Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2072(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0357/2016

Texte depuse :

A8-0357/2016

Dezbateri :

PV 12/12/2016 - 16
CRE 12/12/2016 - 16

Voturi :

PV 13/12/2016 - 5.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0486

Texte adoptate
PDF 408kWORD 70k
Marţi, 13 decembrie 2016 - Strasbourg
O politică coerentă a UE pentru industriile culturale și creative
P8_TA(2016)0486A8-0357/2016

Rezoluţia Parlamentului European din 13 decembrie 2016 referitoare la o politică coerentă a UE pentru industriile culturale și creative (2016/2072(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016 intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa” - Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității (COM(2016)0381),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iulie 2014, intitulată „Către o economie de succes bazată pe date” (COM(2014)0442),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 22 ianuarie 2014 intitulată „Pentru o renaștere industrială europeană” (COM(2014)0014),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 ianuarie 2013 intitulată „Planul de acțiune Antreprenoriat 2020: Relansarea spiritului de întreprindere în Europa” (COM(2012)0795),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 18 decembrie 2012 privind conținutul în cadrul pieței unice digitale (COM(2012)0789),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 septembrie 2012 intitulată „Promovarea sectoarelor culturale și creative pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă în UE” (COM(2012)0537),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 26 septembrie 2012 intitulat „Competitivitatea sectoarelor europene ale produselor de lux” (SWD(2012)0286),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 iunie 2010 intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (COM(2010)0352),

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 27 aprilie 2010 intitulată „Eliberarea potențialului industriilor culturale și creative” (COM(2010)0183),

–  având în vedere studiul Comisiei din iunie 2015 intitulat „Promovarea competitivității sectoarelor culturale și creative pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă” (EASME/COSME/2015/003),

–  având în vedere studiul Comisiei Europene din iunie 2009 privind „Impactul culturii asupra creativității”,

–  având în vedere Comunicarea Comitetului Regiunilor din 30 mai 2013 privind promovarea sectoarelor culturale și creative,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Sectoarele culturale și creative — un avantaj al Europei care poate fi utilizat în concurența mondială”(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) - Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului(5) (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune”),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(7),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014 – 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE(8),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 16 iunie 2016 privind egalitatea de gen,

–  având în vedere Concluziile din 27 mai 2015 ale Consiliului privind interacțiunile culturale și creative pentru a stimula inovarea, sustenabilitatea economică și incluziunea socială,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 10 decembrie 2012 privind „Actualizarea comunicării privind politica industrială: o industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei”,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind rolul de catalizator pentru creativitate și inovare jucat de cultură,

–  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 8 iunie 2016 către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale” (JOIN(2016)0029),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 intitulată „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european”(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la promovarea sectoarelor culturale și creative europene ca surse de creștere economică și de creare de locuri de muncă(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2012 referitoare la întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile): competitivitate și oportunități de afaceri(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la dimensiunile culturale ale acțiunilor externe ale UE(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la valorificarea potențialului industriilor culturale și creative(14),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 aprilie 2008 privind industriile culturale din Europa(15),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2007 privind statutul social al artiștilor(16),

–  având în vedere Convenția privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale, adoptată de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) la 20 octombrie 2005,

–  având în vedere raportul OCDE și EUIPO din 18 aprilie 2016 intitulat „Trade in Counterfeit and Pirated Goods – Mapping the Economic Impact” (Comerțul cu mărfuri contrafăcute și piratate — Cartografierea impactului economic)(17),

–  având în vedere studiul UNESCO intitulat „Cultural times: The first global map of cultural and creative industries” (Vremuri culturale - Prima hartă mondială a industriilor culturale și creative) din decembrie 2015,

–  având în vedere raportul Grupului de lucru al experților din statele membre ale UE din noiembrie 2015, intitulat „Către ecosisteme financiare mai eficiente: instrumente inovatoare pentru a facilita accesul sectoarelor culturale și creative la finanțare”,

–  având în vedere articolele 167 și 173 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și ale Comisiei pentru cultură și educație desfășurate în temeiul articolului 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și al Comisiei pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0357/2016),

A.  întrucât în comunicarea sa menționată anterior intitulată „Promovarea sectoarelor culturale și creative pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă în UE”, Comisia recunoaște rolul-cheie al industriilor culturale și creative (ICC)(18) pentru dezvoltarea socială și economică a UE și a statelor sale membre;

B.  întrucât UE ar trebui să stimuleze noi surse de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și să investească în ele; întrucât, în acest sens, Uniunea ar trebui să deblocheze potențialul rămas în mare parte nevalorificat al industriilor creative și culturale de creare de creștere economică și locuri de muncă, dat fiind impactul lor semnificativ în domenii cum ar fi noi modele de afaceri, creativitatea și inovarea, digitizarea și consolidarea competențelor;

C.  întrucât ICC au valoare dublă și intrinsecă, deoarece, prin legăturile lor directe cu artiștii și creatorii, mențin și promovează diversitatea culturală și lingvistică și consolidează identitățile europene, naționale, regionale și locale, menținând totodată coeziunea socială și contribuind în mod substanțial, cu diverse modele de creație de valoare, la creativitate, investiții, inovare și locuri de muncă și acționând drept motor al creșterii economice durabile în UE și în statele sale membre;

D.  întrucât cultura și arta europeană se bazează pe 3 000 de ani de patrimoniu cultural comun, transmit cunoștințe și valori și contribuie la salvgardarea unor dovezi tangibile și intangibile ale lumii create de om și ale celei naturale pentru generațiile actuale și viitoare;

E.  întrucât diplomația culturală, bazată pe respectarea reciprocă a valorilor și particularităților, consolidează relațiile bilaterale și multilaterale dintre țările europene și țările terțe, creează punți de legătură între societăți prin contacte interpersonale și promovează cooperarea în toate domeniile culturale și creative, contribuind totodată la o mai bună înțelegere reciprocă și la realizarea de proiecte comune și acționând drept motor al creșterii economice și sociale;

F.  întrucât ICC contribuie la „puterea necoercitivă” a Europei prin rolul lor de ambasadoare pe plan mondial ale valorilor europene, cum ar fi cultura, creativitatea, calitatea, excelența, artizanatul;

G.  întrucât industriile culturale și creative se află în centrul unui ecosistem dublu și delicat între grupuri mari competitive pe plan internațional și IMM-urile inovatoare și întreprinderi nou-înființate, care reînnoiesc în mod constant zona, conservă și promovează diversitatea, creează locuri de muncă, dar sunt uneori fragile, în special în ceea ce privește accesul la piețe și finanțe;

H.  întrucât industriile culturale și creative din Europa asigură peste 12 milioane de locuri de muncă cu normă întreagă, care se ridică la 7,5 % din forța de muncă a UE, creând aproximativ 509 miliarde EUR ca valoare adăugată la PIB (5,3 % din totalul VAB); întrucât, în anumite regiuni, ICC reprezintă un procent semnificativ mai mare din PIB și angajează un procent mai mare din forța de muncă locală;

I.  întrucât, potrivit unui studiu realizat de Oficiul European de Brevete și de Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne, industriile care utilizează intens drepturi de proprietate intelectuală generează peste un sfert din numărul locurilor de muncă și peste o treime din activitatea economică a Uniunii;

J.  întrucât aproape 39 % din PIB-ul Uniunii este generat de industriile care utilizează intens drepturi de proprietate intelectuală, 34 % din total fiind generat de industriile care utilizează intens mărci, 13 % de cele care utilizează intens desene sau modele, 14 % de cele care utilizează intens brevete, iar 4,2 % de cele care utilizează drepturi de autor(19);

K.  întrucât ICC din UE angajează de 2,5 ori mai multe persoane decât producătorii de autovehicule și de cinci ori mai mult decât industria chimică;

L.  întrucât ICC joacă un rol important în crearea unor regiuni dinamice și distincte, care pot contribui la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor și pot reprezenta un factor important pentru atragerea de investiții;

M.  întrucât autorii și interpreții se află la originea și însăși sursa ICC;

N.  întrucât este foarte puțin probabil ca locurile de muncă din sectorul cultural să fie delocalizate, dat fiind faptul că aceste locuri de muncă sunt asociate unor competențe determinate de factori culturali, deseori regionali și istorici, specifici; întrucât ICC contribuie în mod semnificativ și mai mult decât orice alt sector la ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și s-au dovedit a fi cele mai rezistente în timpul crizei economice de după 2008; întrucât ocuparea forței de muncă în ICC din UE a crescut în perioada 2008-2014; recunoaște rolul important al Fondului social european în promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și în dezvoltarea competențelor;

O.  întrucât ICC au calități atractive dintr-o perspectivă de dezvoltare locală: ele fac uz de o serie de competențe la o serie de niveluri diferite, tind să fie responsabile din punct de vedere social și favorabile incluziunii și să genereze externalități pozitive în regiunile în care sunt situate; întrucât deschiderea și interacțiunea acestora cu alte activități dau naștere la efecte de aglomerare și grupare și tind să genereze un procent ridicat de valoare adăugată totală la nivel local;

P.  întrucât flexibilitatea și mobilitatea nu pot fi disociate în contextul activității artistice profesionale și, prin urmare, este important ca natura imprevizibilă și uneori precară a profesiei artistice să fie compensată de o garanție de protecție socială reală;

Q.  întrucât ICC cuprind o majoritate de întreprinderi mici și microîntreprinderi și întrucât întreprinderile din sectorul cultural și creativ (SCC) cu mai puțin de 10 angajați reprezintă mai mult de 95 %(20) din forța de muncă;

R.  întrucât există o percepție greșită potrivit căreia gradul de risc în cazul investițiilor în ICC este mai mare decât în cazul altor tipuri de afaceri și întrucât acest argument se bazează, printre altele, pe faptul că ICC utilizează intens drepturi de proprietate intelectuală și că există dificultăți în ceea ce privește folosirea activelor necorporale drept garanții pentru finanțare;

S.  întrucât artiștii culturali și creativi sunt din ce în ce mai rar angajați permanent; întrucât tot mai mulți dintre aceștia desfășoară activități independente, alternează activitățile independente cu cele în regim de angajare sau sunt implicați în activități cu jumătate de normă sau ocazionale;

T.  întrucât inițiativele și industriile bazate pe cultură au roluri multiple în dezvoltarea locală și regională, contribuind în mod tradițional la creșterea atractivității regiunilor, asigurând incluziunea și dezvoltarea socio-economică a zonelor rurale și izolate, dar permițând totodată o regenerare urbană durabilă integrată;

U.  întrucât ICC joacă un rol esențial în reindustrializarea Europei, sunt un factor de creștere economică și se află într-o poziție strategică pentru a declanșa efecte pozitive inovatoare în alte sectoare industriale, cum ar fi turismul, comerțul cu amănuntul și tehnologiile digitale;

V.  întrucât ICC reprezintă o forță motrice pentru inovare și dezvoltarea TIC în Europa; întrucât transformarea digitală a industriei oferă noi posibilități pentru dezvoltarea de noi modele de afaceri și de extindere a pieței, dar, în egală măsură, aduce provocări pentru sectoarele tradiționale ale ICC;

W.  întrucât industriile creative se numără printre sectoarele cele mai favorabile dezvoltării antreprenoriatului, favorizând astfel dobândirea unor aptitudini transferabile, cum ar fi gândirea creativă, rezolvarea de probleme, munca în echipă și ingeniozitatea;

X.  întrucât turismul de patrimoniu industrial și muzeele industriale pot oferi noi perspective culturale și economice, mai ales în regiunile postindustriale, și pot conserva know-how-ul tradițional european;

Y.  întrucât între diferitele surse de finanțare din partea UE, numai Europa Creativă și Fondul european pentru investiții strategice menționează ICC ca prioritate specifică;

Z.  întrucât, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014, anumite măsuri din domeniul patrimoniului cultural (în special restaurarea și conservarea) și, în unele cazuri, din domeniul activităților culturale sprijinite de fonduri ale UE și de fonduri regionale suplimentare ar putea fi considerate drept ajutor de stat, în pofida relevanței lor locale și a caracterului neeconomic și a organizării necomerciale a activităților și a instituțiilor culturale în cauză, având ca rezultat obstacole considerabile pentru autoritățile regionale relevante și întârzieri în punerea în aplicare a unor astfel de măsuri;

AA.  întrucât, pe piața globalizată și convergentă din zilele noastre, ICC europene inovatoare și orientate spre cercetare sunt esențiale pentru asigurarea diversității lingvistice și culturale, a pluralismului și a ofertei de servicii inovatoare și de înaltă calitate;

AB.  întrucât, în ciuda faptului că în zilele noastre se accesează și se partajează conținut cultural și creativ mai mult ca oricând, în special în servicii precum platforme de conținut actualizate de utilizatori și servicii de agregare a conținutului, și că, în urma evoluțiilor tehnologice s-au redus costurile de producție și de distribuție, sectorul cultural și creativ nu a înregistrat o creștere comparabilă a veniturilor generate de această creștere a consumului, în mare parte din cauza lipsei de transparență din cadrul lanțului valoric și a lipsei de claritate juridică, precum și din cauza dificultăților cu care se confruntă sectoarele tradiționale în eforturile lor de a se adapta la transformările digitale;

AC.  întrucât Comisia este îndemnată să adopte măsurile corespunzătoare pentru a facilita apariția unor oferte juridice atractive și disponibilitatea transfrontalieră, astfel încât să se reducă decalajele de valoare, iar autorii, creatorii, interpreții și titularii drepturilor să beneficieze de o remunerare echitabilă de pe urma lucrărilor lor;

AD.  întrucât ICC trec prin modificări considerabile ca urmare a evoluției tehnologiilor digitale care determină schimbări în condițiile de producție artistică și influențează dreptul de proprietate intelectuală;

AE.  întrucât ICC rămân subevaluate și nerecunoscute, în special în ceea ce privește capacitatea lor de a avea acces la capitalul de pornire și de finanțare;

AF.  întrucât cel mai recent studiu solicitat de Comisie(21) ia în considerare în definiția sa a ICC industriile de lux bazate pe creativitate; întrucât industria modei și a produselor de lux se bazează pe un aport cultural și creativ puternic, contribuie la păstrarea priceperii seculare europene și se bazează pe patrimoniul și tradițiile culturale care nu pot fi reproduse de alții; întrucât cooperarea ar trebui consolidată pentru a ține cont de schimbările în ocuparea forței de muncă, precum și de necesitatea unor competențe specifice;

AG.  întrucât estimările naționale privind ICC sunt rareori comparabile deoarece statele membre încă folosesc definiții diferite ale ICC; constată că aceste definiții includ, de asemenea, categorii largi de ICC, cum ar fi programele software, publicitatea și marketingul, care sunt de mare succes atât din punct de vedere economic, cât și ca exemple de creativitate și spirit antreprenorial european;

AH.  întrucât, în 2013, comerțul internațional cu produse contrafăcute și piratate s-a ridicat la 2,5 % din comerțul mondial și până la 5 % din importurile în UE, ceea ce reprezintă 85 de miliarde EUR;

AI.  întrucât, în economia industrială, investițiile se concentrau preponderent asupra activelor corporale, acestea constituind principalii vectori de creștere, în timp ce în economia creativă actuală activele necorporale reprezintă principalele obiecte ale investițiilor, sursele de valoare și vectorii de creștere; întrucât finanțarea ICC ar trebui abordată în acest context;

AJ.  întrucât, chiar dacă dezvoltarea tehnologiei și a infrastructurii digitale este o prioritate de politică europeană, răspândirea bunurilor și serviciilor culturale și creative online prin instituțiile culturale are încă nevoie de îmbunătățiri;

AK.  întrucât ICC contribuie la menținerea și îmbunătățirea patrimoniului cultural, istoric și arhitectural imens al Europei; întrucât SCC este important pentru dezvoltarea diplomației culturale, pentru industria turismului și pentru promovarea culturilor naționale și locale, cu o orientare către progres, precum și pentru dezvoltarea orașelor și a regiunilor,

Definiții și statistici

1.  invită Comisia să dezvolte un cadru de politici industriale coerente, cuprinzătoare și pe termen lung pentru SCC și invită UE să includă dezvoltarea, promovarea și protecția efective și finanțarea adecvată a industriilor culturale și creative în obiectivele sale strategice și în prioritățile sale generale, pentru a crește competitivitatea ICC și a le permite să își îndeplinească potențialul în termeni de creare de locuri de muncă de calitate și de creștere economică;

2.  invită Comisia să își elaboreze viitoarele politici pe baza următoarei definiții a ICC: „industriile culturale și creative sunt acele industrii care se bazează pe valori culturale, diversitate culturală, creativitate individuală și/sau colectivă, competențe și talente cu potențialul de a genera inovare, bunăstare și locuri de muncă prin crearea de valoare socială și economică în special din proprietatea intelectuală; acestea includ următoarele sectoare, care se bazează pe contribuții culturale și creative: arhitectura, arhivele și bibliotecile, artizanatul artistic, audiovizualul (inclusiv filmele, televiziunea, programele software și jocurile video, multimedia și muzica înregistrată), patrimoniul cultural, designul, industriile produselor de lux și modei bazate pe creativitate, festivalurile, muzica live, arta spectacolului, cărțile și editarea (ziare și reviste), radioul, artele vizuale și publicitatea”;

3.  invită Comisia - ținând seama de faptul că statele membre utilizează sisteme naționale de clasificare pentru activitățile care aparțin industriilor culturale și creative - să identifice indicatori specifici pentru a monitoriza și analiza impactul cultural, economic și societal și dinamica politicilor și propunerilor de reglementare legate de SCC și să definească rolul acestui sector de motor al inovării și creșterii în toate celelalte domenii de activitate din UE și în țările terțe asociate; subliniază, prin urmare, că este nevoie ca Comisia să identifice surse alternative de date în scopul de a completa și îmbunătăți statisticile oficiale; subliniază că ICC au deseori modele de afaceri complexe, care pot reprezenta o provocare pentru formele tradiționale de finanțare și că este important să se asigure că efectele pozitive ale investițiilor publice sunt înțelese mai clar și să se furnizeze nivelurile de analiză necesare pentru atragerea mai multor investiții private; invită, de asemenea, Comisia să prevadă un efort de coordonare, în vederea facilitării sinergiilor transnaționale, cum ar fi proiectele de cooperare, oportunitățile de mobilitate și societățile mixte din domeniu;

4.  subliniază că nevoia elaborării de date statistice referitoare la industriile culturale și creative contribuie, de asemenea, la dezbaterile privind politica în domeniul culturii; încurajează Comisia și Eurostat ca, în încercarea lor de a analiza și măsura în mod regulat impactul politicilor culturale pentru întregul SCC, să includă SCC în statisticile lor anuale, pe baza unei analize a valorii și a efectelor de propagare create de ICC în epoca digitală, și să publice un raport bienal sectorial privind evoluțiile ICC din Europa; subliniază, în acest context, nevoia de a consolida rolul Eurostat și al Centrului Comun de Cercetare;

Condițiile-cadru și stimularea inovării

5.  invită Comisia să introducă un sistem-cadru care să elimine decalajul dintre cercetare și dezvoltare, producția europeană de conținut creativ și inovarea tehnologică în domeniul mass-media și dincolo de acesta; remarcă faptul că un astfel de sistem-cadru ar favoriza producerea de servicii europene creative și competitive și oportunitățile comerciale și de ocupare a forței de muncă și ar spori accesul la piață pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate, alimentând, în același timp, un peisaj european pluralist și divers construit pe sinergii puternice între ICC și inovarea tehnologică, consolidând astfel piața unică digitală europeană;

6.  subliniază că tehnologia digitală și infrastructura se bazează pe conținutul furnizat de creatori; constată că accesul direct la un public global a condus la noi forme de conținut artistic și creativ; invită, prin urmare, Comisia ca, punând în echilibru nevoile tuturor actorilor relevanți, să stabilească un cadru juridic adecvat, inclusiv privind drepturile de autor, pentru lanțul valoric din era digitală, care să țină seama de particularitățile sectorului, să faciliteze noi inovări, să promoveze relațiile contractuale transparente și să conducă la stabilirea dreptului la o remunerare echitabilă și la protecție juridică pentru autori, creatori și toate părțile implicate în procesul creativ și pentru lucrările lor, asigurându-se astfel o economie digitală prosperă;

7.  subliniază necesitatea de a colabora și importanța schimbului constant de cunoștințe și de bune practici între statele membre în căutarea unor modalități de sprijinire și stimulare a industriei creative și de promovare a creativității și productivității la toate nivelurile;

8.  consideră că protejarea drepturilor de autor și a drepturilor conexe constituie nucleul veniturilor ICC; solicită Comisiei, având în vedere reforma în curs în domeniul drepturilor de autor, să creeze soluții juridice echilibrate, adaptate la era digitală, inclusiv în parteneriat cu industria și cu grupurile de consumatori, care vor sprijini și satisface în egală măsură interesele IMM-urilor, întreprinderilor foarte mici și microîntreprinderilor, creatorilor, titularilor de drepturi, utilizatorilor de drepturi, liber-profesioniștilor și consumatorilor, pentru a clarifica faptul că scutirea de răspundere se poate aplica doar furnizorilor de servicii online cu adevărat neutre și pasive, așa cum sunt definite de Directiva privind comerțul electronic și de jurisprudența CJUE, și nu serviciilor care joacă un rol activ în distribuirea, promovarea și monetizarea conținutului în detrimentul creatorilor; consideră că, dată fiind natura fără frontiere a mediului digital, există nevoia de a asigura coerență între autoritățile de reglementare, agențiile de aplicare a legii și sistemul judiciar din UE;

9.  subliniază că cercetarea cu privire la titularii de drepturi și normele netransparente privind drepturile de autor reprezintă sarcini administrative care presupun costuri ridicate și eforturi considerabile, în special pentru IMM-urile care lucrează pe bază transfrontalieră; recomandă, prin urmare, să se stabilească o bază de date comună paneuropeană, cu toate informațiile disponibile cu privire la titularii de drepturi pentru fiecare sector cu scopul de a facilita acordarea drepturilor;

10.  subliniază că Directiva 2014/26/UE a condus la îmbunătățirea sistemului de acordare a drepturilor asupra operelor muzicale în mediul online; solicită Comisiei să consolideze, de asemenea, buna guvernanță, eficiența, transparența și responsabilitatea organizațiilor de gestionare colectivă a drepturilor în alte sectoare;

11.  subliniază că pirateria și contrafacerea rămân o preocupare serioasă pentru ICC și cetățeni deopotrivă; subliniază că aceste activități ilicite provoacă pierderi grave de venituri și de locuri de muncă și pot genera probleme de sănătate și siguranță care trebuie soluționate; salută implicarea industriei în găsirea de soluții pentru combaterea pirateriei și a contrafacerii și subliniază că este necesar să se intensifice lupta împotriva acestor activități ilicite;

12.  subliniază necesitatea de a monitoriza și consolida aplicarea normelor de punere în aplicare existente la nivelul UE; recomandă să se analizeze posibilitatea introducerii unor sancțiuni mai aspre și a promovării unui sistem de garanții privind trasabilitatea pentru a descuraja falsificatorii - îndeosebi pe cei care acționează la scară largă în scopuri comerciale -, mărind totodată nivelul despăgubirilor și compensărilor acordate titularilor de drepturi de autor; solicită UE și statelor membre să lanseze campanii de sensibilizare împotriva pirateriei și contrafacerii și să identifice tendințele și să le combată într-un mod mai eficient, încurajând titularii de drepturi și prestatorii de servicii să se asigure că există căi simple de accesare a conținutului legal, astfel încât să descurajeze pirateria; subliniază, în sfârșit, necesitatea de a implica toți actorii digitali în lupta împotriva contrafacerii online;

13.  solicită Comisiei să propună măsuri eficace de combatere a pirateriei online, în special pentru a asigura că serviciile online care găzduiesc conținut aplică mijloace eficiente de eliminare a conținutului fără licență din cadrul serviciilor lor și că iau măsuri pentru a preveni reapariția conținutului odată ce acesta a fost eliminat;

14.  consideră că este esențial să se depășească o serie de concepții bazate pe uniformizare în domeniile tradiționale de politică și să se promoveze abundența culturală și creativă;

15.  invită Comisia și statele membre ca, în cadrul domeniilor lor respective de competență, să promoveze cooperarea intersectorială prin stabilirea de „laboratoare de învățare”, centre creative, spații de colaborare, programe de colaborare în rețea și clustere și rețele culturale și creative la nivel regional, național, european și internațional, în vederea stimulării interacțiunii dintre microîntreprinderi, întreprinderile mici, mijlocii și mari și între organizațiile non-profit și societățile comerciale în SCC, meșteșugurile tradiționale, organizațiile de patrimoniu, sectorul turismului, centrele de cercetare, universități, investitori și factorii de decizie; solicită, în plus, sprijinul pentru dezvoltarea unui mediu juridic favorabil inovării și de susținere a creării și experimentării de noi modele de afaceri, produse și servicii prin intermediul parteneriatelor strategice între producători, distribuitori și promotori, precum și a activităților incubatoarelor de afaceri;

16.  consideră că este indispensabil ca Uniunea și statele sale membre să își mențină posibilitatea de a păstra și a dezvolta propriile politici culturale și audiovizuale, acest lucru realizându-se în cadrul actelor lor legislative, normative și convenționale, inclusiv în cadrul Convenției asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale a UNESCO; prin urmare, solicită ca excluderea serviciilor de conținut cultural și audiovizual, inclusiv online, să fie clar prevăzută în acordurile dintre Uniune și țările terțe; subliniază, în acest context, nevoia de a exclude serviciile culturale și audiovizuale din mandatul de negociere privind acordurile generale de liber schimb, reamintind că lucrările culturale și creative au o valoare dublă și intrinsecă;

17.  solicită Comisiei să promoveze și să sprijine crearea, îmbunătățirea și expansiunea infrastructurii, care este un element fundamental pentru sprijinirea industriilor creative în Europa, mai ales asigurând expansiunea conexiunilor în bandă largă de mare viteză în zonele rurale și îndepărtate;

18.  recunoaște că multe orașe și regiuni din Europa au dezvoltat planuri substanțiale pentru ICC locale; solicită Comisiei să valorifice cele mai bune practici ale acestor strategii;

19.  solicită Comisiei și statelor membre să considere Anul european al patrimoniului cultural 2018 drept o ocazie majoră pentru a crește excelența europeană în domeniul ICC și pentru a sublinia necesitatea unei programări și finanțări adecvate;

20.  solicită ca Serviciul European de Acțiune Externă să valorifice potențialul diplomației culturale, promovând și îmbunătățind forța competitivă a ICC europene;

Digitizarea industriilor culturale și creative

21.  subliniază că industriile culturale și creative (ICC), reprezentate în cea mai mare parte de IMM-uri, funcționează într-un mediu aflat în evoluție continuă și, prin urmare, sunt puse în fața provocării de a regândi și reformula noi modele de afaceri pentru a dezvolta soluții orientate către piață și a atrage noi segmente de public; evidențiază oportunitățile pe care le pot oferi economiei și societății noile TIC, cum ar fi volumele mari de date, tehnologiile de tip cloud computing, internetul obiectelor, în special dacă sunt integrate cu alte sectoare, cum ar fi ICC și îndeosebi în ceea ce privește distribuția, exploatarea și producția lucrărilor creative; cu toate acestea, subliniază că, pentru ca ICC să profite pe deplin de potențialul de creștere economică și de creare de locuri de muncă al noilor tehnologii, finalizarea pieței unice digitale trebuie să reprezinte o prioritate; subliniază, de asemenea, nevoia de a îmbunătăți securitatea juridică și de a reduce sarcina administrativă; solicită Comisiei și statelor membre să sprijine digitizarea conținutului cultural; subliniază, în acest sens, că planul Comisiei intitulat „Digitizarea industriei” și cadrul de aplicare al UE ar trebui să țină pe deplin cont de caracteristicile specifice ale ICC;

22.  consideră că platformele digitale sunt o modalitate de a furniza accesul mai larg la operele culturale și creative și oferă SCC oportunități semnificative de dezvoltare a unor noi modele de afaceri; subliniază că ar trebui avut în vedere modul în care acest proces poate funcționa cu mai multă securitate juridică și respect pentru titularii de drepturi; subliniază importanța transparenței și a asigurării unor condiții de concurență echitabile; consideră, în acest sens, că este necesar ca, în cadrele referitoare la drepturile de autor și la proprietatea intelectuală, titularii de drepturi să fie protejați pentru a se asigura recunoașterea valorilor și stimularea inovării, creativității, investițiilor și producerii de conținuturi;

23.  subliniază că digitizarea și convergența mass-mediei creează noi oportunități pentru accesarea, distribuirea și promovarea lucrărilor europene și evidențiază importanța garantării finanțării pentru digitizarea, conservarea și disponibilitatea online a patrimoniului cultural european;

Condițiile de lucru în sectorul cultural și creativ

24.  subliniază că formele atipice de angajare (cu contracte cu timp parțial de lucru și pe perioadă determinată, muncă temporară și activități independente cu dependență economică) a lucrătorilor din sectoarele culturale și creative, în special din sectorul media și cultural, reprezintă o realitate curentă;

subliniază că trebuie eliminate obstacolele care împiedică mobilitatea artiștilor și a profesioniștilor din domeniul culturii și sprijină solicitarea adresată de Comitetul Economic și Social European Comisiei privind o soluție adecvată pentru îmbunătățirea mobilității în cadrul UE a lucrătorilor din industriile culturale și creative și facilitarea procedurilor de acordare a vizelor pentru schimburile cu țările terțe;

25.  solicită statelor membre să dezvolte sau să pună în aplicare un cadru juridic și instituțional pentru activitatea artistică creativă, prin adoptarea sau aplicarea unui număr de măsuri coerente și cuprinzătoare în ceea ce privește contractele, mijloacele de reprezentare colectivă, securitatea socială, asigurările de sănătate, impozitarea directă și indirectă și respectarea normelor europene, în vederea îmbunătățirii mobilității artiștilor la nivelul UE;

26.  ia act de gradul ridicat de prezență a femeilor în industriile creative și, în special, de situația mamelor care desfășoară activități independente sau revin la locul de muncă („mame-antreprenor” - mompreneurs);

27.  subliniază diferențele medii existente la nivelul UE între bărbați și femei în ceea ce privește remunerarea (16,1 % în 2014) și pensiile (40,2 %), precum și faptul că femeile se confruntă în cadrul industriilor culturale și creative cu aceleași bariere ca în alte sectoare economice, în special în ceea ce privește decalajul de remunerare și de pensii dintre femei și bărbați, accesul la finanțare, stereotipurile, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții;

Educația, competențele și formarea

28.  subliniază că fiecare persoană are aptitudini creative care ar trebui dezvoltate de la o vârstă fragedă, pentru a pune bazele unei reînnoiri constante a talentelor creative; constată, totuși, că aceste aptitudini pot fi încurajate în toate etapele vieții, în special prin programe de învățare pe tot parcursul vieții accesibile; încurajează statele membre să stimuleze o mai bună cunoaștere a ICC în programele de educație și formare, să dezvolte educația în domeniul mass-mediei și predarea competențelor digitale și să îmbunătățească sistemele de formare, de învățare și de calificare, permițându-le persoanelor care studiază discipline artistice, indiferent de vârsta lor, să dobândească o formare completă;

29.  atrage atenția asupra lipsei de competențe transversale - și, în special, antreprenoriale - în rândul absolvenților din domeniul disciplinelor culturale și artistice, precum și asupra cunoașterii insuficiente de către aceștia a legilor privind drepturile de autor și a mijloacelor de protejare a acestora; consideră important, prin urmare, ca statele membre și instituțiile de învățământ să reducă acest decalaj, prin ajustarea programelor de învățământ, pentru a asigura formarea profesională continuă și o mai bună integrare a educației creative cu cea antreprenorială, consolidând astfel competențele de afaceri, financiare, de marketing și de management ale antreprenorilor creativi;

30.  invită statele membre să intensifice sprijinul acordat cadrelor didactice în dezvoltarea capacităților creative și inovatoare ale tinerilor, prin modernizarea proceselor de predare și prin includerea în programele de învățământ și de formare a educației în domeniul mass-mediei, artei, muzicii, teatrului și filmului; îndeamnă statele membre să dezvolte cunoașterea patrimoniului cultural, a practicilor și manifestărilor artistice, precum și a competențelor non-tehnice orientate spre creativitate și inovare; invită, de asemenea, statele membre să sprijine cooperarea între școli, în vederea schimbului de cele mai eficiente metode și practici pentru stimularea creativității și a inovării, ajutând astfel oamenii să aprecieze produsele și serviciile industriilor creative;

31.  reamintește că parteneriatele cu sectorul învățământului pot contribui, de asemenea la stimularea mediului de învățare și la integrarea comunităților dezavantajate și marginalizate, oferind totodată șanse persoanelor din cartierele defavorizate;

32.  subliniază potențialul ICC în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și reindustrializarea și, în special, remarcă oportunitățile sporite în sectorul cultural și creativ, create de mediul digital pentru tineret; solicită Comisiei și statelor membre să includă ICC în inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” și să ofere fonduri pentru a facilita cariera profesională, antreprenoriatul și formarea în acest sector, prin crearea de programe de ucenicie și prin facilitarea mobilității și a schimburilor prin programe de mentorat și de instruire; solicită, în acest context, să se utilizeze mai eficient resursele prevăzute de garanțiile pentru tineret;

33.   reamintește că una dintre principalele provocări cu care se confruntă sectorul patrimoniului cultural este dispariția treptată a aptitudinilor și meșteșugurilor tradiționale; invită Comisia și statele membre să garanteze conservarea diversității patrimoniale, culturale și lingvistice, a competențelor tradiționale și a iscusințelor (savoir-faire) naționale, regionale și locale europene și să protejeze și promoveze meseriile artizanale legate de SCC, să încurajeze și să faciliteze transmiterea know-how-lui și să acorde o atenție mai mare formării profesionale și forței de muncă înalt calificate pentru a atrage talente, printre care „excelența” artizanală în sectorul construcțiilor, pentru conservare și restaurare; subliniază, în acest scop, că trebuie cultivate legături strategice puternice între politica culturală și resursele sociale și productive;

34.  invită Comisia să sensibilizeze cu privire la oportunitățile de carieră în locuri de muncă din sectoare artizanale și de producție legate de SCC, prin campanii de sensibilizare și politici care să promoveze transmiterea de cunoștințe pentru a menține arta meșteșugurilor și competențele specializate în aceste sectoare;

35.  încurajează statele membre să ia măsuri de menținere a stimulentelor din cadrul programului Erasmus+, astfel încât să promoveze abordările intersectoriale între diferite domenii în cadrul educației, formale, non-formale și informale și al formării și învățării pe tot parcursul vieții; încurajează instituțiile de învățământ superior și profesionale să creeze programe transversale între arte și cultură, știință, inginerie, tehnologie, afaceri și alte domenii pertinente; solicită, în special, adoptarea de măsuri pentru eliminarea decalajelor dintre disciplinele STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică ) și TIC și cele din domeniul artelor și designului, pentru a sprijini dezvoltarea carierelor tehnice în industriile creative și a carierelor creative în sectorul STIM, acest aspect fiind vital pentru creșterea SCC în Europa; subliniază necesitatea de a sprijini centrele de excelență și de a promova schimburile între profesiile din acest sector, inclusiv în țările terțe, precum și de a atrage și a dezvolta talente creative;

36.  încurajează statele membre să promoveze cooperarea dintre școlile de artă, instituțiile de învățământ profesional și tehnic, universitățile și întreprinderile din domeniul SCC, inclusiv prin crearea unor spații pentru artiști în mediile de afaceri și în instituțiile educaționale, pentru a asigura o mai bună corelare între oferta de competențe și cererea de pe piața muncii, în vederea creșterii potențialului competitiv al sectorului; recomandă dezvoltarea unor programe de instruire practică, precum sistemele de învățământ dual;

37.  recomandă elaborarea și adoptarea de politici menite să crească gradul de participare culturală a cetățenilor UE, care este încă deosebit de redus în numeroase state membre; subliniază că aceasta ar aduce beneficii atât în ceea ce privește stimularea apariției unor talente creative, cât și în ceea ce privește asigurarea unei baze mai largi și mai solide a cererii de produse culturale și creative ale UE;

38.  solicită crearea unui „Premiu european pentru industriile creative și culturale”, după modelul „Premiului franco-german pentru industriile creative și culturale”;

39.  subliniază potențialul imens al femeilor inovatoare și antreprenoare și rolul important pe care acestea îl joacă în industriile culturale și creative; încurajează statele membre să asigure sprijinul financiar și formarea adecvate și subliniază importanța colaborării în rețea și a schimbului de bune practici;

40.  solicită explorarea posibilității unor programe pentru „tineri inovatori”, pentru a promova schimburile și inovarea în domeniul culturii și creației;

41.  ia act de comunicarea Comisiei, intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa: să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității”, și împărtășește opinia potrivit căreia: „într-o economie globală aflată în schimbare rapidă, competențele vor determina, în mare măsură, competitivitatea și capacitatea de stimulare a inovării”; „acestea sunt factori de atracție pentru investiții și reprezintă un catalizator în cercul virtuos al creării de locuri de muncă și creșterii economice”; „competențele sunt cheia către coeziunea socială”; consideră că este necesar să se acorde o atenție deosebită competențelor creative în revizuirea cadrului privind competențele-cheie și a cadrului european al calificărilor;

42.  încurajează statele membre să adopte inițiative precum cea lansată de guvernul italian denumită „Bonusul cultural”, care implică acordarea sumei de 500 de euro tuturor tinerilor de 18 ani care își au reședința legală pe teritoriul Italiei, pentru a fi cheltuită doar pentru „activități de culturalizare”, cum ar fi muzeele, galeriile, siturile arheologice și de patrimoniu, cărțile și filmele;

Finanțare

43.  subliniază că industriile culturale și creative beneficiază în proporții considerabile de finanțare din fonduri publice pentru cultură, iar aceasta, la rândul ei, contribuie semnificativ la diversitatea culturală în Uniunea Europeană; îndeamnă, așadar, Comisia și statele membre să continue, în domeniile lor de competență, să aloce finanțării din fonduri publice a culturii o cotă corespunzătoare din bugetele lor;

44.  subliniază necesitatea consolidării politicilor guvernamentale în sprijinul ICC și a îmbunătățirii bugetelor pentru cultură; subliniază că finanțarea publică a suferit reduceri bugetare grave în statele membre, ceea ce reprezintă o amenințare gravă pentru cultura și activitatea creativă din Europa;

45.  remarcă succesul sistemelor de facilități fiscale pentru sectorul cultural și creativ care există în anumite state membre; încurajează, prin urmare, toate statele membre să introducă astfel de sisteme, condamnând totodată regimurile fiscale speciale - cunoscute drept „decizii fiscale” - care au permis unor întreprinderi să reducă la minimum, în mod nejustificat, plata taxelor;

46.  constată că participarea la toate programele finanțate de UE este deschisă pentru ICC, dar că această participare trebuie considerată sub potențialul său; solicită Comisiei, ca un prim pas, să creeze un ghișeu unic — de exemplu, un site de internet — unde diferitele direcții generale în cauză să colaboreze îndeaproape pentru a pune în evidență diferitele oportunități de finanțare pentru ICC, să disemineze informații prin intermediul rețelelor și organizațiilor naționale culturale și creative paneuropene, să colecteze și să promoveze exemple de bune practici și să îmbunătățească cunoștințele investitorilor financiari și ale instituțiilor financiare cu privire la caracteristicile specifice ale ICC și la diferitele provocări cu care acestea se confruntă, întrucât acest lucru ar crește gradul de sensibilizare și accesibilitatea fondurilor destinate ICC;

47.  solicită Comisiei să depună eforturi în sensul integrării sprijinului UE pentru industriile culturale și creative, inclusiv a finanțării, prin adoptarea unei strategii cuprinzătoare și transversale la nivelul UE; subliniază, cu toate acestea, că este important să se cunoască natura diversă a ICC și, în consecință, nevoile lor sectoriale specifice în ceea ce privește mediile de finanțare și inovare și, prin urmare, subliniază importanța planurilor specifice de punere în aplicare, precum sistemul-cadru comun între Orizont 2020 și Europa creativă; recunoaște efectul de multiplicare pe care îl are finanțarea din partea UE asupra ICC, în special în anumite regiuni;

48.  recunoaște rolul important pe care îl joacă întreprinderile non-profit, cooperative și sociale în cadrul ICC și, prin urmare, solicită să se evite orice diferențiere la nivelul finanțării structurale și sociale din partea UE, care ar putea limita eligibilitatea acestor structuri;

49.  observă că revizuirea CFM la jumătatea perioadei și rapoartele privind punerea în aplicare a programelor UE ar trebui înțelese ca două componente interconectate ale aceluiași proces; observă că, în special în cazul programului Europa creativă, Orizont 2020 și fondurile structurale (FEDR și FSE), rolul și impactul economic al ICC asupra creșterii, ocupării forței de muncă și coeziunii teritoriale ar trebui să fie evaluate în mod specific și promovate în continuare; subliniază că acest proces ar trebui să ofere o bază solidă și coerentă pentru revizuirea CFM și viitorul program al UE pentru arhitectura post-2020;

50.  invită Comisia să respecte articolul 167 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și să stabilească ICC, ca parte a SCC, ca fiind o prioritate orizontală în schemele și programele UE de finanțare, în special în programul Orizont 2020 și în fondurile EaSI și ESI;

51.  invită Comisia să exploateze pe deplin sinergiile potențiale existente între politicile UE, astfel încât să utilizeze în mod eficient fondurile disponibile în cadrul programelor UE, cum ar fi Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus +, EaSI, Europa creativă și COSME — și fondurile structurale și de investiții europene (FEIS) pentru a sprijini mai multe proiecte în domeniul ICC;

52.  subliniază că mai sunt multe de făcut pentru o interacțiune mai bună între fondurile structurale și de investiții europene (ESI) și alte programe europene prevăzute pentru perioada de programare 2014-2020, în special Erasmus+ și Europa Creativă, la punctele 4.6 și 6.4 din anexa I la „Regulamentul privind dispozițiile comune”, pe de o parte prin asigurarea unei mai bune informări la nivelul UE și, pe de altă parte, printr-o aplicare mult mai fermă în statele membre și în regiunile lor;

53.  solicită Comisiei să modifice și/sau să interpreteze partea din Regulamentul Comisiei (UE) nr. 651/2014 referitoare la ajutorul de stat pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului cultural în lumina considerentului 72 din regulament și a Comunicării Comisiei Europene din 19 mai 2016, astfel încât anumite măsuri din sectorul patrimoniului cultural (în special restaurarea și conservarea) și, în unele cazuri, al activităților culturale sprijinite din fonduri UE și fonduri regionale suplimentare să nu intre sub incidența noțiunii de ajutor de stat;

54.  ia act de faptul că mecanismul de garantare în cadrul programului „Europa creativă” este una dintre modalitățile de a aborda necesitatea urgentă de acces la finanțare prin împrumuturi pentru proiectele inovatoare și durabile în SCC; reamintește amânarea lansării mecanismului de garantare; subliniază necesitatea de a crește bugetul pentru Europa creativă și mecanismul de garantare pentru a sprijini în mod eficient expresii culturale și creative europene, a diversifica beneficiarii finanțării, a garanta accesul egal al operatorilor culturali din toate statele membre la mecanismul de garantare și a îmbunătăți participarea acestora la mecanism;

55.  constată că FEIS ar trebui să ajute IMM-urile să depășească deficitul de capital și să vizeze, de regulă, proiecte cu un profil de risc mai ridicat decât proiectele sprijinite prin operațiunile obișnuite ale BEI(22); constată că, din septembrie 2016, s-a acordat finanțare numai pentru câteva proiecte din SCC - care constau în principal în IMM-uri cu un grad mai mare de risc - și din sectorul educației și formării și subliniază că ar trebui să se depună toate eforturile posibile pentru îmbunătățirea participării acestor sectoare la FEIS;

56.  invită BEI să abordeze lipsa de finanțare FEIS pentru ICC prin investigarea eventualelor interacțiuni cu Europa creativă și mecanismul de garantare pentru a furniza credite adecvate pentru ICC;

57.  invită Comisia, statele membre și BEI să sprijine metodele mixte de finanțare, în special sub forma parteneriatelor public-privat, pentru a soluționa și rectifica lipsa disponibilității finanțării din capitaluri proprii pentru sprijinirea ICC;

58.  solicită Comisiei și statelor membre să îmbunătățească mediul de investiții și să extindă gama de instrumente financiare aflate la dispoziția microîntreprinderilor și a IMM-urilor din sectoarele culturale și creative, garantând accesul la instrumente financiare noi și inovatoare, cum ar fi microcreditele, contribuțiile rambursabile, finanțarea participativă, fondurile cu capital de risc, finanțarea de tip „seed” și capitalul speculativ; constată că diferite modele de finanțare participativă și investiții participative pentru ICC pot deveni un instrument solid pentru finanțarea proiectelor culturale și creative și, prin urmare, o binevenită completare a surselor tradiționale de sprijin financiar pentru ICC în ansamblu; solicită, prin urmare, Comisiei și statelor membre să continue monitorizarea și promovarea dezvoltării pieței finanțării participative, să implice instituțiile publice, să valorifice într-o mai mare măsură posibilitățile finanțării participative instituționale, să coordoneze diferitele abordări în materie de reglementare, să asigure o claritate adecvată a aplicării normelor UE, să dezvolte bune practici și să îmbunătățească cadrul de reglementare prin eliminarea sarcinilor și/sau elaborarea unui nou instrument de reglementare, dacă este necesar; subliniază totuși că acest instrument nu poate înlocui finanțarea publică și privată durabilă pentru ICC;

59.  consideră că este necesar să se îmbunătățească rolul pe care îl joacă băncile de investiții publice în SCC, acordând IMM-urilor un acces mai bun la credite și ajutând întreprinderile să își extindă piața și activitățile de export;

60.  consideră că, pentru a îmbunătăți accesul la finanțare în cadrul ICC, este necesară dezvoltarea cunoștințelor de specialitate în identificarea și evaluarea valorii unor active necorporale care pot fi folosite drept garanții; subliniază necesitatea extinderii cunoștințelor în rândul investitorilor financiari și al instituțiilor financiare privind trăsăturile specifice și diferitele provocări ale ICC, care sunt considerate drept prezentând un grad mai mare de risc; salută, în acest sens, includerea de către Comisie a unui program de formare pentru intermediarii financiari în cadrul mecanismului de garantare al programului Europa creativă, dat fiind că acest lucru ar putea îmbunătăți, de asemenea, capacitatea ICC de a aborda și de a convinge investitori străini; consideră, cu toate acestea, că este util să se confirme succesul acestui program și, în așteptarea unei evaluări pozitive, acesta să fie extins la diferite domenii de politică;

61.  solicită, în acest scop, promovarea unor „protocoale de active sub formă de proprietate intelectuală” care să faciliteze evaluarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) și invită Comisia și statele membre să adopte mecanismele necesare pentru a spori atractivitatea financiară a DPI și recunoașterea valorii totale sub formă de active;

o
o   o

62.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 13, 15.1.2016, p. 83.
(2) JO L 169, 1.7.2015, p. 1.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 221.
(4) JO L 347, 20.12.2013, p. 104.
(5) JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
(6) JO L 347, 20.12.2013, p. 289.
(7) JO L 347, 20.12.2013, p. 259.
(8) JO L 347, 20.12.2013, p. 33.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2016)0009.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2015)0293.
(11) JO C 93, 9.3.2016, p. 95.
(12) JO C 68 E, 7.3.2014, p. 40.
(13) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 135.
(14) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 142.
(15) JO C 247 E, 15.10.2009, p. 25.
(16) JO C 125 E, 22.5.2008, p. 223.
(17) OCDE/EUIPO (2016), Trade in Counterfeit and Pirated Good: Mapping the Economic Impact, OECD Publishing, Paris.
(18) În Comunicarea Comisiei sunt menționate următoarele: arhitectura, arhivele și bibliotecile, artizanatul artistic, audiovizualul (inclusiv filmele, televiziunea, jocurile video și multimedia), patrimoniul cultural, designul (inclusiv creația de modă), festivalurile, muzica, arta spectacolului și artele vizuale, editarea și radioul.
(19) Industry-Level Analysis Report, (2013), Intellectual property rights intensive industries: contribution to economic performance and employment in the European Union, p. 8 https://euipo.europa.eu/ohimportal/documents/11370/80606/IP+Contribution+study.
(20) Studiul Comisiei Europene EASME/COSME/2015/003.
(21) Trimiterea la studiu de completat în momentul publicării. Vă atragem atenția asupra faptului că toate cifrele menționate în prezenta rezoluție se bazează pe acest studiu.
(22) Regulamentul (UE) 2015/1017.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate