun în cadrul comitetului de conciliere, președintele sau un alt membru desemnat din delegația Parlamentului la comitetul de conciliere face o declarație. Declarația este urmată de o dezbatere. (5a)   Nu se pot efectua retrimiteri la comisie în cursul procedurii de conciliere dintre Parlament și Consiliu care urmează celei de-a doua lecturi. (5b)   Articolele 49, 50 și 53 nu se aplică în a treia lectură. Amendamentul 83 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II – capitolul 6 – titlu CAPITOLUL 6 SECȚIUNEA 5 ÎNCHEIEREA PROCEDURII LEGISLATIVE ÎNCHEIEREA PROCEDURII Amendamentul 84 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II – capitolul 3 – secțiunea 3 (nouă) SECȚIUNEA 3 NEGOCIERILE INTERINSTITUȚIONALE DIN CADRUL PROCEDURII LEGISLATIVE ORDINARE (Secțiunea 3 se introduce înainte de secțiunea 4 privind „Concilierea și a treia lectură” și cuprinde articolul 73, așa cum a fost modificat, și articolele 73a - 73d.) Amendamentul 85 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 73 Articolul 73 Articolul 73 Negocierile interinstituționale din cadrul procedurilor legislative Dispoziții generale (1)   Negocierile cu celelalte instituții în scopul ajungerii la un acord în cursul unei proceduri legislative se desfășoară ținând seama de Codul de conduită stabilit de Conferința președinților10. Negocierile cu celelalte instituții în scopul ajungerii la un acord în cursul unei proceduri legislative nu pot fi inițiate decât în urma unei decizii adoptate în conformitate cu articolele 73a - 73c sau în urma unei retrimiteri de către Parlament în vederea unor negocieri interinstituționale. Aceste negocieri se desfășoară ținând seama de Codul de conduită stabilit de Conferința președinților10. (2)   Negocierile în cauză se deschid doar după ce comisia competentă adoptă, de la caz la caz pentru fiecare procedură legislativă vizată și cu majoritatea membrilor care o compun, o decizie privind deschiderea negocierilor. Decizia respectivă stabilește mandatul și componența echipei de negociere. Deciziile respective se notifică Președintelui, care informează periodic Conferința președinților cu privire la acestea. Mandatul constă într-un raport adoptat în cadrul comisiei și depus spre a fi analizat ulterior de către Parlament. În mod excepțional, în cazul în care comisia competentă consideră că există motive întemeiate pentru deschiderea negocierilor înainte de adoptarea unui raport în cadrul comisiei, mandatul poate consta într-un set de amendamente sau într-un set de obiective, priorități sau orientări clar definite. (3)   Echipa de negociere este condusă de către raportor și prezidată de către președintele comisiei competente sau de către un vicepreședinte desemnat de către președinte. Din echipă fac parte cel puțin raportorii alternativi din partea fiecărui grup politic. (4)   Orice document destinat dezbaterilor din cadrul unei reuniuni cu Consiliul și Comisia („trilog”) se prezintă sub forma unui document care expune pozițiile instituțiilor implicate și indică posibile soluții de compromis și care se distribuie echipei de negociere cu cel puțin 48 de ore sau, în caz de urgență, cu cel puțin 24 de ore înaintea trilogului în cauză. După fiecare trilog, echipa de negociere prezintă un raport în cadrul următoarei reuniuni a comisiei competente. Documentele care reflectă rezultatul celui mai recent trilog sunt puse la dispoziția comisiei. În cazul în care nu este posibilă convocarea la timp a unei reuniuni a comisiei, echipa de negociere raportează președintelui comisiei, raportorilor alternativi și coordonatorilor comisiei, după caz. Comisia competentă poate actualiza mandatul în funcție de evoluția negocierilor. (5)   În cazul în care negocierile conduc la un compromis, comisia competentă este informată fără întârziere. Textul convenit este transmis spre examinare comisiei competente. Dacă este aprobat prin vot în cadrul comisiei, textul convenit este supus spre examinare Parlamentului sub forma corespunzătoare, cu includerea amendamentelor de compromis. Textul poate fi prezentat sub formă de text consolidat, cu condiția să expună în mod clar modificările aduse propunerii de act legislativ supuse spre examinare. (6)   În cazul în care cadrul ales presupune recurgerea la procedura comisiilor asociate sau la procedura reuniunilor comune ale comisiilor, articolele 54 și 55 se aplică deciziei privind deschiderea negocierilor și modului de desfășurare a negocieri lor respective. În cazul unui dezacord între comisiile în cauză, modalitățile de deschidere și desfășurare a negocierilor se stabilesc de către președintele Conferinței președinților de comisie, în conformitate cu principiile enunțate în articolele menționate mai sus. __________________ __________________ 10 A se vedea anexa XX. 10 Codul de conduită pentru negocieri în contextul procedurii legislative ordinare. Amendamentul 86 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 73 a (nou) Articolul 73a Negocieri înaintea primei lecturi a Parlamentului (1)   În cazul în care o comisie a adoptat un raport legislativ în conformitate cu articolul 49, aceasta poate decide, cu majoritatea membrilor săi, să inițieze negocieri pe baza raportului respectiv. (2)   Deciziile de a iniția negocieri sunt anunțate la începutul perioadei de sesiune ulterioare adoptării lor de către comisie. Până la sfârșitul zilei următoare celei în care a fost făcut anunțul în Parlament, grupurile politice sau deputați în nume individual, reprezentând împreună cel puțin o zecime dintre membrii Parlamentului, pot solicita în scris ca o decizie a comisiei de a iniția negocieri să fie supusă la vot. Parlamentul votează cu privire la astfel de cereri în cursul aceleiași perioade de sesiune. În cazul în care nu se primește nicio astfel de cerere până la expirarea termenului menționat la primul paragraf, Președintele informează Parlamentul cu privire la aceasta. În cazul în care se depune o cerere, imediat înainte de vot, Președintele poate da cuvântul unui vorbitor pentru și unui vorbitor împotriva deciziei. Fiecare dintre vorbitori poate face o declarație cu o durată de cel mult două minute. (3)   Dacă Parlamentul respinge decizia comisiei de a iniția negocieri, proiectul de act legislativ și raportul comisiei competente se înscriu pe ordinea de zi a următoarei perioade de sesiune, iar Președintele stabilește un termen pentru depunerea amendamentelor. Se aplică dispozițiile articolului 59 alineatul (1b). (4)   În lipsa unei cereri pentru un vot în Parlament privind decizia de a iniția negocieri, negocierile pot începe în orice moment după expirarea termenului stabilit la alineatul (2) primul paragraf. În cazul în care a fost adresată o astfel de cerere, negocierile pot începe în orice moment după ce decizia comisiei de a iniția negocieri a fost aprobată în Parlament. Amendamentul 87 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 73 b (nou) Articolul 73b Negocieri înaintea primei lecturi a Consiliului Poziția adoptată de Parlament în primă lectură constituie mandatul Parlamentului pentru toate negocierile cu celelalte instituții. Comisia responsabilă poate decide, cu majoritatea membrilor săi, să inițieze negocieri în orice moment ulterior. Aceste decizii se anunță în Parlament în timpul perioadei de sesiune ulterioare votului în comisie și se consemnează în procesul verbal. Amendamentul 88 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 73 c (nou) Articolul 73c Negocieri înaintea celei de-a doua lecturi a Parlamentului În cazul în care poziția Consiliului în primă lectură a fost transmisă comisiei competente, poziția Parlamentului în primă lectură constituie, în temeiul articolului 69, mandatul pentru toate negocierile cu celelalte instituții. Comisia competentă poate decide să inițieze negocieri în orice moment ulterior. În cazul în care poziția Consiliului conține elemente care nu sunt incluse în proiectul de act legislativ sau în poziția Parlamentului în primă lectură, comisia poate adopta orientări, inclusiv sub forma unor amendamente la poziția Consiliului, pentru echipa de negociere. Amendamentul 305 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 73 d (nou) Articolul 73d Desfășurarea negocierilor (1)   Echipa de negociere a Parlamentului este condusă de către raportor și prezidată de către președintele comisiei competente sau de către un vicepreședinte desemnat de către președinte. Din echipă fac parte cel puțin raportorii alternativi din partea fiecărui grup politic care dorește să participe. (2)   Orice document destinat dezbaterilor din cadrul unei reuniuni cu Consiliul și Comisia („trilog”) se distribuie echipei de negociere cu cel puțin 48 de ore sau, în caz de urgență, cu cel puțin 24 de ore înaintea trilogului în cauză. (3)   După fiecare trilog, președintele echipei de negociere și raportorul, în numele echipei de negociere, prezintă un raport în cadrul următoarei reuniuni a comisiei competente. În cazul în care nu este posibilă convocarea la timp a unei reuniuni a comisiei, președintele echipei de negociere și raportorul, în numele echipei de negociere, prezintă un raport în cadrul unei reuniuni a coordonatorilor comisiei. (4)   În cazul în care negocierile conduc la un acord provizoriu, comisia competentă este informată fără întârziere. Documentele care reflectă rezultatul trilogului concluziv sunt puse la dispoziția comisiei și sunt publicate. Acordul provizoriu este prezentat comisiei responsabile, care decide prin vot unic, cu majoritatea sufragiilor exprimate. În cazul în care este aprobat, acesta se supune spre examinare Parlamentului, prezentându-se în mod clar toate modificările aduse proiectului de act legislativ. (5)   În cazul unui dezacord între comisiile în cauză în temeiul articolelor 54 și 55, normele detaliate pentru deschiderea și desfășurarea negocierilor se stabilesc de către președintele Conferinței președinților de comisie, în conformitate cu principiile enunțate în articolele menționate mai sus. Amendamentul 90 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 74 Articolul 74 eliminat Aprobarea unei decizii privind deschiderea negocierilor interinstituționale înainte de adoptarea unui raport în cadrul comisiei (1)   Orice decizie a unei comisii privind deschiderea negocierilor înainte de adoptarea unui raport în cadrul comisiei se traduce în toate limbile oficiale, se distribuie tuturor deputaților din Parlament și se transmite Conferinței președinților. La cererea unui grup politic, Conferința președinților poate decide înscrierea unui punct, spre a fi examinat în cadrul unei dezbateri și supus la vot, în proiectul de ordine de zi a perioadei de sesiune a Parlamentului ulterioare difuzării, iar, în acest caz, Președintele stabilește un termen de depunere a amendamentelor. În lipsa unei decizii a Conferinței președinților de a înscrie punctul în proiectul de ordine de zi a perioadei de sesiune respective, decizia privind deschiderea negocierilor este anunțată de către Președinte în deschiderea perioadei de sesiune în cauză. (2)   Acest punct se înscrie în proiectul de ordine de zi a perioadei de sesiune a Parlamentului care urmează anunțului, spre a fi examinat în cadrul unei dezbateri și supus la vot, iar Președintele stabilește un termen de depunere a amendamentelor în cazul în care un grup politic sau cel puțin 40 de deputați solicită acest lucru în termen de 48 de ore de la anunț. În caz contrar, se consideră că decizia privind deschiderea negocierilor a fost aprobată. Amendamentul 91 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 75 Articolul 75 Articolul 63a Acordul în primă lectură Acordul în primă lectură În cazul în care, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul informează Parlamentul că a aprobat poziția acestuia, după finalizarea în conformitate cu articolul 193, Președintele anunță în plen că propunerea este adoptată cu formularea care corespunde poziției Parlamentului. În cazul în care, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul informează Parlamentul că a aprobat poziția acestuia, după finalizarea în conformitate cu articolul 193, Președintele anunță în plen că actul legislativ este adoptat cu formularea care corespunde poziției Parlamentului. (Acest articol se mută la finalul secțiunii 1 privind prima lectură.) Amendamentul 92 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 76 Articolul 76 Articolul 69a Acordul în a doua lectură Acordul în a doua lectură În cazul în care nu se adoptă nicio propunere de respingere a poziției Consiliului și niciun amendament la aceasta, în temeiul articolelor 68 și 69, în termenele stabilite pentru depunerea și votarea amendamentelor sau a propunerilor de respingere, Președintele anunță în plen adoptarea definitivă a actului propus. Împreună cu Președintele Consiliului, Președintele procedează la semnarea actului și asigură publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 78. În cazul în care nu se depune nicio propunere de respingere a poziției Consiliului și niciun amendament la aceasta, în temeiul articolelor 67a și 69, în termenele stabilite pentru depunerea și votarea amendamentelor sau a propunerilor de respingere, Președintele anunță în plen adoptarea definitivă a actului propus. (Acest articol se mută la finalul secțiunii 2 privind a doua lectură.) Amendamentul 93 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 77 Articolul 77 eliminat Cerințe privind redactarea actelor legislative (1)   Actele adoptate în comun de către Parlament și Consiliu în conformitate cu procedura legislativă ordinară menționează tipul de act, urmat de numărul de ordine, de data adoptării și de obiectul acestuia. (2)   Actele adoptate în comun de Parlament și Consiliu conțin: (a)  formula „Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene”; (b)  indicarea dispozițiilor în temeiul cărora actul a fost adoptat, precedate de formula „având în vedere”; (c)  referirea la propunerile prezentate, precum și avizele primite și consultările care au avut loc; (d)  considerentele actului, începând cu cuvântul „întrucât”; (e)  o formulă de tipul „adoptă prezentul regulament” sau „adoptă prezenta directivă” sau „adoptă prezenta decizie” sau „decid”, urmată de corpul actului. (3)   Actele sunt divizate în articole, eventual grupate în capitole și secțiuni. (4)   În ultimul articol al unui act se stabilește data intrării în vigoare în cazul în care aceasta este anterioară sau ulterioară celei de-a douăzecea zi de la data publicării. (5)   Ultimul articol al unui act este urmat de: –  formula adecvată, în conformitate cu dispozițiile pertinente ale tratatelor, în ceea ce privește aplicabilitatea acestuia, –  formula „Adoptat(ă) la ...”, urmată de data adoptării actului, –  formula „Pentru Parlamentul European, Președintele”, „Pentru Consiliu, Președintele”, urmată de numele Președintelui Parlamentului European și al Președintelui în exercițiu al Consiliului la momentul adoptării actului. Amendamentul 94 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 78 Articolul 78 Articolul 78 Semnarea actelor adoptate Semnarea și publicarea actelor adoptate După finalizarea textului adoptat în conformitate cu articolul 193 și după verificarea îndeplinirii tuturor procedurilor, actele adoptate în conformitate cu procedura legislativă ordinară se semnează de Președinte și de Secretarul General și se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene prin grija secretarilor generali ai Parlamentului și Consiliului. După finalizarea textului adoptat în conformitate cu articolul 193 și cu anexa XVIa și după verificarea îndeplinirii tuturor procedurilor, actele adoptate în conformitate cu procedura legislativă ordinară se semnează de Președinte și de Secretarul General. Secretarii generali ai Parlamentului și Consiliului asigură ulterior publicarea actului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Amendamentul 95 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II – capitolul 4 (nou) CAPITOLUL 4 DISPOZIȚII SPECIFICE PROCEDURII DE CONSULTARE (Se introduce după articolul 78) Amendamentul 96 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 78 a (nou) Articolul 78a Modificarea unei propuneri de act obligatoriu din punct de vedere juridic În cazul în care Comisia intenționează să-și înlocuiască sau să-și modifice propunerea de act obligatoriu din punct de vedere juridic, comisia competentă poate amâna examinarea chestiunii până la primirea noii propuneri sau a modificărilor Comisiei. Amendamentul 97 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 78 b (nou) Articolul 78b Poziția Comisiei privind amendamentele Înainte de a proceda la votul final privind o propunere de act obligatoriu din punct de vedere juridic, comisia competentă îi poate solicita Comisiei să-și prezinte poziția privind toate amendamentele la propunerea prezentată, adoptate în comisie. Dacă este necesar, poziția Comisiei se inserează în raport. Amendamentul 98 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 78 c (nou) Articolul 78c Votul în Parlament Articolul 59 alineatele (-1), (1), (1b) și (1c) se aplică mutatis mutandis. Amendamentul 99 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 78 d (nou) Articolul 78d Urmărirea poziției Parlamentului (1)   În cursul perioadei următoare adoptării de către Parlament a unei poziții privind un proiect de act obligatoriu din punct de vedere juridic, președintele și raportorul comisiei competente urmăresc derularea procedurii care conduce la adoptarea proiectului de act de către Consiliu, în special în scopul de a se asigura că angajamentele asumate de către Consiliu sau Comisie față de Parlament cu privire la poziția acestuia sunt respectate efectiv. Aceștia informează în mod regulat comisia competentă. (2)   Comisia competentă poate invita Comisia și Consiliul să examineze chestiunea în cadrul acesteia. (3)   În orice moment al procedurii de urmărire, comisia competentă poate depune, în cazul în care consideră necesar, o propunere de rezoluție recomandând Parlamentului: –   să invite Comisia să își retragă propunerea, –   să solicite Comisiei sau Consiliului să sesizeze din nou Parlamentul, în conformitate cu articolul 78e, sau Comisiei să prezinte o nouă propunere sau –   să decidă luarea oricărei alte măsuri pe care o consideră adecvată. Această propunere de rezoluție se înscrie în proiectul de ordine de zi a perioadei de sesiune care urmează adoptării propunerii respective de către comisie. Amendamentul 100 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 78 e (nou) Articolul 78e Sesizarea repetată a Parlamentului (1)   La cererea comisiei competente, Președintele invită Consiliul să consulte din nou Parlamentul în aceleași împrejurări și condiții ca cele prevăzute la articolul 63 alineatul (1) și, de asemenea, în cazul în care Consiliul își modifică sau intenționează să își modifice substanțial proiectul de act obligatoriu din punct de vedere juridic inițial cu privire la care Parlamentul și-a adoptat poziția, cu excepția cazului în care modificarea se face în scopul introducerii amendamentelor Parlamentului. (2)   Președintele solicită, de asemenea, ca Parlamentul să fie sesizat din nou cu un proiect de act obligatoriu din punct de vedere juridic, în circumstanțele prevăzute la prezentul articol, în cazul în care Parlamentul decide acest lucru la cererea unui grup politic sau a cel puțin 40 de deputați. Amendamentul 101 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II – capitolul 7 – numerotare CAPITOLUL 7 CAPITOLUL 5 ASPECTE CONSTITUȚIONALE ASPECTE CONSTITUȚIONALE Amendamentul 102 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 81 Articolul 81 Articolul 81 Tratate de aderare Tratate de aderare (1)  Orice cerere a unui stat european de a deveni membru al Uniunii Europene se trimite, spre examinare, comisiei competente. (1)  Orice cerere a unui stat european de a deveni membru al Uniunii Europene în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană se trimite, spre examinare, comisiei competente. (2)  La propunerea comisiei competente, a unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați, Parlamentul poate decide să invite Consiliul sau Comisia să participe la o dezbatere înainte de începerea negocierilor cu statul solicitant. (2)  La propunerea comisiei competente, a unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați, Parlamentul poate decide să invite Consiliul sau Comisia să participe la o dezbatere înainte de începerea negocierilor cu statul solicitant. (3)  Pe parcursul negocierilor, comisia competentă este informată periodic și complet de către Consiliu și Comisie, în mod confidențial, dacă este necesar, despre stadiul negocierilor. (3)  Comisia competentă le solicită Comisiei și Consiliului să îi furnizeze periodic, în mod confidențial, dacă este necesar, informații complete despre stadiul negocierilor. (4)  În orice stadiu al negocierilor, pe baza unui raport al comisiei competente, Parlamentul poate adopta recomandări solicitând ca acestea să fie luate în considerare înainte de încheierea unui tratat de aderare a unui stat solicitant la Uniunea Europeană. (4)  În orice stadiu al negocierilor, pe baza unui raport al comisiei competente, Parlamentul poate adopta recomandări solicitând ca acestea să fie luate în considerare înainte de încheierea unui tratat de aderare a unui stat solicitant la Uniunea Europeană. (5)  La încheierea negocierilor, dar înainte de semnarea oricărui acord, proiectul de acord se prezintă Parlamentului spre aprobare, în conformitate cu articolul 99. (5)  La încheierea negocierilor, dar înainte de semnarea oricărui acord, proiectul de acord se prezintă Parlamentului spre aprobare, în conformitate cu articolul 99. În conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Parlamentul aprobă cu majoritatea voturilor membrilor din care este constituit. Amendamentul 103 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 83 Articolul 83 Articolul 83 Încălcarea principiilor fundamentale de către un stat membru Încălcarea principiilor și valorilor fundamentale de către un stat membru (1)  Pe baza unui raport specific al comisiei competente, întocmit în temeiul articolelor 45 și 52, Parlamentul poate: (1)  Pe baza unui raport specific al comisiei competente, întocmit în temeiul articolelor 45 și 52, Parlamentul poate: (a)  să supună la vot o propunere motivată prin care invită Consiliul să acționeze în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană; (a)  să supună la vot o propunere motivată prin care invită Consiliul să acționeze în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană; (b)  să supună la vot o propunere prin care invită Comisia sau statele membre să prezinte o propunere în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană; (b)  să supună la vot o propunere prin care invită Comisia sau statele membre să prezinte o propunere în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană; (c)  să supună la vot o propunere prin care invită Consiliul să acționeze în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) sau, ulterior, cu articolul 7 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană. (c)  să supună la vot o propunere prin care invită Consiliul să acționeze în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) sau, ulterior, cu articolul 7 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană. (2)  Orice cerere de aprobare introdusă de Consiliu cu privire la o propunere prezentată în conformitate cu articolul 7 alineatele (1) și (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, însoțită de observațiile transmise de statul membru în cauză, se comunică Parlamentului și se transmite comisiei competente, în conformitate cu articolul 99. Parlamentul se pronunță, cu excepția cazurilor urgente și justificate, la propunerea comisiei competente. (2)  Orice cerere de aprobare introdusă de Consiliu cu privire la o propunere prezentată în conformitate cu articolul 7 alineatele (1) și (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, însoțită de observațiile transmise de statul membru în cauză, se comunică Parlamentului și se transmite comisiei competente, în conformitate cu articolul 99. Parlamentul se pronunță, cu excepția cazurilor urgente și justificate, la propunerea comisiei competente. (3)  Deciziile prevăzute la alineatele (1) și (2) necesită o majoritate de două treimi din voturile exprimate, constituind majoritatea membrilor care compun Parlamentul. (3)  În conformitate cu articolul 354 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, deciziile prevăzute la alineatele (1) și (2) necesită o majoritate de două treimi din voturile exprimate, constituind majoritatea membrilor care compun Parlamentul. (4)  Sub rezerva autorizării de către Conferința președinților, comisia competentă poate depune o propunere de rezoluție suplimentară. O astfel de propunere de rezoluție reflectă opinia Parlamentului cu privire la o încălcare gravă de către un stat membru, precum și cu privire la sancțiunile adecvate și la modificarea sau ridicarea acestora. (4)  Sub rezerva autorizării de către Conferința președinților, comisia competentă poate depune o propunere de rezoluție suplimentară. O astfel de propunere de rezoluție reflectă opinia Parlamentului cu privire la o încălcare gravă de către un stat membru, precum și cu privire la măsurile adecvate care trebuie adoptate și la modificarea sau revocarea acestora. (5)  Comisia competentă se asigură că Parlamentul este pe deplin informat și, dacă este necesar, consultat cu privire la toate măsurile adoptate în urma avizului său conform, prezentat în conformitate cu alineatul (3). Consiliul este invitat să semnaleze orice evoluție a chestiunii. La propunerea comisiei competente, elaborată cu autorizarea Conferinței președinților, Parlamentul poate adopta recomandări adresate Consiliului. (5)  Comisia competentă se asigură că Parlamentul este pe deplin informat și, dacă este necesar, consultat cu privire la toate măsurile adoptate în urma avizului său conform, prezentat în conformitate cu alineatul (3). Consiliul este invitat să semnaleze orice evoluție a chestiunii. La propunerea comisiei competente, elaborată cu autorizarea Conferinței președinților, Parlamentul poate adopta recomandări adresate Consiliului. Amendamentul 104 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 84 Articolul 84 Articolul 84 Componența Parlamentului Componența Parlamentului În timp util înainte de sfârșitul legislaturii parlamentare, pe baza unui raport întocmit de comisia competentă în temeiul articolului 45, Parlamentul poate prezenta o propunere de modificare a componenței sale. Proiectul de decizie a Consiliului European de stabilire a componenței Parlamentului este examinat în conformitate cu articolul 99. În timp util înainte de sfârșitul legislaturii parlamentare, pe baza unui raport întocmit de comisia competentă în temeiul articolului 14 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană și al articolelor 45 și 52 din Regulamentul de procedură, Parlamentul poate prezenta o propunere de modificare a componenței sale. Proiectul de decizie a Consiliului European de stabilire a componenței Parlamentului este examinat în conformitate cu articolul 99. Amendamentul 105 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 85 Articolul 85 Articolul 85 Cooperarea consolidată dintre statele membre Cooperarea consolidată dintre statele membre (1)  Președintele trimite comisiei competente, spre examinare, cererile privind instituirea unei cooperări consolidate între statele membre în conformitate cu articolul 20 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Dacă este cazul, se aplică articolele 39, 41, 43, 47, 57-63 și 99 din prezentul regulament. (1)  Președintele trimite comisiei competente, spre examinare, cererile privind instituirea unei cooperări consolidate între statele membre în conformitate cu articolul 20 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Se aplică dispozițiile articolului 99. (2)  Comisia competentă verifică respectarea articolului 20 din Tratatul privind Uniunea Europeană și a articolelor 326-334 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. (2)  Comisia competentă verifică respectarea articolului 20 din Tratatul privind Uniunea Europeană și a articolelor 326-334 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. (3)  Actele ulterioare propuse în cadrul cooperării consolidate, după ce aceasta a fost stabilită, sunt tratate în cadrul Parlamentului în conformitate cu procedurile aplicabile în cazul în care cooperarea consolidată nu se aplică. Se aplică dispozițiile articolului 47. (3)  Actele ulterioare propuse în cadrul cooperării consolidate, după ce aceasta a fost stabilită, sunt tratate în cadrul Parlamentului în conformitate cu procedurile aplicabile în cazul în care cooperarea consolidată nu se aplică. Se aplică dispozițiile articolului 47. Amendamentul 106 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II – capitolul 8 – numerotare CAPITOLUL 8 CAPITOLUL 6 PROCEDURI BUGETARE PROCEDURI BUGETARE Amendamentul 107 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 86 Articolul 86 Articolul 86 Cadrul financiar multianual Cadrul financiar multianual În cazul în care Consiliul solicită aprobarea Parlamentului cu privire la o propunere de regulament de stabilire a cadrului financiar multianual, chestiunea se trimite spre examinare comisiei competente, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 99. Parlamentul aprobă propunerea cu majoritatea voturilor membrilor care îl compun. În cazul în care Consiliul solicită aprobarea Parlamentului cu privire la o propunere de regulament de stabilire a cadrului financiar multianual, chestiunea se soluționează în conformitate cu articolul 99. În conformitate cu articolul 312 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Parlamentul aprobă propunerea cu majoritatea voturilor membrilor care îl compun. Amendamentul 108 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 86 a (nou) Articolul 86a Procedura bugetară anuală Comisia competentă poate hotărî să elaboreze orice raport pe care îl consideră adecvat cu privire la buget, având în vedere anexa la Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară1a. Orice altă comisie poate emite un aviz în termenul stabilit de comisia competentă. ___________________ 1a JO C 373, 20.12.2013, p. 1. Amendamentul 109 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 87 Articolul 87 eliminat Documente de lucru (1)   Următoarele documente sunt puse la dispoziția deputaților: (a)  proiectul de buget prezentat de Comisie; (b)  expunerea Consiliului privind deliberările sale cu privire la proiectul de buget; (c)  poziția Consiliului referitoare la proiectul de buget elaborată în conformitate cu articolul 314 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; (d)  orice proiect de decizie privind douăsprezecimile provizorii elaborat în conformitate cu articolul 315 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. (2)   Aceste documente se trimit comisiei competente. Orice comisie interesată poate emite un aviz. (3)   În cazul în care alte comisii doresc să emită avize, Președintele stabilește termenul până la care acestea trebuie să fie comunicate comisiei competente. Amendamentul 110 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 88 Articolul 88 Articolul 88 Examinarea proiectului de buget – prima etapă Poziția Parlamentului privind proiectul de buget (1)  Orice deputat poate prezenta și susține, în condițiile stabilite în continuare, proiecte de amendament la proiectul de buget. (1)  Deputații pot prezenta în nume individual comisiei competente amendamente la poziția Consiliului privind proiectul de buget. Amendamentele la poziția Consiliului pot fi depuse în Parlament de cel puțin 40 de deputați sau în numele unei comisii sau al unui grup politic. (2)  Pentru a fi admisibile, proiectele de amendament trebuie depuse în scris și semnate de un număr de cel puțin 40 de deputați sau depuse în numele unui grup politic sau al unei comisii, trebuie să indice linia bugetară la care se referă și să asigure respectarea principiului echilibrului între venituri și cheltuieli. Proiectele de amendament furnizează toate indicațiile utile pentru comentariul privind linia bugetară în cauză. (2)  Amendamentele se depun și se justifică în scris, sunt semnate de autorii lor și indică linia bugetară la care se referă. Toate proiectele de amendament la proiectul de buget trebuie să fie însoțite de o justificare scrisă. (3)  Președintele stabilește termenul de depunere a proiectelor de amendament. (3)  Președintele stabilește termenul de depunere a amendamentelor. (4)  Comisia competentă își dă avizul cu privire la textele astfel depuse, înainte de dezbaterea acestora în plen. (4)  Comisia competentă votează cu privire la amendamente înainte de dezbaterea acestora în plen. Proiectele de amendament care au fost respinse în cadrul comisiei competente se supun la vot în plen numai în cazul în care o comisie sau un număr de cel puțin 40 de deputați solicită în scris acest lucru, într-un termen stabilit de Președinte; acest termen trebuie să fie de cel puțin 24 de ore înainte de începerea votului. (4a)   Amendamentele depuse în Parlament care au fost respinse în cadrul comisiei competente pot fi supuse la vot numai în cazul în care o comisie sau un număr de cel puțin 40 de deputați solicită în scris acest lucru, într-un termen stabilit de Președinte; acest termen trebuie să fie de cel puțin 24 de ore înainte de începerea votului. (5)  Proiectele de amendament la estimarea bugetului Parlamentului care sunt asemănătoare cu cele deja respinse de Parlament la întocmirea estimării bugetului se dezbat numai în cazul în care avizul comisiei competente este favorabil. (5)  Amendamentele la estimarea bugetului Parlamentului care sunt asemănătoare cu cele deja respinse de Parlament la întocmirea estimării bugetului se dezbat numai în cazul în care avizul comisiei competente este favorabil. (6)  Prin derogare de la dispozițiile articolului 59 alineatul (2), Parlamentul se pronunță prin voturi separate și succesive cu privire la: (6)  Parlamentul se pronunță prin voturi succesive cu privire la: –  fiecare proiect de amendament; –  amendamentele la poziția Consiliului privind proiectul de buget, pe secțiuni, –   fiecare secțiune a proiectului de buget, –  o propunere de rezoluție privind proiectul de buget. –  o propunere de rezoluție privind proiectul de buget. Dispozițiile articolului 174 alineatele (4)-(8) sunt, cu toate acestea, aplicabile. Dispozițiile articolului 174 alineatele (4)-(8a) sunt, cu toate acestea, aplicabile. (7)  Articolele, capitolele, titlurile și secțiunile proiectului de buget pentru care nu s-au depus proiecte de amendament se consideră adoptate. (7)  Articolele, capitolele, titlurile și secțiunile proiectului de buget pentru care nu s-au depus amendamente se consideră adoptate. (8)  În vederea adoptării, proiectele de amendament trebuie să întrunească voturile majorității membrilor care compun Parlamentul. (8)  În conformitate cu articolul 314 alineatul (4) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în vederea adoptării, amendamentele trebuie să întrunească voturile majorității membrilor care compun Parlamentul. (9)  În cazul în care Parlamentul a modificat proiectul de buget, proiectul de buget astfel modificat se trimite Consiliului și Comisiei însoțit de justificări. (9)  În cazul în care Parlamentul a modificat poziția Consiliului privind proiectul de buget, poziția astfel modificată se trimite Consiliului și Comisiei însoțită de justificări și de procesul-verbal al ședinței în care au fost adoptate amendamentele. (10)   Procesul-verbal al ședinței în cursul căreia Parlamentul s-a pronunțat cu privire la proiectul de buget se trimite Consiliului și Comisiei. Amendamentul 111 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 89 Articolul 89 Articolul 95a Trilogul financiar Cooperarea interinstituțională Președintele participă la întâlniri periodice între președinții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei, convocate la inițiativa Comisiei, în cadrul procedurilor bugetare prevăzute în partea a șasea titlul II din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Președintele ia toate măsurile necesare pentru a promova consultarea și apropierea pozițiilor instituțiilor, în vederea facilitării punerii în aplicare a procedurilor menționate anterior. În conformitate cu articolul 324 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Președintele participă la întâlniri periodice între președinții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei, convocate la inițiativa Comisiei, în cadrul procedurilor bugetare prevăzute în partea a șasea titlul II din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Președintele ia toate măsurile necesare pentru a promova consultarea și apropierea pozițiilor instituțiilor, în vederea facilitării punerii în aplicare a procedurilor menționate anterior. Președintele Parlamentului poate delega această sarcină unui vicepreședinte cu experiență în domeniul bugetar sau președintelui comisiei competente pentru chestiuni bugetare. Președintele Parlamentului poate delega această sarcină unui vicepreședinte cu experiență în domeniul bugetar sau președintelui comisiei competente pentru chestiuni bugetare. (Acest articol, astfel cum a fost modificat, se mută la finalul capitolului privind procedurile bugetare, după articolul 95.) Amendamentul 112 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 91 Articolul 91 Articolul 91 Adoptarea definitivă a bugetului Adoptarea definitivă a bugetului În cazul în care constată că bugetul a fost adoptat în conformitate cu dispozițiile articolului 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Președintele anunță în plen adoptarea definitivă a bugetului. Președintele asigură publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În cazul în care consideră că bugetul a fost adoptat în conformitate cu dispozițiile articolului 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Președintele anunță în plen adoptarea definitivă a bugetului. Președintele asigură publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Amendamentul 113 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 93 Articolul 93 Articolul 93 Descărcarea de gestiune a Comisiei pentru execuția bugetară Descărcarea de gestiune a Comisiei pentru execuția bugetară Dispozițiile referitoare la procedurile pentru aplicarea deciziei privind acordarea descărcării de gestiune a Comisiei pentru execuția bugetară, în conformitate cu dispozițiile financiare ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și cu regulamentul financiar, se anexează la prezentul regulament11. Această anexă se adoptă în conformitate cu articolul 227 alineatul (2). Dispozițiile referitoare la procedurile pentru acordarea descărcării de gestiune a Comisiei pentru execuția bugetară, în conformitate cu dispozițiile financiare ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și cu regulamentul financiar, se anexează la prezentul regulament11. __________________ __________________ 11 A se vedea anexa V. 11 A se vedea anexa V. Amendamentul 114 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 94 Articolul 94 Articolul 94 Alte proceduri de descărcare de gestiune Alte proceduri de descărcare de gestiune Dispozițiile care reglementează procedura privind acordarea descărcării de gestiune a Comisiei pentru execuția bugetară se aplică în același mod procedurii privind descărcarea de gestiune: Dispozițiile care reglementează procedura privind acordarea descărcării de gestiune a Comisiei, în conformitate cu articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru execuția bugetară se aplică în același mod procedurii privind descărcarea de gestiune: –  a Președintelui Parlamentului European pentru execuția bugetului Parlamentului European, –  a Președintelui Parlamentului European pentru execuția bugetului Parlamentului European, –  a persoanelor răspunzătoare de execuția bugetelor altor instituții și organe ale Uniunii Europene, cum ar fi Consiliul (în calitatea sa de executiv), Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea de Conturi, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, –  a persoanelor răspunzătoare de execuția bugetelor altor instituții și organe ale Uniunii Europene, cum ar fi Consiliul, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea de Conturi, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, –  a Comisiei pentru execuția bugetului Fondului European de Dezvoltare, –  a Comisiei pentru execuția bugetului Fondului European de Dezvoltare, –  a organelor responsabile cu execuția bugetului entităților independente din punct de vedere juridic care efectuează misiuni ale Uniunii, în măsura în care activitățile acestora se desfășoară în conformitate cu dispozițiile statutare care impun descărcarea de gestiune din partea Parlamentului European. –  a organelor responsabile cu execuția bugetului entităților independente din punct de vedere juridic care efectuează misiuni ale Uniunii, în măsura în care activitățile acestora se desfășoară în conformitate cu dispozițiile statutare care impun descărcarea de gestiune din partea Parlamentului European. Amendamentul 115 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 95 Articolul 95 Articolul 92a Controlul Parlamentului asupra execuției bugetare Execuția bugetară (1)  Parlamentul efectuează controlul execuției bugetare în curs. El încredințează această sarcină comisiilor competente pentru buget și control bugetar, precum și altor comisii interesate. (1)  Parlamentul efectuează controlul execuției bugetare în curs. El încredințează această sarcină comisiilor competente pentru buget și control bugetar, precum și altor comisii interesate. (2)  Parlamentul examinează în fiecare an, înainte de prima lectură a proiectului de buget aferent exercițiului următor, problemele privind execuția bugetară în curs, dacă este necesar, pe baza unei propuneri de rezoluție prezentate de comisia competentă. (2)  Parlamentul examinează în fiecare an, înainte de lectura proiectului de buget aferent exercițiului următor, problemele privind execuția bugetară în curs, dacă este necesar, pe baza unei propuneri de rezoluție prezentate de comisia competentă. (Acest articol se mută, astfel cum este modificat, înaintea articolului 93.) Amendamentul 116 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II – capitolul 9 – numerotare CAPITOLUL 9 CAPITOLUL 7 PROCEDURI BUGETARE INTERNE PROCEDURI BUGETARE INTERNE Amendamentul 117 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 98 Articolul 98 Articolul 98 Competențele în domeniul angajării și lichidării cheltuielilor Competențele în domeniul angajării și lichidării cheltuielilor, al aprobării conturilor și al descărcării de gestiune (1)  Președintele procedează la sau determină angajarea și lichidarea cheltuielilor, în cadrul normelor financiare interne adoptate de Birou, după consultarea comisiei competente. (1)  Președintele procedează la sau determină angajarea și lichidarea cheltuielilor, în cadrul normelor financiare interne adoptate de Birou, după consultarea comisiei competente. (2)  Președintele transmite comisiei competente proiectul de conturi anuale. (2)  Președintele transmite comisiei competente proiectul de conturi anuale. (3)  Pe baza raportului comisiei competente, Parlamentul își aprobă conturile și se pronunță cu privire la descărcarea de gestiune. (3)  Pe baza raportului comisiei competente, Parlamentul își aprobă conturile și se pronunță cu privire la descărcarea de gestiune. Amendamentul 118 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II – capitolul 10 – numerotare CAPITOLUL 10 CAPITOLUL 8 PROCEDURA DE APROBARE PROCEDURA DE APROBARE Amendamentul 119 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 99 Articolul 99 Articolul 99 Procedura de aprobare Procedura de aprobare (1)  În cazul în care este invitat să își dea aprobarea cu privire la un act propus, Parlamentul ține seama, la adoptarea deciziei sale, de o recomandare a comisiei competente pentru adoptarea sau respingerea actului respectiv. Recomandarea include referiri, însă nu include considerente. Recomandarea poate include o justificare succintă, care ține de responsabilitatea raportorului și care nu se supune la vot. Dispozițiile articolului 56 alineatul (1) se aplică mutatis mutandis. Amendamentele depuse în comisie sunt admisibile doar dacă vizează inversarea recomandării propuse de raportor. (1)  În cazul în care Parlamentul este invitat să își dea aprobarea pentru un act obligatoriu din punct de vedere juridic, comisia competentă îi prezintă o recomandare pentru adoptarea sau respingerea actului propus. Recomandarea include referiri, însă nu include considerente. Amendamentele în comisie sunt admisibile doar dacă vizează inversarea recomandării propuse de raportor. Recomandarea poate fi însoțită de o scurtă expunere de motive, care ține de responsabilitatea raportorului și care nu se supune la vot. Dispozițiile articolului 56 alineatul (1) se aplică mutatis mutandis. Comisia competentă poate depune o propunere de rezoluție fără caracter legislativ. În conformitate cu articolul 201 alineatul (3) coroborat cu articolele 53, 54 sau 55, la redactarea rezoluției pot participa și alte comisii. (1a)   Dacă este necesar, comisia competentă poate depune, de asemenea, un raport care conține o propunere de rezoluție fără caracter legislativ stabilind motivele pentru care Parlamentul ar trebui sau nu ar trebui să își dea aprobarea și, după caz, conținând recomandări pentru aplicarea propunerii de act. (1b)   Comisia competentă examinează cererea de aprobare fără întârzieri nejustificate. În cazul în care comisia competentă nu a adoptat o recomandare în termen de șase luni de la data la care a fost sesizată cu cererea de aprobare, Conferința președinților poate include chestiunea pentru examinare pe ordinea de zi a unei perioade de sesiune ulterioare sau, în cazurile justificate corespunzător, poate decide să prelungească termenul de șase luni. Parlamentul se pronunță ulterior cu privire la actul care, în temeiul Tratatului privind Uniunea Europeană sau al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, necesită aprobarea sa, printr-un vot unic privind aprobarea, indiferent dacă recomandarea comisiei competente vizează aprobarea sau respingerea actului în cauză, fără posibilitatea depunerii vreunui amendament. Majoritatea necesară pentru adoptarea deciziei de aprobare este cea prevăzută la articolul corespunzător din Tratatul privind Uniunea Europeană sau din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene care constituie temeiul juridic al actului propus sau, în cazul în care în tratate nu se indică majoritatea necesară, majoritatea voturilor exprimate. Dacă nu se obține majoritatea necesară, se consideră că actul propus a fost respins. (1c)   Parlamentul se pronunță cu privire la propunerea de act printr-un vot unic privind aprobarea, indiferent dacă recomandarea comisiei competente vizează aprobarea sau respingerea actului în cauză, fără posibilitatea depunerii vreunui amendament. Dacă nu se obține majoritatea necesară, se consideră că actul propus a fost respins. (2)   În plus, pentru acordurile internaționale, tratatele de aderare, constatarea unei încălcări grave și persistente a principiilor fundamentale de către un stat membru, stabilirea componenței Parlamentului, instituirea unei cooperări consolidate între statele membre sau adoptarea cadrului financiar multianual, se aplică articolele 108, 81, 83, 84, 85 și, respectiv, 86. (3)  În cazul în care, pentru o propunere de act legislativ sau pentru un acord internațional preconizat, este necesară aprobarea Parlamentului, comisia competentă poate să prezinte Parlamentului un raport intermediar, care conține o propunere de rezoluție cuprinzând recomandările privind modificarea sau punerea în aplicare a actului legislativ propus sau a acordului internațional preconizat. (3)  În cazul în care este necesară aprobarea Parlamentului, comisia competentă poate, în orice moment, să prezinte Parlamentului un raport intermediar, care conține o propunere de rezoluție cuprinzând recomandările privind modificarea sau punerea în aplicare a propunerii de act. (4)   Comisia competentă examinează cererea de aprobare fără întârzieri nejustificate. În cazul în care comisia competentă decide să nu emită o recomandare sau nu a adoptat o recomandare în termen de șase luni de la data la care a fost sesizată cu cererea de aprobare, Conferința președinților poate include chestiunea pentru examinare pe ordinea de zi a unei perioade de sesiune ulterioare sau, în cazurile justificate corespunzător, poate decide să prelungească termenul de șase luni. În cazul în care este necesară aprobarea Parlamentului pentru un acord internațional preconizat, Parlamentul poate decide, pe baza unei recomandări a comisiei competente, suspendarea procedurii de aprobare pentru cel mult un an. Amendamentul 120 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II – capitolul 11 – numerotare CAPITOLUL 11 CAPITOLUL 9 ALTE PROCEDURI ALTE PROCEDURI Amendamentul 121 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 100 Articolul 100 Articolul 100 Procedura de emitere a avizului în sensul articolului 140 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene Procedura de emitere a avizelor privind derogările de la adoptarea euro (1)  În cazul în care este invitat să își dea avizul cu privire la recomandările formulate de Consiliu, în conformitate cu articolul 140 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, după prezentarea acestora de către Consiliu în plen, Parlamentul deliberează pe baza unei propuneri prezentate în scris sau oral de către comisia competentă, pentru adoptarea sau respingerea recomandărilor care fac obiectul consultării. (1)  În cazul în care este invitat să își dea avizul în conformitate cu articolul 140 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Parlamentul deliberează pe baza unui raport elaborat de către comisia competentă, pentru adoptarea sau respingerea propunerii de act. (2)  Parlamentul votează apoi în bloc aceste recomandări și nu se pot depune amendamente. (2)  Parlamentul decide apoi prin vot unic cu privire la propunerea de act și nu se pot depune amendamente. Amendamentul 122 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 102 Articolul 102 Articolul 102 Proceduri privind examinarea acordurilor voluntare Proceduri privind examinarea acordurilor voluntare preconizate (1)  În cazul în care Comisia informează Parlamentul cu privire la intenția sa de a examina posibilitatea de a recurge la acorduri voluntare ca alternativă la legiferare, comisia competentă poate întocmi un raport privind chestiunea de fond în cauză, în conformitate cu articolul 52. (1)  În cazul în care Comisia informează Parlamentul cu privire la intenția sa de a examina posibilitatea de a recurge la acorduri voluntare ca alternativă la legiferare, comisia competentă poate întocmi un raport privind chestiunea de fond în cauză, în conformitate cu articolul 52. (2)  În cazul în care Comisia își anunță intenția de a încheia un acord voluntar, comisia competentă poate prezenta o propunere de rezoluție prin care recomandă adoptarea sau respingerea propunerii și precizează condițiile care trebuie îndeplinite în vederea adoptării sau respingerii. (2)  În cazul în care Comisia își anunță intenția de a încheia un acord voluntar, comisia competentă poate prezenta o propunere de rezoluție prin care recomandă adoptarea sau respingerea propunerii și precizează condițiile care trebuie îndeplinite în vederea adoptării sau respingerii. Amendamentul 123 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 103 Articolul 103 Articolul 103 Codificarea Codificarea (1)  În cazul în care Parlamentul este sesizat cu o propunere privind codificarea legislației Uniunii, propunerea se trimite comisiei competente pentru chestiuni juridice. Aceasta o examinează în conformitate cu modalitățile stabilite la nivel interinstituțional12 pentru a se asigura că nu este decât o simplă codificare, și nu implică nicio modificare de fond. (1)  În cazul în care Parlamentul este sesizat cu o propunere privind codificarea legislației Uniunii, propunerea se trimite comisiei competente pentru chestiuni juridice. Aceasta o examinează în conformitate cu modalitățile stabilite la nivel interinstituțional12 pentru a se asigura că nu este decât o simplă codificare, și nu implică nicio modificare de fond. (2)  Comisia care a fost competentă pentru chestiunile care fac obiectul codificării poate, la cererea sa sau a comisiei competente pentru chestiuni juridice, să fie sesizată pentru un aviz privind oportunitatea codificării. (2)  Comisia care a fost competentă pentru chestiunile care fac obiectul codificării poate, la cererea sa sau a comisiei competente pentru chestiuni juridice, să fie sesizată pentru un aviz privind oportunitatea codificării. (3)  Amendamentele la textul propunerii sunt inadmisibile. (3)  Amendamentele la textul propunerii sunt inadmisibile. Totuși, la cererea raportorului, președintele comisiei competente pentru chestiuni juridice poate supune aprobării acesteia amendamentele referitoare la adaptări tehnice, cu condiția ca aceste adaptări să fie necesare pentru asigurarea conformității propunerii cu normele de codificare și să nu implice nicio modificare de fond a propunerii. Totuși, la cererea raportorului, președintele comisiei competente pentru chestiuni juridice poate supune aprobării acesteia adaptările tehnice, cu condiția ca aceste adaptări să fie necesare pentru asigurarea conformității propunerii cu normele de codificare și să nu implice nicio modificare de fond a propunerii. (4)  În cazul în care comisia competentă pentru chestiuni juridice consideră că propunerea nu implică nicio modificare de fond a legislației Uniunii, aceasta o supune Parlamentului spre aprobare. (4)  În cazul în care comisia competentă pentru chestiuni juridice consideră că propunerea nu implică nicio modificare de fond a legislației Uniunii, aceasta o supune Parlamentului spre aprobare. În cazul în care aceasta consideră că propunerea implică o modificare de fond, propune Parlamentului respingerea propunerii. În cazul în care aceasta consideră că propunerea implică o modificare de fond, propune Parlamentului respingerea propunerii. În ambele cazuri, Parlamentul se exprimă prin vot unic, fără amendamente și fără dezbatere. În ambele cazuri, Parlamentul se exprimă prin vot unic, fără amendamente și fără dezbatere. __________________ __________________ 12 Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994, Metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative, punctul 4 (JO C 102, 4.4.1996, p. 2). 12 Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994, Metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative, punctul 4 (JO C 102, 4.4.1996, p. 2). Amendamentul 124 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 104 Articolul 104 Articolul 104 Reformarea Reformarea (1)  În cazul în care Parlamentul este sesizat cu o propunere privind reformarea legislației Uniunii, propunerea se trimite comisiei competente pentru chestiuni juridice și comisiei competente pentru subiectul în cauză. (1)  În cazul în care Parlamentul este sesizat cu o propunere privind reformarea legislației Uniunii, propunerea se trimite comisiei competente pentru chestiuni juridice și comisiei competente pentru subiectul în cauză. (2)  Comisia competentă pentru chestiuni juridice examinează propunerea în conformitate cu modalitățile convenite la nivel interinstituțional13 pentru a se asigura că aceasta nu implică nicio modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare. (2)  Comisia competentă pentru chestiuni juridice examinează propunerea în conformitate cu modalitățile convenite la nivel interinstituțional13 pentru a se asigura că aceasta nu implică nicio modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare. În cadrul acestei examinări, amendamentele la textul propunerii sunt inadmisibile. Totuși, în ceea ce privește dispozițiile care au rămas neschimbate în propunerea de reformare, se aplică articolul 103 alineatul (3) al doilea paragraf. În cadrul acestei examinări, amendamentele la textul propunerii sunt inadmisibile. Totuși, în ceea ce privește dispozițiile care au rămas neschimbate în propunerea de reformare, se aplică articolul 103 alineatul (3) al doilea paragraf. (3)  În cazul în care comisia competentă pentru chestiuni juridice consideră că propunerea nu implică nicio modificare de fond în afara celor identificate ca atare, aceasta informează comisia competentă cu privire la acest lucru. (3)  În cazul în care comisia competentă pentru chestiuni juridice consideră că propunerea nu implică nicio modificare de fond în afara celor identificate ca atare, aceasta informează comisia competentă cu privire la acest lucru. În acest caz, în afara condițiilor stabilite la articolele 169 și 170, în cadrul comisiei competente pentru subiectul în cauză sunt admisibile doar amendamentele referitoare la acele părți din propunere care conțin modificări. În acest caz, în afara condițiilor stabilite la articolele 169 și 170, în cadrul comisiei competente pentru subiectul în cauză sunt admisibile doar amendamentele referitoare la acele părți din propunere care conțin modificări. Cu toate acestea, în cazul în care, în conformitate cu punctul 8 din Acordul interinstituțional, comisia competentă intenționează să depună amendamente referitoare la părțile codificate ale propunerii, aceasta notifică imediat intenția sa Consiliului și Comisiei, iar aceasta din urmă informează comisia, înainte de votul în temeiul articolului 58, cu privire la poziția sa privind aceste amendamente și dacă intenționează sau nu să retragă propunerea de reformare. Cu toate acestea, amendamentele la părțile care rămân neschimbate în propunere pot fi acceptate cu titlu excepțional și de la caz la caz de către președintele comisiei competente pentru chestiunea în cauză, în cazul în care consideră că acest lucru este necesar din motive urgente legate de logica internă a textului sau pentru că amendamentele sunt indisolubil legate de alte amendamente admisibile. Aceste motive trebuie specificate într-o justificare scrisă a amendamentelor. (4)  În cazul în care comisia competentă pentru chestiuni juridice consideră că propunerea implică modificări de fond în afara celor care au fost identificate ca atare, aceasta propune Parlamentului respingerea propunerii și informează comisia competentă pentru subiectul în cauză cu privire la acest lucru. (4)  În cazul în care comisia competentă pentru chestiuni juridice consideră că propunerea implică modificări de fond în afara celor care au fost identificate ca atare, aceasta propune Parlamentului respingerea propunerii și informează comisia competentă pentru subiectul în cauză cu privire la acest lucru. În acest caz, Președintele invită Comisia să-și retragă propunerea. În cazul în care Comisia își retrage propunerea, Președintele constată că procedura a rămas fără obiect și informează Consiliul cu privire la acest lucru. În cazul în care Comisia nu își retrage propunerea, Parlamentul o retrimite comisiei competente pentru subiectul în cauză, care o examinează în conformitate cu procedura obișnuită. În acest caz, Președintele invită Comisia să-și retragă propunerea. În cazul în care Comisia își retrage propunerea, Președintele constată că procedura a rămas fără obiect și informează Consiliul cu privire la acest lucru. În cazul în care Comisia nu își retrage propunerea, Parlamentul o retrimite comisiei competente pentru subiectul în cauză, care o examinează în conformitate cu procedura obișnuită. __________________ __________________ 13 Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative, punctul 9 (JO C 77, 28.3.2002, p. 1). 13 Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative, punctul 9 (JO C 77, 28.3.2002, p. 1). Amendamentul 125 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul II – capitolul 9 a (nou) CAPITOLUL 9A Acte delegate și acte de punere în aplicare Amendamentul 126 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 105 Articolul 105 Articolul 105 Acte delegate Acte delegate (1)  Atunci când Comisia trimite Parlamentului un act delegat, Președintele îl transmite comisiei competente pentru actul legislativ de bază, care poate hotărî să numească un raportor pentru examinarea unuia sau a mai multor acte delegate. (1)  Atunci când Comisia trimite Parlamentului un act delegat, Președintele îl transmite comisiei competente pentru actul legislativ de bază, care poate hotărî să îl desemneze pe unul dintre membrii săi pentru examinarea unuia sau a mai multor acte delegate. (2)  Președintele comunică Parlamentului data la care actul delegat a fost primit în toate limbile oficiale și termenul în care se pot formula obiecțiuni. Termenul începe să curgă de la data menționată. (2)  În cursul perioadei de sesiune care urmează primirii actului delegat, Președintele comunică Parlamentului data la care actul delegat a fost primit în toate limbile oficiale și termenul în care se pot formula obiecțiuni. Termenul începe să curgă de la data primirii. Comunicarea se publică în procesul-verbal al ședinței, menționându-se comisia competentă. Comunicarea se publică în procesul-verbal al ședinței, menționându-se comisia competentă. (3)  Comisia competentă poate prezenta Parlamentului o propunere de rezoluție motivată, respectând dispozițiile actului legislativ de bază și, dacă apreciază că ar fi oportun, după consultarea oricărei alte comisii interesate. Propunerea de rezoluție respectivă specifică motivele obiecțiunilor formulate de Parlament și poate să includă o cerere adresată Comisiei de a prezenta un nou act delegat, ținând cont de recomandările formulate de Parlament. (3)  Comisia competentă poate prezenta o propunere de rezoluție motivată prin care formulează obiecțiuni cu privire la actul delegat, respectând dispozițiile actului legislativ de bază și, dacă apreciază că ar fi oportun, după consultarea oricărei alte comisii interesate. În cazul în care comisia competentă nu prezintă o astfel de propunere de rezoluție cu 10 zile lucrătoare înainte de începutul perioadei de sesiune a cărei zi de miercuri cade înainte și cel mai aproape de expirarea termenului stipulat la alineatul (5), un grup politic sau cel puțin 40 de deputați pot prezenta o propunere de rezoluție referitoare la chestiunea în cauză, spre a fi înscrisă pe ordinea de zi a perioadei de sesiune menționate mai sus. (4)   În cazul în care comisia competentă nu prezintă nicio propunere de rezoluție cu cel puțin zece zile lucrătoare înainte de începutul perioadei de sesiune a cărei zi de miercuri cade înainte și cel mai aproape de expirarea termenului stipulat la alineatul (5), un grup politic sau cel puțin 40 de deputați pot prezenta o propunere de rezoluție referitoare la chestiunea în cauză, spre a fi înscrisă pe ordinea de zi a perioadei de sesiune menționate mai sus. (4a)   Orice propunere de rezoluție depusă în conformitate cu alineatul (3) specifică motivele obiecțiunilor formulate de Parlament și poate să includă o cerere adresată Comisiei de a prezenta un nou act delegat, ținând cont de recomandările formulate de Parlament. (5)  Parlamentul se pronunță, în termenul prevăzut în actul legislativ de bază, asupra oricărei propuneri de rezoluție depuse, cu majoritatea prevăzută la articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. (5)  Parlamentul aprobă o astfel de propunere în termenul prevăzut în actul legislativ de bază și, în conformitate cu articolul 290 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care comisia competentă consideră că ar fi oportună o prelungire, în conformitate cu actul legislativ de bază, a termenului stabilit pentru formularea obiecțiunilor în legătură cu actul delegat, președintele comisiei competente notifică Consiliul și Comisia, în numele Parlamentului, cu privire la respectiva prelungire. În cazul în care comisia competentă consideră că ar fi oportună o prelungire, în conformitate cu dispozițiile actului legislativ de bază, a termenului stabilit pentru formularea obiecțiunilor în legătură cu actul delegat, președintele comisiei competente notifică Consiliul și Comisia, în numele Parlamentului, cu privire la respectiva prelungire. (6)  În cazul în care comisia competentă recomandă ca, înainte de expirarea termenului prevăzut în actul legislativ de bază, Parlamentul să declare că nu formulează obiecțiuni în legătură cu actul delegat: (6)  În cazul în care comisia competentă recomandă ca, înainte de expirarea termenului prevăzut în actul legislativ de bază, Parlamentul să declare că nu formulează obiecțiuni în legătură cu actul delegat: –  aceasta informează președintele Conferinței președinților de comisie, printr-o scrisoare motivată și depune o recomandare în acest sens; –  aceasta informează președintele Conferinței președinților de comisie, printr-o scrisoare motivată și depune o recomandare în acest sens; –  dacă, în cursul reuniunii următoare a Conferinței președinților de comisie sau, în caz de urgență, printr-o procedură scrisă, nu este formulată nicio obiecțiune, președintele acesteia aduce faptul la cunoștința Președintelui Parlamentului, care informează plenul în consecință, în cel mai scurt timp; –  dacă, în cursul reuniunii următoare a Conferinței președinților de comisie sau, în caz de urgență, printr-o procedură scrisă, nu este formulată nicio obiecțiune, președintele acesteia aduce faptul la cunoștința Președintelui Parlamentului, care informează plenul în consecință, în cel mai scurt timp; –  dacă, în termen de 24 de ore de la anunțul făcut în plen, un grup politic sau cel puțin 40 de deputați se opun recomandării, aceasta din urmă este supusă la vot; –  dacă, în termen de 24 de ore de la anunțul făcut în plen, un grup politic sau cel puțin 40 de deputați se opun recomandării, aceasta din urmă este supusă la vot; –  dacă, în același termen, nu se exprimă nicio opoziție, se consideră că recomandarea propusă este aprobată; –  dacă, în același termen, nu se exprimă nicio opoziție, se consideră că recomandarea propusă este aprobată; –  adoptarea unei astfel de recomandări atrage după sine inadmisibilitatea oricărei propuneri ulterioare de obiecțiune în legătură cu actul delegat. –  adoptarea unei astfel de recomandări atrage după sine inadmisibilitatea oricărei propuneri ulterioare de obiecțiune în legătură cu actul delegat. (7)  Cu respectarea dispozițiilor din actul legislativ de bază, comisia competentă poate lua inițiativa de a prezenta Parlamentului o propunere de rezoluție motivată de revocare, integral sau parțial, a delegării de competențe prevăzută în actul respectiv. Parlamentul se pronunță cu majoritatea prevăzută la articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. (7)  Cu respectarea dispozițiilor din actul legislativ de bază, comisia competentă poate lua inițiativa de a prezenta Parlamentului o propunere de rezoluție de revocare, integral sau parțial, a delegării de competențe sau prin care se opune extinderii tacite a delegării de competențe prevăzute în actul respectiv. În conformitate cu articolul 290 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, decizia de revocare a delegării de competențe se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor care compun Parlamentul. (8)  Președintele informează Consiliul și Comisia cu privire la pozițiile asumate în temeiul prezentului articol. (8)  Președintele informează Consiliul și Comisia cu privire la pozițiile asumate în temeiul prezentului articol. Amendamentul 127 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 106 Articolul 106 Articolul 106 Acte și măsuri de punere în aplicare Acte și măsuri de punere în aplicare (1)  În cazul în care Comisia transmite Parlamentului un proiect de act sau de măsură de punere în aplicare, Președintele îl transmite comisiei competente în ceea ce privește actul legislativ de bază, care poate hotărî să numească un raportor pentru examinarea unuia sau a mai multor proiecte de acte sau de măsuri de punere în aplicare. (1)  În cazul în care Comisia transmite Parlamentului un proiect de act sau de măsură de punere în aplicare, Președintele îl transmite comisiei competente în ceea ce privește actul legislativ de bază, care poate hotărî să îl desemneze pe unul dintre membrii săi pentru examinarea unuia sau a mai multor proiecte de acte sau de măsuri de punere în aplicare. (2)  Comisia competentă poate prezenta Parlamentului o propunere de rezoluție motivată, semnalând că un proiect de act sau de măsură de punere în aplicare depășește competențele de executare prevăzute în actul legislativ de bază sau că nu este în conformitate cu dreptul Uniunii din alte motive. (2)  Comisia competentă poate prezenta Parlamentului o propunere de rezoluție motivată, semnalând că un proiect de act sau de măsură de punere în aplicare depășește competențele de executare prevăzute în actul legislativ de bază sau că nu este în conformitate cu dreptul Uniunii din alte motive. (3)  Propunerea de rezoluție poate cuprinde o cerere adresată Comisiei, solicitând retragerea actului, a măsurii sau a proiectului de act sau de măsură, modificarea acestora luând în considerare obiecțiunile formulate de Parlament sau prezentarea unei noi propuneri legislative. Președintele informează Consiliul și Comisia cu privire la poziția adoptată. (3)  Propunerea de rezoluție poate cuprinde o cerere adresată Comisiei, solicitând retragerea proiectului de act sau de măsură de punere în aplicare, modificarea acestora luând în considerare obiecțiunile formulate de Parlament sau prezentarea unei noi propuneri legislative. Președintele informează Consiliul și Comisia cu privire la poziția adoptată. (4)  În cazul în care măsurile de punere în aplicare preconizate de Comisie intră sub incidența procedurii de reglementare cu control prevăzută prin Decizia 1999/468/CE a Consiliului de stabilire a normelor de exercitare a competențelor de executare conferite Comisiei, se aplică următoarele dispoziții suplimentare: (4)  În cazul în care măsurile de punere în aplicare preconizate de Comisie intră sub incidența procedurii de reglementare cu control prevăzută prin Decizia 1999/468/CE a Consiliului de stabilire a normelor de exercitare a competențelor de executare conferite Comisiei, se aplică următoarele dispoziții suplimentare: (a)  termenul pentru control începe să curgă din momentul în care proiectul de măsuri a fost prezentat Parlamentului în toate limbile oficiale. Atunci când se aplică termenul de control scurtat, prevăzut la articolul 5a alineatul (5) litera (b) din Decizia 1999/468/CE și în situațiile de urgență prevăzute la articolul 5a alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE, cu excepția cazului în care președintele comisiei competente ridică obiecții, termenul pentru control începe să curgă de la data primirii de către Parlament a proiectului final de măsuri de punere în aplicare în versiunile lingvistice în care a fost prezentat membrilor comitetului instituit în conformitate cu Decizia 1999/468/CE. În acest caz, articolul 158 nu se aplică; (a)  termenul pentru control începe să curgă din momentul în care proiectul de măsuri de punere în aplicare a fost prezentat Parlamentului în toate limbile oficiale. Atunci când se aplică termenul de control scurtat, prevăzut la articolul 5a alineatul (5) litera (b) din Decizia 1999/468/CE și în situațiile de urgență prevăzute la articolul 5a alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE, cu excepția cazului în care președintele comisiei competente ridică obiecții, termenul pentru control începe să curgă de la data primirii de către Parlament a proiectului final de măsuri de punere în aplicare în versiunile lingvistice în care a fost prezentat membrilor comitetului instituit în conformitate cu Decizia 1999/468/CE. În cele două cazuri menționate la teza precedentă, articolul 158 nu se aplică; (b)  dacă proiectul de măsură de punere în aplicare se întemeiază pe articolul 5a alineatul (5) sau alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE, care prevede termene mai scurte în care Parlamentul European își poate exprima opoziția, președintele comisiei competente poate prezenta o propunere de rezoluție prin care se opune adoptării proiectului de măsură, î n cazul în care comisia nu a putut să se întrunească în termenul prevăzut; (b)  dacă proiectul de măsură de punere în aplicare se întemeiază pe articolul 5a alineatul (5) sau alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE, care prevede termene mai scurte în care Parlamentul European își poate exprima opoziția, președintele comisiei competente poate prezenta o propunere de rezoluție prin care se opune adoptării proiectului de măsură, î n cazul în care comisia nu a putut să se întrunească în termenul prevăzut; (c)  Parlamentul, hotărând cu majoritatea membrilor care îl compun, se poate opune adoptării proiectului de măsură de punere în aplicare, indicând că proiectul depășește competențele de punere în aplicare prevăzute de actul de bază, sau că nu este compatibil cu obiectivul sau conținutul actului de bază sau că nu respectă principiile subsidiarității sau proporționalității; (c)  Parlamentul, hotărând cu majoritatea membrilor care îl compun, poate adopta o rezoluție prin care se opune adoptării proiectului de măsură de punere în aplicare și în care indică faptul că proiectul depășește competențele de punere în aplicare prevăzute de actul de bază, sau că nu este compatibil cu obiectivul sau conținutul actului de bază sau nu că respectă principiile subsidiarității sau proporționalității; În cazul în care comisia competentă nu prezintă nicio astfel de propunere de rezoluție cu cel puțin zece zile lucrătoare înainte de începutul perioadei de sesiune a cărei zi de miercuri cade înainte și cel mai aproape de expirarea termenului stabilit pentru exprimarea opoziției față de proiectul de măsuri de punere în aplicare, un grup politic sau cel puțin 40 de deputați pot prezenta o propunere de rezoluție referitoare la chestiunea în cauză, spre a fi înscrisă pe ordinea de zi a perioadei de sesiune menționate mai sus. (d)  în cazul în care comisia competentă, în urma unei cereri corespunzător motivate din partea Comisiei, îi recomandă președintelui Conferinței președinților de comisie, printr-o scrisoare motivată, ca Parlamentul să declare că nu se opune măsurii propuse înainte de expirarea termenului normal, prevăzut la articolul 5a alineatul (3) litera (c) și/sau la articolul 5a alineatul (4) litera (e) din Decizia 1999/468/CE, se aplică procedura prevăzută la articolul 105 alineatul (6) din prezentul regulament. (d)  în cazul în care comisia competentă îi recomandă președintelui Conferinței președinților de comisie, printr-o scrisoare motivată, ca Parlamentul să declare că nu se opune măsurii propuse înainte de expirarea termenului normal, prevăzut la articolul 5a alineatul (3) litera (c) și/sau la articolul 5a alineatul (4) litera (e) din Decizia 1999/468/CE, se aplică procedura prevăzută la articolul 105 alineatul (6) din prezentul regulament. Amendamentul 128 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 108 Articolul 108 Articolul 108 Acorduri internaționale Acorduri internaționale (1)  În cazul în care se intenționează deschiderea negocierilor privind încheierea, reînnoirea sau modificarea unui acord internațional, comisia competentă poate decide să redacteze un raport sau să monitorizeze în alt fel procedura și să informeze Conferința președinților de comisie cu privire la respectiva decizie. Atunci când este cazul, poate fi solicitat avizul altor comisii, în conformitate cu articolul 53 alineatul (1). După caz, se aplică articolul 201 alineatul (2), articolul 54 sau articolul 55. (1)  În cazul în care se intenționează deschiderea negocierilor privind încheierea, reînnoirea sau modificarea unui acord internațional, comisia competentă poate decide să redacteze un raport sau să monitorizeze în alt fel această fază pregătitoare. Comisia informează Conferința președinților de comisie cu privire la respectiva decizie. Președinții și raportorii comisiei competente și ai comisiilor asociate adoptă împreună măsuri adecvate pentru a garanta că Parlamentului i se furnizează imediat și în mod regulat informații complete, în mod confidențial, dacă este necesar, în toate stadiile de negociere și încheiere a acordurilor internaționale, inclusiv proiectele și textele adoptate definitiv ale directivelor de negociere, precum și informațiile menționate la alineatul (3), –  de către Comisie, în conformitate cu obligațiile acesteia în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și cu angajamentele sale în temeiul Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană, și –  de către Consiliu, în conformitate cu obligațiile acestuia în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene. (1a)   Cât mai curând posibil, comisia competentă solicită Comisiei informații cu privire la temeiul juridic avut în vedere pentru încheierea acordurilor internaționale de tipul prevăzut la alineatul (1). Comisia competentă verifică, în conformitate cu articolul 39, temeiul juridic ales. (2)  La propunerea comisiei competente, a unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați, Parlamentul poate solicita Consiliului să nu autorizeze deschiderea negocierilor înainte ca Parlamentul să se pronunțe, pe baza unui raport al comisiei competente, asupra mandatului de negociere. (2)  La propunerea comisiei competente, a unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați, Parlamentul poate solicita Consiliului să nu autorizeze deschiderea negocierilor înainte ca Parlamentul să se pronunțe, pe baza unui raport al comisiei competente, asupra mandatului de negociere. (3)   În momentul în care se intenționează deschiderea negocierilor, comisia competentă solicită Comisiei informații cu privire la temeiul juridic avut în vedere pentru încheierea acordului internațional de tipul prevăzut la alineatul (1). Comisia competentă verifică, în conformitate cu articolul 39, temeiul juridic ales. În cazul în care Comisia nu precizează niciun temei juridic sau dacă validitatea temeiului este pusă la îndoială, se aplică dispozițiile articolului 39. (4)  În orice moment al negocierilor și de la încheierea negocierilor până la încheierea acordului internațional, pe baza unui raport al comisiei competente și după examinarea oricărei propuneri relevante depuse în conformitate cu articolul 134, Parlamentul poate adopta recomandări, solicitând ca acestea să fie luate în considerare înainte de încheierea acordului respectiv. (4)  În orice moment al negocierilor și de la încheierea negocierilor până la încheierea acordului internațional, pe baza unui raport al comisiei competente, elaborat din proprie inițiativă sau după examinarea oricărei propuneri relevante depuse de un grup politic sau de cel puțin 40 de deputați, Parlamentul poate adopta recomandări pentru Consiliu, Comisie sau Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, solicitând ca acestea să fie luate în considerare înainte de încheierea acordului respectiv. (5)  Atunci când Consiliul solicită aprobarea sau avizul Parlamentului, solicitarea este transmisă de Președinte spre examinare comisiei competente în conformitate cu articolul 99 sau cu articolul 47 alineatul (1). (5)  Atunci când Consiliul solicită aprobarea sau avizul Parlamentului, solicitarea este transmisă de Președinte spre examinare comisiei competente în conformitate cu articolul 99 sau cu articolul 47 alineatul (1). (6)  Înainte de vot, comisia competentă, un grup politic sau cel puțin o zecime dintre deputați pot propune ca Parlamentul să solicite avizul Curții de Justiție cu privire la compatibilitatea acordului internațional cu tratatele. Dacă Parlamentul aprobă o astfel de propunere, votul se amână până la emiterea avizului Curții14. (6)  În orice moment înainte ca Parlamentul să voteze cu privire la o cerere de aprobare sau de aviz, comisia competentă sau cel puțin o zecime dintre membrii care compun Parlamentul pot propune ca Parlamentul să solicite avizul Curții de Justiție cu privire la compatibilitatea acordului internațional cu tratatele. Înainte ca Parlamentul să voteze cu privire la propunerea respectivă, Președintele poate solicita avizul comisiei competente pentru chestiuni juridice, care își prezintă concluziile Parlamentului. Dacă Parlamentul aprobă propunerea de solicitare a avizului Curții de Justiție, votul privind cererea de aprobare sau de aviz se amână până la emiterea avizului Curții. (7)  Parlamentul își dă avizul sau aprobarea cu privire la încheierea, reînnoirea sau modificarea unui acord internațional sau a unui protocol financiar încheiat de Uniunea Europeană, pronunțându-se prin vot unic cu majoritatea voturilor exprimate. Nu sunt admisibile amendamente la textul acordului sau protocolului. (7)  În cazul în care i se solicită aprobarea cu privire la încheierea, reînnoirea sau modificarea unui acord internațional, Parlamentul decide prin vot unic în conformitate cu articolul 99. În cazul în care Parlamentul nu își dă aprobarea, Președintele informează Consiliul că acordul în cauză nu poate fi încheiat, reînnoit sau modificat. Fără a aduce atingere articolului 99 alineatul (1b), Parlamentul poate decide, pe baza unei recomandări din partea comisiei competente, amânarea deciziei sale privind procedura de aprobare pentru cel mult un an. (8)  În cazul în care avizul Parlamentului este negativ, Președintele solicită Consiliului să nu încheie acordul. (8)  În cazul în care Parlamentului i se solicită aprobarea cu privire la încheierea, reînnoirea sau modificarea unui acord internațional, nu sunt admisibile amendamente la textul acordului. Fără a aduce atingere articolului 170 alineatul (1), amendamentele la proiectul de decizie a Consiliului sunt admisibile. În cazul în care avizul Parlamentului este negativ, Președintele solicită Consiliului să nu încheie acordul. (9)   În cazul în care Parlamentul nu își dă aprobarea cu privire la un acord internațional, Președintele informează Consiliul că acordul în cauză nu poate fi încheiat. (9a)   Președinții și raportorii comisiei competente și ai comisiilor asociate verifică împreună dacă, în conformitate cu articolul 218 alineatul (10) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul, Comisia și Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate îi furnizează imediat și în mod regulat Parlamentului informații complete, dacă este necesar în mod confidențial după ce au căzut de comun acord, în toate stadiile de pregătire pentru negociere și de negociere și încheiere a acordurilor internaționale, inclusiv informații privind proiectele și textele adoptate definitiv ale directivelor de negociere, precum și informații legate de punerea în aplicare a respectivelor acorduri. __________________ 14 A se vedea, de asemenea, interpretarea de la articolul 141. Amendamentul 129 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 109 Articolul 109 Articolul 109 Proceduri întemeiate pe articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în caz de aplicare provizorie sau de suspendare a acordurilor internaționale sau de stabilire a poziției Uniunii în cadrul unui organism creat printr-un acord internațional Aplicarea provizorie sau suspendarea aplicării acordurilor internaționale sau stabilirea poziției Uniunii în cadrul unui organism creat printr-un acord internațional În cazul în care Comisia, în conformitate cu obligațiile ce îi revin în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și în temeiul Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană, informează Parlamentul și Consiliul cu privire la intenția sa de a propune aplicarea provizorie sau suspendarea unui acord internațional, se face o declarație și se organizează o dezbatere în plen. Parlamentul poate formula recomandări în conformitate cu articolul 108 sau cu articolul 113. În cazul în care Comisia sau Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant informează Parlamentul și Consiliul cu privire la intenția sa de a propune aplicarea provizorie sau suspendarea unui acord internațional, Parlamentul poate invita Consiliul, Comisia sau Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să facă o declarație, care este urmată de o dezbatere. Parlamentul poate formula recomandări pe baza unui raport elaborat de comisia competentă sau în temeiul articolului 113, care pot include, în special, solicitarea ca Consiliul să nu aplice un acord cu titlu provizoriu până când Parlamentul nu și-a dat aprobarea. Se aplică aceeași procedură atunci când Comisia informează Parlamentul cu privire la o propunere referitoare la pozițiile ce urmează a fi adoptate în numele Uniunii în cadrul unui organism creat printr-un acord internațional. Se aplică aceeași procedură atunci când Comisia sau Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant propune pozițiile ce urmează a fi adoptate în numele Uniunii în cadrul unui organism creat printr-un acord internațional. Amendamentul 130 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 110 Articolul 110 Articolul 110 Reprezentanți speciali Reprezentanți speciali (1)  În cazul în care Consiliul are intenția de a numi un reprezentant special în temeiul articolului 33 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Președintele, la cererea comisiei competente, invită Consiliul să facă o declarație și să răspundă la întrebările privind mandatul, obiectivele și celelalte aspecte pertinente ale misiunii și rolului pe care trebuie să îl îndeplinească un reprezentant special. (1)  În cazul în care Consiliul are intenția de a numi un reprezentant special în temeiul articolului 33 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Președintele, la cererea comisiei competente, invită Consiliul să facă o declarație și să răspundă la întrebările privind mandatul, obiectivele și celelalte aspecte pertinente ale misiunii și rolului pe care trebuie să îl îndeplinească un reprezentant special. (2)  După numire, dar înainte de a-și prelua funcția, reprezentantul special poate fi invitat să facă o declarație în fața comisiei competente și să răspundă la întrebările acesteia. (2)  După numire, dar înainte de a-și prelua funcția, reprezentantul special poate fi invitat să facă o declarație în fața comisiei competente și să răspundă la întrebările acesteia. (3)  În termen de trei luni de la această audiere, comisia competentă poate propune, în conformitate cu articolul 134, o recomandare care se referă direct la declarația reprezentantului special și la răspunsurile sale. (3)  În termen de două luni de la această audiere, comisia competentă poate face recomandări care se referă direct la numire, adresate Consiliului, Comisiei sau Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. (4)  Reprezentantul special este invitat să informeze Parlamentul la intervale regulate cu privire la executarea practică a mandatului său. (4)  Reprezentantul special este invitat să informeze Parlamentul la intervale regulate cu privire la executarea practică a mandatului său. (5)   Un reprezentant special numit de Consiliu cu un mandat referitor la chestiuni politice speciale poate fi invitat de către Parlament sau poate solicita să fie invitat pentru a face o declarație în fața comisiei competente. Amendamentul 131 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 111 Articolul 111 Articolul 111 Reprezentarea internațională Reprezentarea internațională (1)  În cazul numirii unui șef al unei delegații externe a Uniunii, candidatul poate fi invitat să se prezinte în fața organului competent al Parlamentului pentru a face o declarație și a răspunde la întrebări. (1)  În cazul numirii unui șef al unei delegații externe a Uniunii, candidatul poate fi invitat să se prezinte în fața comisiei competente pentru a face o declarație și a răspunde la întrebări. (2)  În termen de trei luni de la data audierii prevăzute la alineatul (1), comisia competentă poate adopta o rezoluție sau emite o recomandare care se referă direct la declarația și răspunsurile la întrebări. (2)  În termen de două luni de la data audierii prevăzute la alineatul (1), comisia competentă poate adopta o rezoluție sau, după caz, emite o recomandare care se referă direct la numire. Amendamentul 132 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 112 Articolul 112 Articolul 113a Consultarea și informarea Parlamentului în cadrul politicii externe și de securitate comune Consultarea și informarea Parlamentului în cadrul politicii externe și de securitate comune (1)  În cazul în care Parlamentul este consultat în conformitate cu 36 din Tratatul privind Uniunea Europeană, chestiunea este trimisă comisiei competente, care poate prezenta recomandări în conformitate cu articolul 113 din prezentul regulament. (1)  În cazul în care Parlamentul este consultat în conformitate cu articolul 36 din Tratatul privind Uniunea Europeană, chestiunea este trimisă comisiei competente, care poate elabora proiecte de recomandări în conformitate cu articolul 113 din prezentul regulament. (2)  Comisiile în cauză fac tot posibilul pentru ca Vicepreședintele Comisiei/ Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să le furnizeze periodic și în timp util informații cu privire la evoluția și punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune a Uniunii, cu privire la costul prevăzut, de fiecare dată când se adoptă, în domeniul acestei politici, o decizie cu implicații financiare, precum și cu privire la toate celelalte aspecte financiare privind derularea acțiunilor din domeniul acestei politici. În mod excepțional, la cererea Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant, o comisie poate organiza dezbateri cu ușile închise. (2)  Comisiile în cauză fac tot posibilul pentru ca Vicepreședintele Comisiei/ Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să le furnizeze periodic și în timp util informații cu privire la evoluția și punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune a Uniunii, cu privire la costul prevăzut, de fiecare dată când se adoptă, în domeniul acestei politici, o decizie cu implicații financiare, precum și cu privire la toate celelalte aspecte financiare privind derularea acțiunilor din domeniul acestei politici. În mod excepțional, la cererea Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant, o comisie poate organiza dezbateri cu ușile închise. (3)  De două ori pe an are loc o dezbatere cu privire la documentul consultativ elaborat de Vicepreședinte/Înaltul Reprezentant, în care sunt prezentate principalele aspecte și orientările fundamentale ale politicii externe și de securitate comune, inclusiv politica comună de securitate și apărare și implicațiile financiare ale acestora pentru bugetul Uniunii. Se aplică procedurile prevăzute la articolul 123. (3)  De două ori pe an are loc o dezbatere cu privire la documentul consultativ elaborat de Vicepreședinte/Înaltul Reprezentant, în care sunt prezentate principalele aspecte și orientările fundamentale ale politicii externe și de securitate comune, inclusiv politica comună de securitate și apărare și implicațiile financiare ale acestora pentru bugetul Uniunii. Se aplică procedurile prevăzute la articolul 123. (A se vedea, de asemenea, interpretarea de la articolul 134.) (4)  Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant este invitat la fiecare dezbatere în plen privind aspectele de politică externă, de securitate și de apărare. (4)  Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant este invitat la fiecare dezbatere în plen privind aspectele de politică externă, de securitate și de apărare. (Acest articol, astfel cum a fost modificat, se mută după articolul 113 și, prin urmare, se include în noul Capitol 2a). Amendamentul 133 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul III – capitolul 2 a – titlu (nou) CAPITOLUL 2A RECOMANDĂRI PRIVIND ACȚIUNEA EXTERNĂ A UNIUNII (A se introduce înainte de articolul 113.) Amendamentul 134 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 113 Articolul 113 Articolul 113 Recomandări în cadrul politicii externe și de securitate comune Recomandări privind politicile externe ale Uniunii (1)  După autorizarea de către Conferința președinților sau ca urmare a unei propuneri în sensul articolului 134, comisia competentă în domeniul politicii externe și de securitate comune poate formula recomandări adresate Consiliului în cadrul domeniului său de competență. (1)  Comisia competentă poate întocmi proiecte de recomandări adresate Consiliului, Comisiei sau Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind subiectele de la titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană (acțiunea externă a Uniunii) sau în cazul în care un acord internațional care intră în domeniul de aplicare al articolului 108 nu a fost încă prezentat Parlamentului sau Parlamentul nu a fost informat cu privire la acesta în temeiul articolului 109. (2)  În caz de urgență, autorizarea prevăzută la alineatul (1) poate fi acordată de către Președinte, care poate autoriza și întrunirea de urgență a comisiei în cauză. (2)  În caz de urgență, Președintele poate autoriza întrunirea de urgență a comisiei în cauză. (3)  În cadrul procesului de adoptare a recomandărilor, care trebuie supuse la vot sub formă de text scris, nu se aplică dispozițiile articolului 158 și pot fi prezentate amendamente orale. (3)  În cadrul procesului de adoptare a acestor proiecte de recomandări la nivelul comisiei, trebuie să se supună la vot un text scris. Neaplicarea articolului 158 este posibilă numai în comisie și în caz de urgență. Nu se admit derogări de la dispozițiile articolului 158 nici în reuniunile comisiei care nu sunt declarate urgente, nici în plen. Dispoziția de autorizare a prezentării de amendamente orale înseamnă că deputații nu se pot opune supunerii la vot a amendamentelor orale în comisie. (3a)   În situațiile de urgență menționate la alineatul (2), articolul 158 nu se aplică la nivelul comisiei, iar amendamentele orale sunt admisibile. Deputații nu se pot opune supunerii la vot a amendamentelor orale în comisie. (4)  Recomandările astfel formulate se înscriu pe ordinea de zi a perioadei de sesiune imediat următoare prezentării acestora. În caz de urgență hotărâtă de Președinte, recomandările se pot înscrie pe ordinea de zi a perioadei de sesiune în curs. Recomandările sunt considerate adoptate, cu excepția cazului în care un număr de cel puțin 40 de deputați s-au opus, în scris, înainte de începerea perioadei de sesiune, caz în care recomandările comisiei sunt înscrise pentru dezbatere și vot pe ordinea de zi a perioadei de sesiune menționate. Pot depune amendamente un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați. (4)  Proiectele de recomandări elaborate de comisie se înscriu pe ordinea de zi a perioadei de sesiune imediat următoare prezentării acestora. În caz de urgență hotărâtă de Președinte, recomandările se pot înscrie pe ordinea de zi a perioadei de sesiune în curs. (4a)   Recomandările sunt considerate adoptate, cu excepția cazului în care un număr de cel puțin 40 de deputați s-au opus, în scris, înainte de începerea perioadei de sesiune. În cazul în care se prezintă o astfel de obiecție, proiectele de recomandări ale comisiei sunt înscrise pe ordinea de zi a aceleiași perioade de sesiune. Astfel de recomandări sunt supuse unei dezbateri, iar amendamentele depuse de un grup politic sau de cel puțin 40 de deputați sunt supuse la vot. Amendamentul 135 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 114 Articolul 114 Articolul 114 Încălcarea drepturilor omului Încălcarea drepturilor omului În fiecare perioadă de sesiune, fiecare comisie competentă poate depune, fără a solicita autorizarea, o propunere de rezoluție privind cazuri de încălcare a drepturilor omului în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 113 alineatul (4). În fiecare perioadă de sesiune, fiecare comisie competentă poate depune, fără a solicita autorizarea, o propunere de rezoluție privind cazuri de încălcare a drepturilor omului în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 113 alineatele (4) și (4a). Amendamentul 136 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 115 Articolul 115 Articolul 115 Transparența activităților Parlamentului Transparența activităților Parlamentului (1)  Parlamentul asigură o transparență maximă a activităților sale, în conformitate cu dispozițiile articolului 1 al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană, ale articolului 15 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și ale articolului 42 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. (1)  Parlamentul asigură o transparență maximă a activităților sale, în conformitate cu dispozițiile articolului 1 al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană, ale articolului 15 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și ale articolului 42 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. (2)  Dezbaterile Parlamentului sunt publice. (2)  Dezbaterile Parlamentului sunt publice. (3)  Reuniunile comisiilor Parlamentului sunt, în mod normal, publice. Cu toate acestea, comisiile pot decide, cel târziu la momentul adoptării ordinii de zi a reuniunii respective, să împartă ordinea de zi a unei reuniuni în puncte la care accesul publicului este permis și în puncte la care accesul acestuia nu este permis. Cu toate acestea, în cazul în care o reuniune are loc cu ușile închise, comisia poate permite accesul public la documentele și la procesul-verbal al reuniunii, sub rezerva articolului 4 alineatele (1)-(4) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului. În caz de încălcare a normelor în materie de confidențialitate, se aplică articolul 166. (3)  Reuniunile comisiilor Parlamentului sunt, în mod normal, publice. Cu toate acestea, comisiile pot decide, cel târziu la momentul adoptării ordinii de zi a reuniunii respective, să împartă ordinea de zi a unei reuniuni în puncte la care accesul publicului este permis și în puncte la care accesul acestuia nu este permis. Cu toate acestea, în cazul în care o reuniune are loc cu ușile închise, comisia poate decide să permită accesul public la documentele reuniunii. (4)   Examinarea de către comisia competentă, în conformitate cu articolul 9, a cererilor cu privire la procedurile privind imunitatea, se desfășoară întotdeauna cu ușile închise. Amendamentul 137 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 116 Articolul 116 Articolul 116 Accesul public la documente Accesul public la documente (1)  Orice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică având reședința sau sediul într-un stat membru are drept de acces la documentele Parlamentului, în conformitate cu articolul 15 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, sub rezerva principiilor, condițiilor și limitelor definite de Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului și în conformitate cu dispozițiile specifice conținute în prezentul regulament. (1)  Orice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică având reședința sau sediul într-un stat membru are drept de acces la documentele Parlamentului, în conformitate cu articolul 15 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, sub rezerva principiilor, condițiilor și limitelor definite de Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului. Accesul la documentele Parlamentului este, în măsura posibilului, acordat în mod similar și altor persoane fizice sau juridice. Accesul la documentele Parlamentului este, în măsura posibilului, acordat în mod similar și altor persoane fizice sau juridice. Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 se publică în scop informativ în același mod ca și Regulamentul de procedură al Parlamentului15. (2)  În scopul accesului la documente, se înțelege prin document al Parlamentului orice conținut în sensul articolului 3 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, întocmit sau primit de titularii unui mandat din partea Parlamentului în sensul titlului 1 capitolul 2 din prezentul regulament, de organele Parlamentului, de comisiile și delegațiile interparlamentare, precum și de Secretariatul Parlamentului. (2)  În scopul accesului la documente, se înțelege prin document al Parlamentului orice conținut în sensul articolului 3 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, întocmit sau primit de titularii unui mandat din partea Parlamentului în sensul titlului 1 capitolul 2 din prezentul regulament, de organele Parlamentului, de comisiile și delegațiile interparlamentare, precum și de Secretariatul Parlamentului. Documentele întocmite de deputați sau grupuri politice sunt documente ale Parlamentului în sensul accesului la documente, în cazul în care sunt depuse în conformitate cu prezentul regulament. În conformitate cu articolul 4 din Statutul deputaților în Parlamentul European, documentele întocmite de deputați sau grupuri politice sunt documente ale Parlamentului în sensul accesului la documente numai în cazul în care sunt depuse în conformitate cu prezentul regulament. Biroul stabilește normele care garantează înregistrarea tuturor documentelor Parlamentului. Biroul stabilește normele care garantează înregistrarea tuturor documentelor Parlamentului. (3)  Parlamentul ține un registru al documentelor Parlamentului. Documentele legislative și anumite alte categorii de documente sunt, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, direct accesibile prin intermediul registrului Parlamentului. Trimiterile la alte documente ale Parlamentului sunt, în măsura posibilului, menționate în registru. (3)  Parlamentul ține un site al registrului public al documentelor Parlamentului. Documentele legislative și anumite alte categorii de documente sunt, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, direct accesibile prin intermediul site-ului registrului public al Parlamentului. Trimiterile la alte documente ale Parlamentului sunt, în măsura posibilului, menționate pe site-ul registrului public. Categoriile de documente direct accesibile sunt enumerate într-o listă adoptată de Birou și publicată pe site-ul de internet al Parlamentului. Această listă nu limitează dreptul de acces la documentele care nu se înscriu în categoriile enumerate și care sunt disponibile pe bază de cerere scrisă. Categoriile de documente direct accesibile prin intermediul site-ului registrului public al Parlamentului sunt enumerate într-o listă adoptată de Birou și publicată pe site-ul registrului public al Parlamentului. Această listă nu limitează dreptul de acces la documentele care nu se înscriu în categoriile enumerate; aceste documente pot fi disponibile pe bază de cerere scrisă, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001. Biroul poate adopta dispoziții de reglementare a modalităților de acces, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, care sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Biroul adoptă dispoziții de reglementare a accesului la documente, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, care sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. (4)  Biroul desemnează autoritățile responsabile cu soluționarea cererilor inițiale [articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001] și adoptă deciziile privind cererile de confirmare (articolul 8 din regulamentul menționat) și cererile de acces la documentele sensibile (articolul 9 din regulamentul menționat). (4)  Biroul desemnează autoritățile responsabile cu soluționarea cererilor inițiale [articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001] și cu adoptarea deciziilor privind cererile de confirmare (articolul 8 din regulamentul menționat) și cererile de acces la documentele sensibile (articolul 9 din regulamentul menționat). (5)   Conferința președinților numește reprezentanții Parlamentului în comisia interinstituțională creată în temeiul articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001. (6)  Unul dintre vicepreședinți este răspunzător de supravegherea soluționării cererilor de acces la documente. (6)  Unul dintre vicepreședinți este răspunzător de supravegherea soluționării cererilor de acces la documente. (6a)   Biroul adoptă raportul anual menționat la articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr 1049/2001. (7)  Comisia competentă a Parlamentului elaborează, pe baza informațiilor furnizate de Birou și alte surse, raportul anual prevăzut la articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, pe care îl prezintă în plen. (7)  Comisia competentă a Parlamentului examinează cu regularitate transparența activităților Parlamentului și prezintă în plen un raport cu concluziile și recomandările sale. De asemenea, comisia competentă examinează și evaluează rapoartele adoptate de celelalte instituții și agenții în conformitate cu articolul 17 din regulamentul menționat. De asemenea, comisia competentă poate examina și evalua rapoartele adoptate de celelalte instituții și agenții în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001. (7a)   Conferința președinților numește reprezentanții Parlamentului în comisia interinstituțională creată în temeiul articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001. __________________ 15 A se vedea anexa XIV. Amendamentul 138 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 116 a (nou) Articolul 116a Accesul în Parlament (1)   Ecusoanele de acces ale deputaților, ale asistenților deputaților și ale persoanelor terțe sunt eliberate în temeiul normelor stabilite de Birou. Respectivele norme reglementează, de asemenea, utilizarea și retragerea ecusoanelor de acces. (2)   Ecusoanele de acces nu se eliberează persoanelor din anturajul unui deputat care sunt cuprinse în domeniul de aplicare a Acordului dintre Parlamentul European și Comisia Europeană privind înființarea unui Registru de transparență pentru organizații și persoane care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE1a. (3)   Entitățile înscrise în registrul de transparență și reprezentanții acestora care dețin ecusoane de acces pe termen lung la Parlamentul European trebuie să respecte: –   codul de conduită al entităților înregistrate anexat la acord, –   procedurile și alte obligații stabilite de acord, precum și –   dispozițiile de punere în aplicare a prezentului articol. Fără a aduce atingere aplicabilității normelor generale privind retragerea sau dezactivarea temporară a ecusoanelor de acces pe termen lung și cu excepția cazului în care există motive importante împotriva acestui lucru, Secretarul General, cu autorizația chestorilor, retrage sau dezactivează ecusoanele de acces pe termen lung atunci când titularul unui astfel de ecuson este exclus din registrul de transparență din cauza unei încălcări a codului de conduită al entităților înregistrate, se dovedește a fi vinovat de încălcări grave ale obligațiilor prevăzute la prezentul alineat sau a refuzat să răspundă unei invitații oficiale de a participa la o audiere sau la o reuniune a unei comisii sau de a coopera cu o comisie de anchetă, fără a oferi o justificare suficientă. (4)   Chestorii pot stabili în ce măsură Codul de conduită menționat la alineatul (2) se aplică persoanelor care, deși sunt în posesia unui ecuson de acces pe termen lung, nu sunt vizate de respectivul acord. (5)   Biroul, la propunerea Secretarului General, adoptă măsurile necesare pentru a pune în aplicare registrul de transparență, în conformitate cu dispozițiile acordului privind înființarea respectivului registru. __________________ 1a JO L 277, 19.9.2014, p. 11. Amendamentul 139 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 117 Articolul 117 Articolul 117 Alegerea Președintelui Comisiei Alegerea Președintelui Comisiei (1)  După ce Consiliul European a propus un candidat la funcția de președinte al Comisiei, candidatul este invitat de Președinte să facă o declarație și să-și prezinte orientările politice în fața Parlamentului. Această prezentare este urmată de o dezbatere. (1)  După ce Consiliul European a propus un candidat la funcția de președinte al Comisiei, candidatul este invitat de Președinte să facă o declarație și să-și prezinte orientările politice în fața Parlamentului. Această prezentare este urmată de o dezbatere. Consiliul European este invitat să participe la dezbatere. Consiliul European este invitat să participe la dezbatere. (2)  Parlamentul alege Președintele Comisiei cu majoritatea membrilor care îl compun. (2)  În conformitate cu articolul 17 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Parlamentul alege președintele Comisiei cu majoritatea membrilor care îl compun. Votul este secret. Votul este secret. (3)  În cazul în care candidatul este ales, Președintele informează Consiliul cu privire la aceasta, invitându-l să propună, de comun acord cu președintele ales, candidații pentru diferitele posturi de comisari. (3)  În cazul în care candidatul este ales, Președintele informează Consiliul cu privire la aceasta, invitându-l să propună, de comun acord cu președintele ales, candidații pentru diferitele posturi de comisari. (4)  În cazul în care candidatul nu întrunește majoritatea necesară, Președintele invită Consiliul European să propună, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales în conformitate cu aceeași procedură. (4)  În cazul în care candidatul nu întrunește majoritatea necesară, Președintele invită Consiliul European să propună, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales în conformitate cu aceeași procedură. Amendamentul 140 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 118 Articolul 118 Articolul 118 Alegerea Comisiei Alegerea Comisiei (-1)   Președintele invită Președintele ales al Comisiei să informeze Parlamentul cu privire la alocarea portofoliilor în cadrul colegiului comisarilor propus în conformitate cu orientările politice ale Președintelui ales. (1)  Președintele, după consultarea Președintelui ales al Comisiei, invită candidații propuși de Președintele ales al Comisiei și de Consiliu pentru diferitele posturi de comisar să se prezinte în fața diferitelor comisii parlamentare, în funcție de domeniul lor probabil de activitate. Aceste audieri sunt publice. (1)  Președintele, după consultarea Președintelui ales al Comisiei, invită candidații propuși de Președintele ales al Comisiei și de Consiliu pentru diferitele posturi de comisar să se prezinte în fața diferitelor comisii sau organisme, în funcție de domeniul lor probabil de activitate. (1a)   Audierile sunt organizate de către comisii. O audiere se poate desfășura în mod excepțional într-un alt format în cazul în care un comisar desemnat are responsabilități în primul rând orizontale, cu condiția ca o astfel de audiere să implice comisiile competente. Audierile sunt publice. (2)   Președintele poate invita Președintele ales al Comisiei să informeze Parlamentul cu privire la alocarea portofoliilor în cadrul colegiului comisarilor propus în conformitate cu orientările sale politice. (3)  Comisarul desemnat este invitat de comisia sau de comisiile competente să facă o declarație și să răspundă la întrebări. Audierile sunt organizate într-un mod care să permită comisarilor desemnați să divulge Parlamentului toate informațiile relevante. Dispozițiile privind organizarea audierilor sunt stabilite într-o anexă la Regulamentul de procedură16. (3)  Comisarul desemnat este invitat de comisia sau de comisiile competente să facă o declarație și să răspundă la întrebări. Audierile sunt organizate într-un mod care să permită comisarilor desemnați să divulge Parlamentului toate informațiile relevante. Dispozițiile privind organizarea audierilor sunt stabilite într-o anexă la Regulamentul de procedură16. (4)  Președintele ales prezintă colegiul comisarilor și programul acestuia în cursul unei ședințe a Parlamentului la care sunt invitați Președintele Consiliului European și Președintele Consiliului. Această prezentare este urmată de o dezbatere. (4)  Președintele ales este invitat să prezinte colegiul comisarilor și programul acestuia în cursul unei ședințe a Parlamentului la care sunt invitați Președintele Consiliului European și Președintele Consiliului. Această prezentare este urmată de o dezbatere. (5)  La încheierea dezbaterii, orice grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați poate depune o propunere de rezoluție. Se aplică articolul 123 alineatele (3), (4) și (5). (5)  La încheierea dezbaterii, orice grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați poate depune o propunere de rezoluție. Se aplică articolul 123 alineatele (3)-(5b). După votarea propunerii de rezoluție, Parlamentul alege sau respinge Comisia cu majoritatea voturilor exprimate. Se votează prin apel nominal. Parlamentul poate amâna votul până la următoarea ședință. (5a)   După votarea propunerii de rezoluție, Parlamentul alege sau respinge Comisia, prin apel nominal, cu majoritatea voturilor exprimate. Parlamentul poate amâna votul până la următoarea ședință. (6)  Președintele informează Consiliul cu privire la alegerea sau respingerea Comisiei. (6)  Președintele informează Consiliul cu privire la alegerea sau respingerea Comisiei. (7)  În cazul unei modificări substanțiale de portofoliu în cursul mandatului Comisiei, al ocupării unui loc vacant sau al numirii unui nou comisar ca urmare a aderării unui nou stat membru, comisarii în cauză sunt invitați să se prezinte în fața comisiilor responsabile de domeniile de competență respective, în conformitate cu alineatul (3). (7)  În cazul unei modificări substanțiale de portofoliu sau a schimbării componenței Comisiei în cursul mandatului Comisiei, comisarii în cauză sau orice alți comisari desemnați sunt invitați să participe la o audiere organizată în conformitate cu alineatele (1a) și (3). (7a)   În cazul modificării portofoliului sau intereselor financiare ale unui comisar în cursul mandatului său, situația este examinată de Parlament în conformitate cu anexa XVI. În cazul în care, în timpul mandatului unui comisar, se constată un conflict de interese, iar președintele Comisiei nu pune în aplicare recomandările Parlamentului pentru soluționarea respectivului conflict de interese, Parlamentul îi poate solicita președintelui Comisiei să retragă încrederea acordată comisarului în cauză, în conformitate cu punctul 5 din Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană și, dacă este cazul, să ia măsuri pentru a-i retrage comisarului în cauză dreptul la pensie ori la alte avantaje echivalente în conformitate cu articolul 245 al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. _______________ 16 A se vedea anexa XVI. Amendamentul 141 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 118 a (nou) Articolul 118a Programarea multianuală La numirea unei noi Comisii, Parlamentul, Consiliul și Comisia, în conformitate cu punctul 5 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare, realizează un schimb de opinii și cad de acord asupra unor concluzii comune referitoare la programarea multianuală. În acest scop, și înainte de a purta negocieri cu Consiliul și cu Comisia cu privire la concluziile comune privind programarea multianuală, Președintele realizează un schimb de opinii cu Conferința președinților cu privire la principalele obiective și priorități în materie de politică pentru noul mandat legislativ. Acest schimb de opinii va ține seama, printre altele, de prioritățile prezentate de președintele ales al Comisiei, precum și de răspunsurile date de comisarii desemnați în cadrul audierilor prevăzute la articolul 118 din Regulamentul de procedură. Înainte de a semna concluziile comune, Președintele solicită aprobarea Conferinței președinților. Amendamentul 142 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 119 Articolul 119 Articolul 119 Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei (1)  O zecime dintre membrii care compun Parlamentul poate depune la Președintele Parlamentului o moțiune de cenzură împotriva Comisiei. (1)  O zecime dintre membrii care compun Parlamentul poate depune la Președintele Parlamentului o moțiune de cenzură împotriva Comisiei. În cazul în care o moțiune de cenzură a fost votată în cursul celor două luni precedente, o nouă moțiune poate fi depusă doar de o cincime dintre membrii care compun Parlamentul. (2)  Moțiunea de cenzură trebuie să poarte mențiunea „moțiune de cenzură” și să fie motivată. Aceasta se transmite Comisiei. (2)  Moțiunea poartă mențiunea de „moțiune de cenzură” și enumeră motivele pentru care a fost depusă. Aceasta se transmite Comisiei. (3)  Președintele anunță deputaților depunerea unei moțiuni de cenzură de îndată ce o primește. (3)  Președintele anunță deputaților depunerea unei moțiuni de cenzură de îndată ce o primește. (4)  Dezbaterea moțiunii are loc la cel puțin 24 de ore după anunțarea deputaților cu privire la depunerea unei moțiuni de cenzură. (4)  Dezbaterea moțiunii are loc la cel puțin 24 de ore după anunțarea deputaților cu privire la depunerea unei moțiuni de cenzură. (5)  Votarea moțiunii de cenzură se face prin apel nominal, la cel puțin 48 de ore după începerea dezbaterii. (5)  Votarea moțiunii de cenzură se face prin apel nominal, la cel puțin 48 de ore după începerea dezbaterii. (6)  Dezbaterea și votul au loc cel târziu în timpul perioadei de sesiune care urmează depunerii moțiunii. (6)  Fără a aduce atingere alineatelor (4) și (5), dezbaterea și votul au loc cel târziu în timpul perioadei de sesiune care urmează depunerii moțiunii. (7)  Moțiunea de cenzură se adoptă cu o majoritate de două treimi din totalul voturilor exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care compun Parlamentul. Rezultatul votului este notificat Președintelui Consiliului și Președintelui Comisiei. (7)  În conformitate cu articolul 234 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, moțiunea de cenzură se adoptă cu o majoritate de două treimi din totalul voturilor exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care compun Parlamentul. Rezultatul votului este notificat Președintelui Consiliului și Președintelui Comisiei. Amendamentul 143 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 120 Articolul 120 Articolul 120 Numirea judecătorilor și avocaților generali ai Curții de Justiție a Uniunii Europene Numirea judecătorilor și avocaților generali ai Curții de Justiție a Uniunii Europene La propunerea comisiei competente, Parlamentul desemnează o persoană pentru comitetul format din șapte persoane însărcinat să controleze capacitatea candidaților de a exercita funcțiile de judecător și avocat general în cadrul Curții de Justiție și în cadrul Tribunalului. La propunerea comisiei competente, Parlamentul desemnează o persoană pentru comitetul format din șapte persoane însărcinat să controleze capacitatea candidaților de a exercita funcțiile de judecător și avocat general în cadrul Curții de Justiție și în cadrul Tribunalului. Comisia responsabilă selecționează, prin vot cu majoritate simplă, candidatul pe care dorește să îl propună. În acest scop, coordonatorii comisiei respective întocmesc o listă restrânsă de candidați. Amendamentul 144 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 121 Articolul 121 Articolul 121 Numirea membrilor Curții de Conturi Numirea membrilor Curții de Conturi (1)   Personalitățile desemnate ca membri ai Curții de Conturi sunt invitate să facă o declarație în fața comisiei competente și să răspundă la întrebările adresate de membri. Comisia votează separat asupra fiecărei candidaturi prin vot secret. (1)   Personalitățile desemnate ca membri ai Curții de Conturi sunt invitate să facă o declarație în fața comisiei competente și să răspundă la întrebările adresate de membri. Comisia votează separat asupra fiecărei candidaturi prin vot secret. (2)   Comisia competentă face o recomandare Parlamentului cu privire la numirea candidaților propuși sub forma unui raport care cuprinde o propunere de decizie distinctă pentru fiecare candidat. (2)   Comisia competentă face o recomandare Parlamentului privind aprobarea sau respingerea candidaturii propuse. (3)   Votul în plen are loc în termen de două luni de la primirea candidaturilor, cu excepția cazului în care, la cererea comisiei competente, a unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați, Parlamentul ia o altă decizie. Parlamentul votează separat asupra fiecărei candidaturi, prin vot secret, și se pronunță cu majoritatea voturilor exprimate. (3)   Votul în plen are loc în termen de două luni de la primirea candidaturilor, cu excepția cazului în care, la cererea comisiei competente, a unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați, Parlamentul ia o altă decizie. Parlamentul votează separat asupra fiecărei candidaturi prin vot secret. (4)   În cazul în care Parlamentul emite un aviz negativ cu privire la o candidatură individuală, Președintele solicită Consiliului să retragă această candidatură și să prezinte Parlamentului o nouă candidatură. (4)   În cazul în care Parlamentul emite un aviz negativ cu privire la o candidatură individuală, Președintele solicită Consiliului să retragă această candidatură și să prezinte Parlamentului o nouă candidatură. Amendamentul 145 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 122 Articolul 122 Articolul 122 Numirea membrilor Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene Numirea membrilor Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene (1)   Candidatul propus pentru președinția Băncii Centrale Europene este invitat să facă o declarație în fața comisiei parlamentare competente și să răspundă la întrebările adresate de membri. (1)   Candidatul propus pentru calitatea de președinte, vicepreședinte sau membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene este invitat să facă o declarație în fața comisiei parlamentare competente și să răspundă la întrebările adresate de membri. (2)   Comisia competentă face o recomandare Parlamentului privind aprobarea sau respingerea candidaturii propuse. (2)   Comisia competentă face o recomandare Parlamentului privind aprobarea sau respingerea candidaturii propuse. (3)   Votul are loc în termen de două luni de la primirea propunerii, cu excepția cazului în care, la cererea comisiei competente, a unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați, Parlamentul ia o altă decizie. (3)   Votul are loc în termen de două luni de la primirea propunerii, cu excepția cazului în care, la cererea comisiei competente, a unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați, Parlamentul ia o altă decizie. Parlamentul votează separat asupra fiecărei candidaturi prin vot secret. (4)   În cazul în care Parlamentul emite un aviz negativ, Președintele solicită Consiliului să retragă această propunere și să prezinte o nouă propunere Parlamentului. (4)   În cazul în care Parlamentul emite un aviz negativ cu privire la o candidatură, Președintele solicită retragerea candidaturii și prezentarea unei noi candidaturi către Parlament. (5)  Aceeași procedură se aplică în cazul candidaților propuși pentru posturile de vicepreședinte și de membri ai Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene. Amendamentul 146 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 122 a (nou) Articolul 122a Numiri în organismele de guvernanță economică (1)  Prezentul articol se aplică în cazul numirii: –  președintelui și vicepreședintelui Consiliului de supraveghere al mecanismului unic de supraveghere; –  președintelui, vicepreședintelui și membrilor deplini ai Comitetului unic de rezoluție al mecanismului unic de supraveghere; –  președinților și directorilor executivi ai Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale); precum și –  directorului executiv și directorului executiv adjunct al Fondului european pentru investiții strategice. (2)  Fiecare candidat este invitat să facă o declarație în fața comisiei parlamentare competente și să răspundă la întrebările adresate de membri. (3)  Comisia competentă face o recomandare Parlamentului cu privire la fiecare propunere de numire. (4)  Votul are loc în termen de două luni de la primirea propunerii de numire, cu excepția cazului în care, la cererea comisiei competente, a unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați, Parlamentul ia o altă decizie. Parlamentul votează separat asupra fiecărei numiri prin vot secret. (5)  În cazul în care decizia luată de Parlament cu privire la o propunere de numire este negativă, Președintele solicită retragerea propunerii și prezentarea unei noi propuneri către Parlament. Amendamentul 147 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 123 Articolul 123 Articolul 123 Declarațiile Comisiei, ale Consiliului și ale Consiliului European Declarațiile Comisiei, ale Consiliului și ale Consiliului European (1)   Membrii Comisiei, ai Consiliului și ai Consiliului European pot solicita Președintelui Parlamentului, în orice moment, să le fie dat cuvântul pentru a prezenta o declarație. Președintele Consiliului European face o declarație după fiecare reuniune a acestuia. Președintele Parlamentului hotărăște când poate fi prezentată declarația și dacă aceasta poate fi urmată de o dezbatere aprofundată sau de 30 de minute de întrebări scurte și precise din partea deputaților. (1)   Membrii Comisiei, ai Consiliului și ai Consiliului European pot solicita Președintelui Parlamentului, în orice moment, să le fie dat cuvântul pentru a prezenta o declarație. Președintele Consiliului European face o declarație după fiecare reuniune a acestuia. Președintele Parlamentului hotărăște când poate fi prezentată declarația și dacă aceasta poate fi urmată de o dezbatere aprofundată sau de 30 de minute de întrebări scurte și precise din partea deputaților. (2)   În cazul în care se înscrie pe ordinea de zi o declarație urmată de o dezbatere, Parlamentul hotărăște dacă dezbaterea se încheie sau nu printr-o rezoluție. Acest lucru nu este posibil în cazul în care un raport privind același subiect este prevăzut pentru perioada de sesiune în curs sau pentru perioada de sesiune următoare, cu excepția cazului în care Președintele formulează, din motive excepționale, alte propuneri. În cazul în care Parlamentul hotărăște încheierea unei dezbateri printr-o rezoluție, o comisie, un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați pot depune o propunere de rezoluție. (2)   În cazul în care se înscrie pe ordinea de zi o declarație urmată de o dezbatere, Parlamentul hotărăște dacă dezbaterea se încheie sau nu printr-o rezoluție. Acest lucru nu este posibil în cazul în care un raport privind același subiect este prevăzut pentru perioada de sesiune în curs sau pentru perioada de sesiune următoare, cu excepția cazului în care Președintele formulează, din motive excepționale, alte propuneri. În cazul în care Parlamentul hotărăște încheierea unei dezbateri printr-o rezoluție, o comisie, un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați pot depune o propunere de rezoluție. (3)   Propunerile de rezoluție sunt supuse la vot în aceeași zi. Președintele hotărăște eventualele excepții de la această regulă. Se admit explicații ale votului. (3)   Propunerile de rezoluție sunt supuse la vot în cursul celei mai apropiate perioade de timp afectate votării în care acest lucru este posibil. Președintele hotărăște eventualele excepții de la această regulă. Se admit explicații ale votului. (4)   O propunere comună de rezoluție înlocuiește propunerile depuse anterior de semnatari, dar nu și pe acelea depuse de alte comisii, grupuri politice sau de alți deputați. (4)   O propunere comună de rezoluție înlocuiește propunerile depuse anterior de semnatari, dar nu și pe acelea depuse de alte comisii, grupuri politice sau de alți deputați. (4a)  În cazul în care o propunere comună de rezoluție este depusă de grupuri politice care reprezintă o majoritate clară, Președintele poate începe procedura de vot cu acea propunere. (5)   După adoptarea unei propuneri de rezoluție, nicio altă propunere nu se supune la vot, cu excepția cazului în care Președintele, în mod excepțional, decide altfel. (5)   După adoptarea unei propuneri de rezoluție, nicio altă propunere nu se supune la vot, cu excepția cazului în care Președintele, în mod excepțional, decide altfel. (5a)  Autorul sau autorii unei propuneri de rezoluție depuse în temeiul alineatului (2) sau al articolului 135 alineatul (2) pot retrage propunerea înainte de votul final. (5b)  O propunere de rezoluție retrasă poate fi imediat preluată și depusă din nou de un grup politic, o comisie sau un număr de deputați egal cu cel necesar pentru depunerea acesteia. Alineatul (5a) și prezentul alineat se aplică și rezoluțiilor depuse în temeiul articolelor 105 și 106. Amendamentul 148 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 124 Articolul 124 Articolul 124 Explicarea deciziilor Comisiei Explicarea deciziilor Comisiei După consultarea Conferinței președinților, Președintele Parlamentului poate invita Președintele Comisiei, comisarul responsabil cu relațiile cu Parlamentul sau, în urma unui acord, un alt comisar să prezinte o declarație în fața Parlamentului după fiecare reuniune a Comisiei, pentru a expune principalele decizii adoptate. Declarația este urmată de o dezbatere cu o durată de cel puțin treizeci de minute, în cursul căreia deputații pot adresa întrebări scurte și precise. Președintele Parlamentului îl invită pe Președintele Comisiei, pe comisarul responsabil cu relațiile cu Parlamentul sau, în urma unui acord, pe un alt comisar să prezinte o declarație în fața Parlamentului după fiecare reuniune a Comisiei, pentru a expune principalele decizii adoptate, cu excepția cazului în care, din motive legate de calendar sau din cauza relevanței politice relative a subiectului, Conferința președinților decide că acest lucru nu este necesar. Declarația este urmată de o dezbatere cu o durată de cel puțin treizeci de minute, în cursul căreia deputații pot adresa întrebări scurte și precise. Amendamentul 149 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 125 Articolul 125 Articolul 125 Declarațiile Curții de Conturi Declarațiile Curții de Conturi (1)   Președintele Curții de Conturi poate fi invitat, în cadrul procedurii de descărcare de gestiune sau în cadrul activităților de control bugetar ale Parlamentului, să ia cuvântul pentru a prezenta observațiile conținute în raportul anual, în rapoartele speciale sau în avizele Curții, precum și pentru a explica programul de activitate al Curții. (1)   Președintele Curții de Conturi poate fi invitat, în cadrul procedurii de descărcare de gestiune sau în cadrul activităților de control bugetar ale Parlamentului, să prezinte o declarație pentru a prezenta observațiile conținute în raportul anual, în rapoartele speciale sau în avizele Curții, precum și pentru a explica programul de activitate al Curții. (2)   Parlamentul poate hotărî să procedeze, cu participarea Comisiei și a Consiliului, la o dezbatere separată privind orice chestiune ridicată de astfel de declarații, în special în cazul semnalării unor nereguli în gestiunea financiară. (2)   Parlamentul poate hotărî să procedeze, cu participarea Comisiei și a Consiliului, la o dezbatere separată privind orice chestiune ridicată de astfel de declarații, în special în cazul semnalării unor nereguli în gestiunea financiară. Amendamentul 150 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 126 Articolul 126 Articolul 126 Declarațiile Băncii Centrale Europene Declarațiile Băncii Centrale Europene (1)   Președintele Băncii Centrale Europene prezintă Parlamentului raportul anual al Băncii privind activitățile Sistemului European al Băncilor Centrale și politica monetară pentru anul precedent și anul în curs. (1)   Președintele Băncii Centrale Europene este invitat să prezinte Parlamentului raportul anual al Băncii privind activitățile Sistemului European al Băncilor Centrale și politica monetară pentru anul precedent și anul în curs. (2)   Această prezentare este urmată de o dezbatere generală. (2)   Această prezentare este urmată de o dezbatere generală. (3)   Președintele Băncii Centrale Europene este invitat să participe la reuniunile comisiei competente cel puțin de patru ori pe an pentru a prezenta o declarație și a răspunde la întrebări. (3)   Președintele Băncii Centrale Europene este invitat să participe la reuniunile comisiei competente cel puțin de patru ori pe an pentru a prezenta o declarație și a răspunde la întrebări. (4)   La cererea lor sau la cererea Parlamentului, Președintele, vicepreședintele sau alți membri ai Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene sunt invitați să participe la alte reuniuni. (4)   La cererea lor sau la cererea Parlamentului, Președintele, vicepreședintele sau alți membri ai Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene sunt invitați să participe la alte reuniuni. (5)   Stenogramele lucrărilor prevăzute la alineatele (3) și (4) se redactează în limbile oficiale. (5)   Se redactează stenogramele lucrărilor prevăzute la alineatele (3) și (4). Amendamentul 151 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 127 Articolul 127 eliminat Recomandarea privind orientările generale ale politicilor economice (1)  Recomandarea Comisiei privind orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale Uniunii este prezentată comisiei competente care, la rândul ei, prezintă un raport în plen. (2)  Consiliul este invitat să informeze Parlamentul cu privire la conținutul recomandării și la poziția adoptată de Consiliul European. Amendamentul 152 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 128 Articolul 128 Articolul 128 Întrebări cu solicitare de răspuns oral urmat de dezbateri Întrebări cu solicitare de răspuns oral urmat de dezbateri (1)   O comisie, un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați pot adresa întrebări Consiliului sau Comisiei și pot solicita ca întrebările să fie înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului. (1)   O comisie, un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați pot adresa întrebări Consiliului, Comisiei sau Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și pot solicita ca întrebările să fie înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului. Întrebările sunt prezentate în scris Președintelui, care le trimite de îndată Conferinței președinților. Întrebările sunt prezentate în scris Președintelui, care le trimite de îndată Conferinței președinților. Conferința președinților hotărăște dacă și în ce ordine se înscriu întrebările pe ordinea de zi. Întrebările care nu sunt înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului în termen de trei luni de la data depunerii lor devin caduce. Conferința președinților hotărăște dacă întrebările se înscriu pe proiectul de ordine de zi, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 149 din Regulamentul de procedură. Întrebările care nu sunt înscrise pe proiectul de ordine de zi a Parlamentului în termen de trei luni de la data depunerii lor devin caduce. (2)   Întrebările adresate Comisiei trebuie transmise instituției vizate cu cel puțin o săptămână înainte, iar întrebările adresate Consiliului cu cel puțin trei săptămâni înainte de ședința pe a cărei ordine de zi sunt înscrise. (2)   Întrebările adresate Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate trebuie transmise destinatarului cu cel puțin o săptămână înainte, iar întrebările adresate Consiliului cu cel puțin trei săptămâni înainte de ședința pe a cărei ordine de zi sunt înscrise. (3)   Întrebările care se referă la domeniile prevăzute la articolul 42 din Tratatul privind Uniunea Europeană nu trebuie să respecte termenul prevăzut la alineatul (2) din prezentul articol. Consiliul este obligat să răspundă la aceste întrebări într-un termen adecvat, astfel încât Parlamentul să poată fi informat corespunzător. (3)   În cazul întrebărilor care se referă la politica de securitate și apărare comună nu este obligatoriu să se respecte termenele prevăzute la alineatul (2). Răspunsul trebuie dat într-un termen adecvat, astfel încât Parlamentul să poată fi informat corespunzător. (4)   Unul dintre autorii întrebării are la dispoziție cinci minute pentru a o dezvolta. Răspunsul este dat de un membru al instituției în cauză. (4)   Unul dintre autorii întrebării poate dezvolta întrebarea. Destinatarul răspunde la aceasta. Autorul întrebării are dreptul să folosească întregul timp afectat luării de cuvânt, menționat mai sus. (5)   Articolul 123 alineatele (2)-(5) se aplică mutatis mutandis. (5)   Articolul 123 alineatele (2)-(5b) privind depunerea și votarea propunerilor de rezoluție se aplică mutatis mutandis. Amendamentul 153 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 129 Articolul 129 Articolul 129 Timpul afectat întrebărilor Timpul afectat întrebărilor (1)   În fiecare perioadă de sesiune este inclus un timp afectat întrebărilor adresate Comisiei, cu o durată de 90 de minute, vizând una sau mai multe teme orizontale specifice decise de Conferința președinților cu o lună înaintea perioadei de sesiune. (1)   În fiecare perioadă de sesiune se poate include un timp afectat întrebărilor adresate Comisiei, cu o durată de până la 90 de minute, vizând una sau mai multe teme orizontale specifice decise de Conferința președinților cu o lună înaintea perioadei de sesiune. (2)   Conferința președinților invită comisarii al căror portofoliu este legat de tema sau temele orizontale specifice cu privire la care le vor fi adresate întrebări. În fiecare perioadă de sesiune sunt invitați cel mult doi comisari, cu posibilitatea de a invita un al treilea în funcție de tema sau temele orizontale specifice alese pentru timpul afectat întrebărilor. (2)   Conferința președinților invită comisarii al căror portofoliu este legat de tema sau temele orizontale specifice cu privire la care le vor fi adresate întrebări. În fiecare perioadă de sesiune sunt invitați cel mult doi comisari, cu posibilitatea de a invita un al treilea în funcție de tema sau temele orizontale specifice alese pentru timpul afectat întrebărilor. (3)  Timpul afectat întrebărilor se desfășoară utilizând un sistem de tragere la sorți descris într-o anexă la prezentul regulament17. (4)   În conformitate cu orientările definite de Conferința președinților, se pot prevedea perioade specifice pentru timpul afectat întrebărilor adresate Consiliului, Președintelui Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Președintelui Eurogrupului. (4)   În conformitate cu orientările definite de Conferința președinților, se pot prevedea perioade specifice pentru timpul afectat întrebărilor adresate Consiliului, Președintelui Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Președintelui Eurogrupului. (4a)  Timpul afectat întrebărilor nu se repartizează în prealabil în mod specific. Președintele se asigură, în măsura posibilului, că deputații reprezentând curente politice diferite și provenind din state membre diferite au posibilitatea de a adresa o întrebare în mod alternativ. (4b)  Deputatul are la dispoziție un minut pentru a formula întrebarea, iar comisarul două minute pentru a răspunde. Deputatul în cauză poate adresa o întrebare suplimentară, de maximum 30 de secunde, având legătură directă cu întrebarea principală. Comisarul are apoi la dispoziție două minute pentru a da un răspuns suplimentar. Întrebările și întrebările suplimentare trebuie să fie legate direct de tema orizontală specifică aleasă în conformitate cu alineatul (1). Președintele poate hotărî cu privire la admisibilitatea întrebărilor. __________________ 17 A se vedea anexa II. Amendamentul 154 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 130 Articolul 130 Articolul 130 Întrebări cu solicitare de răspuns scris Întrebări cu solicitare de răspuns scris (1)   Orice deputat poate adresa Președintelui Consiliului European, Consiliului, Comisiei sau Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate întrebări cu solicitare de răspuns scris, în conformitate cu criteriile stabilite într-o anexă la prezentul regulament18.Responsabilitatea pentru conținutul întrebărilor revine în totalitate autorilor acestora. (1)   Orice deputat poate adresa Președintelui Consiliului European, Consiliului, Comisiei sau Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate întrebări cu solicitare de răspuns scris, în conformitate cu criteriile stabilite într-o anexă la prezentul regulament18.Responsabilitatea pentru conținutul întrebărilor revine în totalitate autorilor acestora. (2)   Întrebările sunt prezentate Președintelui. În cazul în care există îndoieli privind admisibilitatea unei întrebări, decizia aparține Președintelui. Președintele decide nu doar în temeiul dispozițiilor anexei menționate la alineatul (1), ci și în temeiul dispozițiilor Regulamentului de procedură în general. Decizia Președintelui este comunicată autorului întrebării. (2)   Întrebările sunt prezentate Președintelui. În cazul în care există îndoieli privind admisibilitatea unei întrebări, decizia aparține Președintelui. Președintele decide nu doar în temeiul dispozițiilor anexei menționate la alineatul (1), ci și în temeiul dispozițiilor Regulamentului de procedură în general. Decizia motivată a Președintelui este comunicată autorului întrebării. (3)   Întrebările sunt prezentate în format electronic. Fiecare deputat poate prezenta cel mult cinci întrebări pe lună. (3)   Întrebările sunt prezentate în format electronic. Fiecare deputat poate prezenta cel mult douăzeci de întrebări în decursul unei perioade de trei luni consecutive. În mod excepțional, un deputat poate prezenta întrebări suplimentare sub forma unui document pe suport hârtie, semnat personal de către deputat și depus la serviciul competent din cadrul secretariatului. După o perioadă care expiră la un an de la data începerii celei de-a opta legislaturi, Conferința președinților evaluează regimul în ceea ce privește întrebările suplimentare. Expresia «în mod excepțional» se interpretează în sensul că întrebarea suplimentară vizează o chestiune urgentă și că prezentarea întrebării nu poate fi amânată până luna următoare. În plus, numărul de întrebări depuse în temeiul alineatului (3) al doilea paragraf trebuie să fie mai mic decât limita de cinci întrebări pe lună. (3a)  O întrebare poate fi sprijinită și de alți deputați decât autorul. Aceste întrebări sunt luate în calcul numai în contul autorului, și nu și al celor care sprijină întrebarea, atunci când se calculează dacă s-a atins numărul maxim de întrebări în conformitate cu alineatul (3). (4)   În cazul în care nu s-a putut răspunde la o întrebare în termenul stabilit, aceasta se înscrie, la cererea autorului, pe ordinea de zi a următoarei reuniuni a comisiei competente. Articolul 129 se aplică mutatis mutandis. (4)   În cazul în care destinatarul nu poate răspunde la o întrebare în termen de trei săptămâni (pentru întrebările prioritare) sau de șase săptămâni (pentru întrebările fără caracter prioritar) de la momentul în care este transmisă destinatarului, întrebarea se poate înscrie, la cererea autorului, pe ordinea de zi a următoarei reuniuni a comisiei competente. Întrucât președintele unei comisii parlamentare este împuternicit, în temeiul articolului 206 alineatul (1), să convoace o reuniune a comisiei, pentru a permite o bună organizare a lucrărilor, decizia cu privire la proiectul de ordine de zi a reuniunii convocate îi revine președintelui. Acest drept nu aduce atingere obligației prevăzute la articolul 130 alineatul (4) de a înscrie, o întrebare cu solicitare de răspuns scris, la cererea autorului său, o întrebare cu solicitare de răspuns scris pe proiectul de ordine de zi a reuniunii următoare a comisiei. Cu toate acestea, președintele dispune de puterea discreționară de a propune, ținând seama de prioritățile politice, ordinea lucrărilor reuniunii și normele de procedură (de exemplu o procedură fără dezbatere, eventual cu adoptarea unei decizii privind măsurile care trebuie luate sau chiar, dacă este cazul, o recomandare de a amâna punctul pentru o reuniune ulterioară). (5)   La întrebările care necesită un răspuns imediat, dar în cazul cărora nu este necesară o cercetare aprofundată (întrebări prioritare), trebuie să se răspundă în termen de trei săptămâni de la transmiterea acestora destinatarilor. Orice deputat poate adresa o întrebare prioritară o dată pe lună. (5)   Orice deputat poate adresa o întrebare prioritară o dată pe lună. La celelalte întrebări (întrebări fără caracter prioritar) trebuie să se răspundă în termen de șase săptămâni de la transmiterea acestora destinatarilor. (6)   Întrebările se publică, însoțite de răspuns, pe site-ul de internet al Parlamentului. (6)   Întrebările se publică, însoțite de răspuns, inclusiv de eventuale anexe, pe site-ul de internet al Parlamentului. __________________ __________________ 18 A se vedea anexa III. 18 A se vedea anexa III. Amendamentul 295 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 130 a (nou) Articolul 130a Interpelări minore cu solicitare de răspuns scris (1)   Prin interpelările minore, care constau în întrebări cu solicitare de răspuns scris, o comisie, un grup politic sau cel puțin cinci la sută dintre membrii care compun Parlamentul pot solicita Consiliului, Comisiei sau Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să furnizeze informații cu privire la chestiuni specifice. Aceste întrebări sunt prezentate Președintelui, care, sub rezerva conformității lor cu Regulamentul de procedură în general și cu criteriile prevăzute într-o anexă la Regulamentul de procedură1a, solicită destinatarului să răspundă în termen de două săptămâni; Președintele poate extinde acest termen în urma consultării autorilor întrebărilor. (2)   Întrebările se publică, însoțite de răspuns, pe site-ul de internet al Parlamentului. ____________________________ 1a A se vedea anexa III. Amendamentul 296 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 130 b (nou) Articolul 130b Interpelări majore cu solicitare de răspuns scris și dezbatere (1)   Interpelările majore constau în întrebări cu solicitare de răspuns scris și dezbatere care pot fi adresate de o comisie, un grup politic sau cel puțin cinci la sută dintre deputații care compun Parlamentul Consiliului, Comisiei sau Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. Întrebările pot include o scurtă expunere de motive. Aceste întrebări sunt prezentate în scris Președintelui, care, sub rezerva conformității lor cu Regulamentul de procedură în general și cu criteriile prevăzute într-o anexă la Regulamentul de procedură1a, informează imediat destinatarul despre întrebare, solicitându-i să comunice dacă va răspunde și, în caz afirmativ, când. (2)   La primirea răspunsului scris, interpelarea majoră este înscrisă pe proiectul de ordine de zi a Parlamentului, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 149 din Regulamentul de procedură. Trebuie să se organizeze o dezbatere în cazul în care acest lucru este solicitat de o comisie, un grup politic sau cel puțin cinci la sută dintre membrii care compun Parlamentul. (3)   Dacă destinatarul întrebării refuză să ofere un răspuns sau nu răspunde în trei săptămâni, întrebarea este înscrisă pe proiectul de ordine de zi. Trebuie să se organizeze o dezbatere în cazul în care acest lucru este solicitat de o comisie, un grup politic sau cel puțin cinci la sută dintre membrii care compun Parlamentul. Înainte de dezbatere, unul dintre autorii întrebării poate fi autorizat să expună motive suplimentare în sprijinul întrebării adresate. (4)   Unul dintre autorii întrebării poate dezvolta întrebarea. Răspunsul este dat de un membru al instituției în cauză. Articolul 123 alineatele (2)-(5) privind depunerea și votarea propunerilor de rezoluție se aplică mutatis mutandis. (5)   Întrebările se publică, însoțite de răspuns, pe site-ul de internet al Parlamentului. ____________________________ 1a A se vedea anexa III. Amendamentul 155 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 131 Articolul 131 Articolul 131 Întrebări cu solicitare de răspuns scris adresate Băncii Centrale Europene Întrebări cu solicitare de răspuns scris adresate Băncii Centrale Europene (1)   Orice deputat poate adresa cel mult șase întrebări cu solicitare de răspuns scris pe lună Băncii Centrale Europene, în conformitate cu criteriile stabilite într-o anexă la prezentul regulament19. Responsabilitatea pentru conținutul întrebărilor revine în totalitate autorilor acestora. (1)   Orice deputat poate adresa cel mult șase întrebări cu solicitare de răspuns scris pe lună Băncii Centrale Europene, în conformitate cu criteriile stabilite într-o anexă la prezentul regulament19. Responsabilitatea pentru conținutul întrebărilor revine în totalitate autorilor acestora. (2)   Întrebările de acest tip sunt prezentate în scris președintelui comisiei competente care le notifică Băncii Centrale Europene. În cazul în care există îndoieli privind admisibilitatea unei întrebări, decizia aparține Președintelui. Decizia președintelui este notificată autorului întrebării. (2)   Întrebările de acest tip sunt prezentate în scris președintelui comisiei competente care le notifică Băncii Centrale Europene. În cazul în care există îndoieli privind admisibilitatea unei întrebări, decizia aparține Președintelui. Decizia președintelui este notificată autorului întrebării. (3)   Întrebările se publică, însoțite de răspuns, pe site-ul de internet al Parlamentului. (3)   Întrebările se publică, însoțite de răspuns, pe site-ul de internet al Parlamentului. (4)   În cazul în care o întrebare nu a primit răspuns în termenul stabilit, aceasta se înscrie, la cererea autorului, pe ordinea de zi a următoarei reuniuni a comisiei competente cu Președintele Băncii Centrale Europene. (4)   În cazul în care o întrebare nu a primit răspuns în termen de șase săptămâni, aceasta poate fi înscrisă, la cererea autorului, pe ordinea de zi a următoarei reuniuni a comisiei competente cu Președintele Băncii Centrale Europene. __________________ _________________ 19 A se vedea anexa III. 19 A se vedea anexa III. Amendamentul 156 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 131 a (nou) Articolul 131a Întrebări cu solicitare de răspuns scris privind mecanismul unic de supraveghere și mecanismul unic de rezoluție (1)  Articolul 131 alineatele (1), (2) și (3) se aplică, mutatis mutandis, întrebărilor cu solicitare de răspuns scris privind mecanismul unic de supraveghere și mecanismul unic de rezoluție. Numărul acestor întrebări se scad din numărul maxim de șase întrebări prevăzut la articolul 131 alineatul (1). (2)  În cazul în care o întrebare nu a primit răspuns în termen de cinci săptămâni, ea poate fi înscrisă, la cererea autorului, pe ordinea de zi a următoarei reuniuni a comisiei competente cu președintele comitetului/consiliului din care face parte destinatarul. Amendamentul 157 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul V – capitolul 4 – titlu RAPOARTE ALE ALTOR INSTITUȚII RAPOARTE ALE ALTOR INSTITUȚII ȘI ORGANISME Amendamentul 158 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 132 Articolul 132 Articolul 132 Rapoarte anuale și alte rapoarte ale altor instituții Rapoarte anuale și alte rapoarte ale altor instituții sau organisme (1)   Rapoartele anuale și celelalte rapoarte ale altor instituții pentru care tratatele prevăd consultarea Parlamentului sau pentru care alte dispoziții juridice prevăd avizul acestuia fac obiectul unui raport prezentat în plen. (1)   Rapoartele anuale și celelalte rapoarte ale altor instituții sau organisme pentru care tratatele prevăd consultarea Parlamentului sau pentru care alte dispoziții juridice prevăd avizul acestuia fac obiectul unui raport prezentat în plen. (2)   Rapoartele anuale și celelalte rapoarte ale altor instituții care nu intră sub incidența alineatului (1) se trimit comisiei competente care poate propune elaborarea unui raport în conformitate cu articolul 52. (2)   Rapoartele anuale și celelalte rapoarte ale altor instituții sau organisme care nu intră sub incidența alineatului (1) se trimit comisiei competente, care le examinează și care poate transmite Parlamentului o scurtă propunere de rezoluție sau poate propune elaborarea unui raport în temeiul articolului 52 în cazul în care consideră că Parlamentul ar trebui să ia poziție cu privire la o chestiune importantă tratată de rapoarte. Amendamentul 159 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 133 Articolul 133 Articolul 133 Propuneri de rezoluție Propuneri de rezoluție (1)   Orice deputat poate depune o propunere de rezoluție privind un subiect care se înscrie în activitățile Uniunii Europene. (1)   Orice deputat poate depune o propunere de rezoluție privind un subiect care se înscrie în activitățile Uniunii Europene. Propunerea nu poate depăși 200 de cuvinte. Propunerea nu poate depăși 200 de cuvinte. (1a)  Conținutul unei astfel de propuneri nu poate: –  să conțină nici o decizie privind chestiuni pentru care s-au stabilit alte proceduri și competențe specifice în prezentul Regulament de procedură, în special la articolul 46; sau –  să vizeze subiecte ale unor proceduri aflate în curs de desfășurare în Parlament. (1b)  Fiecare deputat poate prezenta cel mult o astfel de propunere pe lună. (1c)  Propunerea de rezoluție este prezentată Președintelui, care verifică dacă sunt îndeplinite criteriile aplicabile. În cazul în care declară propunerea admisibilă, Președintele o comunică în plen și o trimite comisiei competente. (2)   Comisia competentă hotărăște procedura. (2)   Comisia competentă hotărăște procedura, inclusiv cu privire la combinarea propunerii de rezoluție cu alte propuneri de rezoluție sau rapoarte, adoptarea unui aviz, eventual sub formă de scrisoare, sau elaborarea unui raport în temeiul articolului 52. Comisia competentă poate decide, de asemenea, să nu dea curs propunerii de rezoluție. Comisia competentă poate atașa propunerea de rezoluție altor propuneri de rezoluție sau rapoarte. Comisia competentă poate hotărî să emită un aviz, eventual sub formă de scrisoare. Comisia competentă poate hotărî să elaboreze un raport în temeiul articolului 52. (3)   Autorii unei propuneri de rezoluție sunt informați cu privire la deciziile comisiei și ale Conferinței președinților. (3)   Autorii unei propuneri de rezoluție sunt informați cu privire la deciziile Președintelui, ale comisiei și ale Conferinței președinților. (4)   Raportul conține textul propunerii de rezoluție depuse. (4)   Raportul conține textul propunerii de rezoluție depuse. (5)   Avizele sub formă de scrisoare adresată altor instituții ale Uniunii Europene se transmit de către Președinte. (5)   Avizele sub formă de scrisoare adresată altor instituții ale Uniunii Europene se transmit de către Președinte. (6)  Autorul sau autorii unei propuneri de rezoluție depuse în temeiul articolului 123 alineatul (2), al articolului 128 alineatul (5) sau al articolului 135 alineatul (2) pot retrage propunerea înainte de votul final asupra acesteia. (7)   O propunere de rezoluție depusă în temeiul alineatului (1) poate fi retrasă de autor sau autori sau de primul semnatar înainte ca, în temeiul alineatului (2), comisia competentă să fi hotărât elaborarea unui raport cu privire la aceasta. (7)   O propunere de rezoluție depusă în temeiul alineatului (1) poate fi retrasă de autor sau autori sau de primul semnatar înainte ca, în temeiul alineatului (2), comisia competentă să fi hotărât elaborarea unui raport cu privire la aceasta. În cazul în care propunerea a fost preluată sub această formă de către comisie, comisia este singura care o poate retrage înainte de începerea votului final. În cazul în care propunerea a fost preluată sub această formă de către comisie, comisia este singura care o poate retrage înainte de începerea votului final. (8)  O propunere de rezoluție retrasă poate fi imediat preluată și depusă din nou de un grup politic, o comisie sau un număr de deputați egal cu cel necesar pentru depunerea acesteia. Comisiilor le revine rolul de a se asigura că propunerile de rezoluție depuse în conformitate cu prezentul articol și care respectă condițiile stabilite sunt analizate și sunt menționate în documentele publicate în urma analizei. Amendamentul 160 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 134 Articolul 134 eliminat Recomandări adresate Consiliului (1)  Un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați pot prezenta o propunere de recomandare adresată Consiliului privind domeniile tratate în titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană sau în cazul în care Parlamentul nu a fost consultat cu privire la un acord internațional în conformitate cu articolele 108 sau 109. (2)  Aceste propuneri se trimit comisiei competente în vederea examinării. Dacă este necesar, comisia competentă sesizează Parlamentul în cadrul procedurilor prevăzute de prezentul regulament. (3)  Atunci când elaborează un raport, comisia competentă adresează Parlamentului o propunere de recomandare adresată Consiliului, însoțită de o scurtă expunere de motive și, dacă este necesar, de avizul comisiilor consultate. Aplicarea prezentului alineat nu necesită autorizarea prealabilă a Conferinței președinților. (4)  Se aplică dispozițiile articolului 113. Amendamentul 161 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 135 Articolul 135 Articolul 135 Dezbateri privind cazuri de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept Dezbateri privind cazuri de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept (1)   La cererea prezentată în scris Președintelui de către o comisie, o delegație interparlamentară, un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați, se poate iniția o dezbatere privind un caz urgent de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept [articolul 149 alineatul (3)]. (1)   La cererea prezentată în scris Președintelui de către o comisie, o delegație interparlamentară, un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați, se poate iniția o dezbatere privind un caz urgent de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. (2)   Conferința președinților stabilește, pe baza cererilor prevăzute la alineatul (1) și în conformitate cu modalitățile prevăzute la anexa IV, o listă de subiecte care se înscriu în proiectul definitiv de ordine de zi pentru următoarea dezbatere privind cazurile de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Numărul total al subiectelor înscrise pe ordinea de zi nu poate fi mai mare de trei, inclusiv subpunctele. (2)   Conferința președinților stabilește, pe baza cererilor prevăzute la alineatul (1) și în conformitate cu modalitățile prevăzute la anexa IV, o listă de subiecte care se înscriu în proiectul definitiv de ordine de zi pentru următoarea dezbatere privind cazurile de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Numărul total al subiectelor înscrise pe ordinea de zi nu poate fi mai mare de trei, inclusiv subpunctele. În conformitate cu dispozițiile articolului 152, Parlamentul poate hotărî eliminarea unui subiect prevăzut pentru dezbatere și înlocuirea lui cu un subiect care nu era prevăzut. Propunerile de rezoluție privind subiectele alese se depun până în seara adoptării ordinii de zi, iar Președintele stabilește termenul exact de depunere a propunerilor de rezoluție în cauză. În conformitate cu dispozițiile articolului 152, Parlamentul poate hotărî eliminarea unui subiect prevăzut pentru dezbatere și înlocuirea lui cu un subiect care nu era prevăzut. Propunerile de rezoluție privind subiectele alese pot fi depuse de o comisie, de un grup politic sau de cel puțin 40 de deputați până în seara adoptării ordinii de zi, iar Președintele stabilește termenul exact de depunere a propunerilor de rezoluție în cauză. (3)   În cadrul timpului global afectat dezbaterilor, adică cel mult 60 de minute în fiecare perioadă de sesiune, timpul global afectat luărilor de cuvânt ale grupurilor politice și ale deputaților neafiliați se repartizează în conformitate cu articolul 162 alineatele (4) și (5). (3)   În cadrul timpului global afectat dezbaterilor, adică cel mult 60 de minute în fiecare perioadă de sesiune, timpul global afectat luărilor de cuvânt ale grupurilor politice și ale deputaților neafiliați se repartizează în conformitate cu articolul 162 alineatele (4) și (5). Timpul afectat luărilor de cuvânt care rămâne după ce se scade timpul afectat prezentării propunerilor de rezoluție și votului, precum și timpul afectat eventualelor intervenții ale Comisiei și ale Consiliului, se împarte între grupurile politice și deputații neafiliați. Timpul afectat luărilor de cuvânt care rămâne după ce se scade timpul afectat prezentării propunerilor de rezoluție, precum și timpul afectat eventualelor intervenții ale Comisiei și ale Consiliului, se împarte între grupurile politice și deputații neafiliați. (4)   La încheierea dezbaterii, se procedează imediat la vot. Dispozițiile articolului 183 nu se aplică. (4)   La încheierea dezbaterii, se procedează imediat la vot. Dispozițiile articolului 183 referitoare la explicațiile voturilor nu se aplică. Votările efectuate în aplicarea prezentului articol pot fi organizate în comun, în cadrul responsabilităților Președintelui și Conferinței președinților. Votările efectuate în aplicarea prezentului articol pot fi organizate în comun, în cadrul responsabilităților Președintelui și Conferinței președinților. (5)   În cazul în care două sau mai multe propuneri de rezoluție se depun pentru același subiect, se aplică procedura prevăzută la articolul 123 alineatul (4). (5)   În cazul în care două sau mai multe propuneri de rezoluție se depun pentru același subiect, se aplică procedura prevăzută la articolul 123 alineatul (4) și (4a). (6)   Președintele și președinții grupurilor politice pot hotărî supunerea la vot a unei propuneri fără dezbatere. Această hotărâre necesită acordul unanim al președinților tuturor grupurilor politice. (6)   Președintele și președinții grupurilor politice pot hotărî supunerea la vot a unei propuneri fără dezbatere. Această hotărâre necesită acordul unanim al președinților tuturor grupurilor politice. Dispozițiile articolelor 187, 188 și 190 nu se aplică propunerilor de rezoluție înscrise pe ordinea de zi a unei dezbateri privind cazuri de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Dispozițiile articolelor 187 și 188 nu se aplică propunerilor de rezoluție înscrise pe ordinea de zi a unei dezbateri privind cazuri de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Propunerile de rezoluție în vederea unei dezbateri privind cazuri de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept se depun numai după adoptarea listei subiectelor. Propunerile de rezoluție care nu pot fi discutate în intervalul de timp prevăzut pentru această dezbatere devin caduce. Acest lucru este valabil și pentru propunerile de rezoluție pentru care s-a constatat neîntrunirea cvorumului, ca urmare a unei cereri prezentate în conformitate cu articolul 168 alineatul (3). Deputații au dreptul să depună din nou aceste propuneri de rezoluție în vederea retrimiterii spre examinare în comisie, în conformitate cu articolul 133, sau a înscrierii în dezbaterea privind cazuri de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept din perioada de sesiune următoare. Propunerile de rezoluție în vederea unei dezbateri privind cazuri de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept se depun numai după adoptarea listei subiectelor. Propunerile de rezoluție care nu pot fi discutate în intervalul de timp prevăzut pentru această dezbatere devin caduce. Acest lucru este valabil și pentru propunerile de rezoluție pentru care s-a constatat neîntrunirea cvorumului, ca urmare a unei cereri prezentate în conformitate cu articolul 168 alineatul (3). Autorii au dreptul să depună din nou aceste propuneri de rezoluție în vederea retrimiterii spre examinare în comisie, în conformitate cu articolul 133, sau a înscrierii în dezbaterea privind cazuri de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept din perioada de sesiune următoare. Un subiect nu se poate înscrie pe ordinea de zi în cadrul unei dezbateri privind cazurile de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, dacă acesta figurează deja pe ordinea de zi a perioadei de sesiune. Un subiect nu se poate înscrie pe ordinea de zi în cadrul unei dezbateri privind cazurile de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, dacă acesta figurează deja pe ordinea de zi a perioadei de sesiune. Nicio dispoziție a regulamentului nu autorizează dezbaterea în comun a unei propuneri de rezoluție depuse în conformitate cu alineatul (2) al doilea paragraf și a unui raport întocmit de o comisie privind același subiect. Nicio dispoziție a regulamentului nu autorizează dezbaterea în comun a unei propuneri de rezoluție depuse în conformitate cu alineatul (2) al doilea paragraf și a unui raport întocmit de o comisie privind același subiect. * * * În cazul în care se solicită constatarea cvorumului, în conformitate cu articolul 168 alineatul (3), această solicitare este valabilă numai pentru propunerea de rezoluție care trebuie supusă la vot, nu și pentru următoarele. În cazul în care se solicită constatarea cvorumului, în conformitate cu articolul 168 alineatul (3), această solicitare este valabilă numai pentru propunerea de rezoluție care trebuie supusă la vot, nu și pentru următoarele. Amendamentul 162 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 136 Articolul 136 eliminat Declarații scrise (1)  Cel puțin 10 deputați din minimum trei grupuri politice pot prezenta o declarație scrisă de cel mult 200 de cuvinte referitoare exclusiv la un subiect care se înscrie în competențele Uniunii Europene. Conținutul unei astfel de declarații nu poate depăși forma unei declarații. În special, declarația nu poate solicita luarea de măsuri legislative, nu poate conține nicio decizie privind aspecte pentru care în prezentul Regulament de procedură sunt prevăzute proceduri și competențe specifice și nu poate viza subiecte ale procedurilor aflate în curs de desfășurare în Parlament. (2)  Autorizația de a continua face obiectul unei decizii motivate a Președintelui pentru fiecare caz în parte, în conformitate cu alineatul (1). Declarațiile scrise se publică în limbile oficiale pe site-ul Parlamentului și se distribuie pe cale electronică tuturor deputaților. Ele sunt înscrise într-un registru electronic împreună cu numele semnatarilor. Acest registru este public și accesibil pe site-ul de internet al Parlamentului. De asemenea, Președintele păstrează exemplarele originale ale declarațiilor scrise cu semnăturile aferente. (3)  Orice deputat își poate adăuga semnătura pe o declarație înscrisă în registrul electronic. Semnătura poate fi retrasă în orice moment, în termen de trei luni de la înscrierea declarației în registru. În caz de retragere, nu i se mai permite deputatului sau deputatei în cauză să semneze din nou declarația. (4)  În cazul în care, la sfârșitul perioadei de trei luni de la înscrierea sa în registru, o declarație este semnată de majoritatea membrilor care compun Parlamentul, Președintele informează Parlamentul cu privire la aceasta. Fără să angajeze Parlamentul, declarația se publică în procesul-verbal împreună cu numele semnatarilor. (5)  Procedura se încheie prin transmiterea declarației către destinatari, la sfârșitul perioadei de sesiune, indicându-se numele semnatarilor. (6)  Atunci când instituțiile destinatare ale unei declarații adoptate nu informează Parlamentul în termen de trei luni de la primirea declarației despre modul în care se intenționează să i se dea curs, chestiunea se înscrie, la cererea unuia dintre autorii declarației, pe ordinea de zi a unei reuniuni ulterioare a comisiei competente. (7)  O declarație scrisă înscrisă în registru de peste trei luni și care nu este semnată de cel puțin jumătate dintre membrii care compun Parlamentul devine caducă, iar prelungirea perioadei de trei luni nu este posibilă. Amendamentul 163 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul V – capitolul 5 a (nou) CAPITOLUL 5A CONSULTAREA ALTOR INSTITUȚII ȘI ORGANISME (A se introduce după articolul 136.) Amendamentul 164 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 137 Articolul 137 Articolul 137 Consultarea Comitetului Economic și Social European Consultarea Comitetului Economic și Social European (1)   În cazul în care Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede consultarea Comitetului Economic și Social, Președintele inițiază procedura de consultare și informează Parlamentul în legătură cu aceasta. (1)   În cazul în care Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede consultarea Comitetului Economic și Social, Președintele inițiază procedura de consultare și informează Parlamentul în legătură cu aceasta. (2)   O comisie poate cere consultarea Comitetului Economic și Social European pentru chestiuni de ordin general sau pentru aspecte precise. (2)   O comisie poate cere consultarea Comitetului Economic și Social European pentru chestiuni de ordin general sau pentru aspecte precise. Comisia este obligată să indice termenul în care Comitetul Economic și Social European va emite avizul. Comisia este obligată să indice termenul în care Comitetul Economic și Social European va emite avizul. Cererile de consultare a Comitetului Economic și Social European se supun aprobării Parlamentului fără dezbatere. Cererile de consultare a Comitetului Economic și Social European sunt anunțate Parlamentului în cadrul următoarei sale perioade de sesiune. Orice astfel de cerere este considerată adoptată, cu excepția cazului în care, în termen de 24 de ore de la momentul la care se face anunțul, un grup politic sau cel puțin 40 de deputați solicită supunerea sa la vot. (3)   Avizele transmise de Comitetul Economic și Social se trimit comisiei competente. (3)   Avizele transmise de Comitetul Economic și Social se trimit comisiei competente. Amendamentul 165 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 138 Articolul 138 Articolul 138 Consultarea Comitetului Regiunilor Consultarea Comitetului Regiunilor (1)   În cazul în care Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede consultarea Comitetului Regiunilor, Președintele inițiază procedura de consultare și informează Parlamentul în legătură cu aceasta. (1)   În cazul în care Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede consultarea Comitetului Regiunilor, Președintele inițiază procedura de consultare și informează Parlamentul în legătură cu aceasta. (2)   O comisie poate cere consultarea Comitetului Regiunilor pentru chestiuni de ordin general sau pentru aspecte precise. (2)   O comisie poate cere consultarea Comitetului Regiunilor pentru chestiuni de ordin general sau pentru aspecte precise. Comisia este obligată să indice termenul până la care Comitetul Regiunilor va emite avizul. Comisia este obligată să indice termenul până la care Comitetul Regiunilor va emite avizul. Cererile de consultare a Comitetului Regiunilor se supun aprobării Parlamentului fără dezbatere. Cererile de consultare a Comitetului Regiunilor sunt anunțate Parlamentului în cadrul următoarei sale perioade de sesiune. Orice astfel de cerere este considerată adoptată, cu excepția cazului în care, în termen de 24 de ore de la momentul la care se face anunțul, un grup politic sau cel puțin 40 de deputați solicită supunerea sa la vot. (3)   Avizele transmise de Comitetul Regiunilor se trimit comisiei competente. (3)   Avizele transmise de Comitetul Regiunilor se trimit comisiei competente. Amendamentul 166 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 140 Articolul 140 Articolul 140 Acorduri interinstituționale Acorduri interinstituționale (1)   Parlamentul poate încheia acorduri cu alte instituții în contextul aplicării tratatelor sau în scopul îmbunătățirii sau clarificării procedurilor. (1)   Parlamentul poate încheia acorduri cu alte instituții în contextul aplicării tratatelor sau în scopul îmbunătățirii sau clarificării procedurilor. Aceste acorduri se pot prezenta sub formă de declarații comune, de schimburi de scrisori sau de coduri de conduită, sau de alte instrumente adecvate. Acordurile se semnează de către Președinte, după examinarea de către comisia competentă pentru afaceri constituționale și după aprobarea Parlamentului. Acordurile se pot anexa la regulament în scop informativ. Aceste acorduri se pot prezenta sub formă de declarații comune, de schimburi de scrisori sau de coduri de conduită, sau de alte instrumente adecvate. Acordurile se semnează de către Președinte, după examinarea de către comisia competentă pentru afaceri constituționale și după aprobarea Parlamentului. (2)   În cazul în care aceste acorduri conduc la modificări ale drepturilor și obligațiilor regulamentare, creează noi drepturi și obligații regulamentare pentru deputați sau organele Parlamentului sau conduc la modificări sau interpretări ale Regulamentului de procedură al Parlamentului, chestiunea se retrimite spre examinare comisiei competente, în conformitate cu articolul 226 alineatele (2)-(6), înainte de semnarea acordului. (2)   În cazul în care aceste acorduri conduc la modificări ale drepturilor și obligațiilor regulamentare, creează noi drepturi și obligații regulamentare pentru deputați sau organele Parlamentului sau conduc la modificări sau interpretări ale Regulamentului de procedură al Parlamentului, chestiunea se retrimite spre examinare comisiei competente, în conformitate cu articolul 226 alineatele (2)-(6), înainte de semnarea acordului. Amendamentul 167 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 141 Articolul 141 Articolul 141 Proceduri în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene Proceduri în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (1)   În termenele stabilite de tratate și de statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru acțiunile introduse de instituții ale Uniunii Europene sau de persoane fizice sau juridice, Parlamentul examinează legislația Uniunii și măsurile de punere în aplicare pentru a se asigura că tratatele, în special în ceea ce privește drepturile Parlamentului, au fost respectate în totalitate. (1)   În termenele stabilite de tratate și de statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru acțiunile introduse de instituții ale Uniunii Europene sau de persoane fizice sau juridice, Parlamentul examinează legislația Uniunii și punerea sa în aplicare pentru a se asigura că tratatele, în special în ceea ce privește drepturile Parlamentului, au fost respectate în totalitate. (2)   Comisia competentă prezintă un raport Parlamentului, dacă este necesar oral, în cazul în care presupune existența unei încălcări a dreptului Uniunii. (2)   Comisia competentă pentru chestiuni juridice prezintă un raport Parlamentului, dacă este necesar oral, în cazul în care presupune existența unei încălcări a dreptului Uniunii. Dacă este cazul, comisia respectivă poate asculta opiniile comisiei competente pentru subiectul în cauză. (3)   Președintele introduce o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în numele Parlamentului, în conformitate cu recomandarea comisiei competente. (3)   Președintele introduce o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în numele Parlamentului, în conformitate cu recomandarea comisiei competente pentru chestiuni juridice. Președintele poate sesiza plenul cu privire la decizia de menținere a acțiunii la începutul următoarei perioade de sesiune. În cazul în care plenul se pronunță cu majoritatea voturilor exprimate împotriva acțiunii, Președintele retrage acțiunea. Președintele poate sesiza Parlamentul cu privire la decizia de menținere a acțiunii la începutul următoarei perioade de sesiune. În cazul în care Parlamentul se pronunță cu majoritatea voturilor exprimate împotriva acțiunii, Președintele retrage acțiunea. În cazul în care Președintele introduce o acțiune împotriva recomandării comisiei competente, acesta sesizează plenul cu privire la decizia de menținere a acțiunii la începutul următoarei perioade de sesiune. În cazul în care Președintele introduce o acțiune împotriva recomandării comisiei competente, acesta sesizează Parlamentul cu privire la decizia de menținere a acțiunii la începutul următoarei perioade de sesiune. (4)   Președintele depune observații sau intervine în numele Parlamentului în cadrul procedurilor în instanță, după consultarea comisiei competente. (4)   Președintele depune observații sau intervine în numele Parlamentului în cadrul procedurilor în instanță, după consultarea comisiei competente pentru chestiuni juridice. În cazul în care intenționează să se îndepărteze de la recomandarea comisiei competente, Președintele informează comisia competentă în mod corespunzător și trimite chestiunea Conferinței președinților, prezentându-și motivele. În cazul în care intenționează să se îndepărteze de la recomandarea comisiei competente pentru chestiuni juridice, Președintele informează comisia competentă în mod corespunzător și trimite chestiunea Conferinței președinților, prezentându-și motivele. În cazul în care Conferința președinților consideră că, în mod excepțional, Parlamentul nu ar trebui să prezinte observații sau să intervină în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul în care este pusă în cauză validitatea unui act adoptat de Parlament, chestiunea este prezentată fără întârziere plenului. În cazul în care Conferința președinților consideră că, în mod excepțional, Parlamentul nu ar trebui să prezinte observații sau să intervină în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul în care este pusă în cauză validitatea unui act adoptat de Parlament, chestiunea este prezentată fără întârziere Parlamentului. În situații de urgență, Președintele poate lua măsuri conservatorii, pentru respectarea termenelor stabilite de instanța respectivă. În astfel de situații, procedura prevăzută la prezentul alineat este pusă în aplicare în cel mai scurt timp. Nicio dispoziție din Regulamentul de procedură nu împiedică stabilirea de către comisia competentă a modalităților procedurale adecvate în vederea trimiterii recomandării sale în timp util, în situațiile de urgență. Nicio dispoziție din Regulamentul de procedură nu împiedică stabilirea de către comisia competentă a modalităților procedurale adecvate în vederea trimiterii recomandării sale în timp util, în situațiile de urgență. Articolul 108 alineatul (6) din Regulamentul de procedură stabilește o procedură specifică pentru decizia Parlamentului referitoare la exercitarea dreptului de a solicita Curții de Justiție, în temeiul articolului 218 alineatul (11) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, un aviz cu privire la compatibilitatea unui acord internațional cu tratatele. Această dispoziție constituie legea specială (lex specialis) care prevalează asupra legii generale prevăzută la articolul 141 din Regulamentul de procedură. În cazul în care se exercită drepturile Parlamentului pe lângă Curtea de Justiție a Uniunii Europene, iar actul respectiv nu este reglementat prin articolul 141 din Regulamentul de procedură, procedura prevăzută la prezentul articol se aplică prin analogie. În cazul în care se exercită drepturile Parlamentului pe lângă Curtea de Justiție a Uniunii Europene, iar actul respectiv nu este reglementat prin articolul 141 din Regulamentul de procedură, procedura prevăzută la prezentul articol se aplică prin analogie. (4a)  În situații de urgență, Președintele poate lua măsuri conservatorii pentru respectarea termenelor aplicabile, dacă este posibil după consultarea președintelui și a raportorului comisiei competente pentru chestiuni juridice. În astfel de situații, se aplică în cel mai scurt timp procedura prevăzută la alineatul (3) sau (4), după caz. (4b)  Comisia competentă pentru chestiuni juridice stabilește principiile pe care le va utiliza pentru aplicarea prezentului articol. Amendamentul 168 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 143 Articolul 143 Articolul 143 Conferința organelor specializate în afaceri comunitare (COSAC) Conferința organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii (COSAC) (1)   La propunerea Președintelui, Conferința președinților desemnează membrii delegației Parlamentului la COSAC și le poate conferi acestora un mandat. Unul dintre vicepreședinții Parlamentului European însărcinați cu dezvoltarea relațiilor cu parlamentele naționale și președintele comisiei competente pentru aspectele instituționale conduc delegația. (1)   La propunerea Președintelui, Conferința președinților desemnează membrii delegației Parlamentului la COSAC și le poate conferi acestora un mandat. Unul dintre vicepreședinții Parlamentului European însărcinați cu dezvoltarea relațiilor cu parlamentele naționale și președintele comisiei competente pentru afaceri constituționale conduc delegația. (2)   Ceilalți membri ai delegației sunt aleși în funcție de subiectele care trebuie examinate cu ocazia reuniunii COSAC și trebuie să cuprindă, în măsura posibilului, reprezentanții comisiilor competente pentru subiectele respective. Delegația transmite un raport după fiecare reuniune. (2)   Ceilalți membri ai delegației sunt aleși în funcție de subiectele care trebuie examinate cu ocazia reuniunii COSAC și trebuie să cuprindă, în măsura posibilului, reprezentanții comisiilor competente pentru subiectele respective. (3)   Se ține seama în mod corespunzător de echilibrul politic global în cadrul Parlamentului. (3)   Se ține seama în mod corespunzător de echilibrul politic global în cadrul Parlamentului. (3a)  Delegația transmite Conferinței președinților un raport după fiecare reuniune a COSAC. Amendamentul 169 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 146 Articolul 146 Articolul 146 Convocarea Parlamentului Convocarea Parlamentului (1)   Parlamentul se reunește de plin drept în fiecare an, în a doua zi de marți a lunii martie, și hotărăște în mod suveran cu privire la durata întreruperilor sesiunii. (1)   În conformitate cu articolul 229 primul paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Parlamentul se reunește de plin drept în fiecare an, în a doua zi de marți a lunii martie. Acesta hotărăște în mod suveran cu privire la durata întreruperilor sesiunii. (2)   De asemenea, Parlamentul se reunește de drept în prima zi de marți după expirarea unui termen de o lună de la încheierea perioadei prevăzute la articolul 10 alineatul (1) din Actul din 20 septembrie 1976. (2)   De asemenea, Parlamentul se reunește de drept în prima zi de marți după expirarea unui termen de o lună de la încheierea perioadei prevăzute la articolul 10 alineatul (1) din Actul din 20 septembrie 1976. (3)   Conferința președinților poate modifica durata întreruperilor stabilite în conformitate cu alineatul (1) printr-o decizie motivată luată cu cel puțin cincisprezece zile înainte de data stabilită anterior de Parlament pentru reluarea sesiunii, fără ca această dată să poată fi amânată cu mai mult de cincisprezece zile. (3)   Conferința președinților poate modifica durata întreruperilor stabilite în conformitate cu alineatul (1) printr-o decizie motivată luată cu cel puțin cincisprezece zile înainte de data stabilită anterior de Parlament pentru reluarea sesiunii, fără ca această dată să poată fi amânată cu mai mult de cincisprezece zile. (4)   La cererea majorității membrilor care compun Parlamentul sau la cererea Comisiei sau a Consiliului, Președintele, după consultarea Conferinței președinților, convoacă Parlamentul cu titlu excepțional. (4)   La cererea majorității membrilor care compun Parlamentul sau la cererea Comisiei sau a Consiliului, Președintele, după consultarea Conferinței președinților, convoacă Parlamentul cu titlu excepțional. De asemenea, Președintele poate convoca cu titlu excepțional Parlamentul, cu acordul Conferinței președinților, în caz de urgență. De asemenea, Președintele poate convoca cu titlu excepțional Parlamentul, cu acordul Conferinței președinților, în caz de urgență. Amendamentul 170 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 148 Articolul 148 Articolul 148 Participarea la ședințe Participarea la ședințe (1)   Cu ocazia fiecărei ședințe, deputații trebuie să semneze o foaie de prezență. (1)   Cu ocazia fiecărei ședințe, deputații trebuie să semneze o foaie de prezență. (2)   Numele deputaților a căror prezență este atestată de foaia de prezență sunt consemnate în procesul-verbal al fiecărei ședințe în rubrica „prezenți”. Numele deputaților a căror absență este aprobată de Președinte sunt consemnate în procesul-verbal al fiecărei ședințe în rubrica „absenți motivat”. (2)   Numele deputaților consemnați ca fiind prezenți în foaia de prezență sunt indicate în procesul-verbal al fiecărei ședințe în rubrica „prezenți”. Numele deputaților a căror absență este aprobată de Președinte sunt indicate în procesul-verbal al fiecărei ședințe în rubrica „absenți motivat”. Amendamentul 171 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 149 Articolul 149 Articolul 149 Proiectul de ordine de zi Proiectul de ordine de zi (1)   Înainte de fiecare perioadă de sesiune, Conferința președinților întocmește proiectul de ordine de zi pe baza recomandărilor Conferinței președinților de comisie și ținând seama de programul de lucru al Comisiei convenit, menționat la articolul 37. (1)   Înainte de fiecare perioadă de sesiune, Conferința președinților întocmește proiectul de ordine de zi pe baza recomandărilor Conferinței președinților de comisie. La invitația Președintelui, Comisia și Consiliul pot asista la deliberările Conferinței președinților asupra proiectului de ordine de zi. La invitația Președintelui, Comisia și Consiliul pot asista la deliberările Conferinței președinților asupra proiectului de ordine de zi. (2)   Proiectul de ordine de zi poate indica momentul în care vor fi supuse la vot anumite puncte care trebuie examinate. (2)   Proiectul de ordine de zi poate indica momentul în care vor fi supuse la vot anumite puncte care trebuie examinate. (3)  Proiectul de ordine de zi poate prevedea una sau două perioade cu o durată totală de cel mult 60 de minute pentru dezbaterea unor cazuri de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, în conformitate cu articolul 135. (4)   Proiectul definitiv de ordine de zi se distribuie deputaților cu cel puțin trei ore înainte de începerea perioadei de sesiune. (4)   Proiectul definitiv de ordine de zi este pus la dispoziția deputaților cu cel puțin trei ore înainte de începerea perioadei de sesiune. Amendamentul 172 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 150 Articolul 150 Articolul 150 Procedura în plen fără amendamente și dezbateri Procedura în plen fără amendamente și dezbateri (1)   Orice propunere de act legislativ (în primă lectură), precum și orice propunere de rezoluție fără caracter legislativ adoptate în comisie, în cazul în care mai puțin de o zecime dintre membrii comisiei votează împotriva textelor, se înscriu în proiectul de ordine de zi a Parlamentului pentru adoptarea fără amendamente. (1)   Dacă un raport a fost adoptat în comisie în condițiile în care mai puțin de o zecime dintre membrii comisiei au votat împotriva textului, raportul se înscrie în proiectul de ordine de zi a Parlamentului în vederea votării fără amendamente. Acest punct face obiectul unui vot unic, cu excepția cazului în care, înainte de întocmirea proiectului definitiv de ordine de zi, grupuri politice sau deputați în nume individual, reprezentând împreună o zecime dintre membrii Parlamentului, au cerut în scris autorizația de a depune amendamente, caz în care Președintele stabilește termenul de depunere. Acest punct face obiectul unui vot unic, cu excepția cazului în care, înainte de întocmirea proiectului definitiv de ordine de zi, grupuri politice sau deputați în nume individual, reprezentând împreună o zecime dintre membrii Parlamentului, au cerut în scris autorizația de a depune amendamente, caz în care Președintele stabilește termenul de depunere. (2)   Punctele înscrise în proiectul definitiv de ordine de zi în vederea votării fără amendamente nu mai formează obiectul unei dezbateri, cu excepția cazului în care Parlamentul hotărăște altfel, cu ocazia adoptării ordinii de zi la începutul perioadei de sesiune, la propunerea Conferinței președinților sau la cererea unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați. (2)   Punctele înscrise în proiectul definitiv de ordine de zi în vederea votării fără amendamente nu mai formează obiectul unei dezbateri, cu excepția cazului în care Parlamentul hotărăște altfel, cu ocazia adoptării ordinii de zi la începutul perioadei de sesiune, la propunerea Conferinței președinților sau la cererea unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați. (3)   În momentul întocmirii proiectului definitiv de ordine de zi a perioadei de sesiune, Conferința președinților poate propune înscrierea altor puncte fără amendamente sau dezbateri. La adoptarea ordinii de zi, Parlamentul nu poate reține astfel de propuneri în cazul în care un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați și-au manifestat în scris opoziția cu cel puțin o oră înainte de deschiderea perioadei de sesiune. (3)   În momentul întocmirii proiectului definitiv de ordine de zi a perioadei de sesiune, Conferința președinților poate propune înscrierea altor puncte fără amendamente sau dezbateri. La adoptarea ordinii de zi, Parlamentul nu poate reține astfel de propuneri în cazul în care un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați și-au manifestat în scris opoziția cu cel puțin o oră înainte de deschiderea perioadei de sesiune. (4)   În cazul în care un punct se examinează fără dezbatere, raportorul sau președintele comisiei competente poate face o declarație cu o durată de cel mult două minute imediat înainte de vot. (4)   În cazul în care un punct se examinează fără dezbatere, raportorul sau președintele comisiei competente poate face o declarație cu o durată de cel mult două minute imediat înainte de vot. Amendamentul 173 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 152 Articolul 152 Articolul 149a Adoptarea și modificarea ordinii de zi Adoptarea și modificarea ordinii de zi (1)   Parlamentul se pronunță, la începutul fiecărei perioade de sesiune, cu privire la proiectul definitiv de ordine de zi. Propunerile de modificare pot fi prezentate de o comisie, un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați. Președintele trebuie să fie sesizat cu privire la aceste propuneri cu cel puțin o oră înainte de deschiderea perioadei de sesiune. Pentru fiecare propunere, Președintele poate da cuvântul autorului, unui vorbitor în favoarea și unui vorbitor împotriva propunerii. Timpul afectat luării de cuvânt este limitat la un minut. (1)   Parlamentul își adoptă ordinea de zi la începutul fiecărei perioade de sesiune. Propunerile de modificare a proiectului definitiv de ordine de zi pot fi prezentate de o comisie, un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați. Președintele trebuie să fie sesizat cu privire la aceste propuneri cu cel puțin o oră înainte de deschiderea perioadei de sesiune. Pentru fiecare propunere, Președintele poate da cuvântul autorului și unui vorbitor împotriva propunerii. În ambele cazuri, timpul afectat luării de cuvânt este limitat la un minut. (2)   După adoptare, ordinea de zi nu poate fi modificată, cu excepția cazului în care se aplică dispozițiile articolelor 154 și 187-191 sau la propunerea Președintelui. (2)   După adoptare, ordinea de zi nu poate fi modificată, cu excepția cazului în care se aplică dispozițiile articolelor 154 și 187-191 sau la propunerea Președintelui. În cazul în care se respinge o moțiune de procedură având ca obiect modificarea ordinii de zi, aceasta nu poate fi reintrodusă în aceeași perioadă de sesiune. În cazul în care se respinge o moțiune de procedură având ca obiect modificarea ordinii de zi, aceasta nu poate fi reintrodusă în aceeași perioadă de sesiune. (3)   Înainte de închiderea ședinței, Președintele comunică Parlamentului data, ora și ordinea de zi a următoarei ședințe. (3)   Înainte de închiderea ședinței, Președintele comunică Parlamentului data, ora și ordinea de zi a următoarei ședințe. Acest articol este mutat imediat după articolul 149, dat fiind că privește proiectul de ordine de zi. Amendamentul 174 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 153 a (nou) Articolul 153a Dezbatere tematică solicitată de un grup politic (1)  Proiectul de ordine de zi al fiecărei perioade de sesiune prevede una sau două perioade de cel puțin 60 de minute fiecare pentru dezbateri privind o temă de interes major pentru politica Uniunii Europene. (2)  Fiecare grup politic are dreptul de a propune tema pe care o dorește pentru cel puțin o astfel de dezbatere pe an. Conferința președinților asigură, pe parcursul unei perioade de doisprezece luni consecutive, o repartizare echitabilă între grupurile politice în ceea ce privește exercitarea acestui drept. (3)  Grupurile politice transmit în scris Președintelui tema pe care o doresc, înainte de întocmirea proiectului definitiv de ordine de zi de către Conferința președinților. Se respectă pe deplin articolul 38 alineatul (1) privind drepturile, libertățile și principiile recunoscute la articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană, precum și valorile consacrate la articolul 2 din tratat. (4)  Conferința președinților stabilește momentul în care să aibă loc dezbaterea. Ea poate decide, cu o majoritate de patru cincimi din deputații în Parlamentul European, să respingă o temă propusă de un grup. (5)  Dezbaterea este introdusă de către un reprezentant al grupului politic care a propus tema. După această introducere, timpul afectat luării de cuvânt se alocă în conformitate cu articolul 162 alineatele (4) și (5). (6)  Dezbaterea se încheie fără adoptarea unei rezoluții. Amendamentul 175 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 154 Articolul 154 Articolul 154 Procedura de urgență Procedura de urgență (1)   Președintele, o comisie, un grup politic, un număr de cel puțin 40 de deputați, Comisia sau Consiliul pot propune Parlamentului dezbaterea în regim de urgență a unei propuneri care face obiectul consultării Parlamentului, în conformitate cu articolul 47 alineatul (1). În acest scop, trebuie prezentată o cerere motivată, în scris. (1)   Președintele, o comisie, un grup politic, un număr de cel puțin 40 de deputați, Comisia sau Consiliul pot propune Parlamentului dezbaterea în regim de urgență a unei propuneri transmise Parlamentului în temeiul articolului 47 alineatul (1). În acest scop, trebuie prezentată o cerere motivată, în scris. (2)   De îndată ce Președintele este sesizat cu o cerere de dezbatere în regim de urgență, acest lucru este anunțat Parlamentului. Votul asupra cererii are loc la începutul ședinței care urmează celei în cursul căreia cererea a fost anunțată, cu condiția ca propunerea pentru care este făcută cererea să fi fost distribuită în limbile oficiale. În cazul în care există mai multe cereri pentru același subiect, adoptarea sau respingerea cererii de dezbatere în regim de urgență se referă la toate cererile legate de acest subiect. (2)   De îndată ce Președintele este sesizat cu o cerere de dezbatere în regim de urgență, acest lucru este anunțat Parlamentului. Votul asupra cererii are loc la începutul ședinței care urmează celei în cursul căreia cererea a fost anunțată, cu condiția ca propunerea pentru care este făcută cererea să fi fost distribuită în limbile oficiale. În cazul în care există mai multe cereri pentru același subiect, adoptarea sau respingerea cererii de dezbatere în regim de urgență se referă la toate cererile legate de acest subiect. (3)   Înainte de a se proceda la vot, pot fi audiați timp de cel mult trei minute fiecare, numai autorul cererii, un vorbitor pentru, un vorbitor împotrivă și președintele și/sau raportorul comisiei competente. (3)   Înainte de a se proceda la vot, pot fi audiați timp de cel mult trei minute fiecare, numai autorul cererii, un vorbitor împotrivă și președintele și/sau raportorul comisiei competente. (4)   Punctele pentru care s-a hotărât procedura de urgență au prioritate față de celelalte puncte de pe ordinea de zi. Președintele stabilește momentul dezbaterii și al votării acestora. (4)   Punctele pentru care s-a hotărât procedura de urgență au prioritate față de celelalte puncte de pe ordinea de zi. Președintele stabilește momentul dezbaterii și al votării acestora. (5)   Dezbaterea în regim de urgență poate avea loc și în absența unui raport sau, în mod excepțional, pe baza unui simplu raport oral al comisiei competente. (5)   O procedură în regim de urgență se poate desfășura și în absența unui raport sau, în mod excepțional, pe baza unui simplu raport oral al comisiei competente. În cazul în care se folosește procedura de urgență și au loc negocieri interinstituționale, articolele 73 și 73a nu se aplică. Articolul 73d se aplică mutatis mutandis. Amendamentul 176 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 156 Articolul 156 Articolul 156 Termene Termene Cu excepția cazurilor de urgență prevăzute la articolele 135 și 154, dezbaterea și votarea unui text pot avea loc numai dacă acesta a fost distribuit cu cel puțin 24 de ore înainte. Cu excepția cazurilor de urgență prevăzute la articolele 135 și 154, dezbaterea și votarea unui text pot avea loc numai dacă acesta a fost pus la dispoziție cu cel puțin 24 de ore înainte. Amendamentul 177 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 157 Articolul 157 Articolul 157 Accesul în sala de ședințe Accesul în sala de ședințe (1)   Cu excepția deputaților Parlamentului, a membrilor Comisiei și ai Consiliului, a Secretarului General al Parlamentului, a membrilor personalului care îi deservește pe aceștia, a experților sau a funcționarilor Uniunii, nicio persoană nu poate intra în sala de ședințe. (1)   Cu excepția deputaților Parlamentului, a membrilor Comisiei și ai Consiliului, a Secretarului General al Parlamentului, a membrilor personalului care îi deservește pe aceștia, precum și a oricărei persoane invitate de Președinte, nicio altă persoană nu poate intra în sala de ședințe. (2)   Numai persoanele care dețin un ecuson de acces eliberat periodic în acest scop de către Președinte sau Secretarul General sunt admise în tribune. (2)   Numai persoanele care dețin un ecuson de acces eliberat periodic în acest scop de către Președinte sau Secretarul General sunt admise în tribune. (3)   Publicul admis în tribune rămâne așezat și păstrează liniștea. Orice persoană care își exprimă aprobarea sau dezaprobarea este imediat scoasă afară de aprozi. (3)   Publicul admis în tribune rămâne așezat și păstrează liniștea. Orice persoană care își exprimă aprobarea sau dezaprobarea este imediat scoasă afară de aprozi. Amendamentul 178 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 158 Articolul 158 Articolul 158 Regimul lingvistic Regimul lingvistic (1)   Toate documentele Parlamentului se redactează în limbile oficiale. (1)   Toate documentele Parlamentului se redactează în limbile oficiale. (2)   În Parlament, toți deputații au dreptul să se exprime în limba oficială pe care o aleg. Intervențiile într-una dintre limbile oficiale se interpretează simultan în fiecare dintre celelalte limbi oficiale și în orice altă limbă pe care Biroul o consideră necesară. (2)   În Parlament, toți deputații au dreptul să se exprime în limba oficială pe care o aleg. Intervențiile într-una dintre limbile oficiale se interpretează simultan în fiecare dintre celelalte limbi oficiale și în orice altă limbă pe care Biroul o consideră necesară. (3)   În cursul reuniunilor comisiilor și delegațiilor interpretarea se asigură din și în limbile oficiale utilizate și solicitate de membrii titulari și supleanți ai comisiei sau ai delegației în cauză. (3)   În cursul reuniunilor comisiilor și delegațiilor interpretarea se asigură din și în limbile oficiale utilizate și solicitate de membrii titulari și supleanți ai comisiei sau ai delegației în cauză. (4)   În cursul reuniunilor comisiilor sau ale delegațiilor în afara locurilor obișnuite de desfășurare a activității, interpretarea se asigură din și în limbile membrilor care și-au confirmat participarea la reuniune. Acest regim poate fi simplificat în mod excepțional, cu acordul membrilor comisiilor sau ai delegațiilor. În caz de dezacord, Biroul este cel care hotărăște. (4)   În cursul reuniunilor comisiilor sau ale delegațiilor în afara locurilor obișnuite de desfășurare a activității, interpretarea se asigură din și în limbile membrilor care și-au confirmat participarea la reuniune. Acest regim poate fi simplificat în mod excepțional. Biroul adoptă dispozițiile necesare. În cazul în care se constată, după anunțarea rezultatelor unui vot, că textele redactate în diferitele limbi nu sunt perfect echivalente, Președintele hotărăște asupra validității rezultatului anunțat în temeiul articolului 184 alineatul (5). În cazul validării rezultatului, Președintele stabilește versiunea care trebuie considerată adoptată. Cu toate acestea, versiunea originală nu poate fi întotdeauna considerată text oficial, întrucât se poate întâmpla ca toate textele redactate în celelalte limbi să fie diferite de textul original. (4a)  După ce s-a anunțat rezultatul votului, Președintele hotărăște cu privire la orice solicitări privind presupuse discrepanțe între diversele versiuni lingvistice. Amendamentul 179 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 159 Articolul 159 Articolul 159 Dispoziție tranzitorie Dispoziție tranzitorie (1)   În cursul unei perioade de tranziție, care se va încheia la sfârșitul celei de-a opta legislaturi20, se poate deroga de la dispozițiile articolului 158 dacă și în măsura în care, deși s-au luat toate măsurile necesare în acest sens, nu se poate dispune de un număr suficient de interpreți și traducători pentru o anumită limbă oficială. (1)   În cursul unei perioade de tranziție, care se va încheia la sfârșitul celei de-a opta legislaturi20, se poate deroga de la dispozițiile articolului 158 dacă și în măsura în care, deși s-au luat toate măsurile necesare în acest sens, nu se poate dispune de un număr suficient de interpreți și traducători pentru o anumită limbă oficială. (2)   La propunerea Secretarului General, Biroul stabilește, pentru fiecare dintre limbile oficiale în cauză, dacă sunt îndeplinite condițiile definite la alineatul (1) și își revizuiește decizia la fiecare șase luni pe baza unui raport al Secretarului General privind progresele realizate. Biroul adoptă normele de aplicare necesare. (2)   La propunerea Secretarului General și ținând seama în mod corespunzător de derogările menționate la alineatul (3), Biroul stabilește, pentru fiecare dintre limbile oficiale în cauză, dacă sunt îndeplinite condițiile definite la alineatul (1) și își revizuiește decizia la fiecare șase luni pe baza unui raport al Secretarului General privind progresele realizate. Biroul adoptă normele de aplicare necesare. (3)   Se aplică derogările temporare, stabilite de Consiliu în temeiul tratatelor, în ceea ce privește redactarea actelor legislative, cu excepția regulamentelor adoptate în comun de Parlamentul European și de Consiliu. (3)   Se aplică derogările temporare, stabilite de Consiliu în temeiul tratatelor, în ceea ce privește redactarea actelor legislative. (4)   Parlamentul, la recomandarea motivată a Biroului, poate hotărî în orice moment abrogarea anticipată a prezentului articol sau, la împlinirea termenului indicat la alineatul (1), prelungirea acestuia. (4)   Parlamentul, la recomandarea motivată a Biroului, poate hotărî în orice moment abrogarea anticipată a prezentului articol sau, la împlinirea termenului indicat la alineatul (1), prelungirea acestuia. __________________ __________________ 20 Perioadă prelungită prin decizia Parlamentului din 26 februarie 2014. 20 Perioadă prelungită prin decizia Parlamentului din 26 februarie 2014. Amendamentul 180 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 160 Articolul 160 Articolul 160 Distribuirea documentelor Distribuirea documentelor Documentele folosite ca bază a dezbaterilor și a deciziilor Parlamentului se tipăresc și se distribuie deputaților. Lista acestor documente se publică în procesul-verbal al ședințelor Parlamentului. Documentele folosite ca bază a dezbaterilor și a deciziilor Parlamentului sunt puse la dispoziția deputaților. Fără a aduce atingere aplicării primului paragraf, deputații și grupurile politice au acces direct la sistemul informatic intern al Parlamentului pentru consultarea oricărui document pregătitor fără caracter confidențial (proiect de raport, proiect de recomandare, proiect de aviz, document de lucru, amendamente depuse în comisie). Fără a aduce atingere aplicării primului paragraf, deputații și grupurile politice au acces direct la sistemul informatic intern al Parlamentului pentru consultarea oricărui document pregătitor fără caracter confidențial (proiect de raport, proiect de recomandare, proiect de aviz, document de lucru, amendamente depuse în comisie). Amendamentul 181 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 162 Articolul 162 Articolul 162 Repartizarea timpului afectat luărilor de cuvânt și lista vorbitorilor Repartizarea timpului afectat luărilor de cuvânt și lista vorbitorilor (1)   Conferința președinților poate propune, în vederea derulării unei dezbateri, repartizarea timpului afectat luărilor de cuvânt. Parlamentul hotărăște fără dezbatere asupra acestei propuneri. (1)   Conferința președinților poate propune, în vederea derulării unei dezbateri, repartizarea timpului afectat luărilor de cuvânt. Parlamentul hotărăște fără dezbatere asupra acestei propuneri. (2)   Niciun deputat nu poate lua cuvântul dacă nu a fost invitat de Președinte. Vorbitorul ia cuvântul de la locul său și se adresează Președintelui. În cazul în care un vorbitor se îndepărtează de la subiect, Președintele îi atrage atenția cu privire la aceasta. (2)   Niciun deputat nu poate lua cuvântul dacă nu a fost invitat de Președinte. Vorbitorul ia cuvântul de la locul său și se adresează Președintelui. În cazul în care un vorbitor se îndepărtează de la subiect, Președintele îi atrage atenția cu privire la aceasta. (3)   Președintele poate întocmi, pentru prima parte a unei anumite dezbateri, o listă a vorbitorilor care să includă una sau mai multe runde de vorbitori de la fiecare grup politic care dorește să ia cuvântul, în ordinea mărimii grupurilor, și un vorbitor din partea deputaților neafiliați. (3)   Președintele poate întocmi, pentru prima parte a unei anumite dezbateri, o listă a vorbitorilor care să includă una sau mai multe runde de vorbitori de la fiecare grup politic care dorește să ia cuvântul, în ordinea mărimii grupurilor. (4)   Timpul afectat luărilor de cuvânt pentru această parte a dezbaterii se repartizează în funcție de următoarele criterii: (4)   Timpul afectat luărilor de cuvânt pentru această parte a dezbaterii se repartizează în funcție de următoarele criterii: (a)  o primă fracțiune din timpul afectat luărilor de cuvânt se repartizează în mod egal între toate grupurile politice; (a)  o primă fracțiune din timpul afectat luărilor de cuvânt se repartizează în mod egal între toate grupurile politice; (b)  o a doua fracțiune se repartizează între grupurile politice proporțional cu numărul lor total de membri; (b)  o a doua fracțiune se repartizează între grupurile politice proporțional cu numărul lor total de membri; (c)  deputaților neafiliați li se atribuie global un timp afectat luărilor de cuvânt calculat în funcție de fracțiunile de timp atribuite fiecărui grup politic, în conformitate cu literele (a) și (b). (c)  deputaților neafiliați li se atribuie global un timp afectat luărilor de cuvânt calculat în funcție de fracțiunile de timp atribuite fiecărui grup politic, în conformitate cu literele (a) și (b); (ca)  alocarea timpului pentru luările de cuvânt în plen va ține cont de faptul că deputații cu dizabilități ar putea avea nevoie de mai mult timp. (5)   În cazul în care, pentru mai multe puncte de pe ordinea de zi, se stabilește o repartizare globală a timpului afectat luărilor de cuvânt, Președintele este informat de către grupurile politice cu privire la fracțiunea de timp pe care au intenția să o consacre fiecăruia dintre aceste puncte. Președintele asigură respectarea timpului afectat luărilor de cuvânt astfel repartizat. (5)   În cazul în care, pentru mai multe puncte de pe ordinea de zi, se stabilește o repartizare globală a timpului afectat luărilor de cuvânt, Președintele este informat de către grupurile politice cu privire la fracțiunea de timp pe care au intenția să o consacre fiecăruia dintre aceste puncte. Președintele asigură respectarea timpului afectat luărilor de cuvânt astfel repartizat. (6)   Restul timpului afectat luărilor de cuvânt pentru o dezbatere nu se repartizează în prealabil. În schimb, ca regulă generală, Președintele dă cuvântul deputaților pentru cel mult un minut. Președintele se asigură, în măsura posibilului, că intervin alternativ vorbitori reprezentând curente politice diferite și provenind din state membre diferite. (6)   Restul timpului afectat luărilor de cuvânt pentru o dezbatere nu se repartizează în prealabil. În schimb, Președintele poate da cuvântul deputaților, ca regulă generală pentru cel mult un minut. Președintele se asigură, în măsura posibilului, că intervin alternativ vorbitori reprezentând curente politice diferite și provenind din state membre diferite. (7)   La cerere, se poate acorda prioritar cuvântul președintelui sau raportorului comisiei competente și președinților de grupuri politice care se exprimă în numele grupului lor sau vorbitorilor care îi înlocuiesc. (7)   La cerere, Președintele poate acorda prioritar cuvântul președintelui sau raportorului comisiei competente și președinților de grupuri politice care se exprimă în numele grupului lor sau vorbitorilor care îi înlocuiesc. (8)   Președintele poate da cuvântul deputaților care indică, prin ridicarea unui cartonaș albastru, dorința lor de a adresa o întrebare cu o durată de cel mult o jumătate de minut unui alt deputat, în timpul luării de cuvânt a acestuia din urmă, dacă vorbitorul este de acord și dacă Președintele este convins că acest lucru nu va întrerupe dezbaterea. (8)   Președintele poate da cuvântul deputaților care indică, prin ridicarea unui cartonaș albastru, dorința lor de a adresa o întrebare cu o durată de cel mult o jumătate de minut unui alt deputat, în timpul luării de cuvânt a acestuia din urmă și legată de ceea ce acesta a spus, cu condiția ca vorbitorul să fie de acord și ca Președintele să fie convins că acest lucru nu va întrerupe dezbaterea și că nu va determina, din cauza întrebărilor succesive adresate prin utilizarea cartonașelor albastre, un dezechilibru excesiv în ceea ce privește afinitățile grupurilor politice ale deputaților care iau cuvântul. (9)   Timpul afectat luărilor de cuvânt se limitează la un minut pentru intervențiile privind procesul-verbal al ședinței, moțiunile de procedură și intervențiile privind modificările proiectului definitiv de ordine de zi sau ale ordinii de zi. (9)   Timpul afectat luărilor de cuvânt se limitează la un minut pentru intervențiile privind procesul-verbal al ședinței, moțiunile de procedură și intervențiile privind modificările proiectului definitiv de ordine de zi sau ale ordinii de zi. (10)  Fără a aduce atingere celorlalte competențe disciplinare de care dispune, Președintele poate hotărî să suprime, din stenogramele ședințelor, intervențiile deputaților care nu au obținut în prealabil cuvântul sau care depășesc timpul atribuit. (11)   În cursul dezbaterii unui raport, Comisia și Consiliul sunt audiate, în general, imediat după prezentarea raportului de către raportor. Comisia, Consiliul și raportorul pot lua din nou cuvântul, în special pentru a răspunde la intervențiile deputaților. (11)   În cursul dezbaterii unui raport, Comisia și Consiliul sunt audiate, în general, imediat după prezentarea raportului de către raportor. Comisia, Consiliul și raportorul pot lua din nou cuvântul, în special pentru a răspunde la intervențiile deputaților. (12)   Deputații care nu au luat cuvântul în cursul unei dezbateri pot preda, cel mult o dată în timpul unei perioade de sesiune, o declarație scrisă de cel mult 200 de cuvinte, care va fi anexată la stenograma dezbaterii. (12)   Deputații care nu au luat cuvântul în cursul unei dezbateri pot preda, cel mult o dată în timpul unei perioade de sesiune, o declarație scrisă de cel mult 200 de cuvinte, care va fi anexată la stenograma dezbaterii. (13)   Fără a aduce atingere articolului 230 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Președintele încearcă să ajungă la un acord cu Comisia, Consiliul și Președintele Consiliului European privind repartizarea adecvată a timpului afectat acestora pentru luările de cuvânt. (13)   Ținând seama în mod corespunzător de articolul 230 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Președintele încearcă să ajungă la un acord cu Comisia, Consiliul și Președintele Consiliului European privind repartizarea adecvată a timpului afectat acestora pentru luările de cuvânt. Amendamentul 182 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 164 a (nou) Articolul 164a Prevenirea manevrelor dilatorii Președintele are competența de a pune capăt cazurilor în care se face recurs excesiv la moțiuni, cum ar fi solicitările de respectare a Regulamentului de procedură, moțiunile de procedură, explicațiile privind votul, precum și solicitările de vot separat, de vot pe părți sau de vot prin apel nominal, în cazul în care Președintele este convins că aceste moțiuni sau solicitări au scopul evident de a cauza și ar avea ca efect obstrucționarea prelungită și gravă a procedurilor Parlamentului sau a exercitării drepturilor deputaților. (în capitolul 3 - „Reguli generale pentru desfășurarea ședințelor”) Amendamentul 183 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 165 Articolul 165 Articolul 165 Măsuri imediate Măsuri imediate (1)   Președintele cheamă la ordine orice deputat care aduce atingere bunei desfășurări a ședinței sau al cărui comportament nu este compatibil cu dispozițiile pertinente prevăzute la articolul 11. (1)   Președintele cheamă la ordine orice deputat care aduce atingere bunei desfășurări a ședinței sau al cărui comportament nu este compatibil cu dispozițiile pertinente prevăzute la articolul 11. (2)   În caz de recidivă, Președintele cheamă deputatul respectiv din nou la ordine, iar acest fapt se consemnează în procesul-verbal. (2)   În caz de recidivă, Președintele cheamă deputatul respectiv din nou la ordine, iar acest fapt se consemnează în procesul-verbal. (3)   Dacă perturbarea continuă, sau în cazul unei noi recidive, Președintele poate retrage dreptul la cuvânt deputatului respectiv și acesta sau aceasta poate fi exclus(ă) din sală de către Președinte pentru restul ședinței. De asemenea, în cazuri deosebit de grave, Președintele poate să recurgă la această ultimă măsură imediat, fără o a doua chemare la ordine. Secretarul General asigură, fără întârziere, punerea în aplicare a unei astfel de măsuri disciplinare cu ajutorul aprozilor și, dacă este necesar, al personalului de securitate al Parlamentului. (3)   Dacă perturbarea continuă, sau în cazul unei noi recidive, Președintele poate retrage dreptul la cuvânt deputatului respectiv și acesta sau aceasta poate fi exclus(ă) din sală de către Președinte pentru restul ședinței. De asemenea, în cazuri deosebit de grave, Președintele poate să recurgă la această ultimă măsură imediat, fără o a doua chemare la ordine. Secretarul General asigură, fără întârziere, punerea în aplicare a unei astfel de măsuri disciplinare cu ajutorul aprozilor și, dacă este necesar, al personalului de securitate al Parlamentului. (4)   În cazul în care se produce agitație, iar aceasta compromite continuarea dezbaterilor, Președintele, în vederea restabilirii ordinii, suspendă ședința pentru o perioadă de timp determinată sau o închide. În cazul în care nu se poate face auzit, Președintele părăsește fotoliul prezidențial, fapt ce atrage suspendarea ședinței. Aceasta se reia la convocarea Președintelui. (4)   În cazul în care se produce agitație, iar aceasta compromite continuarea dezbaterilor, Președintele, în vederea restabilirii ordinii, suspendă ședința pentru o perioadă de timp determinată sau o închide. În cazul în care nu se poate face auzit, Președintele părăsește fotoliul prezidențial, fapt ce atrage suspendarea ședinței. Aceasta se reia la convocarea Președintelui. (4a)  Președintele poate hotărî întreruperea transmisiei în direct a ședinței în cazul în care un deputat folosește un limbaj sau are un comportament calomniator, rasist sau xenofob. (4b)  Președintele poate decide să elimine din înregistrarea audiovizuală a lucrărilor acele părți din discursul unui deputat care conțin un limbaj calomniator, rasist sau xenofob. Decizia respectivă are efect imediat. Decizia se supune, însă, Biroului spre confirmare cel târziu la patru săptămâni de la adoptarea ei, sau, dacă Biroul nu se reunește în perioada respectivă, în cadrul următoarei sale reuniuni. (5)   Competențele prevăzute la alineatele (1)-(4) sunt atribuite, mutatis mutandis, președintelui de ședință al organelor, al comisiilor și al delegațiilor, astfel cum sunt definite în prezentul regulament. (5)   Competențele prevăzute la alineatele (1)-(4b) sunt atribuite, mutatis mutandis, președintelui de ședință al organelor, al comisiilor și al delegațiilor, astfel cum sunt definite în prezentul regulament. (6)   Dacă este cazul, luând în considerare gravitatea încălcării regulilor de conduită, președintele de ședință poate adresa Președintelui o cerere de aplicare a articolului 166, cel târziu până la următoarea perioadă de sesiune sau până la următoarea reuniune a organului, a comisiei sau a delegației în cauză. (6)   Dacă este cazul, luând în considerare gravitatea încălcării regulilor de conduită, președintele de ședință poate adresa Președintelui o cerere de aplicare a articolului 166, cel târziu până la următoarea perioadă de sesiune sau până la următoarea reuniune a organului, a comisiei sau a delegației în cauză. Amendamentul 184 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 166 Articolul 166 Articolul 166 Sancțiuni Sancțiuni (1)   În cazul în care un deputat tulbură ședința într-un mod excepțional de grav sau perturbă lucrările Parlamentului încălcând principiile stabilite la articolul 11, Președintele, după audierea deputatului respectiv, adoptă o decizie motivată prin care pronunță sancțiunea corespunzătoare, pe care o notifică deputatului în cauză și președinților organelor, ai comisiilor și ai delegațiilor din care deputatul face parte înainte de a o aduce la cunoștința plenului. (1)   În cazul în care un deputat tulbură ședința într-un mod grav sau perturbă lucrările Parlamentului încălcând principiile stabilite la articolul 11, Președintele adoptă o decizie motivată prin care pronunță sancțiunea corespunzătoare. Deputatul în cauză este invitat de Președinte să prezinte observații în scris înainte de adoptarea deciziei. În cazuri excepționale, președintele poate lua decizia de a convoca o audiere a deputatului în cauză. Decizia este notificată deputatului în cauză prin scrisoare recomandată sau, în cazurile urgente, prin aprozi. După notificarea ei către deputatul în cauză, orice sancțiune impusă deputatului este anunțată de Președinte în Parlament, iar președinții organelor, ai comisiilor și ai delegațiilor din care face parte deputatul sunt și ei informați. După ce sancțiunea devine definitivă, aceasta este publicată în mod vizibil pe site-ul internet al Parlamentului pe întreaga durată a legislaturii. (2)   La aprecierea comportamentelor manifestate, trebuie luat în considerare caracterul punctual, recurent sau permanent, precum și gradul de gravitate al acestora, pe baza orientărilor anexate la prezentul regulament21. (2)   La aprecierea comportamentelor manifestate, se ia în considerare caracterul excepțional, recurent sau permanent, precum și gradul de gravitate al acestora. Este necesar să se facă distincție între comportamentele de natură vizuală, care pot fi tolerate în măsura în care nu sunt injurioase, difamatoare, rasiste sau xenofobe și păstrează limite rezonabile, și cele care provoacă o perturbare activă a activității parlamentare. (3)   Sancțiunea pronunțată poate să consiste în una sau mai multe dintre următoarele măsuri: (3)   Sancțiunea pronunțată poate să consiste în una sau mai multe dintre următoarele măsuri: (a)  mustrare; (a)  mustrare; (b)  pierderea dreptului la indemnizația de ședere pentru o perioadă care poate să dureze între două și zece zile; (b)   pierderea dreptului la indemnizația de ședere pentru o perioadă care poate să dureze între două și treizeci de zile; (c)  fără a aduce atingere dreptului de vot în ședință plenară și sub rezerva, în acest caz, a respectării stricte a regulilor de conduită, suspendarea temporară a participării la toate sau la o parte din activitățile Parlamentului pentru o perioadă care poate să dureze între două și zece zile consecutive în care Parlamentul sau oricare dintre organele, comisiile sau delegațiile sale se reunesc; (c)   fără a aduce atingere dreptului de vot în ședință plenară și sub rezerva, în acest caz, a respectării stricte a regulilor de conduită, suspendarea temporară a participării la toate sau la o parte din activitățile Parlamentului pentru o perioadă care poate să dureze între două și treizeci de zile în care Parlamentul sau oricare dintre organele, comisiile sau delegațiile sale se reunesc; (d)  supunerea în atenția Conferinței președinților, în conformitate cu articolul 21, a unei propuneri de suspendare sau de retragere a mandatului sau a mandatelor deținute în Parlament. (da)  interdicție ca deputatul să reprezinte Parlamentul în cadrul unei delegații interparlamentare, al unei conferințe interparlamentare sau al oricărui forum interinstituțional, pentru o perioadă de până la un an; (db)  în cazul unei încălcări a obligațiilor de confidențialitate, o limitare a drepturilor de acces la informații confidențiale sau clasificate pentru o perioadă de până la un an. (3a)  Măsurile prevăzute la alineatele (3b) - (3db) pot fi dublate în caz de încălcare repetată sau în cazul în care deputatul refuză să se conformeze unei măsuri luate în temeiul articolului 165 alineatul (3), (3b)  Pe lângă aceasta, președintele poate să prezinte o propunere Conferinței președinților în vederea suspendării sau a retragerii unui mandat sau a mai multor mandate interne deținute de deputat în Parlamentul European, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21. __________________ 21 A se vedea anexa XV. Amendamentul 185 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 167 Articolul 167 Articolul 167 Căi de atac interne Căi de atac interne Deputatul în cauză poate să introducă o cale de atac internă în fața Biroului în termen de două săptămâni de la notificarea sancțiunii impuse de către Președinte. Această cale de atac suspendă aplicarea sancțiunii. Biroul poate, în cel mult patru săptămâni de la introducerea căii de atac, să anuleze, să confirme sau să reducă sancțiunea impusă, fără a aduce atingere căilor de atac externe aflate la dispoziția celui interesat. În cazul în care Biroul nu decide în termenul prevăzut, sancțiunea este declarată nulă și neavenită. Deputatul în cauză poate să introducă o cale de atac internă în fața Biroului în termen de două săptămâni de la notificarea sancțiunii impuse de către Președinte în temeiul articolului 166 alineatele (1) - (3a). Această cale de atac suspendă aplicarea sancțiunii. Biroul poate, în cel mult patru săptămâni de la introducerea căii de atac sau, dacă Biroul nu se întrunește în perioada respectivă, în cadrul următoarei sale reuniuni, să anuleze, să confirme sau să modifice sancțiunea impusă, fără a aduce atingere căilor de atac externe aflate la dispoziția celui interesat. În cazul în care Biroul nu decide în termenul prevăzut, sancțiunea este considerată nulă și neavenită. Amendamentul 186 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul VII – capitolul 5 – titlu CVORUM ȘI VOT CVORUM, AMENDAMENTE ȘI VOT Amendamentul 187 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 168 Articolul 168 Articolul 168 Cvorumul Cvorumul (1)   Parlamentul poate delibera, stabili ordinea de zi și adopta procesul-verbal, indiferent de numărul de deputați prezenți. (1)   Parlamentul poate delibera, stabili ordinea de zi și adopta procesul-verbal, indiferent de numărul de deputați prezenți. (2)   Cvorumul este întrunit în cazul în care în sala de ședințe se află o treime dintre membrii care compun Parlamentul. (2)   Cvorumul este întrunit în cazul în care în sala de ședințe se află o treime dintre membrii care compun Parlamentul. (3)   Orice vot este valabil, indiferent de numărul de votanți, în cazul în care, în momentul votării, Președintele nu constată, la cererea prealabilă a unui număr de cel puțin 40 de deputați, că nu este întrunit cvorumul. În cazul în care, în urma votului, se constată că nu este întrunit cvorumul, votul se înscrie pe ordinea de zi a ședinței următoare. (3)   Orice vot este valabil, indiferent de numărul de votanți, cu excepția cazului în care Președintele constată, la cererea prealabilă a unui număr de cel puțin 40 de deputați exprimată înainte de începerea votării, că nu este întrunit cvorumul. În cazul în care numărul deputaților prezenți necesar întrunirii cvorumului nu este atins, Președintele declară că cvorumul nu a fost întrunit, iar votul se înscrie pe ordinea de zi a ședinței următoare. O cerere de constatare a cvorumului poate fi prezentată numai de un număr de cel puțin 40 de deputați. O cerere prezentată în numele unui grup politic nu se admite. Pentru a se stabili rezultatul votului, trebuie luați în calcul, în conformitate cu alineatul (2), toți deputații prezenți în sala de ședințe și, în conformitate cu alineatul (4), toți deputații care au cerut constatarea cvorumului. În acest caz, nu se utilizează sistemul electronic de vot. Nu se admite închiderea ușilor sălii de ședințe. Sistemul electronic de vot poate fi folosit pentru a verifica dacă s-a atins pragul de 40 de deputați, dar nu poate fi folosit pentru a verifica dacă s-a întrunit cvorumul. Nu se admite închiderea ușilor sălii de ședințe. În cazul în care numărul deputaților prezenți necesar întrunirii cvorumului nu este atins, Președintele nu pronunță rezultatul votului, ci constată neîntrunirea cvorumului. Alineatul (3) ultima teză nu se aplică voturilor privind moțiunile de procedură, ci se aplică doar voturilor privind chestiuni de fond. (4)   Deputații care au solicitat constatarea cvorumului sunt luați în calcul la numărarea celor prezenți, în conformitate cu alineatul (2), chiar dacă nu se mai află în sala de ședințe. (4)   Deputații care solicită constatarea cvorumului trebuie să fie prezenți în sala de ședințe atunci când se face solicitarea și sunt luați în calcul la numărarea celor prezenți, în sensul alineatelor (2) și (3), chiar dacă părăsesc apoi sala de ședințe. Deputații care au solicitat întrunirea cvorumului trebuie să fie prezenți în sala de ședințe atunci când se face această solicitare. (5)   În cazul în care sunt prezenți mai puțin de 40 de deputați, Președintele poate constata că nu este întrunit cvorumul. (5)   În cazul în care sunt prezenți mai puțin de 40 de deputați, Președintele poate constata că nu este întrunit cvorumul. Amendamentul 188 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 168 a (nou) Articolul 168a Praguri (1)  În sensul prezentului regulament, cu excepția cazului în care se specifică altfel, se aplică următoarele definiții: (a)  „prag redus” înseamnă o douăzecime dintre deputații care compun Parlamentul sau un grup politic; (b)  „prag mediu” înseamnă o zecime dintre deputații care compun Parlamentul, format dintr-un grup politic sau din mai multe grupuri politice sau din deputați individuali, sau o combinație a acestora; (c)  „prag ridicat” înseamnă o cincime dintre deputații care compun Parlamentul, format dintr-un grup politic sau din mai multe grupuri politice sau din deputați individuali, sau o combinație a acestora. (2)  În cazul în care, pentru a determina dacă s-a atins pragul aplicabil, este necesară semnătura unui deputat, această semnătură poate fi dată fie olograf, fie electronic, prin sistemul de semnături electronice al Parlamentului. În termenele aplicabile, un deputat își poate retrage semnătura, dar nu și-o poate reînnoi ulterior. (3)  În cazul în care este necesar sprijinul unui grup politic pentru a atinge un prag, grupul acționează prin intermediul președintelui său sau al unei persoane desemnate în bună și cuvenită formă de acesta în acest scop. (4)  Sprijinul unui grup politic este numărat după cum urmează pentru aplicarea pragului mediu și al celui ridicat: —  în cazul în care un articol care prevede un asemenea prag este invocat în cadrul unei ședințe sau al unei reuniuni: toți deputații care sunt prezenți fizic și care aparțin grupului care își acordă sprijinul; —  în celelalte cazuri: toți deputații care aparțin grupului care își acordă sprijinul. Amendamentul 189 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Aliniere orizontală Aliniere orizontală a articolelor din Regulamentul de procedură și modificări aduse noilor definiții ale pragurilor stabilite la articolul 168a A.  La următoarele articole sau amendamente referitoare la următoarele articole, cuvintele „un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați”, indiferent de forma gramaticală în care apar, sunt înlocuite cu „un grup politic sau un număr de deputați care ating cel puțin pragul redus”, cu efectuarea tuturor modificărilor gramaticale necesare: Articolul 15 alineatul (1) Articolul 38 alineatul (2) Articolul 38a alineatul (1) (nou) Articolul 59 alineatul (1) primul paragraf Articolul 59 alineatul (1) al patrulea paragraf (nou) Articolul 59 alineatul (1a) primul paragraf (nou) Articolul 59 alineatul (1b) al patrulea paragraf (nou) Articolul 59 alineatul (1b) al cincilea paragraf (nou) Articolul 63 alineatul (4) și articolul 78e alineatul (2) Articolul 67a alineatul (1) primul paragraf (nou) și articolul 68 alineatul (1) Articolul 67a alineatul (2) primul paragraf (nou) Articolul 67a alineatul (4) primul paragraf (nou) Articolul 69 alineatul (1) Articolul 81 alineatul (2) Articolul 88 alineatul (1) al doilea paragraf Articolul 105 alineatele (3) și (4) Articolul 105 alineatul (6) a treia liniuță Articolul 106 alineatul (4c) al doilea paragraf (nou) Articolul 108 alineatul (2) Articolul 108 alineatul (4) Articolul 113 alineatul (4a) (nou) Articolul 118 alineatul (5) primul paragraf Articolul 121 alineatul (3) Articolul 122 alineatul (3) Articolul 122a alineatul (4) (nou) Articolul 123 alineatul (2) Articolul 128 alineatul (1) primul paragraf Articolul 135 alineatul (1) Articolul 135 alineatul (2) Articolul 137 alineatul (2) al treilea paragraf Articolul 138 alineatul (2) al treilea paragraf Articolul 150 alineatul (2) Articolul 150 alineatul (3) Articolul 152 alineatul (1) Articolul 153 alineatul (1) Articolul 154 alineatul (1) Articolul 169 alineatul (1) primul paragraf Articolul 170 alineatul (4) primul paragraf Articolul 174 alineatul (5) Articolul 174 alineatul (6) Articolul 176 alineatul (1) Articolul 180 alineatul (1) Articolul 187 alineatul (1) primul paragraf Articolul 188 alineatul (1) primul și al doilea paragraf Articolul 189 alineatul (1) primul paragraf Articolul 190 alineatul (1) primul paragraf Articolul 190 alineatul (4) Articolul 226 alineatul (4) Articolul 231 alineatul (4) Anexa XVI - alineatul 1c - paragraful 7 În cazul articolului 88 alineatul (4) și al articolului 113 alineatul (4a), cuvintele „un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați”, indiferent de forma gramaticală în care apar, sunt înlocuite cu „un grup politic sau un număr de deputați care ating cel puțin pragul redus”, cu efectuarea tuturor modificărilor gramaticale necesare. B.  În cazul articolului 50 alineatul (1) și al articolului 50 alineatul (2) primul paragraf, cuvintele „cel puțin o zecime dintre membrii comisiei”, indiferent de forma gramaticală în care apar, sunt înlocuite cu „un număr de deputați sau de grupuri politice care ating cel puțin pragul mediu în comisie”, cu efectuarea tuturor modificărilor gramaticale necesare. În cazul articolului 73a alineatul (2) și al articolului 150 alineatul (1) al doilea paragraf, cuvintele „grupuri politice sau deputați în nume individual, reprezentând împreună o zecime dintre membrii Parlamentului”, indiferent de forma gramaticală în care apar, sunt înlocuite cu „un număr de deputați sau de grupuri politice care ating cel puțin pragul mediu”, cu efectuarea tuturor modificărilor gramaticale necesare: În cazul articolului 210a alineatul (4), cuvintele „trei membri ai comisiei” sunt înlocuite cu „un număr de deputați sau de grupuri politice care ating cel puțin pragul mediu în comisie”, cu efectuarea tuturor modificărilor gramaticale necesare. C.  În cazul articolului 15 alineatul (1), cuvintele „o cincime dintre deputații care compun Parlamentul” sunt înlocuite cu „un număr de deputați sau de grupuri politice care ating cel puțin pragul ridicat”, cu efectuarea tuturor modificărilor gramaticale necesare. În cazul articolului 182 alineatul (2) și al articolului 180a alineatul (2), cuvintele „cel puțin o cincime dintre membrii care compun Parlamentul” sunt înlocuite cu „un număr de deputați sau de grupuri politice care ating cel puțin pragul ridicat”, cu efectuarea tuturor modificărilor gramaticale necesare. În cazul articolului 191 alineatul (1), cuvintele „unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați” sunt înlocuite cu „unui număr de deputați sau de grupuri politice care ating cel puțin pragul ridicat”, cu efectuarea tuturor modificărilor gramaticale necesare. În cazul articolului 204 alineatul (2) primul paragraf cuvintele „cel puțin a unei șesimi dintre membrii comisiei” și al articolului 208 alineatul (2) cuvintele „o șesime dintre membrii care o compun”, indiferent de forma gramaticală în care apar, sunt înlocuite cu „un număr de deputați sau de grupuri politice care ating cel puțin pragul ridicat în comisie”, cu efectuarea tuturor modificărilor gramaticale necesare. În cazul articolului 208 alineatul (3), cuvintele „un sfert dintre membrii comisiei” sunt înlocuite cu „un număr de deputați sau de grupuri politice care ating cel puțin pragul ridicat în comisie”, cu efectuarea tuturor modificărilor gramaticale necesare. D.  Alinierea orizontală a pragurilor nu aduce atingere adoptării, respingerii sau modificării articolelor și amendamentelor menționate mai sus cu privire la alte aspecte decât pragurile. (Această modificare se aplică întregului text legislativ supus examinării; adoptarea sa impune adaptări tehnice în întregul text.) Amendamentul 190 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 169 Articolul 169 Articolul 169 Depunerea și prezentarea amendamentelor Depunerea și prezentarea amendamentelor (1)   Comisia competentă, un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați pot depune amendamente pentru examinare în plen. (1)   Comisia competentă, un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați pot depune amendamente pentru examinare în plen. Numele tuturor cosemnatarilor se publică. Amendamentele trebuie depuse în scris și semnate de autori. Amendamentele trebuie depuse în scris și semnate de autori. Amendamentele la documentele cu caracter legislativ în sensul articolului 47 alineatul (1) pot fi însoțite de justificări succinte. Autorul are responsabilitatea acestor justificări care nu se supun la vot. Amendamentele la propunerile de acte obligatorii din punct de vedere juridic pot fi însoțite de justificări succinte. Autorul are responsabilitatea acestor justificări care nu se supun la vot. (2)   Fără a aduce atingere restricțiilor prevăzute la articolul 170, un amendament poate viza modificarea oricărei părți a unui text, precum și eliminarea, adăugarea sau înlocuirea unor cuvinte sau cifre. (2)   Fără a aduce atingere restricțiilor prevăzute la articolul 170, un amendament poate viza modificarea oricărei părți a unui text, precum și eliminarea, adăugarea sau înlocuirea unor cuvinte sau cifre. În sensul prezentului articol și al articolului 170, prin „text” se înțelege ansamblul unei propuneri de rezoluție, al unui proiect de rezoluție legislativă, al unei propuneri de decizie sau al unei propuneri de act legislativ. În sensul prezentului articol și al articolului 170, prin „text” se înțelege ansamblul unei propuneri de rezoluție, al unui proiect de rezoluție legislativă, al unei propuneri de decizie sau al unei propuneri de act obligatoriu din punct de vedere juridic. (3)   Președintele stabilește un termen pentru depunerea amendamentelor. (3)   Președintele stabilește un termen pentru depunerea amendamentelor. (4)   Un amendament poate fi prezentat în cursul dezbaterii de către autorul său sau de către orice alt deputat desemnat ca înlocuitor de autorul amendamentului. (4)   Un amendament poate fi prezentat în cursul dezbaterii de către autorul său sau de către orice alt deputat desemnat ca înlocuitor de autorul amendamentului. (5)   În cazul retragerii unui amendament de către autorul său, amendamentul devine caduc dacă nu este preluat imediat de un alt deputat. (5)   În cazul retragerii unui amendament de către autorul său, amendamentul devine caduc dacă nu este preluat imediat de un alt deputat. (6)  Cu excepția cazului în care Parlamentul adoptă o decizie contrară, amendamentele pot fi supuse la vot numai după ce au fost tipărite și distribuite în toate limbile oficiale. O decizie de acest tip nu poate fi adoptată dacă un număr de cel puțin 40 de deputați se opun. Parlamentul evită să ia decizii care ar avea drept efect dezavantajarea într-o măsură inacceptabilă a deputaților care utilizează o anumită limbă. Cu excepția cazului în care Parlamentul adoptă o decizie contrară, amendamentele pot fi supuse la vot numai după ce au fost puse la dispoziție în toate limbile oficiale. O decizie de acest tip nu poate fi adoptată dacă un număr de cel puțin 40 de deputați se opun. Parlamentul evită să ia decizii care ar avea drept efect dezavantajarea într-o măsură inacceptabilă a deputaților care utilizează o anumită limbă. În cazul în care sunt prezenți mai puțin de 100 de deputați, Parlamentul nu poate adopta o decizie contrară dacă cel puțin o zecime dintre deputații prezenți se opun. În cazul în care sunt prezenți mai puțin de 100 de deputați, Parlamentul nu poate adopta o decizie contrară dacă cel puțin o zecime dintre deputații prezenți se opun. La propunerea președintelui, un amendament oral sau orice altă modificare orală este asimilat(ă) unui amendament nedistribuit în toate limbile oficiale. În cazul în care Președintele le consideră admisibile în baza articolului 170 alineatul (3) și cu excepția cazului în care există o opoziție exprimată în baza articolului 169 alineatului (6), acestea sunt supuse la vot respectând ordinea de votare stabilită. La propunerea președintelui, un amendament oral sau orice altă modificare orală este asimilat(ă) unui amendament care nu este pus la dispoziție în toate limbile oficiale. În cazul în care Președintele le consideră admisibile în baza articolului 170 alineatul (3) și cu excepția cazului în care există o opoziție exprimată în baza articolului 169 alineatului (6), acestea sunt supuse la vot respectând ordinea de votare stabilită. În comisie, numărul de voturi necesar pentru a se opune supunerii la vot a unui astfel de amendament sau a unei astfel de modificări este stabilit în baza articolului 209 proporțional cu numărul prevalent pentru ședința plenară, rotunjit, după caz, prin adaos. În comisie, numărul de voturi necesar pentru a se opune supunerii la vot a unui astfel de amendament sau a unei astfel de modificări este stabilit în baza articolului 209 proporțional cu numărul prevalent pentru ședința plenară, rotunjit, după caz, prin adaos. Amendamentul 191 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 170 Articolul 170 Articolul 170 Admisibilitatea amendamentelor Admisibilitatea amendamentelor (1)   Un amendament este inadmisibil în cazul în care: (1)   Fără a aduce atingere condițiilor suplimentare prevăzute la articolul 52 alineatul (2) cu privire la rapoartele din proprie inițiativă și la articolul 69 alineatul (2) în ceea ce privește amendamentele la poziția Consiliului, un amendament este inadmisibil în cazul în care: (a)   conținutul acestuia nu se referă în mod direct la textul vizat spre a fi modificat; (a)   conținutul acestuia nu se referă în mod direct la textul vizat spre a fi modificat; (b)   are drept scop eliminarea sau înlocuirea unui text în ansamblu; (b)   are drept scop eliminarea sau înlocuirea unui text în ansamblu; (c)   are drept scop modificarea a mai mult de un articol sau un alineat din textul la care se referă. Această dispoziție nu se aplică în cazul amendamentelor de compromis sau al amendamentelor care conduc la modificări identice ale unei formulări speciale în ansamblul textului; (c)   are drept scop modificarea a mai mult de un articol sau un alineat din textul la care se referă. Această dispoziție nu se aplică în cazul amendamentelor de compromis sau al amendamentelor care conduc la modificări identice ale unei formulări speciale în ansamblul textului; (ca)  are drept scop modificarea unei propuneri de codificare a legislației Uniunii; cu toate acestea, se aplică mutatis mutandis articolul 103 alineatul (3) al doilea paragraf; (cb)  are drept scop modificarea, în cadrul unei propuneri de reformare a legislației Uniunii, a părților care au rămas nemodificate în propunerea respectivă; cu toate acestea, se aplică mutatis mutandis articolul 104 alineatul (2) al doilea paragraf și alineatul (3) al treilea paragraf; (d)   se constată că, în cel puțin una dintre limbile oficiale, redactarea textului vizat de amendament nu implică modificări; în acest caz, Președintele, împreună cu persoanele interesate, caută o soluție lingvistică adecvată. (d)   urmărește doar să asigure corectitudinea lingvistică sau coerența terminologică a textului în limba în care s-a depus amendamentul; în acest caz, Președintele, împreună cu persoanele interesate, caută o soluție lingvistică adecvată. (2)  Un amendament devine caduc în cazul în care este incompatibil cu deciziile luate anterior pentru același text în timpul aceluiași vot. (3)   Președintele hotărăște asupra admisibilității amendamentelor. (3)   Președintele hotărăște asupra admisibilității amendamentelor. Decizia Președintelui, luată în temeiul alineatului (3) privind admisibilitatea amendamentelor, nu se ia doar în temeiul dispozițiilor alineatelor (1) și (2) ale prezentului articol, ci în temeiul dispozițiilor Regulamentului de procedură în general. Decizia Președintelui, luată în temeiul alineatului (3) privind admisibilitatea amendamentelor, nu se ia doar în temeiul dispozițiilor alineatului (1) de la prezentul articol, ci în temeiul dispozițiilor Regulamentului de procedură în general. (4)   Un grup politic sau cel puțin 40 de deputați pot depune o propunere de rezoluție pentru înlocuirea unei propuneri de rezoluție fără caracter legislativ conținute într-un raport al unei comisii. (4)   Un grup politic sau cel puțin 40 de deputați pot depune o propunere de rezoluție pentru înlocuirea unei propuneri de rezoluție fără caracter legislativ conținute într-un raport al unei comisii. În acest caz, grupul sau deputații respectivi nu pot prezenta amendamente la propunerea de rezoluție a comisiei competente. Propunerea de rezoluție de înlocuire nu poate fi mai lungă decât cea a comisiei competente. Propunerea se supune fără amendamente aprobării Parlamentului printr-un vot unic. În acest caz, grupul sau deputații respectivi nu pot prezenta amendamente la propunerea de rezoluție a comisiei competente. Propunerea de rezoluție de înlocuire nu poate fi mai lungă decât cea a comisiei competente. Propunerea se supune fără amendamente aprobării Parlamentului printr-un vot unic. Dispozițiile articolului 123 alineatul (4) se aplică mutatis mutandis. Dispozițiile articolului 123 alineatele (4) și (4a) referitoare la propunerile comune de rezoluție se aplică mutatis mutandis. (4a)  Cu acordul Președintelui, se pot depune în mod excepțional amendamente după încheierea termenului de depunere a amendamentelor în cazul în care este vorba despre amendamente de compromis sau în cazul în care au apărut probleme tehnice. Președintele hotărăște cu privire la admisibilitatea acestor amendamente. Președintele obține acordul Parlamentului în acest sens înainte de a le supune la vot. Cu titlu de criterii generale de admisibilitate a amendamentelor de compromis, se poate reține că, în mod normal: –  amendamentele de compromis se referă la părți de text care au făcut obiectul unor amendamente înainte de expirarea termenului de depunere a amendamentelor; –  amendamentele de compromis pot fi depuse de grupurile politice care dețin o majoritate în Parlament, de președinții sau raportorii comisiilor implicate sau de autorii altor amendamente; –  amendamentele de compromis implică retragerea altor amendamente referitoare la același pasaj. Numai Președintele poate propune luarea în considerare a amendamentelor de compromis. Pentru a supune amendamentul la vot, Președintele trebuie să primească acordul Parlamentului și să întrebe dacă există obiecții cu privire la supunerea la vot a unui amendament de compromis. În cazul în care există obiecții, Parlamentul hotărăște cu majoritatea voturilor exprimate. Amendamentul 192 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 171 Articolul 171 Articolul 171 Procedura de vot Procedura de vot (1)   Pentru votarea rapoartelor, Parlamentul aplică procedura următoare: (1)   Cu excepția cazului în care se dispune altfel în mod specific în prezentul Regulament de procedură, în cazul textelor prezentate Parlamentului se aplică următoarea procedură de vot: (a)   se votează mai întâi eventualele amendamente la textul la care se referă raportul comisiei competente; (a)   se votează mai întâi, acolo unde este cazul, orice amendament la o propunere de act obligatoriu din punct de vedere juridic; (b)  ulterior, se votează textul în ansamblu, eventual modificat; (b)   se votează în al doilea rând, acolo unde este cazul, propunerea respectivă în ansamblu, eventual modificată; (c)  ulterior, se votează amendamentele la propunerea de rezoluție sau la proiectul de rezoluție legislativă; (c)   în al treilea rând, se votează orice amendament la propunerea de rezoluție sau la proiectul de rezoluție legislativă; (d)  în final, se votează propunerea de rezoluție sau proiectul de rezoluție legislativă în ansamblul lor (vot final). (d)   în final, se votează propunerea de rezoluție în ansamblu (vot final). Parlamentul nu votează expunerea de motive conținută în raport. Parlamentul nu votează expunerea de motive conținută într-un raport. (2)  Procedura care se aplică în a doua lectură este următoarea: (a)  în absența unei propuneri de respingere sau de modificare a poziției Consiliului, aceasta se consideră adoptată în conformitate cu articolul 76; (b)  o propunere de respingere a poziției Consiliului se supune la vot înainte de orice amendament [articolul 68 alineatul (1)]; (c)  în cazul în care au fost depuse mai multe amendamente la poziția Consiliului, acestea se supun la vot în ordinea indicată la articolul 174; (d)  în cazul în care Parlamentul a supus la vot modificarea poziției Consiliului, un vot suplimentar privind textul în ansamblu poate avea loc numai în conformitate cu articolul 68 alineatul (2). (3)  Procedura enunțată la articolul 72 se aplică în a treia lectură. (4)   În momentul supunerii la vot a textelor legislative și a propunerilor de rezoluție fără caracter legislativ, într-o primă etapă se supune la vot partea dispozitivă, apoi, în etapa următoare, referirile și considerentele. Amendamentele aflate în contradicție cu un vot anterior devin caduce. (4)   În momentul supunerii la vot a propunerilor de acte obligatorii din punct de vedere juridic și a propunerilor de rezoluție fără caracter legislativ, într-o primă etapă se supune la vot partea dispozitivă, apoi, în etapa următoare, referirile și considerentele. (4a)  Un amendament devine caduc în cazul în care este incompatibil cu deciziile luate anterior pentru același text în timpul aceluiași vot. (5)   În momentul votului mai sunt autorizate doar scurte intervenții ale raportorului pentru a expune poziția comisiei pe care o reprezintă cu privire la amendamentele supuse la vot. (5)   În momentul votului mai sunt autorizate doar intervenții ale raportorului sau, în locul acestuia, ale președintelui comisiei. Acesta va putea interveni pentru a expune pe scurt poziția comisiei pe care o reprezintă cu privire la amendamentele supuse la vot. Amendamentul 193 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 172 Articolul 172 eliminat Egalitatea de voturi (1)  În cazul egalității de voturi în cazul unui vot desfășurat în conformitate cu articolul 171 alineatul (1) litera (b) sau litera (d), textul în ansamblu este retrimis comisiei. Această procedură se aplică, de asemenea, în cazul voturilor desfășurate în conformitate cu articolele 3 și 9 și al voturilor finale desfășurate în conformitate cu articolele 199 și 212, iar pentru aceste ultime două articole textul se retrimite Conferinței președinților. (2)  În caz de egalitate de voturi într-un vot privind ordinea de zi în ansamblu (articolul 152), procesul-verbal în ansamblu (articolul 192) sau un text supus votului pe părți în conformitate cu articolul 176, textul supus la vot se consideră adoptat. (3)  În toate celelalte cazuri de egalitate de voturi, fără a aduce atingere articolelor care impun majoritatea calificată, textul sau propunerea care se supune la vot se consideră respinsă. Articolul 172 alineatul (3) trebuie interpretat în sensul că dacă se constată o egalitate de voturi în cadrul unui vot privind un proiect de recomandare, în temeiul articolului 141 alineatul (4), de a nu interveni în procedurile în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, această egalitate de voturi nu înseamnă adoptarea unei recomandări de a interveni în procedurile respective. Într-un astfel de caz, se consideră că comisia competentă nu a adoptat nicio recomandare. Amendamentul 194 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 173 Articolul 173 eliminat Baza de votare (1)  Votul privind rapoartele se bazează pe o recomandare a comisiei competente. Această comisie poate încredința această sarcină președintelui și raportorului său. (2)  Comisia competentă poate recomanda votarea în bloc a tuturor amendamentelor sau a unora dintre acestea, adoptarea, respingerea sau anularea acestora. De asemenea, această comisie poate propune amendamente de compromis. (3)  În cazul în care comisia competentă recomandă votarea în bloc, amendamentele respective sunt supuse votării primele și se votează în bloc. (4)  În cazul în care comisia competentă propune un amendament de compromis, acesta face obiectul unui vot prioritar. (5)  Un amendament pentru care se solicită votul prin apel nominal face obiectul unui vot separat. (6)  Votul pe părți nu se admite în cazul supunerii la vot în bloc sau în cazul supunerii la vot a unui amendament de compromis. Amendamentul 195 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 174 Articolul 174 Articolul 174 Ordinea de votare a amendamentelor Ordinea de votare a amendamentelor (1)   Amendamentele au prioritate asupra textului căruia se aplică și se supun la vot înaintea acestuia. (1)   Amendamentele au prioritate asupra textului căruia se aplică și se supun la vot înaintea acestuia. (2)   În cazul în care două sau mai multe amendamente, care se exclud reciproc, se aplică aceleiași părți de text, cel care se îndepărtează cel mai mult de textul inițial are prioritate și trebuie votat primul. Adoptarea acestuia conduce la respingerea celorlalte amendamente. În cazul respingerii acestuia, următorul amendament devine prioritar și se supune la vot, continuându-se în același mod pentru fiecare dintre amendamentele care urmează. În cazul în care există îndoieli cu privire la priorități, Președintele hotărăște. În cazul în care toate amendamentele sunt respinse, textul inițial se consideră adoptat, cu excepția cazului în care se solicită un vot separat în termenul stabilit. (2)   În cazul în care două sau mai multe amendamente, care se exclud reciproc, se aplică aceleiași părți de text, cel care se îndepărtează cel mai mult de textul inițial are prioritate și trebuie votat primul. Adoptarea acestuia conduce la respingerea celorlalte amendamente. În cazul respingerii acestuia, următorul amendament devine prioritar și se supune la vot, continuându-se în același mod pentru fiecare dintre amendamentele care urmează. În cazul în care există îndoieli cu privire la priorități, Președintele hotărăște. În cazul în care toate amendamentele sunt respinse, textul inițial se consideră adoptat, cu excepția cazului în care se solicită un vot separat în termenul stabilit. (3)   Președintele poate supune la vot în primul rând textul inițial sau, înainte de amendamentul care se îndepărtează cel mai mult de text, un amendament care se îndepărtează mai puțin de acesta. (3)   Totuși, în cazul în care consideră că astfel s-ar ușura votarea, Președintele poate supune la vot în primul rând textul inițial sau, înainte de amendamentul care se îndepărtează cel mai mult de text, un amendament care se îndepărtează mai puțin de acesta. În cazul în care unul sau celălalt obține majoritatea, toate celelalte amendamente referitoare la același text devin caduce. În cazul în care unul sau celălalt obține majoritatea, toate celelalte amendamente referitoare la aceeași parte din text devin caduce. (4)  În mod excepțional, la propunerea Președintelui, amendamentele depuse după încheierea dezbaterii pot fi supuse la vot în cazul în care este vorba despre amendamente de compromis sau în cazul în care au apărut probleme tehnice. Președintele trebuie să primească acordul Parlamentului pentru a le supune la vot. În conformitate cu articolul 170 alineatul (3), Președintele hotărăște asupra admisibilității amendamentelor. Pentru amendamentele de compromis depuse după încheierea dezbaterii, în conformitate cu prezentul alineat, Președintele hotărăște asupra admisibilității de la caz la caz, asigurându-se de caracterul de compromis al amendamentului. Numai Președintele poate propune luarea în considerare a amendamentelor de compromis. Pentru a supune amendamentul la vot, Președintele trebuie să primească acordul Parlamentului și să întrebe dacă există obiecții cu privire la supunerea la vot a unui amendament de compromis. În cazul în care există obiecții, Parlamentul hotărăște cu majoritatea voturilor exprimate. (4a)  În cazul în care se supun la vot amendamente de compromis, ele sunt votate prioritar. (4b)  Votul pe părți nu se admite în cazul votării unui amendament de compromis. (5)   În cazul în care comisia competentă a depus o serie de amendamente la un text care face obiectul raportului, Președintele le supune la vot în bloc, cu excepția cazului în care a fost solicitat un vot separat de către un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați sau în cazul în care au fost depuse alte amendamente. (5)   În cazul în care comisia competentă a depus o serie de amendamente la un text care face obiectul raportului, Președintele le supune la vot în bloc, cu excepția cazului în care a fost solicitat un vot separat sau pe părți pentru anumite chestiuni de către un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați sau în cazul în care au fost depuse alte amendamente concurente. (6)   Președintele poate supune la vot în bloc alte amendamente în cazul în care acestea sunt complementare. În acest caz, Președintele urmează procedura prevăzută la alineatul (5). Autorii amendamentelor de acest tip pot propune votarea în bloc, în cazul în care acestea sunt complementare. (6)   Președintele poate supune la vot în bloc alte amendamente în cazul în care acestea sunt complementare, cu excepția cazului în care un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați au solicitat un vot separat sau pe părți. Și autorii de amendamente pot propune votarea în bloc, în cazul în care amendamentele lor sunt complementare. (7)   După adoptarea sau respingerea unui anumit amendament, Președintele poate hotărî supunerea la vot în bloc a altor amendamente cu un conținut sau cu obiective similare. Președintele poate solicita, în acest scop, acordul prealabil al Parlamentului. (7)   După adoptarea sau respingerea unui anumit amendament, Președintele poate hotărî supunerea la vot în bloc a altor amendamente cu un conținut sau cu obiective similare. Președintele poate solicita, în acest scop, acordul prealabil al Parlamentului. O astfel de serie de amendamente se poate raporta la diferite părți din textul inițial. O astfel de serie de amendamente se poate raporta la diferite părți din textul inițial. (8)   Două sau mai multe amendamente identice depuse de autori diferiți se supun la vot ca un singur amendament. (8)   Două sau mai multe amendamente identice depuse de autori diferiți se supun la vot ca un singur amendament. (8a)  Un amendament pentru care se solicită votul prin apel nominal face obiectul unui vot separat. Amendamentul 196 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 175 Articolul 175 Articolul 175 Examinarea de către comisii a amendamentelor depuse în plen Filtrarea de către comisii a amendamentelor depuse în plen În cazul în care au fost depuse peste 50 de amendamente și cereri de vot separat sau pe părți pentru un raport în vederea examinării în plen, Președintele poate invita comisia competentă, după consultarea președintelui acesteia, să se reunească în vederea examinării amendamentelor sau a cererilor în cauză. Amendamentul sau cererea de vot separat sau pe părți care în această etapă nu întrunește votul favorabil al unei zecimi dintre membrii comisiei nu se supune la vot în plen. În cazul în care au fost depuse peste 50 de amendamente sau cereri de vot separat sau pe părți cu privire la un text depus de o comisie în vederea examinării în plen, Președintele poate invita comisia respectivă, după consultarea președintelui acesteia, să se reunească pentru a vota fiecare dintre amendamentele sau cererile în cauză. Amendamentul sau cererea de vot separat sau pe părți care în această etapă nu întrunește votul favorabil al unei treimi dintre membrii comisiei nu se supune la vot în plen. Amendamentul 197 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 176 Articolul 176 Articolul 176 Votul pe părți Votul pe părți (1)   Votul pe părți poate fi solicitat de un grup politic sau de un număr de cel puțin 40 de deputați în cazul în care textul care trebuie supus la vot conține mai multe dispoziții, se referă la mai multe chestiuni sau poate fi divizat în mai multe părți care au un sens diferit și/sau o valoare normativă proprie. (1)   Votul pe părți poate fi solicitat de un grup politic sau de un număr de cel puțin 40 de deputați în cazul în care textul care trebuie supus la vot conține mai multe dispoziții, se referă la mai multe chestiuni sau poate fi divizat în mai multe părți care au un sens diferit și/sau o valoare normativă proprie. (2)   Cererea trebuie prezentată în cursul serii care precedă votul, cu excepția cazului în care Președintele stabilește un alt termen. Președintele hotărăște ulterior cu privire la cerere. (2)   Cererea trebuie prezentată cel târziu în cursul serii care precedă votul, cu excepția cazului în care Președintele stabilește un alt termen Președintele hotărăște ulterior cu privire la cerere. Amendamentele 198 și 347 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 178 Articolul 178 Articolul 178 Votul Votul (1)   Ca regulă generală Parlamentul votează prin ridicarea mâinii. (1)   Ca regulă generală Parlamentul votează prin ridicarea mâinii. Totuși, Președintele poate hotărî în orice moment ca procedura de vot să se desfășoare prin utilizarea sistemului electronic de votare. (1a)  Pentru fiecare vot în parte, Președintele declară votul deschis și, ulterior, închis. Din momentul în care Președintele a declarat votul deschis, nu se mai admite nicio intervenție, cu excepția unei intervenții a Președintelui, până în momentul în care acesta declară votul închis. (1b)  Pentru adoptarea sau respingerea unui text se iau în calcul numai voturile exprimate „pentru” și „împotrivă”, cu excepția cazului în care tratatul prevede o majoritate specifică. (2)   În cazul în care Președintele hotărăște că rezultatul nu este clar, Parlamentul este consultat prin vot electronic. În caz de pană a sistemului electronic de votare, Parlamentul este consultat prin „ridicare în picioare”. (2)   În cazul în care Președintele hotărăște că rezultatul unui vot prin ridicarea mâinii nu este clar, Parlamentul este consultat din nou prin vot electronic. În caz de pană a sistemului electronic de votare, Parlamentul este consultat prin „ridicare în picioare”. (2a)  Președintele stabilește și pronunță rezultatul votului. (3)   Rezultatul votului se înregistrează. (3)   Rezultatul votului se înregistrează. Amendamentul 199 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 179 Articolul 179 Articolul 179 Votul final Votul final Atunci când ia o decizie pe baza unui raport, Parlamentul votează prin vot unic și/sau final prin apel nominal în conformitate cu articolul 180 alineatul (2). Votul privind amendamentele se face prin apel nominal doar în urma unei cereri adresate în conformitate cu articolul 180. Atunci când ia o decizie pe baza unui raport, Parlamentul votează prin vot unic și/sau final prin apel nominal în conformitate cu articolul 180 alineatul (2). Dispozițiile articolului 179 privind votul prin apel nominal, nu se aplică rapoartelor prevăzute la articolul 8 alineatul (2) și la articolul 9 alineatele (3), (6) și (8), în cadrul procedurilor privind imunitatea unui deputat. Dispozițiile articolului 179 privind votul prin apel nominal, nu se aplică rapoartelor prevăzute la articolul 8 alineatul (2) și la articolul 9 alineatele (3), (6) și (8), în cadrul procedurilor privind imunitatea unui deputat. Amendamentul 200 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 179 a (nou) Articolul 179a Egalitatea de voturi (1)  În cazul egalității de voturi în cazul unui vot desfășurat în conformitate cu articolul 171 alineatul (1) litera (b) sau litera (d), textul în ansamblu este retrimis comisiei. Aceasta se aplică, de asemenea, în cazul votării prevăzute la articolele 3 și 9. (2)  În caz de egalitate de voturi în cazul votării unui text supus votului pe părți în conformitate cu articolul 176, textul supus la vot se consideră adoptat. (3)  În toate celelalte cazuri de egalitate de voturi, fără a aduce atingere articolelor care impun majoritatea calificată, textul sau propunerea care se supun la vot se consideră respinse. Articolul 179a alineatul (3) trebuie interpretat în sensul că, dacă se constată o egalitate de voturi în cadrul unui vot privind un proiect de recomandare în temeiul articolului 141 alineatul (4) de a nu interveni în procedurile în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, această egalitate de voturi nu înseamnă adoptarea unei recomandări ca Parlamentul să intervină în procedurile respective. Într-un astfel de caz, se consideră că comisia competentă nu a adoptat nicio recomandare. Președintele poate vota, fără a avea însă un vot decisiv. (Ultimele două paragrafe se introduc ca interpretări.) Amendamentul 201 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 180 Articolul 180 Articolul 180 Votul prin apel nominal Votul prin apel nominal (1)   În plus față de cazurile prevăzute la articolul 118 alineatul (5), articolul 119 alineatul (5) și articolul 179, se procedează la vot prin apel nominal în cazul în care un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați au cerut în scris acest lucru în seara precedentă votului, cu excepția cazului în care Președintele a hotărât un alt termen. (1)   În plus față de cazurile prevăzute la aceste articole, se procedează la vot prin apel nominal în cazul în care un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați au cerut în scris acest lucru cel târziu în seara precedentă votului, cu excepția cazului în care Președintele a hotărât un alt termen. Dispozițiile articolului 180 alineatul (1) privind votul prin apel nominal, nu se aplică rapoartelor prevăzute la articolul 8 alineatul (2) și la articolul 9 alineatele (3), (6) și (8), în cadrul procedurilor privind imunitatea unui deputat. Dispozițiile articolului 180 privind votul prin apel nominal nu se aplică rapoartelor prevăzute la articolul 8 alineatul (2) și la articolul 9 alineatele (3), (6) și (8), în cadrul procedurilor privind imunitatea unui deputat. (1a)  Fiecare grup politic poate depune maximum o sută de solicitări de vot prin apel nominal per perioadă de sesiune. (2)   Votul prin apel nominal se efectuează prin sistemul electronic de votare. În cazul în care, din motive tehnice, acesta din urmă nu poate fi utilizat, apelul nominal se face în ordine alfabetică și începe cu numele deputatului tras la sorți. Președintele votează ultimul. (2)   Votul prin apel nominal se efectuează prin sistemul electronic de votare. În cazul în care, din motive tehnice, acesta din urmă nu poate fi utilizat, apelul nominal poate fi făcut în ordine alfabetică, începând cu numele unui deputat tras la sorți. Președintele votează ultimul. Se votează pronunțând cu voce tare „da”, „nu” sau „mă abțin”. Se votează pronunțând cu voce tare „da”, „nu” sau „mă abțin”. Pentru adoptarea sau respingerea textului, se iau în calcul, la numărul de voturi exprimate, numai voturile „pentru” și „împotrivă”. Președintele stabilește și pronunță rezultatul votului. Rezultatul votului este consemnat în procesul-verbal al ședinței. Lista votanților se stabilește pe grupuri politice, în ordinea alfabetică a numelor deputaților și precizează, în cazul fiecărui deputat, sensul în care a fost dat votul. (2a)  Rezultatul votului este consemnat în procesul-verbal al ședinței. Lista votanților se stabilește pe grupuri politice, în ordinea alfabetică a numelor deputaților și precizează, în cazul fiecărui deputat, sensul în care a fost dat votul. Amendamentul 202 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 180 a (nou) Articolul 180a Votul secret (1)  În cazul numirilor, fără a aduce atingere aplicării articolului 15 alineatul (1) și a articolului 204 alineatul (2) al doilea paragraf, votarea se face prin vot secret. La calcularea voturilor exprimate, se iau în considerare numai buletinele de vot care au menționate numele deputaților a căror candidatură a fost prezentată. (2)  Votul este secret și în cazul în care cel puțin o cincime dintre membrii care compun Parlamentul solicită acest lucru. Cererea trebuie prezentată înainte de deschiderea votării. (3)  O cerere de vot secret are prioritate față de o cerere de vot prin apel nominal. (4)  Numărarea voturilor exprimate în cazul votului secret se face de către doi până la opt observatori trași la sorți dintre deputați, cu excepția cazurilor în care se votează electronic. În cazul voturilor care se desfășoară în conformitate cu alineatul (1), candidații nu pot fi observatori. Numele deputaților care au luat parte la votul secret sunt înregistrate în procesul-verbal al ședinței în cursul căreia s-a desfășurat votul. Amendamentul 203 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 181 Articolul 181 Articolul 181 Votul electronic Folosirea sistemului electronic de votare (1)   În orice moment, Președintele poate hotărî utilizarea unui sistem electronic de votare pentru voturile prevăzute la articolele 178, 180 și 182. În cazul în care sistemul electronic nu se poate folosi din motive tehnice, votul se desfășoară în conformitate cu articolul 178, articolul 180 alineatul (2) sau articolul 182. Modalitățile tehnice de utilizare a acestui sistem sunt reglementate de instrucțiunile Biroului. (1)   Modalitățile tehnice de utilizare a acestui sistem sunt reglementate de instrucțiunile Biroului. (2)   În cazul votului electronic se înregistrează numai rezultatul numeric al votului. (2)   În cazul votului electronic, și dacă nu este vorba de un vot prin apel nominal, se înregistrează numai rezultatul numeric al votului. Cu toate acestea, în cazul în care un vot prin apel nominal a fost solicitat în conformitate cu articolul 180 alineatul (1), rezultatul votului se înregistrează nominal și se consemnează în procesul-verbal al ședinței, lista votanților fiind stabilită pe grupuri politice, în ordinea alfabetică a numelor deputaților. (3)  Votul prin apel nominal se desfășoară în conformitate cu articolul 180 alineatul (2), în cazul în care majoritatea deputaților prezenți solicită acest lucru. Pentru a constata îndeplinirea acestei condiții, se poate utiliza sistemul prevăzut la alineatul (1) al prezentului articol. (3a)  În orice moment, Președintele poate să decidă să utilizeze sistemul electronic de votare pentru a verifica dacă s-a atins un prag. Amendamentul 204 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 182 Articolul 182 eliminat Votul secret (1)  În cazul numirilor, fără a aduce atingere aplicării articolului 15 alineatul (1), a articolului 199 alineatul (1) și a articolului 204 alineatul (2) al doilea paragraf, votul este secret. La calculul voturilor exprimate, se iau în considerare numai buletinele de vot care au menționate numele deputaților a căror candidatură a fost prezentată. (2)  Votul poate fi secret în cazul în care cel puțin o cincime dintre membrii care compun Parlamentul solicită acest lucru. Cererea trebuie prezentată înainte de deschiderea votării. În cazul în care cel puțin o cincime din numărul membrilor care compun Parlamentul prezintă o cerere de vot secret înainte de deschiderea votului, Parlamentul are obligația de a proceda la un astfel de vot. (3)  O cerere de vot secret are prioritate față de o cerere de vot prin apel nominal. (4)  Numărarea voturilor exprimate în cazul votului secret se face de către doi până la opt observatori trași la sorți dintre deputați, cu excepția cazurilor în care se votează electronic. În cazul voturilor care se desfășoară în conformitate cu alineatul (1), candidații nu pot fi observatori. Numele deputaților care au luat parte la votul secret sunt înregistrate în procesul-verbal al ședinței în cursul căreia s-a desfășurat votul. Amendamentul 205 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 182 a (nou) Articolul 182a Contestarea votului (1)  Se poate solicita respectarea Regulamentului de procedură în ceea ce privește validitatea unui vot după ce Președintele a declarat votul închis. (2)  După anunțarea rezultatelor unui vot prin ridicarea mâinii, se poate cere o verificare a acestora prin sistemul electronic de votare. (3)  Președintele hotărăște validitatea rezultatului anunțat. Decizia Președintelui nu poate fi contestată. Amendamentul 206 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 183 Articolul 183 Articolul 183 Explicații privind votul Explicații privind votul (1)   Atunci când dezbaterea generală este încheiată, orice deputat poate face o declarație orală privind votul final cu durata de cel mult un minut sau o declarație scrisă de cel mult 200 de cuvinte, care se reia în stenogramele ședințelor. (1)   Atunci când ședința de vot s-a încheiat, orice deputat poate prezenta o explicație orală privind votul unic și/sau final, cu durata de cel mult un minut, cu privire la un element prezentat Parlamentului. Fiecare deputat poate prezenta cel mult trei explicații orale privind votul per perioadă de sesiune. Orice deputat poate prezenta o declarație scrisă cu privire la un astfel de vot de cel mult 200 de cuvinte, care se include pe pagina deputatului de pe site-ul internet al Parlamentului Un grup politic poate prezenta o explicație privind votul cu o durată de cel mult două minute. Un grup politic poate prezenta o explicație privind votul cu o durată de cel mult două minute. Nu se mai admite nicio altă cerere de explicație privind votul din momentul începerii primei explicații. Nu se mai admite nicio altă cerere de explicație privind votul din momentul începerii primei explicații pentru primul element. Explicații privind votul final se admit pentru orice subiect prezentat Parlamentului. În scopurile prezentului articol, expresia „vot final” nu se referă la tipul de vot, ci înseamnă ultima votare a unui subiect. Explicații privind votul final și/sau unic se admit pentru orice element prezentat Parlamentului. În scopurile prezentului articol, expresia „vot final” nu se referă la tipul de vot, ci înseamnă ultima votare a unui subiect. (2)   Nu se admit explicații privind votul asupra chestiunilor de procedură. (2)   Nu se admit explicații privind votul în cazul votului secret sau al unui vot privind chestiuni de procedură. (3)   În cazul în care o propunere de act legislativ sau un raport sunt înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului în conformitate cu articolul 150, deputații pot prezenta în scris explicații privind votul, în conformitate cu alineatul (1). (3)   În cazul în care un element a fost înscris pe ordinea de zi a Parlamentului fără amendament sau fără dezbatere, deputații pot prezenta doar explicații în scris privind votul, în conformitate cu alineatul (1). Explicațiile orale sau în scris privind votul trebuie să aibă o legătură directă cu textul care face obiectul votului. Explicațiile orale sau în scris privind votul trebuie să aibă o legătură directă cu subiectul prezentat Parlamentului. Amendamentul 207 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 184 Articolul 184 eliminat Contestarea votului (1)  Pentru fiecare vot în parte, Președintele declară votul deschis și, ulterior, închis. (2)  Din momentul în care Președintele a declarat votul deschis, nu se mai admite nicio intervenție, cu excepția unei intervenții a Președintelui, până în momentul în care acesta declară votul închis. (3)  Se poate solicita respectarea Regulamentului de procedură în ceea ce privește validitatea unui vot după ce Președintele a declarat votul închis. (4)  După anunțarea rezultatelor unui vot prin ridicarea mâinii, se poate cere o verificare a acestora prin sistemul electronic de votare. (5)  Președintele hotărăște validitatea rezultatului anunțat. Decizia Președintelui nu poate fi contestată. Amendamentul 208 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul VII – capitolul 6 – titlu CAPITOLUL 6 CAPITOLUL 6 INTERVENȚII PRIVIND PROCEDURA SOLICITĂRI DE RESPECTARE A REGULAMENTULUI DE PROCEDURĂ ȘI INTERVENȚII PRIVIND PROCEDURA Amendamentul 209 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 185 Articolul 185 Articolul 185 Moțiuni de procedură Moțiuni de procedură (1)   Se acordă prioritar cuvântul pentru oricare dintre moțiunile de procedură următoare: (1)   Se acordă prioritar cuvântul pentru oricare dintre moțiunile de procedură următoare: (a)  prezentarea chestiunii preliminare (articolul 187); (a)  prezentarea chestiunii preliminare (articolul 187); (b)  cererea de retrimitere la comisie (articolul 188); (b)  cererea de retrimitere la comisie (articolul 188); (c)  cererea de închidere a dezbaterii (articolul 189); (c)  cererea de închidere a dezbaterii (articolul 189); (d)  cererea de amânare a dezbaterii sau a votului (articolul 190); (d)  cererea de amânare a dezbaterii sau a votului (articolul 190); (e)  cererea de suspendare sau de ridicare a ședinței (articolul 191). (e)  cererea de suspendare sau de ridicare a ședinței (articolul 191). Numai autorul moțiunii, un vorbitor pentru și un vorbitor împotrivă, precum și președintele sau raportorul comisiei competente pot fi audiați cu privire la aceste moțiuni. Cu privire la aceste moțiuni, în afară de autor pot fi audiate numai următoarele persoane: un vorbitor împotrivă, precum și președintele sau raportorul comisiei competente. (2)   Timpul afectat luării de cuvânt se limitează la un minut. (2)   Timpul afectat luării de cuvânt se limitează la un minut. Amendamentul 210 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 186 Articolul 186 Articolul 184a Solicitarea de respectare a Regulamentului de procedură Solicitarea de respectare a Regulamentului de procedură (1)   Se poate acorda cuvântul unui deputat pentru a-i atrage atenția Președintelui cu privire la nerespectarea Regulamentului de procedură. La începutul intervenției sale, deputatul trebuie să precizeze la ce articol se referă. (1)   Se poate acorda cuvântul unui deputat pentru a-i atrage atenția Președintelui cu privire la nerespectarea Regulamentului de procedură. La începutul intervenției sale, deputatul trebuie să precizeze la ce articol se referă. (2)   Cererile de luare de cuvânt pentru a solicita respectarea Regulamentului de procedură au prioritate față de orice altă cerere de luare de cuvânt. (2)   Cererile de luare de cuvânt pentru a solicita respectarea Regulamentului de procedură au prioritate față de orice altă cerere de luare de cuvânt sau față de intervențiile privind procedura. (3)   Timpul afectat luării de cuvânt se limitează la un minut. (3)   Timpul afectat luării de cuvânt se limitează la un minut. (4)   Președintele hotărăște imediat cu privire la solicitarea de respectare a Regulamentului de procedură, în conformitate cu dispozițiile acestuia, și comunică această hotărâre imediat după solicitarea de respectare a Regulamentului de procedură. Hotărârea nu se supune la vot. (4)   Președintele hotărăște imediat cu privire la solicitarea de respectare a Regulamentului de procedură, în conformitate cu dispozițiile acestuia, și comunică această hotărâre imediat după solicitarea de respectare a Regulamentului de procedură. Hotărârea nu se supune la vot. (5)   În mod excepțional, Președintele poate declara că decizia sa va fi comunicată ulterior, dar, în orice caz, în termen de 24 de ore de la solicitarea de respectare a Regulamentului de procedură. Amânarea deciziei nu provoacă amânarea dezbaterii în curs. Președintele poate înainta chestiunea comisiei competente. (5)   În mod excepțional, Președintele poate declara că decizia sa va fi comunicată ulterior, dar, în orice caz, în termen de 24 de ore de la solicitarea de respectare a Regulamentului de procedură. Amânarea deciziei nu provoacă amânarea dezbaterii în curs. Președintele poate înainta chestiunea comisiei competente. Cererile de luare de cuvânt pentru a solicita respectarea Regulamentului de procedură trebuie să se refere la punctul de pe ordinea de zi supus examinării. Președintele îl poate invita, la momentul oportun, pe autorul unei cereri de luare de cuvânt pentru a solicita respectarea Regulamentului de procedură având un alt obiect să intervină, de exemplu după închiderea punctului de pe ordinea de zi în cauză sau înainte de suspendarea ședinței. Cererile de luare de cuvânt pentru a solicita respectarea Regulamentului de procedură trebuie să se refere la punctul de pe ordinea de zi supus examinării. Președintele îl poate invita, la momentul oportun, pe autorul unei cereri de luare de cuvânt pentru a solicita respectarea Regulamentului de procedură având un alt obiect să intervină, de exemplu după închiderea punctului de pe ordinea de zi în cauză sau înainte de suspendarea ședinței. (Acest articol, astfel cum este modificat, va fi mutat înaintea articolului 185.) Amendamentul 211 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 187 Articolul 187 Articolul 187 Chestiunea preliminară Chestiunea preliminară (1)   Înainte de începerea unei dezbateri cu privire la un punct înscris pe ordinea de zi, se poate prezenta o moțiune având ca obiect refuzul dezbaterii punctului respectiv pe motiv de inadmisibilitate (chestiune preliminară). O astfel de cerere se supune imediat la vot. (1)   Înainte de începerea unei dezbateri cu privire la un punct înscris pe ordinea de zi, se poate prezenta o moțiune având ca obiect refuzul dezbaterii punctului respectiv pe motiv de inadmisibilitate (chestiune preliminară) de un grup politic sau un număr de 40 de deputați. O astfel de cerere se supune imediat la vot. Intenția de a prezenta chestiunea preliminară trebuie notificată cu cel puțin 24 de ore înainte Președintelui, care o comunică de îndată Parlamentului. Intenția de a prezenta chestiunea preliminară trebuie notificată cu cel puțin 24 de ore înainte Președintelui, care o comunică de îndată Parlamentului. (2)   În cazul în care moțiunea este adoptată, Parlamentul trece imediat la punctul următor de pe ordinea de zi. (2)   În cazul în care moțiunea este adoptată, Parlamentul trece imediat la punctul următor de pe ordinea de zi. Amendamentul 212 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 188 Articolul 188 Articolul 188 Retrimiterea la comisie Retrimiterea la comisie (1)  Retrimiterea la comisie poate fi cerută de un grup politic sau de un număr de cel puțin 40 de deputați în momentul stabilirii ordinii de zi sau înainte de începerea dezbaterii. (1)  Retrimiterea la comisie poate fi cerută de un grup politic sau de un număr de cel puțin 40 de deputați în momentul stabilirii ordinii de zi sau înainte de începerea dezbaterii. Intenția de a cere retrimiterea la comisie se notifică cu cel puțin 24 de ore înainte Președintelui, care informează de îndată Parlamentul. Intenția de a cere retrimiterea la comisie se notifică cu cel puțin 24 de ore înainte Președintelui, care informează de îndată Parlamentul. (2)  Retrimiterea la comisie poate fi solicitată, de asemenea, de un grup politic sau de un număr de cel puțin 40 de deputați înainte sau în timpul votării. O astfel de cerere se supune imediat la vot. (2)  Retrimiterea la comisie poate fi solicitată, de asemenea, de un grup politic sau de un număr de cel puțin 40 de deputați înainte sau în timpul votării. O astfel de cerere se supune imediat la vot. (3)  O cerere de retrimitere la comisie poate fi prezentată numai o singură dată în cadrul fiecăreia dintre diferitele faze ale procedurii. (3)  O cerere de retrimitere la comisie poate fi prezentată numai o singură dată în cadrul fiecăreia dintre diferitele faze ale procedurii. (4)  Retrimiterea la comisie suspendă dezbaterea asupra punctului examinat. (4)  Retrimiterea la comisie suspendă examinarea punctului în cauză. (5)  Parlamentul poate acorda comisiei un termen pentru prezentarea concluziilor. (5)  Parlamentul poate acorda comisiei un termen pentru prezentarea concluziilor. Amendamentul 213 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 190 Articolul 190 Articolul 190 Amânarea dezbaterii sau a votului Amânarea dezbaterii sau a votului (1)  Un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați poate prezenta, la deschiderea dezbaterii cu privire la un punct de pe ordinea de zi, o moțiune privind amânarea dezbaterii până la un moment precis. O astfel de cerere se supune imediat la vot. (1)  Un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați poate prezenta, la deschiderea dezbaterii cu privire la un punct de pe ordinea de zi, o moțiune privind amânarea dezbaterii până la un moment precis. O astfel de cerere se supune imediat la vot. Intenția de a cere amânarea dezbaterii trebuie notificată cu cel puțin 24 de ore înainte Președintelui, care o comunică de îndată Parlamentului. Intenția de a cere amânarea dezbaterii trebuie notificată cu cel puțin 24 de ore înainte Președintelui, care o comunică de îndată Parlamentului. (2)  În cazul în care moțiunea este adoptată, Parlamentul trece la punctul următor de pe ordinea de zi. Dezbaterea amânată se reia la momentul stabilit. (2)  În cazul în care moțiunea este adoptată, Parlamentul trece la punctul următor de pe ordinea de zi. Dezbaterea amânată se reia la momentul stabilit. (3)  În cazul în care moțiunea este respinsă, aceasta nu poate fi prezentată din nou în cursul aceleiași perioade de sesiune. (3)  În cazul în care moțiunea este respinsă, aceasta nu poate fi prezentată din nou în cursul aceleiași perioade de sesiune. (4)  Înainte sau în timpul unui vot, un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați pot prezenta o moțiune având ca obiect amânarea votului. O astfel de cerere se supune imediat la vot. (4)  Înainte sau în timpul unui vot, un grup politic sau un număr de cel puțin 40 de deputați pot prezenta o moțiune având ca obiect amânarea votului. O astfel de cerere se supune imediat la vot. Decizia Parlamentului de amânare a dezbaterii pentru o perioadă de sesiune ulterioară trebuie să specifice în ce perioadă de sesiune trebuie înscrisă dezbaterea, dat fiind că ordinea de zi a perioadei de sesiune se stabilește în conformitate cu articolele 149 și 152 din regulament. Amendamentul 214 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 191 Articolul 191 Articolul 191 Suspendarea sau ridicarea ședinței Suspendarea sau ridicarea ședinței Ședința poate fi suspendată sau ridicată în cursul unei dezbateri sau al unui vot în cazul în care Parlamentul ia această hotărâre la propunerea Președintelui sau la cererea unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați. Propunerea sau moțiunea se supune imediat la vot. Ședința poate fi suspendată sau ridicată în cursul unei dezbateri sau al unui vot în cazul în care Parlamentul ia această hotărâre la propunerea Președintelui sau la cererea unui grup politic sau a unui număr de cel puțin 40 de deputați. Propunerea sau moțiunea se supune imediat la vot. Atunci când se prezintă o cerere de suspendare sau de ridicare a ședinței, votul asupra cererii este inițiat fără întârziere nejustificată. Se utilizează mijloacele uzuale de anunțare a voturilor în plen și, conform practicilor curente, ar trebui să se prevadă suficient timp pentru ca deputații să ajungă în hemiciclu. Atunci când se prezintă o cerere de suspendare sau de ridicare a ședinței, votul asupra cererii este inițiat fără întârziere nejustificată. Se utilizează mijloacele uzuale de anunțare a voturilor în plen și, conform practicilor curente, ar trebui să se prevadă suficient timp pentru ca deputații să ajungă în hemiciclu. Prin analogie cu articolul 152 alineatul (2) al doilea paragraf, în cazul în care se respinge o cerere de suspendare sau de ridicare a ședinței, nu se mai poate depune o cerere similară în cursul aceleași zile. Conform interpretării de la articolul 22 alineatul (1), Președintele are dreptul de a pune capăt unei utilizări excesive de cereri în temeiul prezentului articol Prin analogie cu articolul 149a alineatul (2) al doilea paragraf, în cazul în care se respinge o cerere de suspendare sau de ridicare a ședinței, nu se mai poate depune o cerere similară în cursul aceleași zile. În conformitate cu articolul 164a, Președintele are dreptul de a pune capăt unei utilizări excesive de cereri în temeiul prezentului articol. Amendamentul 215 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 192 Articolul 192 Articolul 192 Procesul-verbal Procesul-verbal (1)   Procesul-verbal al fiecărei ședințe, care prezintă procedurile, deciziile Parlamentului și numele vorbitorilor, se distribuie cu cel puțin o jumătate de oră înainte de începutul următoarei ședințe de după-amiază. (1)   Procesul-verbal al fiecărei ședințe, care prezintă procedurile, numele vorbitorilor și deciziile Parlamentului, inclusiv rezultatul oricărui vot cu privire la orice amendament, se pune la dispoziție cu cel puțin o jumătate de oră înainte de începutul următoarei ședințe de după-amiază. Se consideră, de asemenea, „decizii”, în cadrul procedurilor legislative, în sensul prezentei dispoziții, toate amendamentele adoptate de Parlament, chiar și în cazul respingerii finale a propunerii Comisiei, în conformitate cu articolul 60 alineatul (1), sau a poziției Consiliului, în conformitate cu articolul 68 alineatul (3). (1a)  O listă a documentelor ce stau la baza dezbaterilor și deciziilor Parlamentului se publică în procesul-verbal. (2)   La începutul fiecărei ședințe de după-amiază, Președintele supune aprobării Parlamentului procesul-verbal al ședinței precedente. (2)   La începutul fiecărei ședințe de după-amiază, Președintele supune aprobării Parlamentului procesul-verbal al ședinței precedente. (3)   În cazul în care procesul-verbal este contestat, Parlamentul hotărăște, dacă este necesar, asupra luării în considerare a modificărilor cerute. Niciun deputat nu poate interveni mai mult de un minut asupra subiectului. (3)   În cazul în care procesul-verbal este contestat, Parlamentul hotărăște, dacă este necesar, dacă ar trebui să se țină seama de modificările cerute. Niciun deputat nu poate interveni mai mult de un minut asupra subiectului. (4)   Procesul-verbal poartă semnătura Președintelui și a Secretarului General și se păstrează în arhivele Parlamentului. Procesul-verbal se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. (4)   Procesul-verbal poartă semnătura Președintelui și a Secretarului General și se păstrează în arhivele Parlamentului. Procesul-verbal se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Amendamentul 216 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 194 Articolul 194 Articolul 194 Stenograma Stenograma (1)   Pentru fiecare ședință se întocmește stenograma dezbaterilor sub forma unui document multilingv în care toate intervențiile orale apar în limba lor originală. (1)   Pentru fiecare ședință se întocmește stenograma dezbaterilor sub forma unui document multilingv în care toate intervențiile orale apar în limba oficială originală. (1a)  Fără a aduce atingere celorlalte competențe disciplinare de care dispune, Președintele poate hotărî să se suprime, din stenogramele dezbaterilor, intervențiile deputaților care nu au obținut în prealabil cuvântul sau care depășesc timpul atribuit. (2)   Vorbitorii pot efectua corecturi la textul intervențiilor lor orale în termen de cinci zile lucrătoare. Corecturile se trimit Secretariatului în termenul respectiv. (2)   Vorbitorii pot efectua corecturi la textul intervențiilor lor orale în termen de cinci zile lucrătoare. Corecturile se trimit Secretariatului în termenul respectiv. (3)   Stenogramele multilingve se publică sub formă de anexă în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se păstrează în arhivele Parlamentului. (3)   Stenogramele multilingve se publică sub formă de anexă în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se păstrează în arhivele Parlamentului. (4)   La cererea unui deputat, o parte din stenogramă se traduce în orice limbă oficială. Dacă este necesar, traducerea este furnizată în termen scurt. (4)   La cererea unui deputat, o parte din stenogramă se traduce în orice limbă oficială. Dacă este necesar, traducerea este furnizată în termen scurt. Amendamentul 217 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 195 Articolul 195 Articolul 195 Înregistrarea audiovizuală a dezbaterilor Înregistrarea audiovizuală a dezbaterilor (1)   Dezbaterile Parlamentului sunt difuzate în timp real pe site-ul său de internet în limbile în care se desfășoară, împreună cu banda sonoră multilingvă a tuturor cabinelor de interpretare active. (1)   Dezbaterile Parlamentului sunt difuzate în timp real pe site-ul său de internet în limbile în care se desfășoară, împreună cu banda sonoră multilingvă a tuturor cabinelor de interpretare active. (2)   Imediat după ședință, se realizează o înregistrare audiovizuală indexată a dezbaterilor în limbile în care s-au desfășurat, împreună cu banda sonoră multilingvă a tuturor cabinelor de interpretare active, care se pune la dispoziția publicului pe site-ul de internet al Parlamentului pe durata legislaturii actuale și a celei viitoare, după care se păstrează în arhivele Parlamentului. Înregistrarea audiovizuală respectivă conține un link către stenogramele multilingve ale dezbaterilor imediat ce acestea devin disponibile. (2)   Imediat după ședință, se realizează o înregistrare audiovizuală indexată a dezbaterilor în limbile în care s-au desfășurat, împreună cu banda sonoră multilingvă a tuturor cabinelor de interpretare active, care se pune la dispoziția publicului pe site-ul de internet al Parlamentului până la sfârșitul legislaturii curente și pe durata legislaturii următoare, după care se păstrează în arhivele Parlamentului. Înregistrarea audiovizuală respectivă conține un link către stenogramele multilingve ale dezbaterilor imediat ce acestea devin disponibile. Amendamentul 218 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Titlul VIII – capitolul 1 – titlu COMISII – CONSTITUIRE ȘI ATRIBUȚII COMISII Amendamentul 219 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 196 Articolul 196 Articolul 196 Constituirea comisiilor permanente Constituirea comisiilor permanente La propunerea Conferinței președinților, Parlamentul constituie comisii permanente ale căror atribuții sunt prevăzute în anexa la Regulamentul de procedură22. Alegerea membrilor acestor comisii are loc în timpul primei perioade de sesiune a Parlamentului nou-ales și, din nou, la încheierea unei perioade de doi ani și jumătate. La propunerea Conferinței președinților, Parlamentul constituie comisii permanente. Responsabilitățile acestora sunt prevăzute într-o anexă la prezentul Regulament de procedură22, care se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate. Numirea membrilor acestor comisii are loc în timpul primei perioade de sesiune a Parlamentului nou-ales și, din nou, la încheierea unei perioade de doi ani și jumătate. Atribuțiile comisiilor permanente se pot stabili la o dată diferită de data constituirii acestora. Responsabilitățile comisiilor permanente pot fi definite la o dată diferită de data constituirii acestora. __________________ __________________ 22 A se vedea anexa VI. 22 A se vedea anexa VI. Amendamentul 220 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 197 Articolul 197 Articolul 197 Constituirea comisiilor speciale Comisii speciale La propunerea Conferinței președinților, Parlamentul poate constitui, în orice moment, comisii speciale, ale căror atribuții, componență și mandat sunt stabilite în același timp cu decizia de constituire a acestora; mandatul acestor comisii este de cel mult 12 luni, cu excepția cazului în care, la sfârșitul acestei perioade, Parlamentul hotărăște prelungirea mandatului. (1)  La propunerea Conferinței președinților, Parlamentul poate constitui, în orice moment, comisii speciale, ale căror responsabilități, componență numerică și mandat sunt stabilite în același timp cu decizia de constituire a acestora. Întrucât atribuțiile, componența și mandatul comisiilor speciale sunt stabilite în același timp cu decizia de constituire a acestora, Parlamentul nu poate decide ulterior modificarea atribuțiilor, nici în sensul restrângerii, nici în sensul extinderii acestora. (1a)  Mandatul comisiilor speciale este de cel mult 12 luni, cu excepția cazului în care, la sfârșitul acestei perioade, Parlamentul hotărăște prelungirea mandatului. Cu excepția cazului în care se decide altfel în decizia Parlamentului de constituire a comisiei speciale, mandatul său începe de la data reuniunii sale constitutive. (1b)  Comisiile speciale nu pot emite avize adresate altor comisii. Amendamentele 221 și 307 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 198 Articolul 198 Articolul 198 Comisiile de anchetă Comisiile de anchetă (1)   Parlamentul poate constitui, la cererea unui sfert dintre membrii care îl compun, o comisie de anchetă pentru examinarea presupuselor încălcări ale dreptului Uniunii sau cazuri de administrare defectuoasă în aplicarea dreptului Uniunii, care ar reprezenta fapta fie a unei instituții sau a unui organ al Uniunii, fie a administrației publice a unui stat membru, fie a unor persoane mandatate prin dreptul Uniunii să îl pună în aplicare. (1)   În conformitate cu articolul 226 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu articolul 2 din Decizia 95/167/CE, Euratom, CECO a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 19 aprilie 1995 privind modalitățile detaliate de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului European, Parlamentul poate constitui, la cererea unui sfert dintre membrii care îl compun, o comisie de anchetă pentru examinarea presupuselor încălcări sau cazuri de administrare defectuoasă în aplicarea dreptului Uniunii, care ar reprezenta fapta fie a unei instituții sau a unui organ al Uniunii, fie a administrației publice a unui stat membru, fie a unor persoane mandatate prin dreptul Uniunii să îl pună în aplicare. Decizia de constituire a unei comisii de anchetă se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în termen de o lună. Parlamentul ia, de asemenea, toate măsurile necesare pentru a asigura o difuzare optimă a acestei decizii. Nu se pot aduce amendamente obiectului anchetei, astfel cum a fost definit de un sfert dintre membrii care compun Parlamentul, sau perioadei stabilite la alineatul (10). (1a)  Decizia de constituire a unei comisii de anchetă se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în termen de o lună de la adoptare. (2)   Modalitățile de funcționare a unei comisii de anchetă sunt reglementate de dispozițiile prezentului regulament aplicabile comisiilor, sub rezerva dispozițiilor speciale prevăzute de prezentul articol și de Decizia Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 19 aprilie 1995 privind modalitățile de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului European, anexată la prezentul regulament23. (2)   Modalitățile de funcționare a unei comisii de anchetă sunt reglementate de dispozițiile regulamentului aplicabile comisiilor, sub rezerva dispozițiilor speciale prevăzute de prezentul articol și de Decizia 95/167/CE, Euratom, CECO. (3)   Cererea de constituire a unei comisii de anchetă trebuie să definească obiectul anchetei și să expună detaliat motivele care o justifică. Parlamentul, la propunerea Conferinței președinților, ia o decizie cu privire la constituirea comisiei și, în cazul unei decizii favorabile, la componența acesteia, în conformitate cu dispozițiile articolului 199. (3)   Cererea de constituire a unei comisii de anchetă trebuie să definească obiectul anchetei și să expună detaliat motivele care o justifică. Parlamentul, la propunerea Conferinței președinților, ia o decizie cu privire la constituirea comisiei și, în cazul unei decizii favorabile, la componența numerică a acesteia. (4)  Comisia de anchetă își încheie activitatea prin depunerea unui raport în termen de cel mult 12 luni. Parlamentul poate prelungi de două ori termenul cu încă trei luni. În cadrul comisiei, au drept de vot numai membrii titulari sau, în cazul în care aceștia sunt absenți, membrii supleanți permanenți. (4a)  Comisiile de anchetă nu pot emite avize adresate altor comisii. (4b)  În orice fază a deliberărilor, în cadrul comisiei de anchetă, au drept de vot numai membrii titulari sau, în cazul în care aceștia sunt absenți, membrii supleanți. (5)   Comisia de anchetă își alege președintele și doi vicepreședinți și numește unul sau mai mulți raportori. De asemenea, comisia poate încredința membrilor săi misiuni și sarcini specifice sau le poate delega competențe, aceștia fiind obligați să îi prezinte un raport detaliat. (5)   Comisia de anchetă își alege președintele și vicepreședinții și numește unul sau mai mulți raportori. De asemenea, comisia poate încredința membrilor săi misiuni și sarcini specifice sau le poate delega competențe, aceștia fiind obligați să îi prezinte un raport detaliat. În perioada dintre reuniuni, biroul comisiei exercită, în caz de urgență sau de necesitate, competențele comisiei, sub rezerva ratificării în timpul reuniunii următoare. (5a)  În perioada dintre reuniuni, coordonatorii comisiei exercită, în caz de urgență sau de necesitate, competențele comisiei, sub rezerva ratificării în cadrul reuniunii următoare. (6)  În cazul în care o comisie de anchetă consideră că unul dintre drepturile sale nu a fost respectat, aceasta propune Președintelui Parlamentului întreprinderea demersurilor necesare. (7)  Comisia de anchetă se poate adresa instituțiilor sau persoanelor menționate la articolul 3 din decizia menționată la alineatul (2), în vederea unei audieri sau a primirii de documente. Cheltuielile de deplasare și de ședere ale membrilor și funcționarilor instituțiilor și organelor Uniunii sunt suportate de către acestea. Cheltuielile de deplasare și de ședere ale altor persoane care compar în fața unei comisii de anchetă sunt rambursate de către Parlamentul European în conformitate cu modalitățile aplicabile în cazul audierii experților. Orice persoană chemată pentru a depune mărturie în fața unei comisii de anchetă poate invoca drepturile de care ar beneficia în calitate de martor în fața unei instanțe din țara de origine. Aceste drepturi trebuie să i se aducă la cunoștință înainte de a compărea în fața comisiei. În ceea ce privește limbile utilizate, comisia de anchetă aplică dispozițiile articolului 158. Cu toate acestea, biroul comisiei: (7)  În ceea ce privește limbile utilizate, comisia de anchetă aplică dispozițiile articolului 158. Cu toate acestea, biroul comisiei: –  poate limita serviciile de interpretare la limbile oficiale ale participanților la lucrări, în cazul în care consideră necesar acest lucru din motive de confidențialitate, –  poate limita serviciile de interpretare la limbile oficiale ale participanților la lucrări, în cazul în care consideră necesar acest lucru din motive de confidențialitate, –  decide cu privire la traducerea documentelor primite, astfel încât comisia să se poată achita de sarcina sa cu eficiență și rapiditate, respectând secretul și confidențialitatea impuse. –  decide cu privire la traducerea documentelor primite, astfel încât comisia să se poată achita de sarcina sa cu eficiență și rapiditate, respectând secretul și confidențialitatea impuse. (8)  Președintele comisiei de anchetă, împreună cu biroul, adoptă măsuri astfel încât secretul sau confidențialitatea lucrărilor să fie respectate și informează în timp util membrii comisiei cu privire la aceasta. De asemenea, președintele reamintește în mod expres dispozițiile articolului 2 alineatul (2) din decizia menționată anterior. Se aplică dispozițiile anexei VII partea A la regulament. (9)  Examinarea documentelor transmise sub rezerva secretului sau a confidențialității se efectuează prin intermediul unor dispozitive tehnice care garantează accesul personal și exclusiv la aceste documente al membrilor însărcinați cu examinarea lor. Membrii în cauză își iau angajamentul solemn de a nu permite accesul niciunei alte persoane la informațiile secrete sau confidențiale în sensul prezentului articol și de a le utiliza numai pentru elaborarea raportului pe care trebuie să-l prezinte comisiei de anchetă. Reuniunile se desfășoară în săli dotate cu echipamente care nu permit ascultarea de către persoane neautorizate. (9a)  În eventualitatea în care presupusele încălcări sau cazuri de administrare defectuoasă în aplicarea dreptului Uniunii angajează răspunderea unui organism sau a unei autorități a unui stat membru, comisia de anchetă îi poate solicita parlamentului statului membru în cauză să coopereze la anchetă. (10)   La închiderea lucrărilor, comisia de anchetă prezintă Parlamentului un raport privind rezultatele acestora, menționând, dacă este cazul, opiniile minoritare, în condițiile prevăzute la articolul 56. Acest raport se publică. (10)   Comisia de anchetă își încheie activitatea prin prezentarea către Parlament a unui raport privind rezultatele activității sale în termen de cel mult 12 luni de la reuniunea sa constitutivă. Parlamentul poate prelungi de două ori termenul cu încă trei luni. Raportul poate menționa, dacă este cazul, opiniile minoritare, în condițiile prevăzute la articolul 56. Acest raport se publică. La cererea comisiei de anchetă, Parlamentul organizează o dezbatere a raportului în perioada de sesiune următoare prezentării acestuia. La cererea comisiei de anchetă, Parlamentul organizează o dezbatere a raportului în perioada de sesiune următoare prezentării acestuia. De asemenea, comisia de anchetă poate prezenta Parlamentului un proiect de recomandare adresată instituțiilor sau organelor Uniunii Europene sau statelor membre. (10a)  De asemenea, comisia de anchetă poate prezenta Parlamentului un proiect de recomandare adresată instituțiilor sau organelor Uniunii Europene sau statelor membre. (11)   Președintele Parlamentului însărcinează comisia competentă, în conformitate cu dispozițiile anexei VI, să verifice măsurile luate ca urmare a rezultatelor obținute de comisia de anchetă și, dacă este necesar, să prezinte un raport cu privire la aceasta. Președintele adoptă toate celelalte dispoziții necesare în vederea aplicării concrete a concluziilor anchetelor. (11)   Președintele Parlamentului însărcinează comisia competentă, în conformitate cu dispozițiile anexei VI, să verifice măsurile luate ca urmare a rezultatelor obținute de comisia de anchetă și, dacă este necesar, să prezinte un raport cu privire la aceasta. Președintele adoptă toate celelalte dispoziții necesare în vederea aplicării concrete a concluziilor anchetelor. Numai propunerii Conferinței președinților privind componența unei comisii de anchetă [alineatul (3)] i se pot aduce amendamente în conformitate cu articolul 199 alineatul (2). Nu se pot aduce amendamente obiectului anchetei, astfel cum a fost definit de un sfert dintre membrii care compun Parlamentul [alineatul (3)], sau perioadei stabilite la alineatul (4). __________________ 23 A se vedea anexa VIII. [Al doilea paragraf de la alineatul (1a) se introduce ca o interpretare.] Amendamentul 222 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 199 Articolul 199 Articolul 199 Componența comisiilor Componența comisiilor (1)   Alegerea membrilor comisiilor și ai comisiilor de anchetă are loc după desemnarea candidaților de către grupurile politice și deputații neafiliați. Conferința președinților prezintă Parlamentului o serie de propuneri. Componența comisiilor reflectă, în măsura posibilului, componența Parlamentului. (1)   Membrii comisiilor, ai comisiilor speciale și ai comisiilor de anchetă sunt numiți de grupurile politice și deputații neafiliați. Conferința președinților stabilește un termen în care grupurile politice și deputații neafiliați comunică numirile Președintelui, care trebuie să le comunice apoi Parlamentului. În cazul în care un membru trece la un alt grup politic, își păstrează pentru restul mandatului de doi ani și jumătate locurile ocupate în cadrul comisiilor parlamentare. Cu toate acestea, în cazul în care schimbarea grupului de către un membru perturbă reprezentarea echitabilă a diferitelor tendințe politice în cadrul unei comisii, Conferința președinților, în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (1) a doua teză, trebuie să prezinte noi propuneri cu privire la componența comisiei, sub rezerva garantării drepturilor individuale ale membrului în cauză. Proporționalitatea locurilor în comisie distribuite între grupurile politice trebuie să respecte numărul întreg cel mai apropiat. Dacă un grup decide să nu ocupe locuri într-o comisie, locurile respective rămân vacante, iar comisia își reduce dimensiunile cu numărul corespunzător. Nu este permis schimbul de locuri între grupurile politice. (1a)  Componența comisiilor reflectă, în măsura posibilului, componența Parlamentului. Distribuția locurilor în comisie între grupurile politice trebuie să corespundă numărului întreg imediat superior sau inferior în raport cu rezultatul calculului proporțional. În cazul în care grupurile politice nu ajung la un acord cu privire la distribuirea proporțională a locurilor într-una sau mai multe comisii, decizia este luată de Conferința președinților. (1b)  Dacă un grup politic decide să nu participe la o comisie sau nu își numește membrii în termenul stabilit de Conferința președinților, locurile respective rămân vacante. Nu este permis schimbul de locuri între grupurile politice. (1c)  În cazul în care trecerea unui deputat în alt grup politic are drept efect dezechilibrarea repartizării proporționale a locurilor în comisie, astfel cum este prevăzut la alineatul (1a), și nu există un acord între grupurile politice pentru a asigura respectarea principiilor prevăzute la acest alineat, Conferința președinților adoptă deciziile necesare. (1d)  Modificările decise cu privire la numirile din partea grupurilor politice și a deputaților neafiliați sunt comunicate Președintelui, iar acesta le comunică Parlamentului cel mai târziu la începutul următoarei ședințe. Aceste decizii intră în vigoare din ziua în care sunt anunțate. (1e)  Grupurile politice și deputații neafiliați pot desemna pentru fiecare comisie un număr de supleanți, care nu depășește numărul membrilor titulari pe care grupul politic sau deputații neafiliați au dreptul să-i numească în cadrul comisiei. Președintele trebuie informat cu privire la aceasta. Supleanții au dreptul să participe la reuniunile comisiei, să ia cuvântul în cadrul acestora și, în cazul absenței unui membru titular, să participe la vot. (1f)  În cazul absenței unui membru titular și în cazul în care nu au fost numiți supleanți sau în cazul absenței acestora din urmă, membrul titular poate decide să fie reprezentat la reuniuni de un alt membru din același grup politic sau, în cazul în care membrul titular este un deputat neafiliat, de un alt deputat neafiliat, care va avea drept de vot. Președintele comisiei este informat cel târziu înainte de începerea ședinței de vot. Comunicarea prealabilă prevăzută la alineatul (1f) ultima teză trebuie făcută înainte de închiderea dezbaterii sau înainte de începerea votului asupra punctului (punctelor) pentru care titularul este suplinit. (2)  Se admit amendamente la propunerile Conferinței președinților, cu condiția ca acestea să fie depuse de un număr de cel puțin 40 de deputați. Parlamentul se pronunță prin vot secret cu privire la aceste amendamente. (3)  Sunt considerați aleși deputații ale căror nume apar în propunerile Conferinței președinților, eventual modificate în conformitate cu alineatul (2). (4)  În cazul în care un grup politic omite să prezinte, în conformitate cu alineatul (1), candidați la o comisie de anchetă în termenul stabilit de Conferința președinților, aceasta prezintă Parlamentului numai candidaturile care i-au fost notificate în acest termen. (5)  Înlocuirea membrilor comisiilor ca urmare a existenței unor locuri vacante poate fi decisă provizoriu de Conferința președinților cu acordul deputaților care urmează a fi numiți și ținând seama de dispozițiile alineatului (1). (6)  Aceste modificări se supun ratificării Parlamentului în ședința următoare. În conformitate cu prezentul articol: –  calitatea de membru titular sau supleant al unei comisii depinde în mod exclusiv de apartenența la un grup politic determinat; –  în cazul modificării numărului de membri titulari de care dispune un grup politic în cadrul unei comisii, numărul maxim de membri supleanți permanenți pe care acesta îi poate numi se modifică în consecință; –  deputații care trec la alt grup politic nu-și pot păstra mandatul de membru titular sau supleant al unei comisii pe care îl dețineau în virtutea apartenenței la grupul inițial; –  în niciun caz, un membru al unei comisii nu poate fi supleant al unui coleg aparținând unui alt grup politic. (Ultimele două alineate nenumerotate de la acest articol se introduc ca interpretări.) Amendamentul 223 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 200 Articolul 200 eliminat Membrii supleanți (1)  Grupurile politice și deputații neafiliați pot desemna pentru fiecare comisie un număr de supleanți permanenți, egal cu numărul membrilor titulari reprezentanți ai diferitelor grupuri și ai membrilor neafiliați din cadrul comisiei. Președintele trebuie informat cu privire la aceasta. Supleanții permanenți sunt abilitați să participe la reuniunile comisiei, să ia cuvântul în cadrul acestora și, în cazul absenței unui membru titular, să participe la vot. În cazul unui loc vacant al membrului titular al unei comisii, un membru supleant permanent din același grup politic are dreptul să participe la vot în locul său, cu titlu temporar, până la înlocuirea provizorie a membrului titular în conformitate cu articolul 199 alineatul (5) sau, în lipsa unei astfel de înlocuiri provizorii, până la numirea unui nou membru titular. Acest drept este întemeiat pe decizia Parlamentului privind componența numerică a comisiei și vizează garantarea participării la vot a unui număr de membri ai grupului politic în cauză egal cu numărul existent înainte ca postul să devină vacant. (2)  De asemenea, în cazul absenței unui membru titular și în cazul în care nu au fost numiți supleanți permanenți sau în cazul absenței acestora din urmă, membrul titular al comisiei poate fi înlocuit la reuniuni de un alt membru cu drept de vot din același grup politic. Numele supleantului trebuie comunicat președintelui comisiei înainte de începerea votului. Dispozițiile alineatului (2) se aplică mutatis mutandis în cazul deputaților neafiliați. Comunicarea prealabilă prevăzută la alineatul (2) ultima teză trebuie făcută înainte de închiderea dezbaterii sau înainte de începerea votului asupra punctului (punctelor) pentru care titularul este suplinit. * * * Aceste dispoziții conțin două elemente clar stabilite în acest text: –  un grup politic nu poate avea mai mulți membri supleanți permanenți decât membrii titulari în cadrul unei comisii; –  numai grupurile politice pot numi membri supleanți permanenți și singura condiție este de a informa Președintele cu privire la aceasta. În concluzie: –  calitatea de supleant permanent depinde doar de apartenența la un grup politic determinat; –  în cazul modificării numărului de membri titulari de care dispune un grup politic în cadrul unei comisii, numărul maxim de membri supleanți permanenți pe care acesta îi poate numi suferă aceeași modificare; –  un membru care trece la alt grup politic nu-și poate păstra mandatul de supleant permanent pe care îl deținea în cadrul grupului de origine; –  în niciun caz, un membru al unei comisii nu poate fi supleant al unui coleg aparținând unui alt grup politic. Amendamentul 224 Regulamentul de procedură al Parlamentului European Articolul 201 Articolul 201 Articolul 201 Atribuțiile comisiilor Atribuțiile comisiilor (1)   Comisiile permanente au misiunea de a examina chestiunile în legătură cu care au fost sesizate de Parlament sau, în timpul unei întreruperi a sesiunii, de Președinte, în numele Conferinței președinților. Misiunile