Parlamentul European,

–  având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite, în vigoare din 24 octombrie 1945,

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO) și alte tratate și instrumente ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) în domeniul drepturilor omului, în special Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale adoptate la New York, la 16 decembrie 1966,

–  având în vedere convențiile internaționale fundamentale privind drepturile omului, inclusiv Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, la care UE este parte,

–  având în vedere Convenția ONU din 18 decembrie 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW)(1),

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului și Rezoluția Parlamentului din 27 noiembrie 2014 referitoare la cea de a 25-a aniversare a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului(2),

–  având în vedere Convenția internațională din 18 decembrie 1990 privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și ale membrilor familiilor acestora(3),

–  având în vedere Declarația ONU privind dreptul la dezvoltare(4),

–  având în vedere Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene și documentul final din 22 septembrie 2014 al Reuniunii plenare la nivel înalt a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, cunoscută drept Conferința mondială privind popoarele indigene(5),

–  având în vedere Declarația și Programul de acțiune de la Viena, adoptate la 25 iunie 1993(6),

–  având în vedere Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing din 1995(7) și Programul de acțiune al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare (ICPD) din 1994(8), precum și rezultatele conferințelor lor de evaluare,

–  având în vedere Principiile de la Paris ale Organizației Națiunilor Unite privind instituțiile naționale pentru drepturile omului (NHRI)(9)

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 25 din Carta drepturilor fundamentale a UE privind drepturile persoanelor în vârstă,

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului,

–  având în vedere articolele 2, 3, 8, 21 și 23 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere documentul publicat de Vicepreședinta Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) la 28 iunie 2016, intitulat: „Viziune comună, acțiune comună: o Europă mai puternică – Strategie globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene”(10),

–  având în vedere Cadrul strategic și Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația, adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 25 iunie 2012(11),

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 8 decembrie 2009 privind promovarea respectării dreptului umanitar internațional(12) și Orientările actualizate ale UE privind promovarea respectării dreptului umanitar internațional(13),

–  având în vedere Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația 2015-2019, adoptat de Consiliu la 20 iulie 2015(14),

–  având în vedere Orientările UE cu privire la drepturile omului,

–  având în vedere Orientările UE privind promovarea și protejarea libertății religioase și a convingerilor(15),

–  având în vedere Orientările pentru promovarea și protejarea respectării tuturor drepturilor omului pentru persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI)(16), adoptate de Consiliu la 24 iunie 2013,

–  având în vedere Orientările adresate delegațiilor interparlamentare ale PE privind promovarea drepturilor omului și a democrației în cadrul vizitelor lor în afara Uniunii Europene,

–  având în vedere Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume în 2015, adoptat de Consiliu la 20 iunie 2016(17),

–  având în vedere Planul de acțiune privind egalitatea de gen și emanciparea femeilor: Transformarea vieților fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE 2016-2020 (GAPII), adoptat de Consiliu la 26 octombrie 2015(18),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 16 iunie 2016 privind egalitatea pentru persoanele LGBTI(19) și Lista de acțiuni a Comisiei pentru promovarea egalității pentru persoanele LGBTI (2016-2019)(20),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 26 mai 2015 privind dimensiunea de gen în contextul dezvoltării(21),

–  având în vedere Agenda europeană privind migrația din 13 mai 2015 (COM(2015)0240) și Concluziile Consiliului din 20 iulie 2015 privind migrația(22), 14 septembrie 2015(23) și 22 septembrie 2015(24),

–  având în vedere Decizia (PESC) 2015/260 a Consiliului din 17 februarie 2015 de prelungire a mandatului Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru drepturile omului(25),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 5 decembrie 2014 privind promovarea și protecția drepturilor copiilor(26),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 14 mai 2012 privind „Creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării”(27),

–  având în vedere Indicatorii revizuiți pentru abordarea cuprinzătoare a punerii în aplicare de către UE a Rezoluțiilor 1325 și 1820 ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind femeile, pacea și securitatea1a, adoptați de Consiliu la 20 septembrie 2016(28),

–  având în vedere Convenția de la Istanbul a Consiliului Europei din 11 mai 2011 privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice(29),

–  având în vedere Decizia Consiliului 2011/168/PESC din 21 martie 2011 privind Curtea Penală Internațională și de abrogare a Poziției comune 2003/444/PESC(30),

–  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a ÎR/VP privind revizuirea politicii europene de vecinătate (PEV) (JOIN(2015)0050),

–  având în vedere Planul de acțiune de la Valletta din 11-12 noiembrie 2015(31),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 13 octombrie 2015 referitoare la punerea în aplicare a Agendei privind femeile, pacea și securitatea(32),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU din 19 iunie 2008 privind violența sexuală drept crimă de război(33),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU din 31 octombrie 2000 privind femeile, pacea și securitatea(34),

–  având în vedere Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 18 decembrie 2014 privind protecția migranților(35),

–  având în vedere rezoluțiile adoptate în procedura de urgență privind cazurile de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept,

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2016 referitoare la Fondul fiduciar al UE pentru Africa: implicațiile în ceea ce privește ajutorul pentru dezvoltare și ajutorul umanitar (36)

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la combaterea traficului de ființe umane în contextul relațiilor externe ale UE(37),

–  având în vedre Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la atacurile asupra spitalelor și școlilor, încălcări ale dreptului internațional umanitar(38),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la situația din Mediterana și la necesitatea unei abordări globale a migrației de către UE(39),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2016 referitoare la uciderea sistematică în masă a minorităților religioase de către așa-numita grupare ISIS/Daesh(40),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2015 referitoare la Raportul anual 2014 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință(41),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 septembrie 2015 privind migrația și refugiații în Europa(42),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 octombrie 2015 referitoare la reînnoirea Planului de acțiune al UE privind egalitatea de gen și capacitarea femeilor în contextul dezvoltării(43),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 octombrie 2015 referitoare la pedeapsa capitală(44),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la drepturile omului și tehnologia: impactul sistemelor de intruziune și supraveghere asupra drepturilor omului în țările terțe(45),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2015 referitoare la Raportul anual al Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate către Parlamentul European(46),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2015 referitoare la prioritățile UE pentru Consiliul ONU pentru Drepturile Omului din 2015(47),

–  având în vedere Rezoluția sa din 18 septembrie 2014 referitoare la situația din Irak și Siria și la ofensiva grupării Statul Islamic, inclusiv la persecutarea minorităților(48),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la utilizarea dronelor înarmate(49),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 octombrie 2013 referitoare la discriminarea pe criterii de castă(50), raportul din 28 ianuarie 2016 privind minoritățile și discriminarea pe criterii de castă al Raportorului special al ONU pentru probleme privind minoritățile(51),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2013 referitoare la libertatea presei și a mass-mediei în lume(52),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2012 referitoare la o strategie privind libertatea digitală în politica externă a UE(53),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 noiembrie 2011 referitoare la sprijinul acordat CPI de către UE: confruntarea cu provocările și învingerea dificultăților(54),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 iulie 2011 referitoare la politicile externe ale UE în favoarea democratizării(55),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 iunie 2010 referitoare la politicile UE în favoarea apărătorilor drepturilor omului(56),

–  având în vedere Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului (PDONU): implementarea cadrului „Protecție, respect și remediere” al Organizației Națiunilor Unite, aprobate de Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU în rezoluția sa 17/4 din 6 iulie 2011(57),

–  având în vedere raportul anual din 2015 al Fondului European pentru Democrație(58),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru dezvoltare, precum și cel al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0355/2016),

A.  întrucât, în temeiul articolul 21 din TUE, Uniunea Europeană s-a angajat pentru realizarea unei politici externe și de securitate comună (PESC) orientată de principiile care au inspirat crearea Uniunii, pe care trebuie să urmărească să le promoveze la nivel mondial: democrația, statul de drept, universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectarea demnității umane, principiile egalității și solidarității, precum și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional;

B.  întrucât articolul 207 din TFUE cere politicii comerciale a UE să se bazeze pe principiile și obiectivele acțiunii sale externe;

C.  întrucât articolul 3 din TUE prevede că „în relațiile sale cu restul comunității internaționale, Uniunea își afirmă și promovează valorile și interesele și contribuie la protecția cetățenilor săi. Aceasta contribuie la pacea, securitatea, dezvoltarea durabilă a planetei, solidaritatea și respectul reciproc între popoare, comerțul liber și echitabil, eliminarea sărăciei și protecția drepturilor omului și, în special, a drepturilor copilului, precum și la respectarea strictă și dezvoltarea dreptului internațional, inclusiv respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite”;

D.  întrucât respectarea și promovarea și apărarea universalității și a indivizibilității drepturilor omului reprezintă năzuințe esențiale ale politicilor externe și de securitate ale UE, după cum prevede clauza privind drepturile omului din toate acordurile UE cu țările terțe;

E.  întrucât respectarea drepturilor omului, pacea, securitatea și dezvoltarea sunt strâns legate și se consolidează reciproc;

F.  întrucât măsurile de susținere a drepturilor omului și a democrației ar trebui să fie integrate în toate politicile UE care au o dimensiune externă, cum ar fi politica de dezvoltare, politica privind migrația, politica de securitate, politica de combatere a terorismului, politica de vecinătate, politica de extindere și politica comercială, în special prin implementarea clauzelor privind drepturile omului;

G.  întrucât coerența internă și externă în domeniul drepturilor omului este esențială pentru credibilitatea politicii UE privind drepturile omului în exterior, și întrucât o mai mare coerență între politicile interne și externe ale UE, precum și între politicile sale externe, este, de asemenea, o condiție indispensabilă pentru succesul și eficacitatea politicii UE privind drepturile omului și democratizarea; întrucât o mai bună coerență i-ar permite UE să reacționeze mai repede și mai eficient chiar din primele faze ale încălcărilor drepturilor omului; întrucât problema coerenței este deosebit de relevantă în contextul actualei politici privind migrația;

H.  întrucât valori precum libertatea, respectarea drepturilor omului și principiul organizării de alegeri periodice și autentice sunt elemente esențiale ale democrației; întrucât, pe lângă organizarea de alegeri libere și corecte, caracteristicile regimurilor democratice includ guvernarea transparentă și responsabilă, respectarea statului de drept, libertatea de exprimare, respectarea drepturilor omului, existența unui sistem judiciar independent și respectarea dreptului internațional și a acordurilor internaționale privind drepturile omului;

I.  întrucât respectarea drepturilor omului este amenințată la nivel mondial și întrucât universalitatea drepturilor omului este mai grav afectată de unele regimuri autoritare; întrucât există numeroase tentative, la nivel mondial, de a limita spațiul societății civile, inclusiv în cadrul unor foruri multilaterale; întrucât nerespectarea drepturilor omului are consecințe negative pentru fiecare persoană, pentru rudele sale și pentru societate;

J.  întrucât UE a fost un actor esențial în adoptarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, care urmărește să asigure respectarea drepturilor omului pentru toți;

K.  întrucât un nou Plan de acțiune privind drepturile omului și democrația 2015-2019 a fost adoptat de Consiliu la 20 iulie 2015, pentru a permite UE să contracareze aceste provocări printr-o utilizare mai focalizată, mai sistematică și mai coordonată a instrumentelor sale din domeniul drepturilor omului; întrucât acest Plan de acțiune ar trebui transpus în practică asigurând coerența cu Planul de acțiune pentru egalitatea de gen 2016-2020,

L.  întrucât VP/ÎR a declarat că drepturile omului sunt una dintre principalele sale priorități și că are intenția să le folosească drept criteriu de referință în toate relațiile cu țările terțe; întrucât VP/ÎR a reafirmat, de asemenea, angajamentul UE de a promova drepturile omului în toate domeniile relațiilor externe, „fără excepție”;

M.  întrucât angajamentul UE în favoarea unui multilateralism real, având ONU în centru, este parte integrantă a politicii externe a Uniunii, având la bază convingerea că un sistem multilateral fondat pe valori și norme universale este cel mai potrivit pentru rezolvarea crizelor, provocărilor și amenințărilor globale; întrucât colaborarea cu țările terțe, în toate forurile bilaterale și multilaterale, constituie unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru rezolvarea problemelor vizând drepturile omului în țările terțe;

N.  întrucât sesiunile ordinare ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (CDO), numirea unor raportori speciali, Mecanismul de evaluare periodică universală (EPU) și procedura specială pentru tratarea situațiilor specifice ale unor țări sau a unor aspecte tematice contribuie împreună la eforturile internaționale pentru promovarea și respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept;

O.  întrucât UE consideră că cooperarea strânsă cu societatea civilă și cu susținătorii drepturilor omului din țările terțe este una dintre principalele sale priorități pentru promovarea drepturilor omului și combaterea încălcărilor acestora;

P.  întrucât în Rezoluția sa din 22 octombrie 2013 referitoare la autoritățile locale și societatea civilă: angajamentul Europei față de sprijinirea dezvoltării durabile(59), Parlamentul își exprimă profunda îngrijorare cu privire la reprimarea organizațiilor din societatea civilă, subliniază că este important să se definească un sistem de monitorizare pentru evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește dispozițiile politice și normative și solicită promovarea unui mediu favorabil pentru organizațiile societății civile; întrucât multe țări au adoptat de curând o legislație strictă privind ONG-urile, care declară organizațiile străine indezirabile atunci când sunt considerate o amenințare pentru ordinea constituțională, apărarea sau securitatea lor și întrucât, numai în 2015, au fost uciși în lume 185 de activiști pentru drepturile omului în domeniul mediului, 66 % dintre aceștia fiind dina America Latină;

Q.  întrucât se aplică interdicții de călătorie pentru a preveni susținătorii drepturilor omului să participe la evenimente internaționale într-un număr din ce în ce mai mare de țări, în special din Asia, Orientul Mijlociu și Africa;

R.  întrucât articolele 18 și 19 din DUDO prevăd că orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și religioasă, precum și la libertatea de opinie și de exprimare și că „acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat”; întrucât a crescut considerabil numărul de cazuri de persecuție a unor persoane care nu făceau decât să-și exercite în mod pașnic dreptul la libertatea de opinie, de cult și de exprimare;

S.  întrucât articolul 20 din DUDO recunoaște dreptul fiecăruia la libertatea de întrunire și de asociere pașnică; întrucât Rezoluția 21/16 a Consiliului ONU pentru drepturile omului le reamintește statelor obligația acestora de a respecta și a proteja pe deplin drepturile persoanelor de a se întruni pașnic și de a se asocia în mod liber, atât online, cât și offline; întrucât libertatea de gândire, libertatea de conștiință, libertatea religioasă și libertatea convingerilor trebuie întărite prin dialoguri interreligioase și interculturale;

T.  întrucât normele de bază ale dreptului umanitar internațional și ale drepturilor omului sunt stabilite de Convențiile de la Geneva și protocoalele sale adiționale, și stau la baza tuturor acțiunilor umanitare; întrucât protecția civililor și a persoanelor strămutate în zonele de conflict trebuie garantată în totală neutralitate și imparțialitate, iar independența ajutorului umanitar trebuie să prevaleze;

U.  întrucât ocuparea ilegală a unui teritoriu reprezintă o încălcare continuă a dreptului internațional, ce atrage după sine responsabilitatea puterii de ocupație față de populația civilă în baza dreptului umanitar internațional;

V.  întrucât dovezile crimelor de război și ale crimelor împotriva umanității sunt dificil de păstrat, în special când există valuri fără precedent de refugiați care fug din calea violenței; întrucât păstrarea dovezilor este esențială pentru aducerea făptașilor în fața justiției;

W.  întrucât încercările de închidere a închisorii Guantánamo Bay au eșuat și numai 20 de deținuți au fost eliberați sau relocați în 2015;

X.  întrucât, la nivel mondial, din ce în ce mai mulți oameni fug de războaie, de conflicte armate și de alte condiții degradante și întrucât aceste valuri de refugiați și diversele forme de migrație reprezintă o provocare majoră, atât pentru UE, cât și la nivel global, ce necesită soluții imediate, eficiente și sustenabile în concordanță cu valorile noastre europene comune; întrucât ajutorul umanitar acordat de Comisia Europeană, principalul donator al lumii, ajută refugiații și persoanele strămutate din peste 30 de țări;

Y.  întrucât pentru combaterea introducerii ilegale de migranți, a traficului și a exploatării prin muncă a migranților sunt necesare deopotrivă soluții pe termen scurt, mediu și lung, inclusiv măsuri pentru destrămarea rețelelor infracționale și aducerea vinovaților în fața justiției, culegerea și analiza datelor, măsuri pentru protecția victimelor și returnarea migranților în situație neregulamentară, precum și cooperarea cu țările terțe, împreună cu strategii pe termen mai lung care să combată cererea de persoane introduse ilegal și traficate și să abordeze cauzele profunde ale migrației, care aruncă aceste persoane în ghearele traficanților;

Z.  întrucât justiția este esențială pentru promovarea respectării drepturilor omului, iar UE și statele sale membre susțin necondiționat Curtea Penală Internațională (CPI) încă de la începuturile acesteia, promovând universalitatea Statutului de la Roma și protejându-i integritatea, pentru a-i consolida independența;

AA.  întrucât până acum s-au realizat progrese substanțiale în abolirea pedepsei capitale și întrucât multe țări au suspendat această pedeapsă, iar altele au adoptat măsuri legislative în această privință; întrucât în 2015 s-a înregistrat o creștere dramatică a numărului total de execuții, aproape 90 % dintre acestea având loc în numai trei țări, și anume în Iran, Pakistan și Arabia Saudită; întrucât Belarus rămâne singura țară din Europa în care pedeapsa capitală nu a fost abolită;

AB.  întrucât egalitatea de gen se află în centrul valorilor europene și este consacrată în cadrul juridic și politic al UE, ea fiind totodată principiu central în Agenda 2030 a ONU; întrucât violența împotriva femeilor și fetelor și discriminarea acestora au crescut dramatic în ultimii ani, în special zonele de război și în regimurile autoritare;

AC.  întrucât, potrivit cifrelor UNICEF, 250 de milioane de copii în lume trăiesc în țări afectate de conflicte, iar aproape 50 de milioane de copii fie au fost strămutați forțat din cauza violenței, războiului și atrocităților sale, a terorismului și a conflictelor armate, fie au migrat dincolo de granițe și mulți copii continuă să sufere de pe urma tuturor formelor de discriminare, violență, exploatare, abuz, muncă forțată, sărăcie și malnutriție;

AD.  întrucât, potrivit UNICEF, 1 din 200 de copii în lume este refugiat, aproape o treime din copii trăiesc ca refugiați în afara țării lor de naștere, iar numărul de copii refugiați s-a dublat între 2005 și 2015;

AE.  întrucât articolul 25 din DUDO recunoaște dreptul oricărui om „la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea și bunăstarea lui și familiei sale”, iar „mama și copilul au dreptul la ajutor și ocrotire deosebite”, care includ îngrijirea medicală; întrucât accesul la educație, hrană și îngrijire medicală ar trebui garantat pentru toți copiii; întrucât Rezoluția Consiliului ONU pentru Drepturile Omului 26/28(36) cere ca următoarea reuniune a Forumului social al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului să se concentreze pe accesul la medicamente în contextul dreptului fiecărei persoane de a se bucura de cel mai înalt standard realizabil de sănătate fizică și mentală; întrucât Constituția OMS prevede că dreptul de a beneficia de cel mai înalt nivel realizabil de sănătate se numără printre drepturile fundamentale ale fiecărei ființe umane, fără deosebire de rasă, religie, convingeri politice, situație economică sau socială;

AF.  întrucât, potrivit Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, autoritățile trebuie să respecte drepturile copilului care este separat de unul sau de ambii părinți;

AG.  întrucât violența împotriva minorităților, inclusiv persoanele LGBTI, și urmărirea lor ilegală în justiție continuă în multe locuri din întreaga lume, iar discriminările în sănătate, educație, locuri de muncă, dar și în alte sectoare, sunt larg răspândite;

AH.  întrucât continuă să fie semnalate, în multe părți ale lumii, încălcări ale drepturilor civile și politice, economice, de muncă, sociale și culturale, precum și daune aduse mediului de neglijența profesională a unor actori din sectorul privat; întrucât există o legătură strânsă între corupție, evaziune fiscală, fluxurile de capital ilicite și încălcările drepturilor omului;

AI.  întrucât Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului se aplică tuturor statelor și tuturor întreprinderilor, transnaționale sau nu, indiferent de dimensiune, sector, localizare, proprietate sau structură, însă eficacitatea mecanismelor de control și sancționare constituie în continuare o provocare în ceea ce privește implementarea principiilor directoare ale ONU în întreaga lume; întrucât caracteristicile speciale ale IMM-urilor trebuie luate în considerare în mod adecvat și combinate cu o abordare flexibilă a responsabilității sociale a întreprinderilor adaptată la potențialul acestora;

AJ.  întrucât, în octombrie 2015, Comisia Europeană și-a lansat noua strategie comercială „Comerț pentru toți”, în care și-a propus ca scop să folosească comerțul ca mijloc de consolidare a drepturilor omului în țările terțe;

AK.  întrucât, în 2015, UE să lucreze la o legislație ce vizează comerțul cu minerale care alimentează conflicte;

AL.  întrucât evenimente sportive naționale și internaționale, precum Jocurile Olimpice și campionatele mondiale de fotbal nu ar trebui folosite în scopuri politice, ci ar trebui organizate cu respectarea deplină a tuturor drepturilor omului, conform Cartei Olimpice, și ar trebui să urmărească o dezvoltare armonioasă a umanității, în vederea promovării unei societăți pașnice, preocupată de respectarea drepturilor omului și a demnității umane, fără nicio discriminare pe motive de naționalitate, rasă, religie, politică, gen, identitate de gen, orientare sexuală sau caracteristici sexuale;

AM.  întrucât schimbările de mediu afectează accesul la apă, la resurse naturale, la hrană,

Centralitatea drepturilor omului în politicile externe ale UE

1.  își exprimă profunda îngrijorare față de amenințările la adresa promovării și protecției drepturilor omului și a valorilor democratice în întreaga lume, față de faptul că universalitatea drepturilor omului este din ce în ce mai mult și mai grav afectată în multe părți ale lumii, inclusiv în regimurile autoritare, dar și de către grupuri teroriste precum Daesh;

2.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la încercările din ce în ce mai numeroase de a limita spațiul societății civile și al apărătorilor drepturilor omului, limitările din ce în ce mai mari ale libertății de întrunire și ale libertății de exprimare, precum și cu privire la numărul din ce în ce mai mare de legi represive împotriva societății civile adoptate în întreaga lume, în țări precum Rusia, Turcia și China, inclusiv sub pretextul combaterii terorismului (prin introducerea unor legi de anti-terorism, situații de urgență și măsuri de securitate), întrucât există deseori un impact negativ asupra drepturilor omului, precum și un abuz frecvent al acestor legi în scopul represiunii; reamintește că o astfel de legislație nu ar trebui să contribuie în niciun fel la limitarea spațiului în care pot funcționa grupurile societății civile; cere condamnarea clară a acestor abuzuri și încălcări;

3.  atrage atenția asupra faptului că UE s-a angajat în direcția unei PESC, dar și a altor politici cu dimensiune externă, bazate pe progresul democrației, stat de drept, universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și libertăți fundamentale, pe respectul pentru demnitatea umană, pe principiile egalității și solidarității, precum și pe respectarea principiilor prevăzute de Carta Organizației Națiunilor Unite și a dreptului umanitar internațional și privind drepturile omului; reiterează că aceste principii sunt, de asemenea, intrinsece acțiunii externe, care merge dincolo de PESC și include politicile de dezvoltare și umanitare;

4.  invită toate instituțiile UE și statele membre să acționeze în spiritul angajamentului pe care și l-au asumat de a promova democrația și statul de drept, de a proteja și pune în practică drepturile omului și libertățile fundamentale, inclusiv dreptul la dezvoltare prin mijloace pașnice, precum și să plaseze drepturile omului în centrul relațiilor UE cu toate țările terțe, inclusiv cu partenerii săi strategici, la toate nivelurile;

5.  cere din nou statelor membre să fie exemplare, exprimându-și în mod unitar susținerea pentru indivizibilitatea, interdependența, interrelația și universalitatea drepturilor omului și, în special, să ratifice toate instrumentele internaționale din domeniul drepturilor omului create de ONU;

6.  subliniază că, pentru a fi un actor credibil în relațiile externe, UE trebuie să realizeze o mai mare coerență între politicile sale interne și cele externe în privința respectării drepturilor omului și a valorilor democratice (strategiile privind drepturile omului pentru promovarea și protejarea drepturilor persoanelor LGBTI fiind esențiale în acest sens), și trebuie să urmărească sistematic o materializare consecventă și coerentă a politicii sale în domeniul drepturilor omului;

7.  atrage atenția asupra angajamentului său pe termen lung pentru promovarea drepturilor omului și progresul valorilor democratice, reflectat, printre altele, în decernarea anuală a Premiului Saharov pentru libertatea de gândire, în lucrările Subcomisiei pentru drepturile omului, ale Grupului de sprijin a democrației și ale misiunilor de observare a alegerilor și în cele ale Fondului European pentru democrație, precum și în cadrul dezbaterilor lunare în plen și în rezoluțiile privind cazurile de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept și în multiplele delegații parlamentare;

8.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că un mare număr de promotori ai drepturilor omului sunt atacați în zilele noastre; invită UE, și în special VP/ÎR, să adopte o politică de denunțare sistematică și fără echivoc a uciderii susținătorilor drepturilor omului și a oricăror încercări de a-i supune violențelor, persecuției, amenințărilor, hărțuirii, dispariției, închiderii sau arestării arbitrare, să condamne regimurile care recurg la astfel de atrocități sau le tolerează și să-și intensifice acțiunile de diplomație publică pentru a-i susține deschis și clar, inclusiv atunci când aceștia se exprimă în cadrul forurilor multilaterale; invită UE să elaboreze orientări în această politică, deoarece acest lucru mărește consistența priorităților actuale ale UE, stabilite în diferitele orientări ale UE; încurajează delegațiile UE și reprezentanțele diplomatice ale statelor membre să continue să susțină activ promotorii drepturilor omului, în special prin monitorizarea sistematică a proceselor, vizitarea lor în închisoare și prin declarații publice privind cazurile individuale, acolo unde este cazul; îndeamnă la crearea unui sistem de monitorizare eficientă a spațiului societății civile, cu criterii de referință și indicatori clari; subliniază din nou importanța Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) în furnizarea de sprijin financiar și material direct și urgent pentru promotorii omului aflați în situații de risc, precum și importanța fondului de urgență care le permite delegațiilor UE să acorde granturi ad-hoc directe apărătorilor drepturilor omului ale căror vieți sunt sub amenințare iminentă;

9.  invită UE și statele sale membre să încurajeze crearea de instituții naționale pentru drepturile omului, în conformitate cu Principiile de la Paris ale Organizației Națiunilor Unite, care să aibă mandat, expertiză și resurse suficiente pentru a putea asigura protecția și respectarea drepturilor omului;

10.  reamintește necesitatea de a dezvolta relațiile interparlamentare dintre Uniune și partenerii săi, în cadrul unui dialog onest și bazat pe înțelegere și încredere reciproce, pentru a promova drepturile omului într-un mod efectiv;

Cadrul strategic al UE și noul Plan de acțiune privind drepturile omului și democrația

11.  salută adoptarea celui de al doilea Plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația (2015-2019) și invită insistent UE și statele sale membre să transpună în practică integral, consecvent, transparent și în timp util acțiunile prevăzute de acesta, precum și să întărească acordat democrației; subliniază că este nevoie de consens și coordonare între UE și statele membre pentru o implementare coerentă a planului de acțiune și încurajează ferm statele membre să se angajeze mai mult în implementarea și reexaminarea planului de acțiune; subliniază că statele membre trebuie să raporteze cu privire la implementarea planului de acțiune;

12.  subliniază că, pentru a îndeplini obiectivele ambițioase fixate în cel de al doilea Plan de acțiune, UE trebuie să aloce expertiză și resurse suficiente, atât în ceea ce privește resursele umane pentru delegații, Comisie și Serviciul European pentru Acțiune Externă (SEAE), cât și în ceea ce privește fondurile disponibile pentru proiecte;

13.  consideră că societatea civilă liberă constituie unul din fundamentele protecției și sprijinirii drepturilor omului și a valorilor democratice; în consecință, este preocupat de limitarea curentă a spațiului public pentru societatea civilă și de faptul că promotorii drepturilor omului și jurnaliștii au devenit din ce în ce mai mult ținta atacurilor în întreaga lume; salută includerea în planul de acțiune a unui obiectiv care vizează contracararea amenințărilor la adresa spațiului societății civile și îndeamnă UE să transpună în practică acțiunile prevăzute; încurajează toate părțile implicate în acțiunea externă a UE să identifice și să remedieze lacunele existente în protecția drepturilor omului și a libertăților democratice, să își intensifice cooperarea pe teren cu societatea civilă, cu parlamentele, cu partidele politice și cu autoritățile locale, dar și cu organizațiile regionale și internaționale; atrage atenția asupra faptului că planul de acțiune nu include un obiectiv separat de promovare a standardelor democratice în țările partenere; invită Comisia să elaboreze orientări ale UE pentru sprijinirea democrației;

Raportul anual al UE

14.  salută încercările de a îmbunătăți și de a face partea tematică a Raportului anual privind drepturile omului și democrația mai concisă și mai sistematică, precum și mai accesibilă publicului larg; își reiterează convingerea că Raportul anual ar trebui completat printr-o abordare mai obiectivă prin care, pe lângă realizări și practicile optime, să fie evidențiate cu precizie și provocările și constrângerile din țările terțe, precum și să fie formulate recomandări pentru acțiuni corective și informații despre măsurile luate de SEAE pentru a depăși aceste provocări; afirmă din nou că rapoartele de țară, care fac parte din raportul anual, ar trebui să fie cât mai puțin descriptive și ar trebui să reflecte implementarea strategiilor de țară privind drepturile omului și democrația și să ofere o perspectivă de ansamblu asupra impactului acțiunilor UE pe teren;

15.  cere din nou solicită o raportare sistematică și completă cu privire la măsurile adoptate, rezultatele obținute și concluziile politice în urma acțiunilor întreprinse ca răspuns la rezoluțiile Parlamentului referitoare la cazurile de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept; insistă că trebuie asigurat un răspuns rapid și adecvat la încălcările drepturilor omului, chiar din primele etape ale unor astfel de încălcări; salută, în această privință, monitorizarea ulterioară realizată de SEAE în cadrul Subcomitetului pentru drepturile omului privind rezoluțiile referitoare la dezbaterile de cazuri de încălcare a drepturilor omului, democrației și statului de drept; reamintește solicitarea sa de a primi răspunsuri cuprinzătoare în scris de la Comisie și SEAE la rezoluția Parlamentului referitoare la Raportul anual privind drepturile omului și democrația, care joacă un rol important în urmărirea sistematică și aprofundată a tuturor punctelor semnalate de Parlament, precum și în cadrul controlului parlamentar; reiterează invitația sa adresată VP/ÎR de a participa la o dezbatere cu deputații în Parlamentul European în cadrul a două sesiuni plenare în fiecare an, una la momentul prezentării Raportului anul al UE și cealaltă ca răspuns la rezoluția Parlamentului;

Reprezentantul Special al UE (RSUE) pentru drepturile omului

16.  reamintește importanța pe care o are unui mandat RSUE mai puternic și mai flexibil pentru drepturile omului în creșterea eficacității, a coerenței și vizibilității UE în acțiunile sale de protecție și promovare a drepturilor omului și a principiilor democratice în întreaga lume; cere din nou ca acest mandat să devină permanent; în plus, consideră că RSUE ar trebui să aibă dreptul de vorbi public, puteri de inițiativă proprie, o vizibilitate publică mai mare, precum și resurse și expertiză adecvate;

17.  subliniază importanța unui ajutor sistematic pentru societatea civilă și a unei consultări veritabile și profunde cu aceasta în pregătirea vizitelor RSUE în țările partenere; salută, în această privință, angajamentul ferm al RSUE față de susținătorii drepturilor omului și societatea civilă, inclusiv reprezentanți locali, tineri și copii, precum și față de organizațiile internaționale înaintea, în timpul și după vizitele sale în țările terțe; subliniază importanța unui angajamentului continuu și din ce în ce mai ferm în aceste direcții, precum și necesitatea unor mecanisme de urmărire clare și transparente; susține pe deplin atenția maximă acordată de RSUE promovării și protejării unui spațiu deschis pentru societatea civilă și apărătorii drepturilor omului, ca prioritate esențială a mandatului său; invită RSUE să raporteze Parlamentului după aceste vizite; regretă că activitatea și impactul RSUE pot fi numai parțial cunoscute prin examinarea Raportului anual privind drepturile omului, a declarațiilor sale pe platformele sociale și a discursurile disponibile; regretă, de asemenea, că nu există nicio informație oficială privind activitățile sau planurile sale și nici rapoarte de activitate sau analize;

18.  încurajează RSUE să continue să promoveze în mod sistematic prioritățile UE în materie de drepturi ale omului și să consolideze angajamentul UE cu toate mecanismele și organizațiile regionale și internaționale relevante privind drepturile omului; invită Consiliul să adopte, ca principiu general, practica includerii sistematice a cooperării cu RSUE în mandatul viitorilor reprezentanților speciali pe zone geografice;

Strategiile de țară privind drepturile omului și democrația (STDOD) și rolul delegațiilor UE

19.  salută faptul că democrația a fost inclusă în strategiile de țară privind drepturile omului, ca element necesar al oricărei analize cuprinzătoare a situației drepturilor omului și a democrației în țările partenere;

20.  reafirmă că este important ca STDOD să fie luate în considerare la toate nivelurile elaborării politicilor față de țările terțe, inclusiv la pregătirea dialogurilor politice la nivel înalt, a dialogurilor privind drepturile omului, a documentelor de strategie de țară și a programelor de acțiune anuale;

21.  susține din nou că STDOD trebuie să corespundă acțiunilor UE ce urmează să fie implementate în fiecare țară în funcție de situațiile specifice și trebuie să includă indicatori de progrese măsurabili și posibilitatea de a ajusta acești indicatori, dacă este necesar; subliniază că STDOD trebuie evaluate continuu; solicită îmbunătățiri suplimentare în cooperarea, comunicarea și schimbul de informații între delegațiile UE, ambasadele statelor membre și instituțiile UE, atunci când se elaborează și se implementează STDOD; își reiterează solicitarea ca deputații din Parlamentul European să aibă acces la STDOD și să obțină informații despre modul în care UE implementează aceste strategii și ca acestea să fie prezentate într-un format care să le permită deputaților să își exercite corect sarcina de control;

22.  subliniază că UE trebuie să implementeze o politică coerentă și vizibilă privind societatea civilă și subliniază nevoia unei înțelegeri mai articulate a folosirii diplomației publice; încurajează publicarea STDOD și a foilor de parcurs, precum și stabilirea unor mecanisme eficiente de răspuns, a unei monitorizări a cazurilor și a schimburilor de informații;

23.  salută crearea punctelor focale pentru drepturile omului și celor pentru problematica genului în toate delegațiile UE și reamintește recomandarea sa adresată VP/ÎR și SEAE de a elabora orientări operaționale clare cu privire la rolul punctelor focale pentru drepturile omului; insistă ca activitatea punctelor focale pentru drepturile omului să fie, de asemenea, sprijinită de personalul diplomatic al statelor membre; cere ca activitatea punctelor focale pentru drepturile omului să fie independentă și liberă de orice interferență politică și hărțuire din partea autorităților naționale ale țărilor terțe, în special în contactele acestora cu susținătorii drepturilor omului și cu societatea civilă; insistă că este important ca întregul personal al delegațiilor UE să fie instruit cu privire la conținutul Orientărilor UE privind drepturile omului;

24.  salută majorarea bugetului și raționalizarea procedurilor din Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) 2014-2020 și cere ca alocarea prevăzută pentru IEDDO la jumătatea perioadei să fie păstrată pentru intervalul rămas din actuala perioadă a cadrului financiar multianual; afirmă din nou că este nevoie de coerență și de complementaritate între diferitele instrumente de finanțare ale UE și că este nevoie să se asigure că o astfel de consolidare se aplică tuturor instrumentelor care servesc drepturilor omului;

25.  solicită o adoptare anuală a programelor de acțiune anuale ale IEDDO, și nu bianuală, cum s-a întâmplat recent (2016-2017), pentru a asigura o flexibilitate maximă în raport cu evoluția situațiilor, precum și o complementaritate optimă cu celelalte instrumente de finanțare externă ale UE;

Dialogurile și consultările în domeniul drepturilor omului

26.  își reafirmă sprijinul pentru dialogurile privind drepturile omului și recunoaște că acestea pot fi instrumente eficiente și eficace pentru angajamentele și cooperarea bilaterale, cu condiția să permită partenerilor să se implice în chestiuni de fond, să transmită mesaje politice de substanță, să fie orientate spre rezultate și să beneficieze de o urmărire constantă care să depășească simplul schimb informații privind cele mai bune practici și provocările existente; invită UE să includă în mod sistematic discuțiile privind situația drepturilor femeilor și a drepturilor copiilor în toate dialogurile privind drepturile omului;

27.  recunoaște importanța lansării unor dialoguri consacrate exclusiv drepturilor omului și cu țările în care există probleme grave în această privință; subliniază, însă, că este necesar ca UE să tragă concluzii politice clare atunci când aceste dialoguri privind drepturile omului nu conduc la rezultate pozitive; avertizează cu privire la marginalizarea discuțiilor privind drepturile omului în cadrul dialogurilor politice la nivel înalt;

28.  insistă asupra faptului că discuțiile privind drepturile omului nu trebuie niciodată subordonate altor interese în discuțiile politice la nivel înalt; reiterează solicitarea sa adresată SEAE de a elabora un mecanism pentru examinarea dialogurilor privind drepturile omului, în vederea îmbunătățirii acestora; consideră că, dacă astfel de dialoguri eșuează în mod repetat, ar trebui folosite instrumente alternative pentru susținerea promovării drepturilor omului în țara respectivă;

29.  invită insistent SEAE să desfășoare în mod sistematic dialoguri pregătitoare cu societatea civilă, dar și la nivel local, cu scopul de a le include direct în dialogurile privind drepturile omului; subliniază că este important ca VP/ÎR și SEAE să abordeze în mod sistematic fiecare caz legat de apărătorii drepturilor omului în dialogurilor privind drepturile omului; invită SEAE să dea sistematic curs angajamentelor asumate în dialogurile pe tema drepturilor omului și să se sistematizeze reuniunile de informare cu organizațiile societății civile;

Orientările UE privind drepturile omului

30.  salută Orientările UE privind drepturile omului ca instrument important al politicii externe a UE în acest domeniu, care oferă o direcționare practică pentru delegațiile UE și reprezentanțele diplomatice ale statelor membre; cere din nou să se adopte fără întârziere noi Orientări ale UE pentru promovarea și protejarea drepturilor copilului;

31.  subliniază cu insistență importanța unei evaluări continue a aplicării orientărilor, utilizând criterii de referință clare; îndeamnă Comisia să deruleze și să publice o evaluare aprofundată a implementării orientărilor de către delegațiile UE și reprezentanțele diplomatice ale statelor membre în toate țările terțe, pentru a identifica posibilele diferențe și lacune în aplicarea și pentru a le corecta; consideră că, pentru o transpunere adecvată în practică a orientărilor, este necesară o formare sistematică și efectivă a personalului SEAE și al delegațiilor UE;

Combaterea tuturor formelor de discriminare

32.  condamnă în termenii cei mai fermi toate formele de discriminare, inclusiv cele bazate pe rasă, culoare, gen, orientare sexuală, identitate de gen, limbă, cultură, religie sau convingeri, origine socială, castă, naștere, vârstă, dizabilități sau pe orice altă condiție; solicită din ca UE să aibă o politică mai fermă și o diplomație mai activă care să urmărească să elimine toate formele de discriminare și să se folosească de fiecare oportunitate pentru a-și exprima îngrijorarea profundă cu privire la aceste discriminări; îndeamnă, de asemenea, UE să continue să promoveze ratificarea și aplicarea integrală a tuturor convențiilor relevante ale ONU, cum ar fi Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială sau Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități; salută faptul că SEAE lucrează la un manual de combatere a discriminării;

Misiunile și operațiunile din cadrul Politicii de securitate și apărare comune (PSAC)

33.  reamintește angajamentul UE de a integra drepturile omului și aspectele de gen în misiunile politicii de securitate și apărare comune, în conformitate cu Rezoluțiile de referință 1325 și 1820 ale Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea și cu Rezoluția 2242 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată recent, în care femeile sunt considerate o componentă centrală a tuturor eforturilor de contracarare a provocărilor mondiale; își reiterează, în acest context, apelul către UE și statele sale membre de a susține, în procesul de edificare a unei reconcilieri durabile, participarea sistematică a femeilor, ca o componentă vitală a proceselor de pace; invită, în acest sens, UE să sprijine la nivel internațional recunoașterea valorii adăugate a participării femeilor la prevenirea și soluționarea conflictelor, precum și la operațiunile de menținere a păcii, în asistență umanitară și în reconstrucția post-conflict;

34.  subliniază că PSAC este un instrument care nu numai că asigură securitatea europeană, dar face parte și din instrumentele de politică externă ale UE și, prin urmare, trebuie folosită pentru a consolida promovarea drepturilor omului și a democrației în țările terțe;

35.  solicită o mai mare integrare militară europeană pentru a îmbunătăți disponibilitatea și flexibilitatea forțelor armate europene, astfel încât acestea să poată răspundă amenințărilor și situațiilor de încălcare gravă a drepturilor omului, de genocid sau de purificare etnică; în acest sens, subliniază că ar trebui consolidat în cadrul dreptului internațional conceptul „responsabilității de a proteja” și că UE, ca o comunitate de valori, ar trebui să conducă inițiative și acțiuni importante pentru a proteja civilii și atunci când aceștia sunt amenințați de propriul lor stat;

36.  subliniază că traficul de migranți este legat de traficul de ființe umane și constituie o încălcare majoră a drepturilor omului; reamintește că misiunile PSAC, precum Misiunea navală a Uniunii Europene - Operațiunea Sophia (EURONAVFOR MED), reprezintă modalități concrete de a combate introducerea ilegală de migranți; invită UE să continue și să intensifice astfel de operațiuni;

37.  invită Consiliul Afaceri Externe al UE și VP/ÎR să ceară ca șefii misiunilor UE și reprezentanții corespunzători ai UE (șefii operațiunilor civile ale UE, comandanții operațiunilor militare ale UE și reprezentanții speciali ai UE) să raporteze cu privire la cazurile de încălcare gravă a dreptului umanitar internațional și să promoveze Codul de conduită privind activitatea Consiliului de Securitate în vederea combaterii genocidului, a crimelor împotriva umanității sau a crimelor de război, angajând statele membre ale ONU să sprijine acțiunile Consiliului de Securitate care vizează prevenirea și eradicarea acestor crime; solicită integrarea politicilor de protejare a copiilor în toate operațiunile civile și militare ale UE care intră în contact cu copiii;

38.  solicită ca UE să-și consolideze cooperarea cu ONU în contextul formulării unei viziuni strategice comune privind securitatea, bazată pe de o parte pe noua Strategie globală a UE privind politica externă și de securitate și, pe de altă parte, pe analiza ONU a propriilor operațiuni de pace și a arhitecturii de consolidare a păcii; insistă asupra cooperării cu ONU în vederea consolidării rolului și capacității organizațiilor regionale și subregionale în menținerea păcii, prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor civile și militare și soluționarea conflictelor, precum și asupra faptului că trebuie dezvoltate procedurile de folosire a PSAC în sprijinul operațiunilor ONU, inclusiv prin desfășurarea grupurilor tactice de luptă ale UE și prin consolidarea capacităților și reforma sectorului securității, integrând totodată drepturile omului și egalitatea de gen în activitățile misiunilor și în operațiuni;

Angajament multilateral pentru drepturile omului

39.  reafirmă clar că drepturile omului consacrate în convențiile ONU sunt universale, indivizibile, interdependente și interconectate, după cum s-a convenit în Declarația și Programul de acțiune de la Viena din 1993, precum și că trebuie impusă respectarea lor; reamintește angajamentul Uniunii de a promova și dezvolta dreptul internațional sub egida ONU; subliniază că este important ca statele membre să ratifice toate instrumentele internaționale din domeniul drepturilor omului adoptate de ONU, inclusiv cele prevăzute în Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale și, în special, în Protocolul opțional de stabilire a unor mecanisme de depunere a plângerilor și de anchetă, în conformitate cu articolul 21 din TUE;

40.  subliniază că liderii UE trebuie să insiste asupra reformării ONU, având ca obiectiv consolidarea impactului și a forței sistemului multilateral bazat pe reguli, precum și asigurarea unei protecții mai eficiente a drepturilor omului și promovarea dreptului internațional; reafirmă, de asemenea, că este important să se garanteze că UE se implică în mod activ și consistent în toate mecanismele ONU pentru drepturile omului, în special în Comisia a III-a, în Adunarea Generală a ONU și în CDO al ONU, pentru a-și îmbunătăți credibilitatea; recunoaște eforturile depuse de SEAE, de delegațiile UE de la New York și Geneva și de statele membre pentru mări și mai mult coerența UE în cadrul ONU în privința aspectelor legate de drepturile omului; încurajează UE să intensifice practica inițiativelor transregionale, să inițieze rezoluții împreună cu alți membri ai ONU și să urmărească atent procedura de Evaluare periodică universală a ONU; condamnă faptul că locurile din CDO din cadrul ONU sunt adesea ocupate de țări cu un istoric dovedit de încălcări grave ale drepturilor omului și invită statele membre să își facă publice voturile acordate în CDO; în acest sens, invită UE și statele sale membre să garanteze că modalitățile de vot respective reflectă importanța egală a drepturilor și să hotărască modul în care votează pentru rezoluțiile CDO pe baza fondului problemei, și nu în funcție de autorii respectivelor texte; subliniază că este important și necesar ca UE să aibă o reprezentanță permanentă în toate forumurile multilaterale, iar acțiunile sale să fie mai vizibile;

41.  invită UE să acorde o atenție deosebită teritoriilor disputate din vecinătatea sa estică, unde aproximativ cinci milioane de persoane trăiesc fără o protecție reală a drepturilor omului și fără a avea acces la justiție; invită UE să acorde prioritate acestui subiect pe agenda bilaterală pentru găsirea de soluții cu statele vizate și să își folosească întreaga gamă de instrumente pentru a sprijini soluții concrete de promovare a drepturilor omului în cadrul acestor entități și pentru a susține activitatea apărătorilor drepturilor omului de acolo;

Promovarea unui spațiu liber pentru societatea civilă și sprijinirea apărătorilor drepturilor omului

42.  condamnă cu fermitate orice act de atac, intimidare, arestare, ucidere, hărțuire sau represiune a procurorilor, judecătorilor, avocaților, universitarilor și jurnaliștilor sau a oricărei alte profesii pentru care independența și libertatea profesională sunt esențiale pentru a construi o societate democratică;

43.  regretă numărul tot mai mare de atacuri împotriva apărătorilor drepturilor omului și a activiștilor de mediu la nivel mondial; condamnă cu fermitate impunitatea față de asasinarea lor și cere SEAE să susțină aducerea celor responsabili în fața justiției;

44.  condamnă cu fermitate faptul că multe țări din întreaga lume au adoptat recent legi stricte privind ONG-urile, care debilitează societatea civilă și conduc la o aplicare arbitrară a legilor, la pedepse care includ închisoarea, înghețarea averilor și interdicții de acces pentru membrii personalului ONG-urilor, în special în cazul celor care primesc fonduri publice străine;

45.  condamnă cu fermitate interdicțiile de călătorie aplicate de autorități ca instrument de intimidare și reducere la tăcere a vocilor independente ale apărătorilor drepturile omului și ale activiștilor, dar și ale avocaților și jurnaliștilor, și subliniază că aceste măsuri sunt deseori luate în mod arbitrar și fără fundamente juridice;

46.  subliniază rolul delegațiilor UE în reafirmarea și promovarea rolului esențial pe care îl are societatea civilă într-o democrație și în crearea unui mediu favorabil pentru societatea civilă, care necesită un grad maxim de transparență și incluziune în cooperarea cu organizațiile societății civile și cu apărătorii drepturilor omului; regretă, așadar, că la zece ani de la adoptarea Orientărilor UE cu privire la apărătorii drepturilor omului informațiile privind datele de contact pentru punctele de contact ale drepturile omului și pentru ofițerii de legătură pentru apărătorii drepturilor omului nu există încă pe paginile de internet ale tuturor delegațiilor UE;

47.  invită VP/ÎR și miniștrii de externe din UE să includă pe ordinea de zi a Consiliului Afaceri Externe, cu regularitate, discutarea eforturilor UE pentru eliberarea apărătorilor drepturilor omului, a celor implicați în activități umanitare, a jurnaliștilor, a activiștilor politici și a altora și să planifice un Consiliu Afaceri Externe public anual, cu o agendă care să includă limitarea spațiului de acțiune pentru societatea civilă și închiderea apărătorilor drepturilor omului, precum și discutarea acestor cazuri cu omologii relevanți în toate ocaziile, inclusiv a celor menționate în rezoluțiile Parlamentului referitoare la dezbaterea cazurilor de încălcare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept;

48.  invită comunitatea internațională să aducă liderii politici în fața justiției atunci când comit abuzuri structurale folosind forțele de poliție și forțele armate pentru a înăbuși protestele împotriva conducerii lor sau a continuării acesteia;

Migranții, refugiații, solicitanții de azil și persoanele strămutate în interiorul țării (PSI)

49.  își exprimă solidaritatea cu numărul mare de refugiați și migranți care suferă grave încălcări ale drepturilor omului, ca victime ale conflictelor, ale eșecurilor guvernării și ale rețelelor de traficanți; condamnă numărul enorm de decese pe mare în Mediterana; este deosebit de preocupat de încălcările din ce în ce mai numeroase ale drepturilor omului pe care le suferă refugiații, migranții și solicitanții de azil în drumul lor spre UE; subliniază faptul că femeile și copiii care sunt refugiați, solicitanți de azil și migranți sunt deosebit de vulnerabili pe rutele de migrație și chiar pe teritoriul UE; solicită urgent măsuri de îmbunătățire a coerenței politicilor privind migrația și subliniază necesitatea unei abordări globale, pentru a găsi soluții sustenabile, coerente și pe termen lung, bazate pe standardele și principiile internaționale ale drepturilor omului, atunci când se combat cauzele profunde ale migrației; subliniază că este nevoie de solidaritate pentru a proteja migranții și refugiații, respectând politicile UE care au la bază drepturile omului; atrage în acest sens atenția că este important să se facă diferența între refugiați și migranți;

50.  subliniază faptul că războaiele, conflictele, eșecurile guvernării și nerespectarea drepturilor omului și a democrației reprezintă cauzele principale ale migrației și ale strămutării populației; subliniază că țările gazdă ar trebui să garanteze accesul deplin la educație și la servicii de îngrijire medicală gratuite, publice și de calitate, inclusiv la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, la piața muncii și la locuințe care să răspundă nevoilor refugiaților; subliniază că dorința migranților și refugiaților de a se integra, împreună cu politici de ajutor social corespunzătoare sunt esențiale pentru integrare; solicită UE să își intensifice eforturile de sprijinire a Libanului și a Iordaniei, țări ce adăpostesc un număr fără precedent de refugiați, care se confruntă adesea cu multiple amenințări;

51.  subliniază că trebuie consolidată cooperarea cu țările de origine și de tranzit, atât pentru o gestionare organizată a fluxurilor de migrație, cât și pentru acțiunile ce vizează combaterea cauzelor profunde ale emigrării; subliniază este crucială combaterea grupurilor implicate în introducerea ilegală de migranți; subliniază că UE trebuie să încurajeze țările în cauză să semneze Protocolul de la Palermo împotriva introducerii ilegale de migranți; reamintește angajamentele convenite la summitul de la Valletta;

52.  subliniază necesitatea stringentă de a crea și de a introduce un sistem european comun de azil cuprinzător, coerent și bine coordonat, care să distribuie responsabilitățile între statele membre;

53.  invită UE și statele membre să instituie o transparență totală în privința fondurilor alocate țărilor terțe pentru cooperarea în domeniul migrației și să comunice garanțiile stabilite pentru a asigura faptul că o astfel de cooperare nu aduce beneficii, în mod direct sau indirect, sistemelor de securitate, de poliție și judiciare implicate în încălcarea drepturilor omului;

54.  ia act de recunoaște propunerea recentă a Comisiei de a întocmi, la nivelul Uniunii, o listă a țărilor de origine sigure, care modifică Directiva privind procedurile de azil;

55.  consideră că, pentru a crește eficiența readmisiilor și pentru a garanta coerența returnărilor la nivel european, va trebui să se adopte noi acorduri de readmisie ale UE, care să prevaleze în fața acordurilor bilaterale dintre statele membre și țările terțe;

56.  invită Comisia și statele membre să se asigure că transpunerea Directivei privind returnarea se desfășoară concomitent cu respectarea procedurilor, a standardelor și a drepturilor fundamentale ale omului, care îi permit UE să asigure tratamentul uman și demn al persoanelor returnate, în concordanță cu principiul nereturnării; îndeamnă UE și statele membre să acorde o atenție deosebită cazurilor de azil legate de posibile persecuții politice, astfel încât să se prevină orice returnare care ar putea determina o încălcare a drepturilor omului în țara de origine sau într-o țară terță;

57.  solicită încă o dată UE să se asigure că toate acordurile de cooperare în materie de migrație și de readmisie încheiate cu statele din afara UE respectă dreptul internațional din domeniul drepturilor omului, legislația privind refugiații și dreptul maritim internațional, precum și principiile și valorile UE; invită statele membre să respecte principiul internațional al nereturnării, în conformitate cu dreptul internațional existent; cere ca să se integreze mecanisme de monitorizare astfel încât să se poată face o evaluare a impactului în privința drepturilor omului al cooperării cu statele din afara UE în domeniul migrației și al măsurilor de control la frontieră, insistă asupra integrării și monitorizării drepturilor omului în toate activitățile desfășurate de Frontex; invită UE să participe activ la dezbaterea privind termenul de „refugiat climatic”, inclusiv la posibila definiție juridică a termenului în dreptul internațional;

58.  solicită, totodată, introducerea unei clauze care să indice că aceste acorduri ar putea fi suspendate până când părțile acordă efectiv suficiente garanții pentru examinarea individuală a cererilor de azil și, în termeni mai generali, pentru respectarea drepturilor omului în cazul migranților, al solicitanților de azil și al refugiaților;

59.  reamintește, în acest sens, necesitatea respectării principiului nereturnării în apele europene și internaționale, principiu consacrat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și de legislația UE în vigoare; reamintește angajamentul de a crea canale adecvate de migrație, legale și sigure, apărând, în același timp, mai bine frontierele externe ale UE; invită UE și cele mai dezvoltate țări terțe să semneze acordurile de parteneriat cu țările terțe, pentru a promova reîntregirea familiei și mobilitatea pentru toate persoanele, indiferent de nivelul de calificare, inclusiv pentru cele mai puțin calificate;

60.  invită statele membre să respecte și să aplice integral pachetul legislativ adoptat de UE privind sistemul european comun de azil și legislația comună privind migrația, mai ales pentru a-i proteja pe solicitanții de azil vulnerabili, precum copiii, femeile și persoanele vârstnice și persoanele LGTBI împotriva violenței și a discriminării în cursul procedurii de azil, precum și să ofere statelor membre o instruire adecvată pentru a permite proceduri adecvate și adaptate; solicită statelor membre să participe la programele de relocare, permițând reîntregirea familiilor și acordând vize umanitare; subliniază importanța eliminării obstacolelor administrative și politice, pentru o punere rapidă în aplicare a angajamentelor asumate în privința relocării; înțelege că trebuie realizată returnarea în condiții de siguranță a persoanelor care, în urma unei evaluări individuale a cererii lor de azil, sunt considerate neeligibile pentru acordarea protecției în Uniune;

61.  este extrem de îngrijorat de numărul din ce în ce mai mare de refugiați copii și de situația copiilor neînsoțiți, dispăruți sau separați de familie; îndeamnă statele membre să acorde prioritate maximă reunirii rapide a minorilor neînsoțiți cu membrii familiei lor; subliniază că este important să li se ofere copiilor acces la asistență medicală și la educație, ca parte a programelor UE de rezolvarea a cauzelor profunde ale migrației; invită statele membre să pună capăt detenției copiilor, să țină seama de interesul superior al copilului în toate procedurile și să asigure protecția copiilor conform dreptului internațional; subliniază că este important să se aloce resurse adecvate pentru protejarea copiilor refugiați și migranți de violențe, exploatare și abuzuri; invită Comisia să se asigure că minorii neînsoțiți nu dispar și să elaboreze o strategie pentru a se evita pe viitor dispariția minorilor migranți neînsoțiți pe teritoriul UE și pentru a afla unde se află copiii dispăruți;

62.  recunoaște că persoanele LGBTI din rândul solicitanților de azil sunt expuse adesea unui risc suplimentar în timpul călătoriei și la sosirea în țara în care solicită azil, iar acest risc poate lua forma hărțuirii, excluderii, violenței sexuale sau altor forme de violență; reamintește că o serie de țări considerate „sigure” pentru solicitanții de azil discriminează persoanele LGBTI sau chiar incriminează homosexualitatea; subliniază că grupurile vulnerabile au nevoie de garanții suplimentare și invită statelor să se asigure protecția persoanelor LGBTI din rândul refugiaților, în conformitate cu dreptul umanitar internațional;

63.  subliniază că este important să de se investească în măsuri preventive, și anume prin dezvoltarea de strategii de integrare și de incluziune socială; subliniază că trebuie implementate programe specifice de deradicalizare și de reintegrare, care să vizeze persoanele returnate;

64.  atrage atenția asupra situației problematice a refugiaților din statele vecine Siriei și consideră că este important ca UE să facă tot posibilul pentru a se asigura că refugiaților din aceste țări li se garantează condiții decente de trai și, în special, accesul la asistență medicală, educație și posibilități de angajare;

65.  subliniază situația dramatică a persoanelor strămutate intern (PSI), în special numărul enorm al acestora în Irak și Siria, dar și numărul lor din ce în ce mai mare în Ucraina, numărul total al PSI ajungând la 1,4 milioane în 2015; subliniază că programele pentru refugiați destinate regiunilor trebuie să recunoască și să includă și posibila soartă a PSI; invită Comisia, statele membre și comunitatea internațională să ia măsuri pentru a le îmbunătăți situația pe teren și pentru a se asigura că persoanele strămutate au acces la locuințe, hrană, asistență medicală și educație;

66.  reamintește că, potrivit Centrului de monitorizare a deplasărilor interne (IDMC), 19,3 milioane de persoane au fost strămutate numai în anul 2015 ca urmare a unor dezastre ecologice; reamintește că aceste strămutări s-a petrecut mai ales în regiunile din sud; subliniază, în acest sens, că 85 % dintre aceste strămutări au loc în țările în curs de dezvoltare și sunt, în esență, deplasări interne sau interregionale;

Traficul de ființe umane

67.  invită UE ca, în politicile sale externe, să acorde prioritate combaterii traficului de ființe umane, ocupându-se de fenomen atât din perspectiva cererii, cât și din cea a ofertei, să acorde o atenție deosebită protecției victimelor și să consolideze comunicarea și cooperarea cu actorii relevanți în combaterea traficului de ființe umane; reafirmă că este necesar ca toate statele membre ale UE să transpună Directiva 2011/36/UE și Strategia UE în vederea eradicării traficului de persoane;

68.  reamintește că rețelele criminale profită de presiunile din ce în ce mai mari ale migrației, de lipsa unor canale de migrație sigure și de vulnerabilitatea migranților și a refugiaților, mai ales a femeilor, fetelor și copiilor, pentru a-i supune traficului de migranți, traficului de ființe umane, sclaviei și exploatării sexuale;

69.  îndeamnă UE și statele membre să acorde atenție identificării refugiaților și migranților victime ale traficului de ființe umane sau victime ale încălcărilor și abuzurilor, ca parte a introducerii lor ilegale; în acest context, solicită instruirea polițiștilor de frontieră pentru a asigura o identificare precisă, ce este esențială pentru respectarea drepturilor de care trebuie să beneficieze victimele în mod legal;

70.  salută faptul că au fost mărite resursele pentru operațiunile Triton și Poseidon; remarcă lansarea Operațiunii Sophia EUNAVFOR MED împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți și a traficanților de ființe umane în zona Mării Mediterane și susține întărirea gestionării frontierelor externe ale Uniunii;

71.  invită UE și statele sale membre să ratifice și să aplice Convenția internațională privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și ale membrilor familiilor lor;

Relația dintre dezvoltare, democrație și drepturile omului

72.  își exprimă profunda îngrijorare față de creșterea sărăciei extreme și a inegalităților în anumite părți ale lumii, fapt care periclitează exercitarea deplină a tuturor drepturilor omului; consideră că respectul pentru drepturile omului și dreptul la dezvoltare sunt intrinsec legate; subliniază că respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor economice și sociale, a egalității de gen, a bunei guvernări, susținerea democrației și a statului de drept, a păcii și securității sunt condiții esențiale pentru eradicarea sărăciei și a inegalităților;

73.  salută Agenda 2030 pentru o dezvoltare durabilă; subliniază că cooperarea pentru dezvoltare a UE cu țările terțe ar trebui să urmărească crearea unui mediu internațional favorabil realizării drepturilor sociale și economice, și solicită implementarea Declarației ONU din 1986 privind dreptul la dezvoltare; reamintește importanța crucială a principiului coerenței politicilor în favoarea dezvoltării (CPD), consacrat la articolul 208 din TFUE, pentru a garanta respectarea drepturilor omului; invită UE să se asigure că orientările, evaluările de impact și mecanismele de monitorizare și raportare necesare transformă CPD într-o realitate în politicile UE și ale statelor sale membre; consideră că implementarea coerenței CPD, consacrată la articolul 208 din TFUE, și cadrele de rezultate clar definite în toate instrumentele și mecanismele UE privind drepturile omului sunt cruciale pentru îndeplinirea Agendei 2030, asigură incluziunea grupurilor marginalizate și vulnerabile și integrează sistematic o abordare bazată pe drepturile omului; insistă asupra consolidării coerenței și coordonării între toate politicile externe și instrumentele UE în aplicarea abordării bazate pe drepturile omului (ADO); invită statele membre să acționeze, în limitele atribuțiilor lor, în concordanță cu angajamentele asumate în materie de dezvoltare și cu politicile europene din acest domeniu; invită Comisia să realizeze o evaluare a utilizării instrumentelor ADO în delegații și să transmită Parlamentului o sinteză a acestei evaluări;

74.  reamintește introducerea unei ADO în politica de dezvoltare a UE, care urmărește integrarea principiilor drepturilor omului în activitățile operaționale pentru dezvoltare ale UE, și prevede mecanisme atât la sedii, cât și pe teren, pentru sincronizarea activităților în domeniul drepturilor omului și al cooperării pentru dezvoltare; solicită o mai mare difuzare a informațiilor despre instrumentele legate de ADO în rândul partenerilor noștri, inclusiv în rândul autorităților locale, al societății civile și al sectorului privat, precum și o monitorizare atentă de către Comisie a aplicării acesteia;

75.  consideră că drepturile omului pentru toți trebuie să fie o caracteristică transversală a realizării tuturor obiectivelor și țintelor din Agenda 2030; solicită elaborarea unui cadru de indicatori Obiectiv de dezvoltare durabilă incluziv și bazat pe drepturi, la nivel național și internațional, pentru a asigura o transparență și o responsabilizare fermă în această privință, astfel încât resursele alocate dezvoltării să ajungă într-adevăr la persoanele care au nevoie de ele;

76.  reafirmă că este urgent nevoie să fie rezolvată problema globală a bolilor cauzate de malnutriție și a bolilor neglijate; solicită elaborarea unei strategii politice și a unui plan de acțiune pe termen lung ambițioase privind sănătatea la nivel mondial, inovarea și accesul la medicamente care să includă, printre altele, investițiile în cercetare și dezvoltare, astfel încât să se garanteze dreptul la un nivel de trai adecvat pentru sănătatea și bunăstarea fiecărei persoane, fără discriminare pe motive de rasă, religie, convingeri politice, situație economică sau socială, identitate de gen sau orientare sexuală;

77.  își exprimă îngrijorarea cu privire la orice încercare de folosire a fondurilor alocate pentru combaterea sărăciei și pentru dezvoltare - care conferă și o valoare practică politicilor al căror obiectiv final este protejarea drepturilor omului - în scopuri care nu sunt legate de dezvoltare; subliniază că ajutorul pentru dezvoltare ar trebui să vizeze eradicarea sărăciei, și nu să devină un instrument pentru controlarea migrației și reamintește importanța Obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 16 privind pacea, justiția și instituțiile puternice, pentru îmbunătăți drepturile omului și guvernarea efectiv democratică; consideră că, pentru a asigura transparența ajutorului acordat de UE și asumarea responsabilității de către țările beneficiare, ar trebui introdusă o clauză anticorupție în toate acordurile de dezvoltare; consideră obiectivele esențiale ale tuturor politicilor externe ale UE ar trebui să fie întărirea statului de drept, a bunei guvernări, a capacităților instituționale cu folosirea sprijinului bugetar, a participării democratice și a procesul decizional reprezentativ, a stabilității, a justiției sociale și a creșterii incluzive și sustenabile, care permite redistribuirea echitabilă a bogăției produse; avertizează împotriva populismului, extremismului și abuzurilor constituționale, care legitimează încălcările drepturilor omului;

78.  constată persistența deficitului de finanțare pentru ajutorul umanitar, din cauza nevoilor umanitare tot mai mari, precum și deficiențele Programului alimentar mondial, care au condus la întreruperea aprovizionării cu alimente; invită statele membre ale ONU, Uniunea Europeană și statele sale membre ca, cel puțin, să își onoreze angajamentele financiare asumate; observă, în această privință, că majoritatea statelor membre ale UE nu și-au respectat propriul angajament de a aloca 0,7% din PIB pentru ajutorul pentru dezvoltare, dar salută angajamentele UE pentru ajutorul umanitar și protecția civilă, UE împreună cu statele sale membre fiind cel mai mare donator;

79.  salută noul Plan european de investiții externe (PEIE) și Fondul fiduciar pentru Africa, care urmăresc să combată cauzele profunde ale sărăciei, inegalităților și migrației nereglementate, prin crearea de creștere sustenabilă și locuri de muncă și să încurajeze respectarea drepturilor omului și investițiile private în Africa și în vecinătatea UE; cere folosirea temporară a Fondului european de dezvoltare regională în țările din vecinătatea UE, pentru a contribui la stabilizarea lor;

80.  salută includerea unui capitol destinat dezvoltării în Raportul anual pe 2015 al UE privind drepturile omului și democrația în lume și speră ca această practică să fie generalizată în rapoartele pe anii următori;

Comerțul, întreprinderile și drepturile omului

81.  solicită aplicarea rapidă, efectivă și integrală a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului; îndeamnă toate statele membre ale ONU, inclusiv statele membre ale UE, să elaboreze și să pună în practică planuri de acțiune naționale; consideră că comerțul și drepturile omului sunt compatibile și că mediului de afaceri îi revine un rol important în promovarea drepturilor omului și a democrației;

82.  reafirmă că trebuie urgent acționat în mod continuu, concret și coerent la toate nivelurile, inclusiv la nivel național, european și internațional, pentru a găsi efectiv o soluție la abuzurile drepturilor omului și corupția practicată de corporațiile internaționale, atunci când se petrec, și pentru a asigura faptul că acestea pot fi trase la răspundere, inclusiv prin rezolvarea problemelor juridice ce rezultă din caracterul multinațional al întreprinderilor și din comportamentul lor;

83.  invită ONU, UE și statele sale membre să ridice, împreună cu întreprinderile multinaționale și europene, problema acaparării de terenuri și tratamentul aplicat apărătorilor drepturilor funciare, care sunt adesea victime ale represaliilor, inclusiv amenințări, hărțuiri, arestări arbitrare, agresiuni și asasinări;

84.  salută călduros pregătirea unui tratat ONU cu efecte obligatorii privind întreprinderile și drepturile omului; regretă orice comportament obstrucționist legat de acest proces și le invită UE și statele membre să se angajeze în mod constructiv în aceste negocieri;

85.  reamintește că statele și întreprinderile au roluri diferite, dar complementare în ceea ce privește protecția drepturilor omului; reamintește cu fermitate că, acolo unde survin abuzuri în legătură cu drepturile omului, statele trebuie să le acorde victimelor acces la o cale efectivă de atac; reamintește, în acest context, că respectarea drepturilor omului de către țările terțe, inclusiv prin garantarea unei căi efective de atac pentru victimele unor astfel de abuzuri, constituie un element esențial al relațiilor externe ale UE cu țările respective; Salută faptul că Uniunea Europeană a jucat un rol esențial în negocierea și aplicarea unor inițiative privind responsabilitatea globală, care merg mână în mână cu promovarea și respectarea standardelor internaționale; salută concluziile Consiliului privind mediul de afaceri și drepturile omului, adoptate la 20 iunie 2016, și faptul că acestea cer planurilor naționale de acțiune referitoare la afaceri și drepturile omului să includă accesul la o cale de atac;

86.  reiterează faptul că trebuie să se acorde atenție caracteristicilor specifice ale IMM-urilor, care își desfășoară activitatea preponderent la nivel local și regional, în cadrul unor sectoare specifice; consideră, așadar, că este fundamental ca politicile Uniunii în materie de RSI, inclusiv planurile naționale de acțiune privind RSI, să țină cont în mod corespunzător de exigențele specifice ale IMM-urilor și de principiul „a gândi mai întâi la scară mică” și să recunoască abordarea informală și intuitivă a IMM-urilor privind RSI; își exprimă încă o dată opoziția față de orice inițiativă care poate genera obligații administrative sau financiare suplimentare pentru IMM-uri; sprijină, în schimb, adoptarea de măsuri care să le permită IMM-urilor să pună în practică acțiuni comune;

87.  cere Comisiei și statelor membre să garanteze coerența politicilor în ceea ce privește afacerile și drepturile omului la toate nivelurile, în special în raport cu politica comercială a Uniunii; invită Comisia și statele membre să raporteze regulat cu privire la măsurile luate pentru a garanta protecția efectivă a drepturilor omului în contextul activităților comerciale;

88.  își reiterează solicitarea fermă pentru introducerea sistematică a clauzelor privind drepturile omului în toate acordurile internaționale, inclusiv în acordurile comerciale și de investiții încheiate sau care urmează a fi încheiate între UE și țările terțe; consideră, de asemenea, că este necesară instituirea unor mecanisme de control ex ante, care să acționeze înainte de încheierea unui acord-cadru și care să fie fundamentale pentru încheierea acestuia, precum și instituirea unor mecanisme de control ex post care să permită adoptarea unor acțiuni concrete ca reacție la încălcările acestor clauze, cum ar fi sancțiuni adecvate stipulate în clauzele din acord referitoare la drepturile omului, inclusiv suspendarea (temporară) a acordului;

89.  solicită crearea unor mecanisme menite să asigure respectarea drepturilor omului de către state și firme deopotrivă, precum și instituirea unor mecanisme de depunere a plângerilor pentru persoanele ale căror drepturi sunt încălcate prin acordurile comerciale și de investiții;

90.  ia act de propunerea legislativă a Comisiei din 28 septembrie 2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 428/2009 privind controlul exporturilor de produse și tehnologii cu dublă utilizare (COM(2016)0616), care are ca scop consolidarea acestui control, întrucât anumite produse și tehnologii pot fi utilizate în mod abuziv pentru comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului;

91.  salută acordul de actualizare a controlului asupra exporturilor UE în ceea ce privește produsele care ar putea fi utilizate pentru pedeapsa cu moartea, tortură sau alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante și cere aplicarea efectivă și deplină a acestui regulament extrem de important; îndeamnă UE și statele sale membre să încurajeze țările terțe să aibă în vedere adoptarea unei legislații similare, precum și să lanseze o inițiativă de promovare a unui cadru internațional pentru instrumentele de tortură și pedeapsa cu moartea; salută inițiativa ce vizează un regulament de instituire a unui sistem de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare, pentru o aprovizionare responsabilă cu minerale din zonele afectate de conflict; salută propunerea Comisiei de a actualiza legislația UE pentru controlul exporturilor cu dubă utilizare; subliniază că drepturile omului, ca un criteriu pentru licențele de export, reprezintă o prioritate pentru Parlament și solicită statelor membre să convină, în cele din urmă, să se îndrepte către o politică de export mai modernă, mai flexibilă și bazată pe respectarea drepturilor omului; invită solicită statele membre să exercite controale mai stricte și mai orientate spre respectarea drepturilor omului asupra exporturilor de arme, în special atunci când sunt implicate țări cu un istoric dovedit de represiune internă violentă și de încălcări ale drepturilor omului;

92.  salută adoptarea noii strategii comerciale a Comisiei, „Comerț pentru toți”, prin care se urmărește integrarea drepturilor omului în politica comercială și utilizarea poziției UE de bloc comercial pentru a promova drepturile omului în țările terțe; subliniază că acest demers va necesita coerența și complementaritatea totală a inițiativelor comerciale și de politică externă, inclusiv cooperarea strânsă între diferitele DG-uri, SEAE și autoritățile statelor membre; ia act de planurile Comisiei de a consolida diplomația economică europeană și subliniază că politica comercială trebuie să contribuie și la creșterea sustenabilă în țările terțe; solicită Comisiei să implice toate părțile interesate în discuția privind cadrul de reglementare și obligațiile de afaceri în țările în care este probabil să crească nivelul investițiilor publice și private; îndeamnă Comisia să se asigure că proiectele susținute de BEI sunt în concordanță cu politicile UE și recomandă îmbunătățirea controalelor ex-post care evaluează impactul economic, social și de mediu al proiectelor susținute de BEI;

93.  salută noul Regulament privind sistemul generalizat de preferințe (SGP+), intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014, considerându-l un instrument de politică comercială a UE pentru promovarea drepturilor omului și a drepturilor muncii, a protecției mediului și a bunei guvernări în țările în curs de dezvoltare vulnerabile; salută îndeosebi faptul că beneficiile comerciale acordate în cadrul SGP+ sunt condiționate intrinsec și juridic de aplicarea continuă a convențiilor internaționale privind drepturile omului; salută publicarea de către Comisie a primului raport bienal privind implementarea sistemului SPG +, precum și dialogul cu Parlamentul privind acest raport înainte de publicarea sa; constată că au fost raportate încălcări repetate ale standardelor de bază în domeniul muncii în numeroase țări având din cadrul SPG+ și îndeamnă să se asigure respectarea reală a SGP+; Îndeamnă Comisia să analizeze posibilitățile pentru includerea Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale pe lista convențiilor obligatorii pentru a avea statutul SGP+ și invită solicitanții SGP+ care nu sunt state părți la statut să îl ratifice;

94.  salută faptul că unui număr 14 țări le-au fost acordate preferințe comerciale deosebit de avantajoase în cadrul noului sistem SGP+, care este în vigoare de la 1 ianuarie 2014 și salută, de asemenea, mult solicitata respectare a celor 27 de convenții internaționale (inclusiv a convențiilor privind drepturile fundamentale ale omului și drepturile lucrătorilor);

95.  își reiterează solicitarea insistentă de a se face evaluări de impact prealabile și cuprinzătoare cu privire la drepturile omului, care să ia în mod serios în considerare punctele de vedere ale societății civile pentru toate acordurile comerciale și de investiții;

96.  salută adoptarea unor noi orientări privind analiza evaluărilor impactului pe care îl au inițiativele legate de comerț asupra drepturilor omului(60), dar este profund îngrijorat de calitatea observațiilor privind drepturile omului făcute în evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile referitoare la acordul UE-Myanmar privind protejarea investițiilor; este, totodată, îngrijorat de faptul că Comisia nu a efectuat o evaluare de impact cu privire la drepturile omului pentru acordul de liber schimb UE-Vietnam; își reiterează susținerea pentru realizarea unei evaluări cuprinzătoare care să fie inclusă în evaluările ex post ale acestor acorduri,

Sportul și drepturile omului

97.  este preocupat de atribuirea găzduirii unor evenimente sportive de mare amploare unor țări în care respectarea drepturilor omului este foarte problematică, cum ar fi Cupa Mondială de Fotbal din Rusia în 2018 și din Qatar în 2022 și Jocurile Olimpice de la Beijing din 2022; este, de asemenea, preocupat de încălcările drepturilor omului cauzate de evenimentele sportive de mare amploare, inclusiv evacuările forțate, fără consultarea sau compensarea populațiilor vizate, exploatarea grupurilor vulnerabile, cum ar fi copiii și lucrătorii migranți, care poate ajunge până la sclavie, precum și reducerea la tăcere a organizațiilor societății civile care denunță astfel de încălcări ale drepturilor omului; invită Comitetul Internațional Olimpic și Federațiile Internaționale ale asociațiilor de Fotbal (FIFA) să își alinieze practicile cu idealurile sportului, aplicând mecanisme de salvgardare pentru a preveni, monitoriza și a asigura căi de atac pentru toate încălcările drepturilor omului legate de evenimentele sportive de mare anvergură; solicită dezvoltarea unui cadru de politici al UE privind sportul și drepturile omului; invită UE și statele membre să coopereze cu federațiile sportive naționale, cu corporațiile și cu organizațiile societății civile privind modalitățile de participare a acestora la astfel de evenimente;

Persoanele cu dizabilități

98.  salută noile obiective 12 și 16, în special subpunctul 16f din concluziile Consiliului referitoare la Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația 2015-2019 și invită Comisia să se asigure că aplicarea Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD) este invocată în mod sistematic în dialogurile privind drepturile omului cu țările terțe; remarcă faptul că trebuie luată în considerare natura specifică a nevoilor persoanelor cu dizabilități, în contextul eforturilor depuse împotriva discriminării; solicită examinarea aprofundată a eficienței proiectelor legate de dizabilități și implicarea adecvată a organizațiilor persoanelor cu dizabilități în planificarea și implementarea acestor proiecte;

99.  invită statele membre să se asigure că persoanele cu dizabilități au o reală libertate de mișcare în spațiile publice și, în acest fel, șanse egale de a participa la viața publică;

100.  solicită ferm ca drepturile omului pentru persoanele cu dizabilități să fie integrate sistematic în toate politicile și acțiunile externe ale UE, în special în politicile UE privind migrația și refugiații, oferind un răspuns adecvat pentru nevoile lor specifice, dat fiind faptul că sunt supuse la o discriminare multiplă; reamintește că femeile și copiii cu dizabilități sunt expuși unor discriminări multiple și sunt deseori expuși unui risc mai mare de violență, abuz, maltratare sau exploatare; sprijină ferm recomandarea de a integra perspectiva de gen în toate strategiile UE privind dizabilitățile, inclusiv în politicile și acțiunile sale externe;

101.  încurajează VP/ÎR să sprijine în continuare procesul de ratificare și aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități de către țările care încă nu au ratificat-o sau nu au pus-o în aplicare; remarcă faptul că UE ar trebui să conducă prin puterea exemplului prin implementarea efectivă a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități pe plan intern; solicită UE să își asume un rol proeminent în implementarea unei Agende 2030 incluzive pentru dezvoltare durabilă, care să garanteze faptul că nimeni nu este lăsat în urmă, conform recomandărilor Comitetului Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități în observațiile finale vizând examinarea aplicării Convenției în UE;

Drepturile femeilor și ale copiilor

102.  salută adoptarea Planului de acțiune pentru egalitatea de gen (2016-2020), care conține o listă cuprinzătoare de acțiuni pentru îmbunătățirea situației femeilor în ceea ce privește egalitatea de drepturi și capacitarea; subliniază că acest plan de acțiune trebuie implementat împreună cu Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația, pentru a asigura recunoașterea explicită a drepturilor fundamentale ale femeilor și fetelor; salută adoptarea Angajamentului strategic pentru egalitatea de gen (2016-2019), care promovează egalitatea de gen și drepturile femeilor în întreaga lume; reafirmă că drepturile femeilor nu pot fi compromise în numele respectării unor interdicții specifice impuse de o religie sau de o convingere; cere UE să-și amplifice sprijinul pentru implementarea obligațiilor și angajamentelor în domeniul drepturilor femeilor exprimate în Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW), în Platforma de acțiune de la Beijing, în Declarația de la Cairo privind populația și dezvoltarea și în evaluările rezultatelor acestora, precum și în obiectivele de dezvoltare durabilă; subliniază că este important să nu fie compromis acquis-ul Platformelor de acțiune de la Beijing și Cairo în ceea ce privește accesul la educație și sănătate ca drept fundamental al omului și protejarea drepturilor sexuale și reproductive; totodată, este important să asigure că se oferă toate serviciile necesare și întreaga asistență medicală și psihologică pentru femeile care au fost victime ale violurilor în timpul războiului, inclusiv dreptul la avort în condiții de siguranță, după cum prevede dreptul umanitar internațional; remarcă faptul că planificarea familială, sănătatea mamelor, accesul facil la mijloace de contracepție și la avort în condiții de siguranță, precum și la întreaga gamă de servicii de sănătate sexuală și reproductivă sunt elemente importante în salvarea vieții femeilor, dar și în reducerea mortalității infantile și materne; subliniază că aceste politici trebuie plasate în centrul cooperării pentru dezvoltare cu țările terțe; subliniază că apărarea drepturilor femeilor și fetelor, respectarea demnității umane, eliminarea violenței și a discriminării împotriva lor sunt elemente esențiale pentru ca femeile să își drepturile lor fundamentale; subliniază dreptul fiecărei persoane de a decide liber în chestiuni legate de sexualitatea sa și de sănătatea sexuală și reproductivă; în acest sens, recunoaște drepturile inalienabile ale femeilor de a lua decizii în mod autonom, inclusiv în privința accesului la planificarea familială;

103.  condamnă din nou toate formele de abuz și violență împotriva femeilor și copiilor, violența de gen, inclusiv practicile de căsătorii timpurii și căsătorii forțate, mutilarea genitală a femeilor, exploatarea și sclavia, violența domestică, precum și folosirea violenței sexuale ca armă de război; consideră că violența împotriva femeilor se manifestă și psihologic și subliniază că trebuie integrate considerații din perspectiva de gen care, printre altele, să promoveze participarea activă a femeilor în acordarea ajutorului umanitar și care să conțină strategii de protecție împotriva violenței sexuale și a violenței de gen, precum și măsuri de sănătate de bază ce cuprind servicii de sănătate sexuală și reproductivă; subliniază că statele membre și Comisia nu numai că trebuie să combată toate formele de violență împotriva femeilor, ci trebuie și să acorde prioritate accesului la educație și combaterii stereotipurilor de gen pentru fete și băieți de la o vârstă fragedă; invită UE și statele sale membre să ratifice de urgență Convenția de la Istanbul pentru a asigura coerența între acțiunea internă și externă a UE privind violența împotriva femeilor și a fetelor și violența de gen; salută propunerea Comisiei din 4 martie 2016 privind aderarea UE la Convenția de la Istanbul, primul instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic referitor la prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor; consideră că acest lucru va asigura o mai bună eficiență și coerență a politicilor interne și externe ale UE și va mări responsabilitatea UE și rolul acesteia în combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței de gen la nivel internațional; îndeamnă Comisia și Consiliul să facă tot posibilul pentru a permite semnarea și încheierea convenției de către UE și, în același timp, să încurajeze cele 14 state membre care încă nu au semnat și nu au ratificat Convenția de la Istanbul să facă acest lucru și să asigure aplicarea adecvată a acestui instrument; subliniază că trebuie să se asigure o pregătire adecvată pentru personalul din domeniul sănătății, forțele de poliție, procurorii, judecătorii, diplomații și personalul de menținere a păcii, atât din UE, cât și din țările terțe, care urmărește să ajute și să sprijine victimele violenței, în special femeile și copiii, în situațiile de conflict și în operațiunile pe teren;

104.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la încălcările drepturilor fundamentale în cazul femeilor și fetelor aflate în taberele de refugiați și în centrele de primire, inclusiv în legătură cu cazurile relatate de violență sexuală și de tratament inegal al femeilor și copiilor; îndeamnă SEAE să depună eforturi pentru adoptarea unor norme mai stricte și a unor bune practici în țările terțe; subliniază că este necesar ca femeile și copiii supuși abuzurilor în timpul conflictelor să aibă acces la asistență medicală și psihologică, în conformitate cu dreptul internațional, precum și faptul că este nevoie de continuitate în educație, în asigurarea asistenței medicale și în aprovizionarea cu alimente pentru copiii aflați în taberele de refugiați, în zonele de conflict și în zonele afectate de sărăcie extremă;

105.  remarcă faptul că măsurile de combatere a violenței de gen trebuie să abordeze și violența online, inclusiv hărțuirea sexuală, hărțuirea morală și intimidarea, și trebuie să contribuie la crearea unui mediu online care este sigur pentru femei și fete;

106.  salută adoptarea și sprijină transpunerea în practică a recentei Rezoluții 2242 a Consiliului de Securitate al ONU care plasează femeile în centrul tuturor eforturilor depuse pentru depășirea provocărilor mondiale și cere eforturi suplimentare pentru integrarea programelor privind „femeile, pacea și securitatea” în toate dimensiunile operațiunilor de menținere a păcii; subliniază importanța participării egale, depline și active a femeilor la prevenirea și soluționarea conflictelor, precum și la negocierile de pace și la procesul de consolidare a păcii; recomandă introducerea unui sistem de cote, pentru a asigura o modalitate de promovare a participării femeilor la toate nivelurile politice;

107.  regretă profund faptul că romii, în special femeile rome, continuă să se confrunte cu o discriminare la scară largă și cu o atitudine ostilă, care alimentează ciclul dezavantajării, excluziunii, segregării și marginalizării; invită UE și statele membre să respecte în totalitate drepturile omului în cazul populației rome, asigurându-le dreptul la educație, la servicii de sănătate, la locuri de muncă, la locuințe și la protecție socială;

108.  regretă profund lipsa egalității de gen în sfera politică și subreprezentarea femeilor în procesele decizionale politice, sociale și economice, fapt ce subminează drepturile omului și democrația; consideră că guvernele ar trebui să înscrie obiectivul egalității de gen în procesele de consolidare și menținere a democrației și să combată orice formă de discriminare de gen în societate; subliniază că rapoartele misiunilor de observare a alegerilor oferă orientări precise pentru dialogul politic al UE cu țările terțe, cu scopul de a îmbunătăți participării femeilor la procesul electoral și la viața democratică a țării;

109.  regretă că încă mai există țări care restricționează participarea femeilor la alegeri;

110.  deploră faptul că femeile din întreaga lume continuă să se confrunte cu provocări enorme în găsirea și păstrarea unor locuri de muncă decente, după cum demonstrează raportul Organizației Internaționale a Muncii intitulat „Femeile la locul de muncă - 2016”;

111.  regretă că „plafonul de sticlă” existent pentru femeile antreprenoare, diferența de remunerare între femei și bărbați și descurajarea societală a antreprenoriatului feminin reprezintă în continuare fenomene răspândite la nivel mondial; solicită inițiative pentru capacitarea mai mare a femeilor, în special în domeniul activităților independente și al IMM-urilor;

112.  reamintește că accesul la educație, la formare profesională și la microcredite reprezintă instrumente esențiale pentru capacitarea femeilor și pentru a împiedica încălcarea drepturilor lor fundamentale;

113.  încurajează participarea activă a femeilor la sindicate și la organizațiile sindicale, ca factor important în introducerea aspectelor de gen în condițiile de muncă;

114.  încurajează statele membre, Comisia și SEAE să se concentreze asupra emancipării economice și politice a femeilor în țările în curs de dezvoltare, promovând implicarea lor în întreprinderi și în implementarea de proiecte de dezvoltare regională și locală;

115.  invită Comisia și statele membre ale UE să implementeze bugetarea de gen în toate fondurile relevante ale UE;

116.  solicită investiții în femei și în tineri, deoarece acestea reprezintă o formă eficientă de combatere a sărăciei, în special în rândul femeilor;

117.  este profund îngrijorat de faptul că se preconizează că creșterea rapidă a amenințării rezistenței antimicrobiene (RAM) va deveni principala cauză de deces în lume, care va face victime îndeosebi în rândul persoanelor vulnerabile și slăbite din țările în curs de dezvoltare; invită Comisia să elaboreze, fără întârziere, o strategie de sănătate publică cu adevărat eficientă;

Drepturile copiilor

118.  reafirmă nevoia urgentă de ratificare universală și implementare efectivă a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului și protocoalele opționale ale acesteia și solicită ca UE să se consulte sistematic cu organizațiile relevante pentru apărarea drepturilor copilului, de la nivel local și internațional, și să abordeze în dialogurile sale politice și cele privind drepturile omului cu țările terțe problema obligațiilor statelor părți privind aplicarea Convenției; salută ratificarea Convenției de către Sudanul de Sud și Somalia; își reiterează solicitarea adresată Comisiei și VP/ÎR de a explora modalitățile și mijloacele prin care UE să adere la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului;

119.  solicită UE să continue să promoveze Setul de instrumente UE-UNICEF privind drepturile copilului: „Integrarea drepturilor copilului în cooperarea pentru dezvoltare” prin intermediul delegațiilor sale externe și să instruiască personalul delegațiilor UE în mod corespunzător în acest domeniu; subliniază chestiunea gravă a copiilor neînregistrați, născuți departe de țara de origine a părinților lor, o problemă deosebit de gravă legată de refugiați, și invită UE să ridice această problemă în toate dialogurile politice cu țările terțe, unde este cazul; invită Comisia să elaboreze politici și să promoveze, în cadrul forurilor internaționale, protecția copiilor ai căror părinți se află în închisoare, pentru a evita discriminarea și stigmatizarea lor; subliniază că milioane de copii suferă în continuare de malnutriție, mulți dintre aceștia având sechele ireversibile, pe termen lung sau chiar mor; invită Comisia și comunitatea internațională să introducă moduri inovatoare pentru a soluționa în mod eficient problema malnutriției, în special în rândul copiilor, prin utilizarea optimă a întregului lanț alimentar, incluzând, astfel, parteneriatele public-privat-populație, precum și toate celelalte resurse disponibile, în special mijloacele de comunicare sociale;

120.  exprimă nevoia de asistență internațională pentru eforturile de a căuta și elibera femeile și copiii care se află în continuare în captivitatea Daesh și a altor grupuri teroriste și organizații paramilitare și de a promova programe speciale de tratament al persoanelor care s-au aflat în captivitate în UE sau în lume; își exprimă îngrijorarea cu privire la recrutarea copiilor și participarea lor la activități teroriste și militare; subliniază necesitatea de a adopta politici de orientare pentru căutarea și eliberarea, reabilitarea și reintegrarea acestor copii; insistă asupra necesității de a promova politici de dezarmare, reabilitare și reintegrare a acestora; reiterează solicitarea adresată Comisiei de a propune o strategie și un plan de acțiune cuprinzătoare privind drepturile copilului pentru următorii cinci ani, pentru a acorda prioritate drepturilor copiilor în cadrul politicilor externe și interne ale UE și pentru a promova drepturile copiilor, în special contribuind la asigurarea accesului copiilor la apă, la servicii de salubritate, la asistență medicală și la educație, inclusiv în zonele de conflict și în taberele de refugiați;

Drepturile persoanelor în vârstă

121.  salută obiectivul 16g din Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația 2015-2019, care vizează o mai bună cunoașterea a drepturilor omului și a nevoilor specifice ale persoanelor vârstnice; este îngrijorat de efectele negative ale discriminării din motive de vârstă; subliniază provocările deosebite cu care se confruntă persoanele vârstnice în exercitarea drepturilor omului, precum cele privind accesul la protecție socială și la îngrijire medicală; invită statele membre să folosească evaluarea actuală a Planului internațional de acțiune privind îmbătrânirea, adoptat la Madrid, pentru a cartografia implementarea instrumentelor existente și pentru a identifica eventualele carențe; invită UE și statele membre să se implice activ în Grupul de lucru deschis privind îmbătrânirea al ONU și să își intensifice eforturile în vederea protejării și a promovării drepturilor persoanelor vârstnice, inclusiv luând în considerare elaborarea unui nou instrument juridic;

Drepturile persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI)

122.  este profund îngrijorat de recrudescența violențelor și discriminărilor la adresa persoanelor LGBTI; condamnă cu fermitate recrudescența recentă a legilor discriminatorii și a actelor de violență împotriva persoanelor pe motive de orientare sexuală, identitate de gen și caracteristici sexuale; condamnă totodată faptul că 73 de țări incriminează în continuare homosexualitatea (inclusiv prin acuzații de „desfrâu” aduse persoanelor LGTBI), că 13 țări(61) permit pedeapsa cu moartea, iar 20 de țări incriminează identitățile transgen; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la așa-numitele „legi de propagandă”, care urmăresc să restrângă libertatea de exprimare și de întrunire a persoanelor LGBTI și a celor care le susțin drepturile; invită toate statele care au astfel de legi să abroge aceste dispoziții; condamnă ferm restricțiile din ce în ce mai mari și condițiile dificile impuse libertății de întrunire și de asociere a grupurilor LGBTI și susținătorilor drepturilor lor, evenimentelor și protestelor, precum marșurile „Pride”, când au fost cazuri în care autoritățile au răspuns cu violențe împotriva protestatarilor; reafirmă rolul esențial al acestor libertăți fundamentale în funcționarea societăților democratice și responsabilitatea pe care u au statele de a garanta că astfel de drepturi sunt apărate, iar cei care le exercită sunt protejați; cere ca SEAE să acorde prioritate și să își amplifice acțiunile în țările în care prevalează violențele, asasinatele, abuzurile și discriminările persoanelor LGTBI, condamnând aceste practici în conformitate cu Orientările UE privind pedeapsa cu moartea și Orientările UE privind tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, precum și prin continuarea cooperării în acest domeniu cu Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului; subliniază că este important să fie sprijinite acțiunile apărătorilor drepturilor omului pentru persoanele LGTBI, prin acordarea unui sprijin mai mare și a mai multor resurse pentru o programare eficientă, prin lansarea unor campanii de conștientizare, finanțate și prin IEDDO, în rândul marelui public privind discriminarea și violențele împotriva persoanelor LGTBI, precum și prin furnizarea unei asistențe de urgență pentru cei care au nevoie de un astfel de sprijin; invită delegațiile UE și instituțiile relevante să promoveze activ aceste drepturi și libertăți fundamentale;

123.  salută Orientările Consiliului Afaceri Externe pentru promovarea și protejarea exercitării tuturor drepturilor omului de către persoanele LGBTI, adoptate la 24 iunie 2013; invită SEAE și Comisia să insiste asupra unei aplicări mai strategice și mai sistematice a orientărilor, inclusiv prin campanii de conștientizare și prin instruirea personalului UE din țările terțe, pentru a ridica cu adevărat problema drepturilor LGBTI în dialogurile politice și în cele privind drepturile omului cu țările terțe, precum și în forurile multilaterale; subliniază că este important ca Orientările UE pentru promovarea și protejarea respectării tuturor drepturilor omului să fie disponibile pe scară largă pentru persoanele LGBTI; cere acțiuni concrete pentru o mai mare coerență între politicile interne și cele externe ale UE cu privire la drepturile persoanelor LGBTI;

124.  încurajează instituțiile UE și statele membre să contribuie mai mult la reflecțiile asupra recunoașterii căsătoriilor sau a uniunilor civile între persoane de același sex, ca o chestiune politică, socială, și legată de drepturile omului și drepturile civile; salută faptul că un număr din ce în ce mai mare de țări respectă dreptul de a întemeia o familie prin căsătorie, parteneriat civil și adopție, fără discriminare pe motive de orientare sexuală, și invită Comisia și statele membre să elaboreze propuneri pentru recunoașterea reciprocă a acestor uniuni și a familiilor formate din persoane de același sex la nivelul UE, astfel încât să se asigure tratamentul egal în ceea ce privește munca, libera circulație, impozitarea și securitatea socială, precum și protecția veniturile familiilor și a copiilor;

Drepturile populațiilor indigene și ale persoanelor aparținând minorităților

125.  este profund îngrijorat de faptul că populațiile indigene sunt în continuare în grav pericol de a fi discriminate și sunt deosebit de vulnerabile la schimbările și tulburările politice, economice, de mediu și legate de ocuparea forței de muncă; constată că majoritatea trăiesc sub pragul sărăciei și nu au acces sau au acces limitat la reprezentare politică și la procesul decizional politic, ceea ce contravine dreptului lor la consimțământ liber, prealabil și în cunoștință de cauză, garantat în Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene și recunoscut în Consensul european privind dezvoltarea din 2005; este deosebit de preocupat de relatările privind fenomenul răspândit și în creștere de abuzuri ale drepturilor omului pentru popoarele indigene, cum ar fi persecutarea, arestările arbitrare și uciderea apărătorilor drepturilor omului, strămutarea forțată, acapararea de terenuri și încălcările săvârșite de corporații;

126.  constată cu profundă îngrijorare că populațiile indigene sunt afectate în mod deosebit de încălcarea drepturilor omului asociate cu extracția resurselor; invită Comisia și SEAE să sprijine cadre juridice riguroase și inițiative care vizează transparența și buna guvernare în minerit și în alte sectoare de resurse, și astfel și respectul pentru consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză al localnicilor și pentru Declarația ONU privind drepturile persoanelor indigene; invită delegațiile UE să continue să amplifice și mai mult dialogul cu populațiile indigene la fața locului, pentru a identifica și preveni încălcările drepturilor omului;

127.  atrage atenția că comunitățile minoritare au nevoi specifice și, prin urmare, trebuie promovată egalitatea deplină și efectivă între persoanele dintr-o minoritate și cele care aparțin majorității în toate domeniile vieții economice, sociale, politice și culturale; îndeamnă Comisia să urmărească îndeaproape aplicarea dispozițiilor care protejează drepturile persoanelor ce aparțin minorităților pe parcursul întregului proces de extindere;

Drepturile persoanelor afectate de discriminarea de castă

128.  condamnă încălcările drepturilor omului ce continuă să fie comise împotriva persoanelor care suferă din cauza ierarhiilor de castă și a discriminării pe criterii de castă, inclusiv refuzul egalității și al accesului la justiție și la un loc de muncă, segregarea continuă și obstacolele impuse de sistemul castelor în exercitarea drepturilor fundamentale și în dezvoltare; este deosebit de îngrijorat de proporția alarmantă și în creștere a atacurilor violente din motive de castă împotriva daliților și impunitatea instituționalizată a discriminării; solicită din ca UE să formuleze o politică dedicată discriminării din motive de castă și invită UE să se folosească de fiecare oportunitate pentru a-și exprima îngrijorarea profundă cu privire la aceste discriminări;

Curtea Penală Internațională (CPI) / justiție de tranziție

129.  reamintește universalitatea CPI și își reiterează sprijinul deplin pentru activitatea acesteia; subliniază rolul său important de a pune capăt impunității autorilor celor mai grave infracțiuni aflate în atenția comunității internaționale și de a face dreptate victimelor crimelor de război, ale crimelor împotriva umanității și ale genocidului; rămâne vigilent în ceea ce privește orice tentativă de subminare a legitimității sau independenței CPI;

130.  reamintește rezoluția sa din 4 februarie 2016 care invită toți membrii Consiliului de Securitate al ONU să susțină sesizarea Consiliului de Securitate adresată CPI pentru a investiga încălcările comise în Irak și în Siria de așa-numita organizație „ISIS/Daesh” împotriva creștinilor (caldeeni, siriaci, asirieni), a yazidiților, precum și a altor minorități religioase și etnice;

131.  salută declarația Ucrainei prin care a acceptat jurisdicția CPI pentru crimele comise în țară începând cu 20 februarie 2014, întrucât această declarație deschide posibilitatea ca procurorul CPI să analizeze dacă instanța de judecată ar putea investiga abuzurile comise în timpul conflictului armat, chiar dacă Ucraina nu este încă o țară membră a CPI;

132.  salută concluziile Consiliului privind sprijinul UE pentru justiția de tranziție și cadrul de politici al UE privind justiția de tranziție, UE fiind prima organizație regională care a adoptat o astfel de politică; invită UE, statele sale membre și reprezentanții săi speciali să promoveze activ CPI, executarea hotărârilor sale și lupta împotriva impunității pentru crimele prevăzute în Statutul de la Roma și își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că mai multe mandate de arestare nu au fost încă executate; îndeamnă UE și statele membre să coopereze cu Curtea și să își continue sprijinul diplomatic și politic ferm pentru consolidarea și extinderea relației dintre CPI și ONU, în special în contextul Consiliului de Securitate al ONU, și să ia măsuri pentru a preveni cazurile de necooperare cu CPI și pentru a răspunde concret acestora; își reiterează solicitarea adresată UE de a adopta o poziție comună privind crima de agresiune și amendamentele adoptate la conferința de la Kampala și invită statele membre să își alinieze legislațiile naționale la definițiile formulate în amendamentele de la Kampala și să înlesnească cooperarea cu CPI; deplânge sfidarea pe care au afișat-o mai multe țări față de CPI, care s-au retras sau amenință că se retrag din jurisdicția CPI;

133.  reiterează îndemnul de a crea funcția de Reprezentant special al UE pentru justiția internațională și dreptul umanitar internațional, pentru a acorda acestor aspecte importanța și vizibilitatea pe care le merită, pentru a promova în mod concret agenda UE și pentru a integra sistematic angajamentul UE pentru CPI și pentru combaterea impunității în toate politicile externe ale UE;

134.  invită UE și statele membre să pună la dispoziția CPI resursele necesare și să sprijine mai mult sistemul internațional de justiție penală, inclusiv justiția de tranziție;

Dreptul internațional umanitar (DIU)

135.  condamnă nerespectarea dreptului internațional umanitar și își exprimă profunda îngrijorare cu privire la creșterea alarmantă a numărului de cazuri de daune colaterale în conflictele armate din întreaga lume și de atacuri mortale împotriva spitalelor, școlilor, a convoaielor umanitare și a altor ținte civile; își exprimă îngrijorarea cu privire la influența din ce în ce mai mare a actorilor nestatali în conflicte în întreaga lume și îndeamnă UE să folosească toate instrumentele aflate la dispoziție pentru a îmbunătăți respectarea dreptului umanitar internațional de către actorii statali și nestatali; salută promisiunea UE și a statelor sale membre făcută Comitetului Internațional al Crucii Roșii de a sprijini cu fermitate crearea unui mecanism eficient pentru o mai mare respectare a dreptului umanitar internațional; cere VP/ÎR să prezinte un raport Parlamentului cu privire la obiectivele și la strategia concepută pentru a concretiza această promisiune; îndeamnă comunitatea internațională să convoace o conferință internațională cu scopul de a pregăti un nou mecanism internațional destinat descoperirii și colectării de date și raportării publice a încălcărilor DUI, inclusiv a atacurilor asupra spitalelor, personalului medical și ambulanțelor; consideră că un astfel de mecanism ar putea să se inspire din mecanismul existent destinat copiilor afectați de conflictele armate; cere solicită VP/ÎR să prezinte anual o listă publică de presupuși autori de atacuri asupra școlilor și spitalelor, în scopul definirii unor măsuri adecvate ale UE de stoparea a unor astfel de atacuri;

136.  regretă faptul că șapte state membre nu au ratificat încă Convenția privind munițiile cu dispersie; solicită UE și statelor sale membre să sprijine interzicerea, la nivel mondial, a utilizării fosforului alb, mai ales prin încheierea unui nou protocol la Convenția privind interzicerea anumitor tipuri de arme convenționale, care să interzică astfel de arme;

137.  invită statele membre să ratifice principalele instrumente de drept internațional umanitar și alte instrumente juridice relevante care au un impact asupra dreptului internațional umanitar; recunoaște importanța Orientărilor UE privind promovarea respectării dreptului umanitar internațional și reiterează solicitarea adresată VP/ÎR și SEAE de a revizui implementarea acestor orientări, mai ales în contextul impunității generale și sistematice pentru încălcări grosolane a DUI și ale drepturilor omului; invită UE să sprijine inițiativele care vizează difuzarea cunoștințelor de drept umanitar internațional și a bunelor practici în aplicarea sa și invită UE să folosească toate instrumentele bilaterale aflate la dispoziția sa pentru a promova în mod concret respectarea dreptului umanitar internațional de către partenerii săi, inclusiv prin dialogul politic; reiterează solicitarea adresată statelor membre de a se alătura eforturilor internaționale de prevenire a atacurilor împotriva școlilor și a utilizării acestora în scopuri militare de către protagoniști armați, aprobând Declarația privind școlile sigure, care este concepută pentru a contribui la oprirea atacurilor militare extrem de frecvente asupra școlilor în timpul conflictelor armate;

138.  îndeamnă comunitatea internațională să convoace o conferință internațională, în scopul de a întări eficiența normelor umanitare internaționale;

139.  invită din nou VP/ÎR să lanseze o inițiativă menită să impună un embargo UE al armelor împotriva țărilor care sunt acuzate de încălcări grave ale dreptului internațional umanitar, în special în ceea ce privește atacarea deliberată a infrastructurilor civile; subliniază că acordarea continuă de licențe pentru vânzările de arme către astfel de țări constituie o încălcare a poziției comune a Consiliului 2008/944/CFSP din 8 decembrie 2008; invită statele membre să analizeze posibilitatea primirii de deținuți de la Guantanamo în UE; subliniază necesitatea de a închide închisoarea de la Guantanamo Bay cât mai curând posibil;

Libertatea de gândire, de conștiință și libertatea religioasă sau a convingerilor

140.  condamnă, în conformitate cu articolul 10 din TFUE, toate actele de violență, persecuție, intoleranță și discriminare pe motive ideologice, religioase sau de convingeri; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la relatările foarte numeroase privind violența, persecuția, intoleranța și discriminarea minorităților religioase în lume; subliniază că libertatea de gândire, libertatea conștiinței, libertatea religioasă sau a convingerilor reprezintă drepturi fundamentale, strâns legate de alte drepturi și libertăți fundamentale; acestea cuprind dreptul de a crede sau de a nu crede, dreptul de a își manifesta sau nu religia sau convingerea și dreptul de a adopta, schimba sau renunța la o credință sau de a reveni la aceasta, după cum este consacrat în articolul 18 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și în articolul 9 din Convenția europeană a drepturilor Omului; invită UE și statele membre să se angajeze în discuții politice pentru a abroga legile împotriva blasfemiei; invită UE și statele sale membre să se asigure că minoritățile sunt respectate în întreaga lume, inclusiv în Orientul Mijlociu, unde yazidiții, creștinii, minoritățile musulmane și ateii sunt persecutați de Daesh și de alte grupuri teroriste; deplânge folosirea abuzivă a religiei sau a convingerilor în scopuri teroriste;

141.  sprijină angajamentul UE de a promova dreptul la libertatea religioasă sau de convingeri în cadrul forumurilor internaționale și regionale, inclusiv la ONU, OSCE, Consiliul Europei și în alte mecanisme regionale, și încurajează UE să continue depunerea rezoluției sale anuale privind libertatea religioasă sau de convingeri la ONU și susținerea mandatului Raportorului special al ONU pentru libertatea religioasă și de convingeri; încurajează VP/ÎR și SEAE să se angajeze într-un dialog permanent cu ONG-urile, cu grupările religioase sau de convingeri și cu liderii religioși;

142.  sprijină pe deplin practica UE de a prelua inițiativa în privința rezoluțiilor tematice la CDO și la Adunarea Generală a ONU referitoare la libertatea religioasă și de convingeri, încurajează UE să susțină mandatul Raportorului special al ONU pentru libertatea religioasă și de convingeri și îndeamnă țările care în prezent nu acceptă cereri de vizite din partea Raportorului special al ONU pentru libertatea religioasă să facă acest lucru;

143.  invită UE să își consolideze instrumentele existente și să adopte orice alt instrument în cadrul mandatului său pentru a garanta o protecție efectivă a minorităților religioase la nivel mondial;

144.  cere să se realizeze acțiuni concrete pentru a asigura implementarea reală a Orientărilor UE privind promovarea și protejarea libertății religioase sau de convingeri, inclusiv: o instruire sistematică și consistentă a personalului UE din instituții și din delegații; elaborarea de rapoarte privind situațiile țărilor și cele locale; și angajarea într-o cooperare strânsă cu actorii locali și mai ales cu liderii grupurilor religioase sau a comunităților de convingeri;

145.  este profund preocupat de faptul că, în unele părți ale lumii, poziția comunităților religioase sau de convingeri este pusă în pericol, comunități religioase întregi dispărând sau fugind;

146.  subliniază faptul că, în prezent, creștinii sunt grupul religios cel mai hărțuit și intimidat în țări din întreaga lume, inclusiv în Europa, unde refugiații creștini sunt curent persecutați din motive religioase, și că unele dintre cele mai vechi comunități creștine sunt în pericol de dispariție, în special în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu;

147.  încurajează comunitatea internațională și UE să ofere protecție pentru minorități și să creeze zone sigure; solicită recunoașterea și autoadministrarea și protecția minorităților etnice și religioase care trăiesc în zonele în care au avut o prezență puternică de-a lungul istoriei și au coexistat pașnic - de exemplu, în munții Sinjar (yazidiții) și câmpia Ninive (populațiile caldeene, siriene și asiriene); solicită acordarea de asistență specială pentru a conserva gropile (comune) din zonele de conflicte actuale sau recente, cu scopul de a exhuma și analiza criminalistic rămășițele umane din acestea, pentru a permite înmormântarea decentă a rămășițelor victimelor sau restituirea lor către familii; solicită crearea unui fond special care să poată contribui la finanțarea inițiativelor de conservare a elementelor de probă, pentru a permite anchetarea și urmărirea în instanță a presupuselor crime împotriva umanității; UE și statele sale membre să acționeze pentru a crea de urgență un grup de experți care să aibă sarcina să colecteze toate dovezile cu privire la orice act de criminalitate internațională în curs, inclusiv de genocid, împotriva minorităților religioase și etnice, oriunde ar apărea, inclusiv conservarea gropilor comune în zonele de conflicte actuale sau recente, pentru a pregăti urmărirea internațională a celor responsabili;

Libertatea de exprimare online și offline și prin canale audiovizuale și alte surse media

148.  subliniază că drepturile omului și libertățile fundamentale sunt universale și trebuie apărate la nivel mondial, indiferent de forma în care sunt exprimate;

149.  subliniază rolul libertății de exprimare, al independenței mass mediei și al pluralismului ca elemente fundamentale ale democrației, precum și necesitatea de a capacita cetățenii și societatea civilă pentru a asigura transparența și responsabilitatea în sectorul public;

150.  este îngrijorat din cauza numărului din ce în ce mai mare de arestări și acte de intimidare a jurnaliștilor din numeroase state, și subliniază că aceste practici afectează grav libertatea presei; îndeamnă UE și comunitatea internațională să protejeze jurnaliștii și blogerii independenți, să reducă decalajul digital și să faciliteze accesul nelimitat la informații și la comunicare, precum și accesul necenzurat la internet (libertatea digitală);

151.  își exprimă îngrijorarea cu privire la proliferarea și răspândirea tehnologiilor de monitorizare, supraveghere, cenzurare și filtrare, care reprezintă o amenințare tot mai mare pentru promotorii drepturilor omului și ai democrației din țările cu regimuri autocratice;

152.  condamnă cu fermitate numărul tot mai mare de apărători ai drepturilor omului care se confruntă cu amenințări de natură digitală, inclusiv compromiterea datelor prin confiscarea echipamentelor, supravegherea de la distanță și scurgerile de date; condamnă practica de supraveghere online și hackingul în scopul colectării unor informații care pot fi utilizate în cazuri juridice sau în campanii de defăimare, dar și în procese pentru defăimare;

153.  condamnă ferm controlul autorităților asupra internetului, a mass-mediei și a mediului academic, precum și actele din ce în ce mai numeroase de intimidarea, hărțuire și arestări arbitrare cu care se confruntă apărătorii drepturilor omului, avocații și jurnaliștii;

154.  condamnă restricțiile impuse comunicării digitale, inclusiv închiderea site-urilor de internet și blocarea conturilor personale de către regimurile autoritare pentru a restricționa libertatea de exprimare și ca mijloc de reducere la tăcere a opoziției și de reprimare a societății civile; invită UE și statele sale membre să condamne public regimurile care restricționează comunicarea digitală a criticilor și a opoziției;

155.  subliniază că este important să se promoveze accesul nerestricționat la internet în toate formele de contact cu țările terțe, inclusiv în negocierile de aderare, în negocierile comerciale, în dialogurile privind drepturile omului, dar și în contactele diplomatice, pentru ca informațiile referitoare la drepturile omului și democrație să fie cât mai accesibile pentru oamenii din întreaga lume;

156.  își exprimă îngrijorarea cu privire la amplificarea discursului de incitare la ură, mai ales pe platformele de comunicare socială; invită Comisia să implice reprezentanții organizațiilor societății civile pentru a se asigura că opiniile lor sunt luate în considerare în negocierile privind codurile de conduită; condamnă ferm difuzarea mesajelor de incitare la ură care instigă la violență și teroare;

157.  solicită un sprijin mai mare pentru promovarea libertății presei, protecția jurnaliștilor independenți și a bloggerilor, reducerea decalajului digital și facilitarea accesului nerestricționat la informații și la comunicare, precum și pentru accesul necenzurat la internet (libertatea digitală);

158.  solicită dezvoltarea și diseminarea activă a tehnologiilor care contribuie la protejarea drepturilor omului și facilitează drepturile și libertățile digitale ale persoanelor, precum și la securitatea și confidențialitatea lor;

159.  invită UE să adopte programe informatice gratuite și cu sursă deschisă și să încurajeze și alți actori să facă acest lucru, întrucât aceste programe asigură o mai bună securitate și o mai bună respectare a drepturilor omului;

160.  invită Comisia și statele membre să discute chestiunile legate de libertatea de exprimare online, libertățile digitale și importanța unui internet liber și deschis în toate forurile internaționale, inclusiv la Forumul ONU pentru guvernarea internetului, în cadrul G8, G20, OSCE și în Consiliul Europei;

Lupta împotriva terorismului

161.  își reafirmă condamnarea fără echivoc a terorismului și sprijinul deplin pentru acțiunile menite să elimine organizațiile teroriste, în special Daesh, care reprezintă o amenințare clară pentru securitatea regională și internațională, reamintind, în același timp, că aceste acțiuni trebuie să respecte întotdeauna pe deplin legislația internațională în materie de drepturile omului; sprijină implementarea Rezoluției nr. 2178 (2014) a Consiliului de Securitate al ONU privind combaterea amenințărilor reprezentate de luptătorii teroriști străini, precum și a Principiilor directoare de la Madrid privind oprirea fluxului de luptători teroriști străini;

162.  reamintește că planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația subliniază necesitatea de a se asigura că respectarea libertății de opinie și de exprimare este integrată în procesul de elaborare a politicilor și a programelor referitoare la terorism, inclusiv utilizarea tehnologiilor de supraveghere digitală; subliniază că statele membre trebuie să folosească în totalitate instrumentele existente pentru combaterea radicalizării cetățenilor europeni și că trebuie să elaboreze programe eficiente de contracarare a propagandei teroriștilor și extremiștilor și a metodelor lor de recrutare, mai ales online, precum și de prevenire a radicalizării; subliniază că este nevoie urgentă de o acțiune concertată la nivelul UE și insistă ca statele membre să coopereze în domeniile sensibile, mai ales în schimbul de informații și de informații secrete;

163.  cere UE să colaboreze în continuare cu ONU pentru combaterea finanțării terorismului, inclusiv prin folosirea mecanismelor existente de identificare a persoanelor și organizațiilor teroriste, și să consolideze mecanismele de înghețare a averilor din întreaga lume, respectând, totodată, normele internaționale privind garanțiile procedurale și statul de drept; invită Comisia și statele membre să discute efectiv și de urgență acest subiect cu statele care finanțează, susțin sau permit cetățenilor lor să finanțeze sau să sprijine organizațiile teroriste;

Pedeapsa cu moartea

164.  reafirmă toleranța zero a UE pentru pedeapsa cu moartea, precum și opoziția sa îndelungată față de pedeapsa cu moartea, tortură, pedepse și tratamente crude, inumane sau degradante, în toate cazurile și în orice circumstanțe;

165.  salută abolirea pedepsei cu moartea în Fiji, în Suriname, în Mongolia și în statul american Nebraska;

166.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la reintroducerea execuțiilor în unele țări în ultimii ani; regretă profund faptul că, în alte țări, liderii politici iau în calcul reintroducerea pedepsei cu moartea; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la creșterea semnalată a numărului de condamnări la moarte pronunțate la nivel mondial în 2015, în special în China, Egipt, Iran, Nigeria, Pakistan și Arabia Saudită; reamintește autorităților din aceste țări că sunt părți la Convenția privind drepturile copilului, care interzice strict folosirea pedepsei cu moartea pentru infracțiunile comise de orice persoană cu vârsta sub 18 ani;

167.  este deosebit de preocupat de creșterea numărului de condamnări la moarte pronunțate în procesele în masă, fără garanții ale standardelor minime de proces echitabil impuse de dreptul internațional;

168.  denunță cu fermitate creșterea numărului sentințelor capitale pronunțate în cazul infracțiunilor legate de traficul cu droguri și cere să se excludă pedeapsa cu moartea și execuțiile sumare pentru aceste infracțiuni;

169.  invită statele care au abolit pedeapsa cu moartea sau care au instituit de mult timp un moratoriu asupra pedepsei cu moartea să-și mențină angajamentul în acest sens și să nu o reintroducă; invită UE să folosească în continuare cooperarea și diplomația în toate forurile posibile de la nivel mondial pentru a susține abolirea pedepsei cu moartea, asigurându-se în același timp că se respectă în totalitate dreptul la un proces echitabil pentru fiecare persoană care riscă să fie executată; subliniază că este important că UE să continue să monitorizeze condițiile în care se desfășoară execuțiile în acele țări care încă mai au pedeapsa cu moartea, în special pentru a se asigura că lista persoanelor condamnate la moarte este publică, iar trupurile acestora sunt restituite familiilor;

170.  insistă asupra faptului că este important ca UE să mențină o politică vizibilă care să aibă ca obiectiv abolirea la nivel mondial a pedepsei cu moartea, în conformitate cu Orientările revizuite ale UE privind pedeapsa cu moartea din 2013, precum și ca aceasta să continue să pledeze împotriva pedepsei cu moartea; invită UE să depună mai multe eforturi pentru abolirea universală a pedepsei cu moartea, să exploreze noi modalități de susținere în acest scop, precum și să sprijine, în contextul IEDDO, acțiunile menite să prevină sentințele de condamnare la moarte și execuțiile; cere ca delegațiile UE să continue să organizeze campanii sensibilizare în acest sens;

Combaterea torturii și a relelor tratamente

171.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la practicarea, în continuare, a torturii și a relelor tratamente aplicate persoanelor aflate în detenție, printre altele pentru a obține mărturisiri care sunt apoi folosite în procese penale care în mod evident nu respectă standardele internaționale de echitate;

172.  deplânge recursul frecvent la tortură și la rele tratamente împotriva membrilor societății care exprimă opinii critice, pentru a-i reduce la tăcere, și împotriva grupurilor vulnerabile, cum ar fi minoritățile etnice, lingvistice și religioase, persoanele LGBTI, femeile, copiii, solicitanții de azil și migranții;

173.  condamnă în termenii cei mai fermi actele de tortură și rele tratamente comise de ISIS și de alte organizații teroriste sau paramilitare; își exprimă solidaritatea cu familiile și comunitățile tuturor victimelor afectate de astfel de violențe; condamnă practicile Daesh și ale altor organizații teroriste sau paramilitare care implică discriminarea și care sunt îndreptate împotriva grupurilor minoritare; solicită UE, statelor sale membre și comunității internaționale să își intensifice eforturile pentru a răspunde eficient necesității urgente de a preveni alte suferințe;

174.  este extrem de îngrijorat de condițiile de detenție și de situația închisorilor dintr-o serie de state; consideră că este esențială combaterea tuturor formelor de tortură și de maltratare, inclusiv de natură psihologică, ale persoanelor deținute și intensificarea eforturilor pentru respectarea dreptului internațional în domeniu, în special în ceea ce privește accesul la sănătate și la medicamente; condamnă cu fermitate încălcările acestui drept și consideră că netratarea persoanelor din detenție, în special pentru boli precum hepatita sau HIV, reprezintă neacordarea de asistență unei persoane aflate în pericol;

175.  îndeamnă SEAE, având în vedere rapoartele constante privind practica larg răspândită a execuțiilor sumare, a torturii și a relelor tratamente în lume, să intensifice, la toate nivelurile și în toate forurile de dialog, eforturile UE de combatere a execuțiilor sumare, a torturii și a altor forme de rele tratamente, în conformitate cu Orientările politicii UE față de țările terțe în ceea ce privește tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante;

176.  îndeamnă SEAE să continue să atragă atenția, într-un mod sistematic, cu privire la tortură și la rele tratamente în dialogurile politice și de drepturile omului purtate cu țările în cauză și în declarațiile publice; invită delegațiile UE și ambasadele statelor membre de pe teren să monitorizeze cazurile de tortură și rele tratamente, să ia măsuri concrete pentru a promova eradicarea lor completă, să monitorizeze procesele penale respective și să utilizeze toate instrumentele avute la dispoziție pentru a oferi asistență persoanelor în cauză;

Dronele

177.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la utilizarea dronelor în afara cadrului juridic internațional; îndeamnă statele membre să definească politici și poziții juridice clare cu privire la dronele armate și își reiterează apelul pentru o poziție comună a UE privind utilizarea dronelor armate, în care să se susțină respectarea drepturilor omului și a dreptului umanitar internațional și în care să fie abordate aspecte precum cadrul legal, proporționalitatea, responsabilitatea, protecția civililor și transparența; îndeamnă din nou UE să interzică dezvoltarea, producerea și utilizarea unor sisteme de arme pe deplin autonome care permit efectuarea de atacuri fără intervenție umană; solicită UE să se opună practicii uciderilor extrajudiciare și cu țintă precisă și să o interzică, precum și să se angajeze pentru luarea de măsuri adecvate, în conformitate cu obligațiile juridice interne și internaționale, atunci când există motive întemeiate pentru a considera că o persoană sau o entitate din cadrul unei jurisdicții poate avea legătură cu ucideri ilegale cu țintă precisă, comise în străinătate; invită VP/ÎR, statele membre și Consiliul să includă dronele armate și armele complet autonome în mecanismele europene și internaționale relevante de dezarmare și control al armamentelor; îndeamnă statele membre să se implice în aceste mecanisme de control și să le consolideze; invită UE să garanteze o mai mare transparență și responsabilitate din partea statelor sale membre, și nu în ultimul rând asupra țărilor terțe, în ceea ce privește utilizarea dronelor armate din perspectiva temeiurilor juridice ale utilizării acestora și a responsabilității operaționale, pentru a permite controlul jurisdicțional al atacurilor cu drone și pentru a se asigura că victimele atacurilor ilegale cu drone au acces la o cale de atac eficientă;

178.  subliniază interzicerea de către UE a dezvoltării, producerii și utilizării unor sisteme de arme pe deplin autonome care permit efectuarea de atacuri fără intervenție umană; solicită UE să se opună și să interzică practica uciderilor cu țintă precisă ilegale;

179.  invită Comisia să informeze Parlamentul în mod adecvat cu privire la utilizarea fondurilor UE pentru toate proiectele de cercetare și dezvoltare asociate cu construcția de drone, atât în scopuri civile, cât și în scopuri militare; solicită efectuarea unor studii de impact asupra drepturilor omului a viitoarelor proiecte de dezvoltare a dronelor;

180.  subliniază că impactul tehnologiilor asupra ameliorării drepturilor omului ar trebui integrat în toate politicile și programele UE, pentru a încuraja protejarea drepturilor omului și promovarea democrației, a statului de drept, a bunei guvernări, precum și a soluționării pașnice a conflictelor;

Sprijinul pentru democrație și alegeri și misiunile de observare a alegerilor

181.  reamintește că spațiul deschis pentru societatea civilă, libertatea de exprimare, de întrunire și de asociere și respectarea statului de drept sunt elemente esențiale ale unor alegeri corecte și democratice; invită UE să se asigure că ONG-urile locale au spațiu pentru observarea și monitorizarea legitimă a desfășurării alegerilor; subliniază că corupția reprezintă o amenințare pentru exercitarea egală a drepturilor omului și subminează procesele democratice; consideră că UE ar trebui să sublinieze importanța integrității, a responsabilității și a gestionării corespunzătoare a afacerilor publice, în toate dialogurile cu țările terțe, așa cum este stipulat în Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva Corupției (UNCAC); reamintește necesitatea ca Uniunea să își respecte angajamentul față de partenerii săi, în special față de cei din vecinătatea sa, de a sprijini reformele economice, sociale și politice, de a proteja drepturile omului și de a contribui la instaurarea statului de drept, acestea fiind cele mai bune mijloace de a consolida ordinea internațională și de a asigura stabilitatea vecinătății sale; subliniază, în acest sens, că reexaminarea politicii europene de vecinătate a reprezentat o ocazie potrivită pentru a reaminti unele dintre obiectivele principale ale Uniunii, și anume apărarea valorilor universale și promovarea drepturilor omului; reamintește că experiența dobândită de UE, de politicieni, universitari, mass-media, ONG-uri și societatea civilă și învățămintele desprinse din tranziția către democrație în cadrul politicilor de extindere și de vecinătate ar putea, de asemenea, contribui pozitiv la identificarea celor mai bune practici care ar putea fi utilizate pentru a sprijini și consolida alte procese de democratizare la nivel mondial; salută, în acest context, activitatea Fondului european pentru democrație și a programelor UE în sprijinul organizațiilor societății civile, mai ales a IEDDO;

182.  recomandă ca UE să dezvolte o abordare mai cuprinzătoare față de procesele de democratizare, deoarece supravegherea alegerilor este doar o dimensiune a unui ciclu mai lung și mai amplu; reiterează că tranziția politică și democratizarea pot fi sustenabile și de succes doar când sunt combinate cu respectul pentru drepturile omului și accesul egal al femeilor, persoanelor cu dizabilități și al altor grupuri marginalizate la procesele democratice, cu promovarea justiției, a transparenței, a răspunderii, a reconcilierii, a statului de drept, cu dezvoltarea economică și socială, cu măsuri de combatere a sărăciei extreme și cu crearea unor instituții democratice; subliniază că lupta împotriva corupției în țările care trec printr-un proces de democratizare ar trebui să devină o prioritate a UE, întrucât acest fenomen împiedică protecția și promovarea bunei guvernări, alimentează crima organizată și este legat de frauda electorală;

183.  salută Comunicarea comună privind revizuirea politicii europene de vecinătate și reamintește că, așa cum este stipulat în TUE, relația UE cu țările vecine ar trebui să se bazeze pe valorile Uniunii, printre care se numără drepturile omului și democrația; subliniază că contribuția la stabilizarea vecinătății este însoțită de promovarea democrației, a statului de drept, a bunei guvernări și a drepturilor omului;

184.  subliniază că UE ar trebui să continue să sprijine instituțiile pentru drepturile omului democratice și eficiente, precum și societatea civilă din țările învecinate; în acest context, remarcă cu plăcere implicarea consistentă a Fondului European pentru Democrație în vecinătatea estică și cea sudică a UE, în promovarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale și a principiilor democratice;

185.  subliniază că politica de extindere a UE este unul dintre cele mai puternice instrumente pentru consolidarea respectării principiilor democratice și a drepturilor omului; invită Comisia să continue să sprijine consolidarea culturilor politice democratice, respectarea statului de drept, independența mass-mediei și a sistemului judiciar și lupta împotriva corupției în țările candidate și potențial candidate;

186.  invită Comisia și SEAE să continue să sprijine ferm procesele democratice aflate în desfășurare în țările terțe, precum și dialogul politic între partidele aflate la guvernare și cele din opoziție, societățile civile și mișcările sociale; subliniază importanța urmăririi coerente a situației ulterioare a recomandărilor misiunilor de observare a alegerilor ca parte a angajamentului UE în sprijinul democrației, și ca parte a strategiilor de țară privind drepturile omului pentru țările în cauză; Cere intensificarea coordonării și a cooperării între Parlament și Comisie/SEAE pentru a asigura o monitorizare a transpunerii în practică a acestor recomandări, precum și folosirea asistenței financiare și tehnice specifice pe care ar putea-o oferi UE; invită Comisia să furnizeze o evaluarea globală a proceselor de monitorizare electorale;

187.  invită Consiliul și SEAE să includă în partea rezervată considerațiilor geografice din Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume o secțiune specifică - în țările vizate - care să abordeze chestiunea implementării recomandărilor adoptate în cadrul misiunilor de observare a alegerilor; reamintește angajamentul asumat de SEAE, de Comisie și de statele membre în cadrul Planului de acțiune al UE de a se implica mai ferm și mai consecvent alături de organismele care se ocupă de organizarea alegerilor, de instituțiile parlamentare și de organizațiile societății civile din țări terțe, pentru a contribui la abilitarea acestora și, astfel, la consolidarea proceselor democratice;

188.  invită Comisia să se asigure că activitatea sa în alegeri - observare și asistență - se combină cu un sprijin similar acordat altor actori importanți din sistemul democratic, cum ar fi partidele politice, parlamentele, autoritățile locale, mass-media independentă și societatea civilă;

189.  invită UE să continue să acționeze pentru definirea celor mai bune practici în acest domeniu, inclusiv în contextul măsurilor de prevenire a conflictelor, de mediere și de facilitare a dialogului, pentru a dezvolta o abordare a UE coerentă, flexibilă și credibilă;

190.  recunoaște realizările delegațiilor SEAE și ale UE în finalizarea celei de a doua generații de analize ale democrației și progresele înregistrate în direcția planurilor de acțiune pentru democrație și invită VP/ÎR să se asigure că planurile de acțiune se vor concretiza în sprijinirea reală a democrației în domeniu;

191.  invită SEAE să recurgă la experiența analizelor democrației pentru a pregăti terenul pentru optimizarea unei astfel de analize în acțiunile sale externe și constată că, deși este binevenită adăugarea democrației la strategiile naționale pentru drepturile omului și democrația, nu este suficientă pentru o înțelegere cu adevărat cuprinzătoare a democrației într-o țară parteneră;

o
o   o

192.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, VP/ÎR și Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului.

(1) http://www.un.org/womenwatch/daw/cedaw/cedaw.htm. (2) JO C 289, 9.8.2016, p. 57. (3) http://www.ohchr.org/EN/ProfessionalInterest/Pages/CMW.aspx. (4) A/RES/41/128. (5) http://www.un.org/en/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/69/2 (6) http://www.ohchr.org/EN/ProfessionalInterest/Pages/Vienna.aspx (7) http://www.un.org/womenwatch/daw/beijing/pdf/BDPfA%20E.pdf (8) http://www.unfpa.org/sites/default/files/pub-pdf/programme_of_action_Web%20ENGLISH.pdf (9) http://www.ohchr.org/Documents/Publications/PTS-4Rev1-NHRI_en.pdf. (10) https://europa.eu/globalstrategy/en/global-strategy-foreign-and-security-policy-european-union (11) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-11855-2012-INIT/ro/pdf. (12) https://www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/111817.pdf (13) http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52009XG1215(01)&from=RO. (14) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10897-2015-INIT/ro/pdf. (15) JO C 65, 19.2.2016, p. 174. (16) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/foraff/137584.pdf. (17) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10255-2016-INIT/ro/pdf. (18) http://www.consilium.europa.eu/en/meetings/fac/2015/10/st13201-en15_pdf/. (19) http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2016/06/16-epsco-conclusions-lgbti-equality/ (20) http://ec.europa.eu/justice/discrimination/files/lgbti_actionlist_en.pdf. (21) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9242-2015-INIT/ro/pdf. (22) http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2015/07/20-fac-migration-conclusions/. (23) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-12002-2015-REV-1/ro/pdf. (24) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-12098-2015-INIT/ro/pdf. (25) JO L 43, 18.2.2015, p. 29 (26) http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=RO&f=ST%2015559%202014%20INIT. (27) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/130243.pdf. (28) http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-12525-2016-INIT/ro/pdf. (29) https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=090000168008482e. (30) JO L 76, 22.3.2011, p. 56. (31) http://www.consilium.europa.eu/en/meetings/international-summit/2015/11/action_plan_en_pdf/. (32) http://www.securitycouncilreport.org/atf/cf/%7B65BFCF9B-6D27-4E9C-8CD3-CF6E4FF96FF9%7D/s_res_2242.pdf. (33) http://www.securitycouncilreport.org/atf/cf/%7B65BFCF9B-6D27-4E9C-8CD3-CF6E4FF96FF9%7D/CAC%20S%20RES%201820.pdf. (34) http://www.un.org/en/ga/search/view_doc.asp?symbol=S/RES/1325(2000). (35) http://www.un.org/en/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/69/167. (36) Texte adoptate, P8_TA(2016)0337. (37) Texte adoptate, P8_TA(2016)0300. (38) Texte adoptate, P8_TA(2016)0201. (39) Texte adoptate, P8_TA(2016)0102. (40) Texte adoptate, P8_TA(2016)0051. (41) Texte adoptate, P8_TA(2015)0470. (42) Texte adoptate, P8_TA(2015)0317. (43) Texte adoptate, P8_TA(2015)0350. (44) Texte adoptate, P8_TA(2015)0348. (45) Texte adoptate, P8_TA(2015)0288. (46) JO C 316, 30.8.2016, p. 130. (47) JO C 316, 30.8.2016, p. 178 (48) JO C 234, 28.6.2016, p. 25. (49) Texte adoptate, P7_TA(2014)0172. (50) JO C 181, 19.5.2016, p. 69. (51) http://www.ohchr.org/EN/HRBodies/HRC/RegularSessions/Session31/Documents/A_HRC_31_56_en.doc. (52) JO C 65, 19.2.2016, p. 105. (53) JO C 434, 23.12.2015, p. 24. (54) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 115. (55) JO C 33 E, 5.2.2013, p. 165. (56) JO C 236 E, 12.8.2011, p. 69. (57) A/HRC/RES/17/4. (58) https://www.democracyendowment.eu/annual-report/ (59) JO C 208, 10.6.2016, p. 25. (60) http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/july/tradoc_153591.pdf. (61) Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Nigeria, Somalia, Mauritania, Sudan, Sierra Leone, Yemen, Afganistan, Pakistan, Qatar, Iran și Maldive.