Index 
Texte adoptate
Miercuri, 26 octombrie 2016 - StrasbourgEdiţie definitivă
Decizia de a nu formula obiecție la un act delegat: standarde tehnice de reglementare pentru tehnici de minimizare a riscului pentru anumite contracte derivate extrabursiere
 Bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 - toate secțiunile
 Revizuirea CFM la jumătatea perioadei
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2016/003 EE/petrol și produse chimice
 Accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public ***II
 Măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor ***II
 Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: transpunerea în practică a priorităților pe 2016
 Acizii grași trans

Decizia de a nu formula obiecție la un act delegat: standarde tehnice de reglementare pentru tehnici de minimizare a riscului pentru anumite contracte derivate extrabursiere
PDF 254kWORD 49k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 4 octombrie 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții în ceea ce privește standarde tehnice de reglementare pentru tehnici de minimizare a riscului pentru contracte derivate extrabursiere care nu sunt compensate printr-o contraparte centrală (C(2016)06329 – 2016/2930(DEA))
P8_TA(2016)0410B8-1124/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere regulamentul delegat al Comisiei (C(2016)06329),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 4 octombrie 2016, prin care aceasta îi solicită Parlamentului să declare că nu va formula obiecțiuni la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare adresată președintelui Conferinței președinților de comisie la 13 octombrie 2016,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții(1) (Regulamentul privind infrastructura pieței europene - EMIR), în special articolul 11 alineatul (15),

–  având în vedere articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei(2), din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei(3), precum și din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei(4),

–  având în vedere proiectele de standarde tehnice de reglementare prezentate de autoritățile europene de supraveghere (AES - Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe) la 8 martie 2016 în temeiul articolului 11 alineatul (15) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012,

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere că nicio opoziție nu a fost exprimată în termenul prevăzut la articolul 105 alineatul (6) liniuța a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, care a expirat la 25 octombrie 2016,

A.  întrucât EMIR prevede cerințe privind compensarea și gestionarea bilaterală a riscurilor pentru contractele derivate extrabursiere, cerințe de reportare pentru contractele derivate și cerințe uniforme pentru desfășurarea activităților contrapărților centrale (CPC) și ale registrelor centrale de tranzacții;

B.  întrucât, la articolul 11 alineatul (15) din EMIR, se prevede că AES elaborează proiecte comune de standarde tehnice de reglementare în care precizează procedurile de gestionare a riscului, inclusiv nivelul și tipul garanțiilor, precum și mecanismele de segregare necesare în vederea respectării dispozițiilor de la articolul 11 alineatul (3) din EMIR, procedurile pe care trebuie să le urmeze contrapărțile și autoritățile competente relevante atunci când aplică exceptările prevăzute la articolul 11 alineatele (6)-(10) din EMIR și criteriile aplicabile menționate la articolul 11 alineatele (5)-(10) din EMIR, în special ceea ce trebuie considerat un impediment de ordin practic sau juridic în calea transferului rapid de fonduri proprii sau a stingerii rapide a obligațiilor între contrapărți;

C.  întrucât articolul 11 alineatul (15) din EMIR acordă Comisiei competența de a adopta, în funcție de natura juridică a contrapărții, aceste standardele tehnice de reglementare în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 (Regulamentul ABE), Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 (Regulamentul AEAPO) sau Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 (Regulamentul ESMA);

D.  întrucât Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) și Organizația Internațională a Reglementatorilor de Valori Mobiliare (IOSCO) au publicat, în septembrie 2013, cadrul lor global comun de stabilire a cerințelor de marjă pentru instrumentele financiare derivate care nu sunt compensate la nivel central, pe care l-au revizuit în martie 2015;

E.  întrucât AES au prezentat Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare la 8 martie 2016;

F.  întrucât, la 28 iulie 2016, Comisia a notificat AES intenția sa de a aproba proiectele de standarde tehnice de reglementare sub rezerva anumitor modificări în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentele ABE, AEAPO și ESMA;

G.  întrucât AES au prezentat Comisiei un aviz oficial, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentele ABE, AEAPO și ESMA, și proiecte revizuite de standarde tehnice de reglementare la 8 septembrie 2016;

H.  întrucât Comisia a adoptat regulamentul delegat la 4 octombrie 2016;

I.  întrucât regulamentul delegat ar putea intra în vigoare la sfârșitul perioadei de examinare rezervate Parlamentului și Consiliului numai în cazul în care nu a fost formulată nicio obiecțiune de către Parlament sau de către Consiliu sau dacă, înainte de expirarea respectivei perioade, Parlamentul și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni;

J.  întrucât perioada de examinare prevăzută la articolul 13 alineatul (1) din Regulamentele ABE, AEAPO și ESMA este de trei luni de la data notificării standardelor tehnice de reglementare; întrucât această perioadă de examinare expiră, prin urmare, la 4 ianuarie 2017;

K.  întrucât calendarul de punere în aplicare a cerințelor de marjă pentru instrumentele financiare derivate care nu sunt compensate la nivel central a fost convenit la nivel internațional (BCBS și IOSCO); întrucât, deși Uniunea nu a respectat data de 1 septembrie 2016 convenită pentru prima fază a punerii în aplicare, ea poate încă să își pună la punct normele înaintea expirării celui de al doilea termen, la 1 martie 2017, când un număr mare de contrapărți financiare și de grupuri nefinanciare ar trebui să facă schimb de marje;

L.  întrucât ar trebui să se declare în cel mai scurt timp absența de obiecțiuni pentru a permite Uniunii să își îndeplinească angajamentul internațional și pentru a permite contrapărților să se pregătească pentru noile cerințe cu suficient de mult timp înainte; întrucât această abordare va contribui la asigurarea, în cel mai scurt timp, a securității juridice pentru participanții pe piață din Uniune și din țările terțe,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 201, 27.7.2012, p. 1.
(2) JO L 331, 15.12.2010, p. 12.
(3) JO L 331, 15.12.2010, p. 48.
(4) JO L 331, 15.12.2010, p. 84.


Bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 - toate secțiunile
PDF 502kWORD 70k
Rezoluţia Parlamentului European din 26 octombrie 2016 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (11900/2016 – C8-0373/2016 – 2016/2047(BUD))
P8_TA(2016)0411A8-0287/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3) (Regulamentul privind CFM),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4) (AII),

—  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind evaluarea/revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2014-2020 (COM(2016)0603),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2016 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2017, secțiunea III – Comisia(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 aprilie 2016 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2017(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei(7),

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017, adoptat de Comisie la 18 iulie 2016 (COM(2016)0300),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 adoptată de Consiliu la 12 septembrie 2016 și transmisă Parlamentului European la 14 septembrie 2016 (11900/2016 – C8-0373/2016),

–  având în vedere articolul 88 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0287/2016),

A.  întrucât, într-o situație în care resursele sunt limitate, trebuie să se acorde o importanță mai mare nevoii de a respecta disciplina bugetară și de a utiliza fondurile în mod eficient și eficace;

B.  întrucât dialogul dintre Parlament și Comisie prevăzut la articolul 318 din TFUE ar trebui să stimuleze o cultură a performanței în cadrul Comisiei, inclusiv mai multă transparență și asumarea sporită a răspunderii,

Secțiunea III

Prezentare generală

1.  subliniază că bugetul pe 2017 trebuie examinat în contextul mai larg al revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM); evidențiază nevoia de a asigura un echilibru între prioritățile pe termen lung și noile provocări și subliniază, prin urmare, că bugetul pe 2017 trebuie să fie în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020, care reprezintă principala sa orientare și prioritatea sa absolută;

2.  își reiterează convingerea fermă că, în contextul actual particular, inițiative cum ar fi suspendarea fondurilor ESI de către Comisie, prevăzută la articolul 23 alineatul (15) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 (Regulamentul privind dispozițiile comune - RDC)(8), nu numai că sunt inechitabile și disproporționate, ci și nesustenabile din punct de vedere politic;

3.  subliniază că lectura Parlamentului a bugetului pe 2017 reflectă în totalitate prioritățile politice adoptate de o majoritate covârșitoare și incluse în rezoluția sa din 9 martie 2016 menționată mai sus referitoare la orientările generale și în Rezoluția sa din 6 iulie 2016 menționată mai sus referitoare la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei;

4.  subliniază că pacea și stabilitatea sunt valori esențiale care trebuie menținute de către Uniune; consideră că Acordul din Vinerea Mare, care s-a dovedit vital pentru pacea și reconcilierea în Irlanda de Nord, trebuie să fie protejat; evidențiază necesitatea unor măsuri specifice pentru a asigura acordarea de sprijin regiunilor care vor fi afectate în mod deosebit în cazul unei ieșiri negociate din Uniune în urma invocării de către Regatul Unit a articolului 50 din TUE, în conformitate cu voința exprimată a cetățenilor săi;

5.  subliniază că Uniunea se confruntă în prezent cu o serie de urgențe majore și de noi provocări, care nu au putut fi prevăzute în momentul stabilirii CFM 2014-2020; este convins că trebuie alocate de la bugetul Uniunii resurse financiare suplimentare pentru a se putea face față provocărilor politice și a permite Uniunii să găsească soluții și să reacționeze cu eficacitate la aceste crize, ceea ce este extrem de urgent și prioritar; consideră că este necesar un angajament politic ferm pentru a putea fi asigurate în acest scop noi credite în 2017 și până la sfârșitul perioadei de programare;

6.  subliniază că este necesar ca bugetul pe 2017 să răspundă nevoilor legate de provocarea reprezentată de migrație și de creșterea economică înceată în urma crizei economice; observă că ar trebui alocate mai multe fonduri pentru proiectele de cercetare și infrastructură, precum și pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor;

7.  reamintește că, deși a aprobat imediat finanțarea suplimentară necesară pentru abordarea actualelor provocări legate de refugiați și de migrație, continuând, în același timp, să sprijine obiectivele de dezvoltare durabilă, Parlamentul a insistat în mod constant ca această provocare să nu lase în umbră alte politici importante ale Uniunii, în special crearea de locuri de muncă decente și de calitate, precum și dezvoltarea întreprinderilor și a antreprenoriatului pentru o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; observă că plafonul rubricii 3 este absolut insuficient pentru a finanța în mod adecvat dimensiunea internă a actualelor provocări legate de refugiați și de migrație și insistă asupra necesității de a adopta o abordare cuprinzătoare, bazată pe drepturile omului, care să conecteze migrația și dezvoltarea și să garanteze integrarea lucrătorilor migranți, a solicitanților de azil și a refugiaților, precum și programe prioritare, cum ar fi programele culturale; subliniază că, pentru a asigura finanțarea suplimentară necesară în acest domeniu, Comisia a propus în proiectul de buget pe 2017 (PB) să se recurgă într-o măsură fără precedent la instrumentele speciale ale CFM, inclusiv să se utilizeze integral instrumentul de flexibilitate, precum și să se mobilizeze substanțial marja pentru situații neprevăzute, „de ultimă instanță”, propunerea fiind acceptată de către Consiliu;

8.  își reiterează poziția că fondurile suplimentare care sunt necesare pentru soluționarea provocării legate de refugiați și de migrație nu ar trebui alocate în detrimentul acțiunii externe existente a Uniunii, inclusiv al politicii sale de dezvoltare; repetă că instituirea Instrumentului pentru refugiații din Turcia (IRT), a fondurilor fiduciare și a altor instrumente ad-hoc nu poate fi finanțată prin reducerea fondurilor destinate instrumentelor existente; își exprimă îngrijorarea cu privire la instituirea unor instrumente ad hoc în afara bugetului UE, deoarece acestea amenință unitatea bugetului și eludează procedura bugetară, care impune implicarea și controlul Parlamentului European; se îndoiește foarte tare că plafonul rubricii 4 (Europa globală) ar fi suficient pentru a da un răspuns sustenabil și eficace la provocările externe actuale, inclusiv la actualele provocări legate de refugiați și migrație;

9.  își repetă convingerea că în bugetul Uniunii ar trebui să se găsească modalități de finanțare a unor inițiative noi fără a fi afectate programele și politicile existente ale Uniunii și solicită să se identifice surse sustenabile de finanțare a noilor inițiative; este îngrijorat că bugetul acțiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării, de 80 de milioane EUR în următorii trei ani, va fi redus considerabil în actualul CFM; este convins că, în condițiile unui buget al Uniunii care suferă deja de o insuficiență de fonduri, eforturile suplimentare legate de finanțarea operațiunilor, a cheltuielilor administrative, a acțiunilor pregătitoare și a proiectelor-pilot din domeniul politicii de securitate și apărare comune au de asemenea nevoie de fonduri suplimentare din partea statelor membre; consideră că statele membre ar trebui să utilizeze în acest scop evaluarea/revizuirea la jumătatea perioadei a actualului CFM; subliniază necesitatea de a clarifica finanțarea pe termen lung a cercetării în domeniul apărării comune;

10.  reamintește că Uniunea a ratificat acordul COP 21 și trebuie să dedice o parte a resurselor sale financiare pentru a-și respecta angajamentele internaționale; constată că, potrivit situației estimărilor pentru exercițiul financiar 2017, în acest scop urmează să se aloce 19,2 % din cheltuielile prevăzute în buget; încurajează cu fermitate Comisia să continue în această direcție pentru a atinge obiectivul de 20 %, în conformitate cu angajamentul Comisiei de a integra politicile climatice în actualul CFM;

11.  solicită Comisiei să prezinte, în cadrul bugetului pe 2017 și cu credite adecvate, o inițiativă care să vizeze furnizarea de tichete de transport în comun către tineri europeni selectați în urma unui concurs; un obiectiv esențial al unei astfel de inițiative l-ar reprezenta evaluarea fezabilității și impactului potențial al unui sistem mai generalizat care să favorizeze, în special, mobilitatea tinerilor, sensibilizarea tineretului cu privire la UE și promovarea egalității de șanse;

12.  restabilește toate reducerile propuse de Consiliu în privința PB; nu înțelege raționamentul pe care se bazează reducerile propuse și contestă intenția declarată a Consiliului de a recrea marje artificiale la unele rubrici, cum ar fi subrubrica 1a (Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă) și rubrica 4 (Europa globală), mai ales dat fiind faptul că aceste marje ar fi oricum prea mici pentru a se putea răspunde unor împrejurări sau crize neprevăzute;

13.  constată că lectura Consiliului nu a reușit să prevadă executarea efectivă a bugetului Uniunii în ultimii cinci ani și că, luând în considerare toate bugetele rectificative, au fost necesare mult mai multe fonduri în fiecare dintre bugetele finale; invită, prin urmare, Consiliul să își revizuiască poziția în cadrul comitetului de conciliere pentru a furniza o finanțare adecvată a bugetului pe 2017 chiar de la început;

14.  anunță că, pentru a putea fi finanțate în mod adecvat urgențele respective și având în vedere marjele foarte reduse prevăzute în CFM pentru exercițiul 2017, Parlamentul va finanța sumele suplimentare față de PB prin epuizarea tuturor marjelor disponibile și recurgerea în măsură mai mare la marja pentru situații neprevăzute;

15.  compensează integral reducerile legate de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) aplicate Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) și programului Orizont 2020, în valoare totală de 1 240 de milioane EUR în credite de angajament pentru 2017, din contul unor noi credite ce urmează să fie obținute în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM; insistă asupra necesității de a oferi un răspuns eficace la problema șomajului în rândul tinerilor în întreaga Uniune; majorează, prin urmare, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), cu o sumă suplimentară de 1 500 milioane EUR în credite de angajament pentru a permite continuarea sa; consideră că în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM ar trebui să se decidă acordarea de fonduri suplimentare adecvate pentru aceste programe importante ale Uniunii;

16.  se așteaptă ca Consiliul să accepte această abordare și să se ajungă ușor la un acord în faza de conciliere, ceea ce ar permite Uniunii să se ridice la nivelul așteptărilor și să răspundă eficace provocărilor viitoare;

17.  stabilește nivelul global al creditelor de angajament și de plată pentru 2017 la 160,7 miliarde EUR și, respectiv, 136,8 miliarde EUR;

Subrubrica 1a – Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

18.  observă că subrubrica 1a este puternic afectată încă o dată de lectura Consiliului, 52 % din totalul reducerilor aplicate de acesta creditelor de angajament vizând anume această subrubrică; se întreabă, în consecință, cum se reflectă prioritatea politică a Consiliului privind locurile de muncă și creșterea economică în această lectură;

19.  se opune ferm acestor reduceri, care sunt aplicate unei rubrici ce simbolizează valoarea adăugată europeană și asigură o rată mai mare a creșterii și mai multe locuri de muncă pentru cetățeni; decide, așadar, să restabilească toate sumele reduse de Consiliu;

20.  intenționând să-și respecte angajamentul asumat în iunie 2015 de a reduce la maximum impactul creării FEIS asupra bugetului programului Orizont 2020 și MIE în cadrul procedurii bugetare anuale, decide să reinstituie integral liniile bugetare, astfel cum au fost dotate înainte de crearea FEIS, afectate programului Orizont 2020 și MIE, care au fost reduse pentru a se asigura resursele necesare Fondului de garantare al FEIS; subliniază importanța celui mai mare program de cercetare și inovare al Uniunii, Orizont 2020, care transformă ideile majore în produse și servicii, stimulând astfel creșterea economică și crearea de locuri de muncă; solicită în acest scop credite de angajament suplimentare de 1,24 miliarde EUR peste PB; se așteaptă ca în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM să se ajungă la un acord global în legătură cu această chestiune urgentă; subliniază că FEIS ar trebui să fie îmbunătățit pentru a fi pe deplin eficient și eficace, asigurând respectarea principiului adiționalității, ameliorând echilibrele geografice și sectoriale și îmbunătățind transparența procesului decizional;

21.  în conformitate cu prioritățile sale permanente privind ocuparea forței de muncă și creșterea și după o evaluare minuțioasă a capacității de absorbție a programelor COSME, Progress, Marie Curie, Consiliul European pentru Cercetare, Eures și Erasmus+, decide să propună unele majorări selective pentru aceste programe peste nivelul din PB; observă că astfel de majorări pot fi finanțate în cadrul marjei disponibile la această subrubrică;

22.  majorează, prin urmare, creditele de angajament pentru subrubrica 1a cu 45 milioane EUR peste PB (fără a include FEIS, proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare);

Subrubrica 1b — Coeziunea economică, socială și teritorială

23.  subliniază că circa o treime din bugetul anual al Uniunii este axată pe coeziunea economică, socială și teritorială; subliniază faptul că politica de coeziune reprezintă principala politică de investiții a Uniunii și un instrument de reducere a decalajelor dintre toate regiunile Uniunii și joacă un rol important în aplicarea Strategiei Europa 2020 pentru o creștere economică inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii;

24.  nu este de acord cu reducerile propuse de Consiliu în valoare de 3 milioane EUR în credite de angajament și, mai important, de 199 de milioane EUR în credite de plată la subrubrica 1b, inclusiv la liniile de sprijin; invită Consiliul să explice cum pot fi compatibile aceste reduceri cu obiectivul său de a prevedea „creditele necesare care să permită punerea în aplicare în bune condiții a noilor programe în cel de al patrulea an al cadrului financiar multianual 2014-2020”; reamintește că nivelul creditelor de plată propus de Comisie la această rubrică este deja cu 23,5 % mai mic decât în bugetul pe 2016; subliniază, în acest sens, că orice reducere suplimentară a creditelor de plată nu poate fi nici justificată, nici acceptată;

25.  solicită o evaluare a impactului politicilor Uniunii bazată pe rapoartele de evaluare a impactului pentru a stabili în ce măsură au reușit, printre altele, să reducă disparitățile economice, să dezvolte economii regionale competitive și diversificate și să stimuleze în mod durabil creșterea economică și crearea de locuri de muncă;

26.  este alarmat de întârzierile considerabile înregistrate în executarea ciclului fondurilor structurale și de investiții europene, ceea ce poate avea un efect negativ grav asupra atingerii la timp a rezultatelor pe teren, riscând totodată să ducă la acumularea unor noi facturi neplătite în a doua jumătate a CFM în curs; îndeamnă statele membre vizate să desemneze fără întârziere autoritățile de management, de plată și de certificare rămase și să elimine toate celelalte cauze ale întârzierilor înregistrate în implementarea programelor; ia act de propunerea Comisiei de a se simplifica procedurile în domeniu și consideră că statele membre ar trebui să depună urgent toate eforturile posibile pentru ca programele să funcționeze la capacitate maximă; solicită, prin urmare, să existe mai multe sinergii și mai multă complementaritate între politicile de investiții publice din bugetele statelor membre și bugetul Uniunii și politicile care vizează promovarea creșterii economice și a creării sustenabile de locuri de muncă, piatra de temelie a Uniunii;

27.  ia act de propunerea Comisiei privind instituirea Programului de sprijin pentru reforme structurale, cu un buget de 142 800 000 EUR, și subliniază că aceste fonduri ar trebui alocate cu scopul de a consolida coeziunea economică, socială și teritorială;

28.  regretă că Comisia nu a propus alocarea în 2017 de credite de angajament pentru YEI din cauza alocării anticipate de fonduri în perioada 2014-2015; își reafirmă sprijinul puternic pentru continuarea YEI; decide, ca prim pas și în conformitate cu Regulamentul privind Fondul social european(9), care prevede posibilitatea unei astfel de continuări, să aloce YEI sumele suplimentare de 1 500 de milioane EUR în credite de angajament și 500 de milioane EUR în credite de plată, pentru a da un răspuns eficace șomajului în rândul tinerilor, trăgând învățăminte din rezultatele evaluării Comisiei privind implementarea YEI; observă că, în conformitate cu solicitările Parlamentului, ar trebui ca în contextul viitoarei revizuiri la jumătatea perioadei a CFM să se ajungă la un acord global cu privire la finanțarea suplimentară adecvată a YEI în intervalul rămas din actuala perioadă de programare; îndeamnă statele membre să facă tot ce le stă în putere pentru a accelera punerea în aplicare a inițiativei pe teren, în beneficiul direct al tinerilor europeni;

29.  decide să reinstituie valorile din PB de la liniile bugetare la care Consiliul a aplicat reduceri atât în ceea ce privește angajamentele, cât și plățile; majorează creditele de angajament pentru subrubrica 1b cu 1 500 de milioane EUR și creditele de plată cu 500 de milioane EUR peste PB în folosul YEI, precum și cu 4 milioane EUR în angajamente și cu 2 milioane EUR în plăți în folosul Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, depășind astfel plafonul actual pentru angajamente cu 1,57 miliarde EUR;

30.  subliniază că la subrubrica 1b se înregistrează cea mai mare parte a actualelor angajamente restante (RAL), care se ridicau la 151 119 milioane EUR la începutul lui septembrie 2016, și există riscul să se pună în pericol implementarea noilor programe;

31.  subliniază faptul că politica de coeziune are o contribuție importantă la integrarea eficace a dimensiunii de gen în procesul de elaborare a bugetului; invită Comisia să acorde sprijin măsurilor cu ajutorul cărora pot fi create instrumentele necesare pentru a îndeplini obiectivul referitor la egalitatea de gen, cum ar fi mecanismele de stimulare care utilizează fondurile structurale pentru a încuraja integrarea dimensiunii de gen în procesul de elaborare a bugetelor naționale;

Rubrica 2 — Creștere durabilă: resurse naturale

32.  constată că rubrica 2 a fost redusă de Consiliu cu 179,5 milioane EUR în credite de angajament și cu 198 de milioane EUR în credite de plată în cazul liniilor pentru sprijin administrativ, al liniilor pentru asistență tehnică operațională (cum ar fi Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și programul LIFE), al liniilor operaționale din cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA), care este esențial pentru menținerea agriculturii în zone dinamice, și în cazul agențiilor descentralizate; observă că cele mai mari reduceri ale creditelor de plată au fost suportate de dezvoltarea rurală; consideră că scrisoarea rectificativă ar trebui să rămână punctul de plecare pentru orice revizuire fiabilă a creditelor destinate FEGA; prin urmare, reinstituie nivelurile prevăzute în PB;

33.  consideră că bugetul Uniunii trebuie să acorde prioritate inițiativelor care facilitează o îmbunătățire veritabilă a economiei din punct de vedere ecologic;

34.  anticipează prezentarea scrisorii rectificative pentru pachetul destinat sprijinului de urgență, în special în sectorul produselor lactate, și decide să își exprime sprijinul ferm pentru sectorul agricol din Uniune; majorează, prin urmare, creditele cu 600 de milioane EUR peste PB, pentru a combate efectele crizei din sectorul produselor lactate și efectele embargoului rus asupra sectorului laptelui;

35.  salută alocarea de fonduri pentru cercetare și inovare în domeniul agricol în cadrul programului Orizont 2020, ceea ce va permite asigurarea unor stocuri alimentare și a altor produse biologice sigure și de înaltă calitate; subliniază că este necesar să se acorde prioritate proiectelor la care participă producătorii primari;

36.  reiterează că creditele PAC nu ar trebui folosite pentru a sprijini reproducerea sau creșterea taurilor destinați luptelor letale cu tauri; îndeamnă Comisia să prezinte fără întârziere modificările legislative necesare pentru punerea în aplicare a acestei solicitări, formulate deja în bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016;

37.  subliniază că punerea în aplicare a noii politici comune în domeniul pescuitului presupune modificarea modelului de gestionare a pescuitului atât la nivelul statelor membre, cât și în cazul pescarilor, și reamintește, în acest sens, dificultățile întâmpinate în exercițiile financiare precedente în urma reducerii creditelor;

38.  regretă totuși, în contextul respectiv, că, în acest an din nou, programul LIFE, care are un buget total de 493,7 milioane EUR, reprezintă numai 0,3 % din ansamblul PB, deși salută majorarea cu 30,9 milioane EUR a creditelor de angajament alocate programului LIFE în PB;

39.  subliniază problemele generate anterior de lipsa creditelor de plată pentru programul LIFE, care au împiedicat și întârziat punerea sa în aplicare corespunzătoare;

40.  în conformitate cu obiectivele sale prevăzute în Strategia Europa 2020 și cu angajamentele sale internaționale de a combate schimbările climatice, decide să propună majorarea peste nivelul din PB al creditelor alocate programului LIFE+;

41.  majorează, prin urmare, creditele de angajament cu 619,8 milioane EUR și creditele de plată cu 611,3 milioane EUR (fără a include proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare), lăsând astfel o marjă de 19,4 milioane EUR sub plafonul pentru creditele de angajament de la rubrica 2;

Rubrica 3 – Securitate și cetățenie

42.  subliniază că Parlamentul consideră în continuare actuala provocare legată de migrație drept cea mai importantă prioritate; salută propunerea Comisiei de a aloca o sumă suplimentară de 1,8 miliarde EUR față de suma programată inițial pentru 2017 destinată provocării legate de migrație din Uniune; observă că diferența considerabilă față de programarea inițială pledează în favoarea unei majorări a plafoanelor rubricii 3; atrage atenția asupra faptului că, potrivit propunerii Comisiei, această majorare urmează să fie finanțată în principal prin mobilizarea instrumentului de flexibilitate (pentru o sumă de 530 de milioane EUR, epuizându-se astfel finanțarea disponibilă pentru acest exercițiu) și a marjei pentru situații neprevăzute (pentru o sumă de 1 160 de milioane EUR); având în vedere nivelul de finanțare fără precedent prevăzut pentru cheltuielile legate de migrație (în total 5,2 miliarde EUR în 2017 la rubricile 3 și 4, precum și mobilizarea Fondului european de dezvoltare) și propunerile înaintate privind aplicarea mecanismelor de flexibilitate, nu solicită majorări suplimentare pentru politicile care vizează migrația; totodată, se va opune oricărei încercări de a se reduce finanțarea destinată măsurilor întreprinse de Uniune în acest domeniu;

43.  reamintește că flexibilitatea bugetară își are limitele sale și nu poate fi decât o soluție pe termen scurt; este ferm convins că un răspuns curajos și orientat spre viitor dat acestor provocări pe termen lung legate de refugiați și migrație, care implică întregul continent și care nu par să slăbească, necesită majorarea plafonului de la rubrica 3; consideră că toate deciziile bugetare adoptate recent pentru a aloca noi credite acestui domeniu au demonstrat nevoia de a revizui plafonul respectiv;

44.  în contextul actualelor provocări în materie de securitate și migrație, salută majorarea finanțării acordate FAMI (1,6 miliarde EUR) și FSI (0,7 miliarde EUR); consideră că majorarea FAMI accentuează necesitatea de a se asigura o repartizare corectă și transparentă a finanțării anuale între diferitele programe și obiective ale fondului, precum și o mai mare claritate cu privire la modul în care vor fi cheltuite aceste resurse financiare;

45.  observă că, la 15 martie 2016, a fost adoptat un nou instrument pentru acordarea unui ajutor de urgență în cadrul Uniunii, care dispune de un buget orientativ de 700 de milioane EUR pentru trei ani (2016-2018) și care a produs deja rezultate pe teren sub forma unor măsuri de sprijin de urgență ca răspuns la nevoile umanitare ale unui număr mare de refugiați și migranți ce au intrat pe teritoriul statelor membre; cu toate acestea, își reiterează poziția privind faptul că, în viitor, ar trebui prevăzut un cadru juridic și bugetar mai sustenabil, pentru a permite mobilizarea ajutorului umanitar pe teritoriul Uniunii; insistă că ar trebui menținut un dialog constant cu Comisia în ceea ce privește funcționarea și finanțarea, în prezent și în viitor, a acestui instrument, dialog bazat pe transparența deplină a informațiilor și pe rapoarte de evaluare a impactului;

46.  având în vedere nivelul ridicat al amenințărilor în mai multe state membre, provocările paralele legate de gestionarea migrației, combaterea terorismului și a criminalității organizate, precum și necesitatea unui răspuns european coordonat, solicită fonduri pentru a mări personalul Europol, cu scopul de a înființa o celulă de combatere a terorismului activă 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, care să furnizeze autorităților competente ale statelor membre răspunsuri ale serviciilor secrete; consideră că această majorare are, de asemenea, scopul de a îmbunătăți lupta împotriva traficului de persoane (cu o atenție specială acordată minorilor neînsoțiți) și lupta împotriva criminalității informatice (noi membri ai personalului EC3), precum și de a consolida resursele umane în hotspoturile din Grecia și Italia; reamintește că, în prezent, Europol dispune doar de 3 membri ai personalului pe care să-i trimită în 8 hotspoturi permanente și în alte hotspoturi temporare, numai în Italia; consideră că aceștia sunt prea puțini pentru a putea să își îndeplinească sarcinile de combatere a traficului de persoane, a terorismului și a altor forme de criminalitate transfrontalieră gravă;

47.  salută crearea unei noi linii bugetare care oferă finanțare pentru victimele terorismului; sprijină punerea la dispoziție de resurse pentru a răspunde diverselor nevoi ale victimelor, inclusiv de tratamente fizice, servicii psihosociale și asistență financiară; consideră că mult prea des nevoile victimelor inocente ale actelor de terorism fie sunt uitate, fie sunt considerate de importanță secundară, atunci când se propun măsuri de combatere a amenințării teroriste;

48.  condamnă reducerile aplicate de Consiliu , care reprezintă în total 24,3 milioane EUR în credite de angajament mai multor programe din domeniile culturii, mass-mediei, cetățeniei, drepturilor fundamentale și sănătății publice; consideră că prin acțiunea sa Consiliul a dat un semnal negativ atunci când a aplicat reduceri programelor culturale pentru a elibera fonduri pentru actualele provocări legate de refugiați și migrație; regretă că multe dintre aceste reduceri par să fie aplicate în mod arbitrar și să nu țină seama de ratele de execuție excelente; consideră că și micile reduceri pot pune în pericol realizarea obiectivelor programelor și punerea cu succes în practică a măsurilor Uniunii; reinstituie, așadar, toate creditele reduse la nivelul din PB;

49.  insistă că este necesar să fie majorată finanțarea pentru o serie de măsuri din cadrul programelor Europa creativă și Europa pentru cetățeni, care suferă de mai mult timp de o insuficiență de fonduri; este ferm convins că aceste programe sunt în prezent mai importante ca oricând, atât prin amplificarea contribuției sectoarelor culturale și creative la crearea de locuri de muncă și la creștere, cât și prin încurajarea participării active a cetățenilor la procesul de elaborare și punere în aplicare a politicilor Uniunii; nu înțelege cum poate Consiliul să justifice reducerea fondurilor destinate IMM-urilor din sectoarele culturale și creative, în timp ce mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative, pentru care finanțarea a fost deja amânată, abia a fost lansat în iunie 2016 și reprezintă un exemplu excelent de soluție inovatoare pentru o disfuncție semnificativă a pieței, care contribuie la dezvoltarea capacităților și oferă protecție împotriva riscurilor de credit intermediarilor financiari care asigură împrumuturi în sectoarele creative și culturale;

50.  subliniază că programele Uniunii axate pe cultură, educație, tineret și cetățenie prezintă o valoare adăugată europeană clară, precum și adiționalități și sinergii cu politicile de integrare a migranților și a refugiaților; invită, prin urmare, instituțiile Uniunii să ia măsurile corespunzătoare, alocând resurse financiare suplimentare programelor gestionate direct, cum ar fi Europa Creativă, precum și liniilor bugetare dedicate din cadrul fondurilor structurale și de investiții;

51.  relevă faptul că, pentru a finanța activitățile pregătitoare prevăzute în contextul Anului european al patrimoniului cultural (2018), trebuie să se pună la dispoziție garanțiile bugetare necesare;

52.  reamintește că mecanismul de protecție civilă al Uniunii reprezintă un element fundamental al solidarității Uniunii; subliniază că Uniunea joacă un „rol de catalizator”, sprijinind, coordonând sau completând acțiunile statelor membre în materie de prevenire, pregătire și răspuns la dezastre; constată ușoara creștere a nivelului creditelor de angajament pentru acest program;

53.  salută crearea unei linii bugetare pentru un fond al UE de căutare și salvare, care va finanța acțiunile de căutare și salvare, în special în Marea Mediterană, realizate de statele membre și coordonate la nivelul Uniunii; consideră că înființarea unui fond specific reprezintă o soluție mai potrivită decât majorarea constantă a bugetului Frontex sau al Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, înființată recent;

54.  salută crearea unei linii bugetare pentru a sprijini inițiativa cetățenească europeană (ICE), care este un instrument nou creat ce vizează să implice cetățenii în procesul decizional al Uniunii și să aprofundeze democrația europeană; este de părere că nivelul creditelor de angajament propus în PB este prea scăzut; decide să majoreze respectiva linie bugetară;

55.  salută decizia de a majora finanțarea alocată pentru activitățile de comunicare desfășurate de reprezentanțele Comisiei, precum și pentru instrumente de tipul „dialogurilor cu cetățenii” și pentru acțiunile de parteneriat, bugetul alocat acestor inițiative în 2017 cuprinzând credite de angajament în valoare de 17,036 milioane EUR și credite de plată în valoare de 14,6 milioane EUR, având în vedere faptul că inițiativele menționate urmăresc să îmbunătățească comunicarea cu cetățenii, să sporească gradul lor de încredere și să amelioreze nivelul lor de înțelegere a politicii și strategiilor Uniunii;

56.  subliniază necesitatea de a furniza secretariatului comun al registrului de transparență resurse administrative și financiare corespunzătoare și suficiente pentru a-i permite să își îndeplinească atribuțiile în urma adoptării noului Acord interinstituțional privind registrul de transparență;

57.  remarcă faptul că, în lectura sa, bugetul (fără proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare) depășește plafonul de la rubrica 3 cu 71,28 milioane EUR în credite de angajament, în timp ce nivelul creditelor de plată se majorează cu 1 857,7 milioane EUR; întrucât la nivelul PB nu se prevede încă o marjă, propune ca aceste majorări să fie finanțate în limitele plafonului, mobilizându-se totodată marja pentru situații neprevăzute pentru o serie de cheltuieli esențiale legate de migrație;

Rubrica 4 — Europa globală

58.  constată că, având în vedere actualele provocări legate de refugiați și migrație, acțiunea externă a Uniunii are nevoie de fonduri tot mai multe, care depășesc cu mult fondurile prevăzute în prezent la rubrica 4; prin urmare, se îndoiește foarte tare că plafoanele rubricii 4 ar fi suficiente pentru a finanța în mod adecvat dimensiunea externă a provocărilor legate de refugiați și de migrație; regretă faptul că, pentru a finanța noi inițiative precum IRT, Comisia a optat pentru reducerea fondurilor altor programe în PB, cum ar fi Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) și instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP); subliniază că acest lucru nu ar trebui să fie în detrimentul politicilor din alte domenii; prin urmare, decide să reducă, în mare măsură, transferurile de resurse financiare importante dinspre două instrumente care, printre altele, abordează cauzele profunde ale fluxurilor de migrație; reamintește că obiectivul primar al politicii de dezvoltare a Uniunii trebuie să rămână reducerea sărăciei; regretă că fondurile destinate ajutoarelor umanitare și segmentului mediteraneean al Instrumentului european de vecinătate (IEV) se află sub nivelul celor aprobate în bugetul 2016, în ciuda importanței lor evidente în soluționarea numeroaselor provocări externe; deplânge reducerile nejustificate aplicate de Consiliu;

59.  decide, așadar, să restabilească sumele reduse de Consiliu la rubrica 4; decide, de asemenea, să reinstituie nivelul creditelor din 2016 pentru liniile bugetare ale IEV afectate regiunii mediteraneene și pentru ajutoarele umanitare; în plus, decide să atenueze reducerile aplicate de Comisie în cazul ICD și IcSP; consideră că este esențial să se mențină rolul central al Uniunii și nivelul contribuției financiare în sprijinirea procesului de pace din Orientul Mijlociu, a Autorității Palestiniene și a UNRWA, precum și liniile IEV dedicate Parteneriatului estic; subliniază importanța Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului;

60.  decide să majoreze asistența macrofinanciară, redusă semnificativ în comparație cu 2016; consideră că, pentru a se asigura că pot fi acoperite toate cererile viitoare de împrumuturi, va fi nevoie de un nivel mai ridicat de finanțare decât cel propus;

61.  sprijină pe deplin IRT și propune ca o parte din contribuția de la bugetul Uniuni prevăzută pentru 2017 să fie alocată deja în 2016, având în vedere buna execuție și marjele generoase ce mai sunt disponibile în bugetul pe 2016; solicită, așadar, să fie majorat IPA II cu 400 de milioane EUR prin intermediul unui buget rectificativ pentru 2016 și să fie mobilizată în consecință marja pentru situații neprevăzute; înscrie în rezervă o sumă identică pentru bugetul 2017, în așteptarea unui acord cuprinzător privind modalități alternative de finanțare a IRT, care ar reduce presiunea fără precedent exercitată asupra altor instrumente de finanțare externă;

62.  constată cu îngrijorare că, în ciuda caracterului lor actual și a sumelor considerabile implicate, fondurile fiduciare ale UE și IRT sunt aproape invizibile în bugetul Uniunii; solicită ca aceste instrumente să fie incluse în mod mai transparent și mai respectuos față de unitatea bugetului Uniunii și de prerogativele autorității bugetare și creează în acest scop noi linii bugetare; de asemenea, solicită Comisiei să demonstreze că utilizarea instrumentelor financiare din cadrul fondurilor fiduciare nu duce la deturnarea creditelor de la obiectivele stabilite în temeiurile lor juridice inițiale; observă că, până în prezent, obiectivul privind mobilizarea unor contribuții la nivel național pe lângă fondurile din bugetul Uniunii a eșuat lamentabil; subliniază în acest context că, în viitor, atunci când va fi rugat să aprobe contribuții de la bugetul Uniunii în folosul fondurilor fiduciare, Parlamentul le va aproba numai dacă va fi fost vărsată o sumă comparabilă sub formă de contribuții din partea statelor membre; invită, prin urmare, statele membre să își onoreze angajamentele cât mai curând;

63.  observă că Fondul de garantare pentru acțiuni externe, care acoperă cazurile de nerambursare legate de împrumuturile și garanțiile la împrumuturi acordate statelor nemembre sau pentru proiecte derulate în state nemembre, are nevoie, potrivit Raportului Comisiei privind garanțiile acoperite de la bugetul general (COM(2016)0576), de finanțare suplimentară pentru a atinge suma-țintă, ceea ce a determinat includerea în PB a unei sume de 228,04 milioane EUR; este preocupat de faptul că aceste cerințe vor exercita presiuni suplimentare asupra plafoanelor deja foarte scăzute de la rubrica 4;

64.  salută propunerile bugetare ale Comisiei referitoare la noul cadru de parteneriat privind migrația și la Planul de investiții externe; își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la crearea unor potențiali noi „sateliți” în afara bugetului Uniunii; reafirmă necesitatea de a menține un control parlamentar deplin asupra bugetului Uniunii; insistă cu fermitate să se respecte principiul unității bugetului; este convins că noua prioritate nu ar trebui să fie finanțată în detrimentul proiectelor existente ale Uniunii; consideră că ar trebui asigurată o flexibilitate mai mare pentru a furniza un cadru ambițios pentru promovarea investițiilor în Africa și vecinătatea UE, care să fie dotat cu credite noi, adecvate;

65.  își reiterează solicitarea ca linia bugetară pentru reprezentanții speciali ai UE să fie transferată, într-o manieră neutră din punct de vedere bugetar, din bugetul PESC în bugetul administrativ al SEAE pentru a consolida și mai mult activitățile diplomatice ale Uniunii;

66.  majorează, prin urmare, creditele de angajament de la rubrica 4 cu 499,67 milioane EUR peste PB și creditele de plată cu 493,2 milioane EUR peste PB (fără proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare, dar incluzând transferul liniilor destinate reprezentanților speciali ai UE la bugetul SEAE);

67.  consideră că este necesar să se majoreze creditele de la linia bugetară dedicată comunității turco-cipriote (3 milioane EUR) pentru a realiza o contribuție decisivă la continuarea și intensificarea misiunii Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru și a sprijini Comisia tehnică pentru patrimoniul cultural, cu structură bipartită, promovând astfel încrederea între cele două comunități și reconcilierea acestora;

Rubrica 5 — Administrație; alte rubrici - cheltuieli de sprijin administrativ și pentru cercetare

68.  consideră că reducerile aplicate de Consiliu sunt dăunătoare și nejustificate și reinstituie la nivelul din PB toate cheltuielile administrative ale Comisiei, inclusiv cheltuielile de la rubricile 1-4 pentru sprijin administrativ și pentru cercetare;

69.  decide, în urma dezvăluirilor recente și pentru a recâștiga încrederea cetățenilor Uniunii și a repara credibilitatea instituțiilor Uniunii, să înscrie în rezervă 20 % din creditele prevăzute pentru indemnizațiile temporare destinate foștilor membri, până când Comisia va face mai strict Codul de conduită al comisarilor, pentru a preveni conflictele de interese și situațiile de „uși turnante”;

70.  consideră că cooperarea administrativă interinstituțională reprezintă o sursă a eficienței, deoarece know-how-ul, capacitățile și resursele dezvoltate de o instituție pot fi puse la dispoziția celorlalte; solicită, prin urmare, să se instituie un sistem care limitează sarcinile administrative la minimul necesar, asigură o calitate corespunzătoare a serviciilor, furnizează principalei instituții responsabile resursele bugetare necesare și stimulează cooperarea celorlalte instituții limitând cota lor la costurile marginale cauzate de cooperare și, astfel, aliniind deciziile de bună gestiune financiară la nivelul instituțiilor cu buna gestiune financiară globală a bugetului;

Agențiile

71.  sprijină, în general, estimarea Comisiei privind nevoile bugetare ale agențiilor; remarcă faptul că Comisia a redus deja în mod considerabil creditele solicitate inițial de către majoritatea agențiilor; consideră, prin urmare, că orice reducere suplimentară propusă de Consiliu ar pune în pericol buna funcționare a agențiilor și nu le-ar permite să-și îndeplinească sarcinile ce le-au fost atribuite;

72.  salută majorarea bugetului alocat agențiilor din cadrul pilonului JAI care s-au dovedit eficiente, în special celor care desfășoară activități legate de migrație și garantarea securității; subliniază că agențiile respective trebuie să dispună de suficiente resurse (inclusiv pentru investiții în tehnologii noi) și personal atunci când mandatele lor sunt extinse;

73.  în contextul actualelor provocări în materie de securitate și având în vedere că se impune un răspuns coordonat la nivelul UE, consideră că unele dintre aceste majorări nu sunt suficiente și decide să majoreze creditele prevăzute pentru Oficiul European de Poliție (Europol), Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară, Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă (EU-LISA) și Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA);

74.  în detaliu, subliniază necesitatea de a aloca suficiente resurse umane și materiale pentru Centrul european de combatere a terorismului, EC3 și IRU, înființate recent de Europol, inclusiv în ceea ce privește planificarea operațională și evaluarea amenințărilor în comun în vederea consolidării unei abordări coordonate între statele membre pentru a combate criminalitatea organizată, criminalitatea informatică și criminalitatea legată de internet, terorismul și alte infracțiuni grave; solicită fonduri suplimentare pentru echipele comune de anchetă;

75.  reamintește îmbunătățirea și interoperabilitatea preconizate ale diferitelor sisteme de informații din domeniul JAI, anunțate de Comisie în comunicarea sa din 6 aprilie 2016 privind viitorul cadru pentru sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în ceea ce privește gestionarea frontierelor și securitatea internă; îndeamnă să se prevadă necesitatea unor resurse adecvate pentru soluțiile tehnice respective, care să fie puse în aplicare în mod rapid și eficient;

76.  salută includerea în bugetul 2017 a unor resurse adecvate pentru a sprijini transformarea pe termen lung a Frontex într-o Agenție Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, precum și transformarea EASO într-o veritabilă agenție pentru azil; subliniază că, deși în prezent resursele alocate Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă par să fie adecvate, în viitor vor trebui monitorizate cu atenție nevoile agenției în ceea ce privește resursele operaționale și personalul, astfel încât agenția să poată ține pasul cu realitatea;

77.  având în vedere deteriorarea situației umanitare din vecinătatea sudică a UE, numărul tot mai mare al solicitanților de azil și, în special, intenția de a extinde mandatul său mai mult decât se prevedea în propunerea Comisiei, decide să majoreze și creditele bugetare pe 2016 destinate Biroului European de Sprijin pentru Azil;

78.  își reiterează dezacordul față de poziția Comisiei și a Consiliului referitoare la personalul agențiilor și, prin urmare, modifică un număr substanțial de scheme de personal; subliniază încă o dată că fiecare agenție trebuie să reducă cu 5 % numărul de posturi în termen de 5 ani, astfel cum s-a convenit în cuprinsul AII, însă posturile noi necesare pentru îndeplinirea sarcinilor suplimentare apărute începând cu 2013 ca urmare a recentelor evoluții politice și a noii legislații trebuie să fie însoțite de resurse suplimentare și să nu fie luate în calcul pentru îndeplinirea obiectivului din AII privind reducerea personalului; subliniază, prin urmare, încă o dată opoziția sa față de conceptul de fond comun de redistribuire a personalului între agenții, dar își reafirmă deschiderea față de eliberarea de posturi prin îmbunătățirea eficienței realizată prin intensificarea cooperării administrative între agenții sau chiar prin fuziuni, acolo unde este cazul, și prin partajarea anumitor funcții cu Comisia sau cu o altă agenție;

79.  subliniază că ar putea fi realizate economii considerabile la nivel operațional și în ceea ce privește personalul dacă agențiile care își desfășoară activitatea în mai multe amplasări geografice (ENISA, eu-LISA, ERA) s-ar limita la un singur sediu; consideră că nevoile operaționale actuale ale acestor agenții face fezabilă această schimbare; subliniază că deplasarea de la Londra a Autorității Bancare Europene (ABE) și fuziunea sa cu cel puțin una dintre celelalte două autorități de supraveghere ar putea genera economii considerabile în privința costurilor celor două agenții; invită Comisia să pregătească o propunere în acest sens;

Proiecte-pilot (PP) și acțiuni pregătitoare (AP)

80.  decide să adopte un pachet de compromis care conține un număr limitat de PP și AP, pe baza unei analize atente a PP și a AP propuse, plecând de la ratele de succes ale celor existente și excluzând inițiativele pentru care există deja un temei juridic, luând pe deplin în considerare analiza Comisiei privind fezabilitatea proiectelor și ținând seama și de disponibilitatea unor marje reduse, precum și de plafoanele PP și AP;

Instrumente speciale

81.  reamintește importanța rezervei pentru ajutoare de urgență (RAU) pentru asigurarea unei reacții rapide la nevoile specifice de ajutor ale țărilor terțe în caz de evenimente neprevăzute, precum și apelul său de a se majora în mod substanțial pachetul financiar respectiv în cadrul revizuirii CFM; constată că utilizarea sa foarte rapidă în 2016, care va duce probabil la epuizarea tuturor posibilităților de reportare, demonstrează că acest instrument special va fi insuficient pentru toate nevoile suplimentare în 2017; majorează, prin urmare, creditele aferente acestui instrument până la o sumă anuală de 1 miliard EUR, până la adoptarea unei decizii privind suma anuală a RAU, care urmează să fie luată în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM;

82.  reinstituie la nivelul din PB rezerva pentru Fondul european de ajustare la globalizare și cea pentru Fondul de solidaritate al Uniunii Europene pentru a înlesni mobilizarea acestor instrumente speciale;

Plăți

83.  își exprimă îngrijorarea cu privire la reducerea semnificativă a creditelor de plată în PB față de bugetul pe 2016; observă că acest lucru revelează întârzieri în implementare, ceea ce este nu numai îngrijorător pentru realizarea politicilor Uniunii, ci prezintă și un risc de a se acumula din nou facturi neplătite la sfârșitul perioadei de programare în curs; consideră că această chestiune ar trebui să fie abordată în cadrul procesului de revizuire a CFM; regretă, de asemenea, reducerile aplicate de Consiliu creditelor de plată, deși sub plafoane există marje generoase;

84.  subliniază că, la cererea Parlamentului, a fost convenit un plan de plăți cu scopul de a reduce la un nivel „normal” de 2 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2016 cererile de plată neonorate aferente politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013; subliniază că, la sfârșitul lui 2015, au fost identificate facturi neplătite în valoare de cel puțin 8,2 miliarde EUR pentru perioada 2007-2013 în domeniul politicii de coeziune, sumă care se așteaptă să scadă sub valoarea de 2 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2016; consideră că ar trebui să fie elaborat și convenit între cele trei instituții un plan comun obligatoriu de plăți pentru perioada 2016-2020; insistă că un plan nou de plăți ar trebui să se bazeze pe o bună gestiune financiară și să ofere o strategie clară care să răspundă tuturor nevoilor de plată de la toate rubricile, până la finalul actualului CFM, și care să evite o „restanță ascunsă”, cauzată de o încetinire artificială în punerea în aplicare a anumitor programe multianuale și a altor măsuri de atenuare, cum ar fi reducerea ratelor de prefinanțare;

85.  decide să reinstituie la nivelul din PB creditele de plată de la toate liniile reduse de Consiliu și majorează creditele de plată de la toate liniile la care au fost modificate creditele de angajament;

Întocmirea bugetului în funcție de performanțe

86.  reamintește că în Rezoluția sa din 3 iulie 2013 referitoare la cadrul de control intern integrat(10) Parlamentul a împărtășit opinia exprimată de Curtea de Conturi cu privire la faptul că este lipsit de sens să se încerce măsurarea performanței fără ca bugetul să fie stabilit pe baza unor indicatori de performanță(11) și solicită instituirea unui model de stabilire a bugetului public bazat pe performanțe, în cadrul căruia fiecare linie bugetară să fie însoțită de obiective, iar rezultatele să fie măsurate prin indicatori de performanță;

87.  salută fișele de program pentru cheltuieli operaționale anexate PB, deoarece acestea răspund parțial unei solicitări formulate de Parlament cu privire la obiective, rezultate și indicatori; constată că aceste fișe completează metoda obișnuită de întocmire a bugetului bazată pe activități cu unele date referitoare la performanță;

88.  insistă asupra faptului că, pentru a simplifica instrumentele de gestionare internă ale Comisiei, directorii generali ar trebui să respecte obiectivele politice și indicatorii cuprinși în fișele de program pentru cheltuieli operaționale atunci când adoptă planul lor de gestiune și rapoartele anuale de activitate și că Comisia ar trebui să își elaboreze raportul de evaluare în temeiul articolului 318 din TFUE pe această bază;

Alte secțiuni

Secțiunea I – Parlamentul European

89.  menține neschimbat nivelul global al bugetului său pentru 2017, astfel cum a fost adoptat în plen la 14 aprilie 2016, care se ridică la 1 900 873 000 EUR; include adaptările tehnice neutre din punct de vedere bugetar, prin care vor fi integrate în buget deciziile sale recente, și eliberează rezerva pentru linia bugetară destinată transportului deputaților, al persoanelor și al bunurilor;

90.  aprobă modificarea organigramei sale și a creditelor bugetare aferente pentru a acoperi nevoile suplimentare ale grupurilor politice; compensează integral aceste majorări prin reducerea creditelor din rezerva pentru situații neprevăzute și de la linia bugetară destinată amenajării spațiilor;

91.  reamintește decizia sa politică de a exonera grupurile politice de obiectivul privind reducerea personalului cu 5 %, astfel cum se subliniază în rezoluțiile sale referitoare la bugetele pentru 2014(12), 2015(13) și 2016(14);

92.  reduce schema de personal a Secretariatului său General(15) pe 2017 cu 60 de posturi (obiectivul privind reducerea cu 1 % a personalului), în conformitate cu acordul din 14 noiembrie 2015 convenit cu Consiliul referitor la bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016; reamintește că impactul bugetar al acestei măsuri a fost deja luat în calcul în cadrul estimării;

93.  reduce schema sa de personal cu alte 20 de posturi, pentru a reflecta finalizarea transferului de posturi prevăzut în acordul de cooperare cu Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor; subliniază că, întrucât aceste posturi nu au fost incluse în buget, nu trebuie reduse credite din bugetul Parlamentului;

94.  îi încurajează pe secretarii generali ai Parlamentului European, Comitetului Regiunilor și Comitetului Economic și Social European să colaboreze cu privire la alte modalități posibile de partajare a funcțiilor și serviciilor administrative de către cele trei instituții; îi invită pe secretarii generali să efectueze un studiu cu privire la posibilitatea realizării unor sinergii și între Parlament, Comisie și Consiliu în ceea ce privește funcțiile și serviciile administrative;

95.  menține în schema sa de personal pe 2017 cele 35 de posturi noi, astfel cum a solicitat în PBR nr. 3/2016, destinate consolidării securității în instituții; exonerează aceste posturi de obiectivul de reducere a personalului cu 5 %, deoarece corespund unor activități noi în cadrul Parlamentului;

96.  reiterează că realizarea obiectivului privind reducerea personalului nu ar trebui să compromită buna funcționare a instituției și exercitarea de către Parlament a competențelor sale de bază, nici să modifice excelența sa legislativă sau calitatea condițiilor de muncă ale deputaților și ale personalului;

97.  date fiind multiplele probleme întâmpinate pe parcursul procedurii bugetare interne de anul acesta, concluzionează că revizuirea capitolului 9 și a părților relevante ale altor capitole din Regulamentul său de procedură este inevitabilă pentru a realiza ceea ce Parlamentul a solicitat în Rezoluția sa din 14 aprilie 2016 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2017, și anume ca „toate informațiile relevante […] să fie prezentate membrilor Biroului și ai Comisiei pentru bugete în fiecare etapă a procedurii, în timp util și în mod inteligibil, precum și cu detaliile și defalcările necesare, pentru a permite Biroului, Comisiei pentru bugete și grupurilor politice să desfășoare deliberări adecvate și să își bazeze deciziile pe o imagine cuprinzătoare a situației și necesităților bugetului Parlamentului”;

98.  în conformitate cu punctul 15 din Rezoluția sa din 14 aprilie 2016 menționată mai sus referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2017, cere ca metoda de întocmire a bugetului Parlamentului pe baza nevoilor curente și nu pe baza unui sistem de coeficienți să fie utilizată pentru prima dată în cursul procedurii bugetare privind exercițiul financiar 2018;

99.  reamintește că administrația s-a angajat să prezinte o planificare bugetară pe termen mediu și lung, prevăzând o separare clară între investiții și cheltuielile operaționale legate de funcționarea instituției, inclusiv obligațiile legale; se așteaptă, prin urmare, ca proiectul preliminar de estimare a bugetului pe 2018 să fie prezentat în același format;

100.  reamintește raportul Fox-Häfner din 2013(16), care estima costurile dispersiei geografice a Parlamentului între 156 de milioane EUR și 204 de milioane EUR, reprezentând echivalentul a 10 % din bugetul Parlamentului; observă că 78 % din toate misiunile personalului statutar al Parlamentului constituie rezultatul direct al dispersiei geografice a instituției; subliniază că raportul estimează, de asemenea, impactul asupra mediului al dispersiei geografice între 11 000 și 19 000 tone de emisii de CO2; reiterează percepția publică negativă cauzată de dispersie și solicită, prin urmare, o foaie de parcurs spre un sediu unic și o reducere a liniilor bugetare relevante;

101.  regretă că, în ciuda numeroaselor apeluri ale Comisiei pentru bugete, strategia pe termen mediu și lung privind clădirile Parlamentului nu este disponibilă pentru deliberări ale comisei în cunoștință de cauză;

Secțiunea IV – Curtea de Justiție

102.  regretă majorarea de către Consiliu a ratei standard de reducere de la 2,5 % la 3,8 %, ceea ce echivalează cu o reducere de 3,4 milioane EUR și contravine ratei extrem de ridicate de ocupare a posturilor în cadrul Curții (98 % la sfârșitul lui 2015); reajustează, prin urmare, rata standard de reducere la nivelul din PB, ceea ce îi va permite Curții să-și îndeplinească misiunea în contextul unei creșteri constante a numărului de cauze;

103.  decide, de asemenea, să reinstituie valorile din PB ale altor șase posturi bugetare din titlurile I și II ale bugetului Curții, care au fost reduse de Consiliu, ceea ce ar putea afecta deosebit de puternic prioritățile Curții în domeniul lingvistic și în cel al securității;

104.  își exprimă nemulțumirea față de declarația unilaterală a Consiliului și anexa conexă în ceea ce privește reducerea cu 5 % a personalului, incluse în poziția Consiliului privind PB pe 2017, conform cărora Curtea trebuie să reducă încă 19 posturi din schema sa de personal; subliniază că cele 19 posturi în cauză reprezintă cele 12 și 7 posturi acordate în mod justificat de Parlament și Consiliu în cursul procedurilor bugetare pe 2015 și, respectiv, 2016, deoarece au apărut nevoi suplimentare, și insistă deci ca cele 19 posturi să nu fie din nou eliminate, deoarece Curtea a realizat deja în mod corespunzător obiectivul de reducere a personalului cu 5 % prin eliminarea a 98 de posturi în perioada 2013-2017; 

Secțiunea V – Curtea de Conturi

105.  reinstituie rata standard de reducere la nivelul inițial de 2,6 % pentru a permite Curții de Conturi să răspundă nevoilor sale în ceea ce privește schema de personal;

106.  reinstituie, de asemenea, cinci linii bugetare reduse de Consiliu pentru a permite Curții de Conturi să-și pună în aplicare programul de lucru și să realizeze rapoartele de audit planificate;

107.  reinstituie parțial PB în ceea ce privește trei linii bugetare, în conformitate cu propunerile privind realizarea unor economii identificate chiar de Curtea de Conturi;

Secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European

108.  reinstituie rata standard de reducere la nivelul inițial de 4,5 % pentru a permite Comitetului Economic și Social European să răspundă nevoilor sale și să facă față reducerii constante a personalului în contextul acordului de cooperare din februarie 2014 dintre Parlament, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor;

109.  reinstituie cele 12 posturi și creditele aferente reduse de Comisie în PB în conformitate cu acordul de cooperare menționat, ceea ce reflectă numărul real de posturi transferate de la Comitetul Economic și Social European către Parlament;

110.  decide, de asemenea, să ajusteze postul bugetar legat de serviciile suplimentare pentru serviciile de traducere la nivelul estimat de instituția însăși, compensând astfel parțial transferul celor 36 de posturi de la Comitetul Economic și Social European către Parlament în conformitate cu acordul de cooperare menționat mai sus;

Secțiunea VII – Comitetul Regiunilor

111.  reinstituie cele 8 posturi și creditele aferente reduse de Comisie în PB în conformitate cu acordul de cooperare menționat, ceea ce reflectă numărul real de posturi transferate de la Comitetul Regiunilor către Parlament;

112.  de asemenea, reinstituie la nivelul estimat de Comitet creditele reduse de Comisie în PB legate de cheltuielile de birou și indemnizațiile IT ale membrilor Comitetului, pentru a asigura fonduri suficiente pentru cheltuielile de birou și indemnizațiile IT ale membrilor Comitetului Regiunilor;

113.  regretă reducerile aplicate de Comisie în PB postului „amenajarea spațiilor” și decide să reinstituie acest post la nivelul estimat de Comitetul însuși pentru a-i permite acestuia să răspundă nevoilor mai mari în materie de securitate, să mențină clădirile în stare bună, cu respectarea obligațiilor legale, și să îmbunătățească eficiența energetică;

114.  în sfârșit, reinstituie creditele legate de activitățile de comunicare ale grupurilor politice, care au fost reduse de Comisie în PB, pentru a asigura finanțarea adecvată a activităților de comunicare ale grupurilor politice din cadrul Comitetului;

Secțiunea VIII – Ombudsmanul European

115.  ia act de faptul că Consiliul a redus proiectul de buget al Ombudsmanului cu 195 000 EUR; subliniază că această reducere ar impune o sarcină disproporționată asupra bugetului foarte limitat al Ombudsmanului și ar avea un impact major asupra capacității instituției de a servi cetățenii europeni în mod eficace; reinstituie, așadar, toate liniile bugetare reduse de Consiliu, pentru a-i permite Ombudsmanului să-și îndeplinească mandatul și angajamentele;

Secțiunea IX – Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

116.  ia act cu regret de faptul că Consiliul a redus proiectul de buget al Autorității Europene pentru Protecția Datelor cu 395 000 EUR; subliniază că această reducere se află în gravă contradicție cu sarcina suplimentară conferită instituției de către Parlament și Consiliu și ar pune în pericol capacitatea acestei instituții de a servi în mod eficace instituțiile europene; reinstituie, așadar, toate liniile bugetare reduse de Consiliu pentru a-i permite Autorității Europene pentru Protecția Datelor să-și îndeplinească obligațiile și angajamentele;

Secțiunea X – Serviciul European de Acțiune Externă

117.  reinstituie toate liniile bugetare reduse de Consiliu;

118.  decide, de asemenea, să creeze un post bugetar pentru capacitatea de comunicare strategică, în conformitate cu concluziile Consiliului European din martie 2015, și să acorde SEAE personalul și instrumentele necesare pentru a reacționa la dezinformarea propagată de țări terțe și actori nestatali;

119.  salută angajamentele în scris ale Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate de a soluționa dezechilibrele existente în cadrul personalului SEAE în ceea ce privește repartizarea anumitor posturi între diplomații din statele membre și personalul statutar al UE și de a prezenta în 2017 o analiză a politicii SEAE privind resursele umane; îl invită pe Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să informeze Parlamentul cu privire la măsurile adoptate cel târziu până în primăvara lui 2017, înainte de începutul următoarei proceduri bugetare;

o
o   o

120.  este convins că bugetul Uniunii poate contribui la abordarea în mod eficace nu doar a consecințelor, ci și a cauzelor profunde ale crizelor cu care se confruntă Uniunea în prezent; consideră totuși că evenimentele neprevăzute care au un impact asupra întregii Uniuni ar trebui să fie abordate prin eforturi comune și prin asigurarea de mijloace suplimentare la nivelul Uniunii, mai degrabă decât prin punerea sub semnul întrebării a unor angajamente anterioare sau prin revenirea la iluzia unor soluții exclusiv naționale; subliniază, prin urmare, că dispozițiile privind flexibilitatea au menirea de a permite o astfel de reacție comună și rapidă și ar trebui să fie utilizate pe deplin pentru a compensa constrângerile severe impuse de plafoanele CFM;

121.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu amendamentele la proiectul de buget general, Consiliului, Comisiei, celorlalte instituții și organe interesate, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 168, 7.6.2014, p. 105.
(2) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2016)0080.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0132.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2016)0309.
(8) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).
(9) Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 470).
(10) JO C 75, 26.2.2016, p. 100.
(11) A contribuit cu informații în acest sens Kersti Kaljulaid, în cadrul audierii privind cadrul de control intern integrat organizate de Comisia CONT la 22 aprilie 2013.
(12) Texte adoptate, P7_TA(2013)0437.
(13) Texte adoptate, P8_TA(2014)0036.
(14) Texte adoptate, P8_TA(2015)0376.
(15) Întrucât s-a luat decizia politică de a exclude grupurile politice din acest calcul, reducerea respectivă se aplică părții din schema de personal care se referă la Secretariatul General.
(16) Texte adoptate, P7_TA(2013)0498.


Revizuirea CFM la jumătatea perioadei
PDF 339kWORD 54k
Rezoluţia Parlamentului European din 26 octombrie 2016 referitoare la revizuirea la jumătatea perioadei a CFM 2014-2020 (2016/2931(RSP))
P8_TA(2016)0412B8-1173/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 311, 312 și 323 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(1), în special articolul 2,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2015/623 al Consiliului din 21 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului multianual pentru perioada 2014-2020(2),

–  având în vedere Acordul interinstituțional (AII) din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei(4),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 14 septembrie 2016 de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (COM(2016)0604) și documentul care o însoțește (SWD(2016)0299),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 14 septembrie 2016 de modificare a Acordului interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (COM(2016)0606),

–  având în vedere declarația Comisiei din 25 octombrie 2016 referitoare la revizuirea la jumătatea perioadei a CFM,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru bugete,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

1.  subliniază că insuficiența resurselor disponibile în actualul cadru financiar multianual (CFM) reprezintă o sursă de preocupare constantă pentru Parlamentul European; atrage atenția asupra numărului de crize noi și de priorități survenite în ultimii ani, în special criza migrației și a refugiaților, urgențele externe, chestiunile legate de securitatea internă, criza din agricultură, finanțarea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) și nivelul în permanență ridicat al șomajului, îndeosebi în rândul tinerilor; evidențiază, de asemenea, recenta ratificare de către UE a Acordului privind schimbările climatice;

2.  subliniază, după efectuarea unei reexaminări a funcționării CFM în prima jumătate a actualei perioade de programare, prezentate în rezoluția sa din 6 iulie 2016, că un răspuns adecvat la aceste provocări necesită mobilizarea unor fonduri suplimentare considerabile din bugetul UE, care nu au putut fi asigurate integral în primii ani ai perspectivei actuale din cauza resurselor financiare limitate disponibile în actualul CFM; subliniază că bugetul UE trebuie să corespundă angajamentelor politice și obiectivelor strategice ale Uniunii Europene; reamintește, în acest context, articolul 311 din TFUE, care prevede că „Uniunea își asigură mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor sale și pentru realizarea politicilor sale”;

3.  este de părere că revizuirea cadrului financiar multianual oferă o oportunitate unică de a reacționa la dificultățile bugetare care pun actualmente în pericol credibilitatea Uniunii Europene; prin urmare, face apel la Consiliu să își asume responsabilitatea care îi revine și să treacă de la vorbe la fapte, asigurând pentru anii rămași din perspectiva actuală un buget al UE realist, credibil, coerent și sustenabil; consideră că revizuirea trebuie să vizeze asigurarea unui echilibru între realizarea priorităților politice pe termen lung ale Uniunii și răspunsul la noile provocări emergente; își reiterează poziția de principiu, conform căreia nu ar trebui finanțate inițiative politice noi în detrimentul programelor și politicilor existente; subliniază necesitatea unui buget al UE mai transparent și mai accesibil pentru cetățenii europeni, astfel încât aceștia să își poată redobândi încrederea în proiectul european;

Un cadru pentru negocieri imediate privind revizuirea CFM

4.  reamintește faptul că revizuirea post-electorală obligatorie a CFM a fost una dintre principalele solicitări ale Parlamentului din cursul negocierilor pentru stabilirea actualului cadru financiar multianual; salută, așadar, decizia Comisiei de a propune o revizuire a Regulamentului privind CFM și a AII, după realizarea unei evaluări a funcționării CFM 2014-2020, conform prevederilor de la articolul 2 din Regulamentul privind CFM; consideră că această propunere reprezintă un bun punct de plecare pentru negocieri;

5.  reafirmă că rezoluția sa referitoare la CFM din 6 iulie 2016 constituie mandatul său pentru viitoarele negocieri pe tema CFM, incluzând toate aspectele legate de revizuirea la jumătatea perioadei a CFM, precum și elemente importante despre CFM-ul post-2020;

6.  subliniază că este necesar ca toate modificările convenite în cursul acestei revizuiri să fie transpuse în practică fără întârziere și integrate deja în bugetul UE pe 2017; îndeamnă Consiliul să răspundă în mod constructiv și cu rapiditate la propunerea Comisiei și să confere fără întârziere președinției sale un mandat de negociere; se declară dispus să înceapă imediat negocieri constructive cu Consiliul pe tema revizuirii la jumătatea perioadei a CFM în contextul procedurii de conciliere privind bugetul pe 2017 și pe baza unui calendar convenit de comun acord și a unor modalități de negociere specifice; regretă că, în timp ce concilierea bugetară este pe cale să înceapă, Consiliul nu este încă pregătit să demareze negocierile privind CFM; își reafirmă intenția de a ajunge la un acord privind ambele dosare înainte de sfârșitul anului 2016;

Răspunsul Parlamentului la propunerea Comisiei: către un acord ambițios privind revizuirea CFM

7.  adoptă o atitudine favorabilă față de modificările propuse ale pachetului CFM, în special în ceea ce privește flexibilitatea; regretă însă că Comisia nu a propus o revizuire în sensul majorării a actualelor plafoane din CFM, care ar oferi o soluție clară și sustenabilă la nevoile în materie de finanțare estimate din perspectiva politicilor UE până la sfârșitul acestei perioade; subliniază poziția Parlamentului, potrivit căreia plafoanele de la rubricile 1a (Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă), 1b (Coeziune economică, socială și teritorială), 3 (Securitate și cetățenie) și 4 (Europa globală) sunt insuficiente și ar trebui majorate pentru a permite Uniunii să facă față provocărilor și să își îndeplinească obiectivele politice;

8.  reamintește, în special, solicitările Parlamentului privind compensarea integrală a reducerilor aferente FEIS care au afectat programul Orizont 2020 și Mecanismul pentru interconectarea Europei, continuarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor la același nivel al creditelor anuale ca cel din 2014 și 2015 și o majorare substanțială a resurselor disponibile pentru a face față crizei migrației și a refugiaților de la rubricile 3 și 4; evaluează pozitiv pachetul total de consolidări specifice suplimentare propus de Comisie, care poate fi finanțat în limita marjelor disponibile până la finalul acestei perioade, dar subliniază că propunerea nu se ridică la înălțimea așteptărilor Parlamentului în ceea ce privește domeniile în cauză;

9.  observă că propunerea Comisiei privind cifrele, estimată la 12,8 miliarde EUR, include diferite componente; subliniază îndeosebi plățile suplimentare pentru Orizont 2020 și MIE-Transporturi (0,4 miliarde EUR pentru fiecare), Erasmus+ și COSME (0,2 miliarde EUR pentru fiecare) și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (1 miliard EUR), care se ridică la o valoare totală de 2,2 miliarde EUR reprezentând credite noi; constată că o serie de propuneri legislative prezentate de Comisie în paralel cu revizuirea la jumătatea perioadei a CFM (extinderea FEIS, planul de investiții externe care include cadrul de parteneriat privind migrația și Wifi4EU) corespund unei sume suplimentare de 1,6 miliarde EUR; reamintește că, la prezentarea proiectului de buget pe 2017, Comisia a încorporat deja o consolidare de 1,8 miliarde EUR pentru migrație și și-a actualizat planificarea financiară cu 2,55 miliarde EUR la rubrica 3, ca urmare a procedurilor legislative în curs; atrage, de asemenea, atenția că o parte a consolidărilor financiare propuse de la rubrica 1a și de la rubrica 4 se reflectă deja în scrisoarea rectificativă nr. 1/2017; observă, în fine, că ajustarea tehnică a pachetelor privind politica de coeziune, în valoare de 4,6 miliarde EUR, este rezultatul unui exercițiu tehnic realizat de Comisie și a fost deja autorizată ca parte a ajustării tehnice a cadrului financiar pentru 2017;

10.  consideră că mobilitatea tinerilor este esențială pentru dezvoltarea conștiinței și a identității europene, în special pentru a combate amenințări precum populismul și răspândirea dezinformării; consideră nevoia de investiții suplimentare în tineretul european prin intermediul bugetului UE drept o cerință politică indispensabilă; susține implementarea de noi inițiative, precum programul propus recent „O legitimație de călătorie Interrail pentru Europa oferită cu ocazia împlinirii vârstei de 18 ani”, care ar consta în acordarea unei legitimații de călătorie Interrail gratuite fiecărui cetățean european, atunci când împlinește 18 ani; solicită ca, în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM, să se asigure finanțarea corespunzătoare a acestei propuneri;

11.  este hotărât să soluționeze într-un mod lipsit de echivoc problema înscrierii în buget a plăților din instrumentele speciale ale CFM; reamintește conflictul nesoluționat în ceea ce privește interpretarea între Comisie și Parlament, pe de o parte, și Consiliu, pe de altă parte, care s-a aflat în prim-planul tuturor negocierilor bugetare din actualul CFM; își reiterează convingerea potrivit căreia creditele de plată rezultate din mobilizarea instrumentelor speciale în credite de angajament ar trebui să fie contabilizate peste plafoanele de plăți anuale ale CFM; consideră că, potrivit analizei și previziunii Comisiei, actualele plafoane de plăți ale CFM pot fi susținute doar recurgând la această soluție;

12.  își exprimă preocuparea profundă cu privire la actualele întârzieri înregistrate la implementarea programelor UE din cadrul gestiunii partajate, demonstrate, în special, de PBR nr. 4/2016, care reduce cu 7,3 miliarde EUR nivelul creditelor de plată bugetate pentru 2016; se așteaptă ca aceste întârzieri să genereze o acumulare majoră de cereri de plată spre finalul actualului CFM; reamintește că, în exercițiul bugetar 2015, angajamentele restante au revenit la nivelul ridicat înregistrat anterior, iar sumele care trebuie finanțate din bugetele viitoare au crescut la 339 de miliarde EUR; este ferm convins că ar trebui depuse toate eforturile pentru a se evita acumularea facturilor neplătite și o nouă criză a plăților, așa cum s-a întâmplat în cursul perioadei precedente; în acest scop, sprijină ferm un nou plan de plată obligatoriu pentru perioada 2016-2020, care să fie elaborat și aprobat de cele trei instituții; consideră, în plus, că utilizarea integrală a marjei globale pentru plăți, fără nicio plafonare anuală, este o condiție prealabilă indispensabilă pentru a face față acestei provocări;

13.  își reiterează poziția, pe care o susține de mult timp, potrivit căreia orice excedent rezultat din execuția insuficientă a bugetului UE sau din amenzi ar trebui să fie înscris în buget ca venit suplimentar la bugetul UE, fără ajustarea corespunzătoare a contribuțiilor bazate pe venitul național brut (VNB); regretă faptul că Comisia nu a inclus acest element în propunerea sa de revizuire a CFM la jumătatea perioadei;

14.  subliniază că dispozițiile privind flexibilitatea s-au dovedit esențiale în primii ani ai actualului CFM pentru a finanța reacția la criza migrației și a refugiaților și noile inițiative politice peste limitele permise de plafoanele stricte ale CFM; salută, prin urmare, propunerea Comisiei de prelungire a acestor dispoziții; sprijină, în special, eliminarea limitărilor în ceea ce privește volumul și domeniul de aplicare aferente marjei globale pentru angajamente, astfel cum a solicitat și Parlamentul; observă că noile sume anuale propuse pentru instrumentul de flexibilitate și pentru rezerva pentru ajutoare de urgență sunt apropiate de nivelurile reale atinse în 2016 ca urmare a reportărilor, în timp ce cererea Parlamentului viza sume de două ori mai mari (2 miliarde EUR și, respectiv, 1 miliard EUR);

15.  subliniază că execuția eficace a bugetului UE constituie cea mai importantă prioritate pentru Parlament; salută, în special, propunerea Comisiei privind retransferarea către bugetul UE a creditelor dezangajate rezultate în urma neexecuției măsurilor pentru care au fost inițial alocate și subliniază că aceasta a fost una dintre principalele solicitări formulate de Parlament în rezoluția sa privind CFM din 6 iulie 2016; subliniază că aceste sume dezangajate sunt în realitate credite care au fost deja autorizate de către autoritatea bugetară în scopul de a fi integral executate și, prin urmare, nu pot fi considerate o sarcină nouă sau suplimentară pentru bugetele naționale;

16.  sprijină propunerea Comisiei de instituire a unei rezerve a UE pentru situații de criză ca instrument de reacție rapidă la situațiile de criză, precum și la evenimentele cu grave implicații umanitare sau de securitate; consideră că mobilizarea acestui instrument special în situațiile de criză va constitui o soluție clară și eficace pentru nevoile de finanțări suplimentare; este de acord cu propunerea Comisiei de a utiliza creditele dezangajate, dar susține că acestea nu pot reprezenta singura sursă de finanțare pentru acest instrument;

17.  reafirmă principiul fundamental al unității bugetului UE, care este subminat de multiplicarea fondurilor multinaționale; solicită, prin urmare, ca acest principiu să se aplice rapid și, între timp, ca Parlamentul să fie în măsură să își exercite controlul parlamentar necesar asupra acestor fonduri;

18.  consideră că revizia în curs a AII oferă o oportunitate excelentă de a asigura că cerințele privind votul pentru mobilizarea instrumentelor speciale din CFM sunt armonizate și aliniate cu cele care se aplică adoptării bugetului general al Uniunii; solicită modificarea corespunzătoare a dispozițiilor aplicabile;

Propuneri legislative paralele

19.  aprobă întru totul intenția Comisiei de a simplifica normele financiare și consideră că acest element este o parte importantă a revizuirii la jumătatea perioadei a CFM; ia act, în acest sens, de propunerea Comisiei privind o revizuire completă a Regulamentului financiar, precum și modificarea unui număr de 15 regulamente sectoriale; subliniază că simplificarea ar trebui să vizeze îmbunătățirea și raționalizarea mediului de implementare pentru beneficiari; se angajează să acționeze în favoarea unui rezultat pozitiv în acest sens, într-un interval de timp adecvat;

20.  observă că asupra propunerilor legislative privind extinderea FEIS, planul de investiții externe (incluzând cadrul de parteneriat privind migrația) și Wifi4EU, care au fost prezentate de Comisie simultan cu propunerile de revizuire la jumătatea perioadei a CFM, vor decide Parlamentul și Consiliul în cadrul procedurii legislative ordinare;

Către un CFM post-2020

21.  atrage atenția că revizuirea la jumătatea perioadei a CFM ar trebui să fie totodată începutul unui proces de creare a consensului, care să ducă la un CFM post-2020; subliniază că în acest context ar trebui luate angajamente ferme, în special pentru a aborda reforma sistemului de resurse proprii, inclusiv introducerea unor resurse proprii noi care pot reduce în mod semnificativ procentul contribuțiilor bazate pe VNB la bugetul UE, și eliminarea treptată a tuturor formelor de corecții, precum și pentru a alinia durata CFM la ciclurile politice ale instituțiilor;

o
o   o

22.  invită Comisia să furnizeze autorității bugetare toate informațiile de interes privind implicațiile bugetare asupra actualului CFM ale referendumului organizat în Regatul Unit la 23 iunie 2016 și, ulterior, ale retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană, fără a aduce atingere rezultatului viitoarelor negocieri dintre cele două părți;

23.  subliniază că pacea și stabilitatea sunt valori esențiale care trebuie menținute de către Uniune; subliniază că trebuie protejat Acordul din Vinerea Mare, care s-a dovedit a fi vital pentru pace și reconciliere; subliniază necesitatea adoptării unor măsuri și programe specifice, care să asigure sprijinul pentru regiunile afectate în mod deosebit în cazul unei ieșiri negociate din UE prin invocarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona;

24.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și celorlalte instituții și organe interesate, precum și guvernelor și parlamentelor naționale ale statelor membre.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(2) JO L 103, 22.4.2015, p. 1.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2016)0309.


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2016/003 EE/petrol și produse chimice
PDF 343kWORD 53k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 26 octombrie 2016 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (cererea prezentată de Estonia – EGF/2016/003 EE/petrol și produse chimice) (COM(2016)0622 – C8-0389/2016 – 2016/2235(BUD))
P8_TA(2016)0413A8-0314/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0622 – C8-0389/2016),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006(1) (Regulamentul privind FEG),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 12,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13,

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0314/2016),

A.  întrucât Uniunea a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale sau de criza economică și financiară mondială și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât asistența financiară acordată de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, și cu respectarea AII din 2 decembrie 2013 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG);

C.  întrucât adoptarea Regulamentului privind FEG reflectă acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul de a reintroduce criteriul de mobilizare în caz de criză, de a stabili contribuția financiară a Uniunii la 60 % din costurile totale estimate ale măsurilor propuse, de a crește eficacitatea procesării cererilor privind mobilizarea FEG la Comisie și în cadrul Parlamentului European și al Consiliului prin reducerea timpului de evaluare și aprobare, de a extinde gama de acțiuni și beneficiari eligibili prin includerea persoanelor care desfășoară activități independente și a tinerilor și de a finanța măsuri de stimulare pentru înființarea unor afaceri proprii;

D.  întrucât Estonia a depus cererea EGF/2016/003 EE/petrol și produse chimice pentru o contribuție financiară din partea FEG, ca urmare a disponibilizărilor care au avut loc în sectorul economic încadrat la NACE Rev. 2, diviziunea 19 (Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute prin rafinarea petrolului) și diviziunea 20 (Industria chimică și fabricarea produselor chimice); întrucât Estonia nu este împărțită în regiuni de nivelul NUTS 2 și întrucât se preconizează că 800 din cei 1 550 de lucrători disponibilizați eligibili pentru contribuții din FEG vor participa la aceste măsuri;

E.  întrucât cererea a fost depusă în temeiul criteriilor de intervenție prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul privind FEG, care introduce o derogare de la criteriile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (b) din respectivul regulament potrivit cărora asistența poate fi acordată dacă sunt disponibilizați cel puțin 500 de lucrători într-o perioadă de referință de nouă luni în întreprinderi care își desfășoară activitatea în același sector economic definit la nivelul unei diviziuni NACE Rev. 2 și care sunt situate într-o regiune sau în două regiuni învecinate de nivel NUTS 2 dintr-un stat membru;

F.  întrucât, în contextul fluctuațiilor recente de pe piața mondială a petrolului, al scăderii generale a poziției comerciale pe plan internațional a îngrășămintelor fabricate în UE (în beneficiul producătorilor din China) și al activității regiunilor din afara UE care comercializează gaz natural la prețuri scăzute, Eesti Energia AS, Nitrofert AS și Viru Keemia Grupp AS au închis mai multe unități de producție sau și-au redus volumul producției, ceea ce a avut ca rezultat rezilierea colectivă a contractelor de muncă;

G.  întrucât Estonia a decis să combine disponibilizările într-o singură cerere regională, deoarece disponibilizările au avut loc în același loc, în același interval de timp și au vizat lucrători cu profiluri profesionale foarte similare,

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul privind FEG și că, prin urmare, Estonia are dreptul, în temeiul acestui regulament, la o contribuție financiară de 1 131 358 EUR, ceea ce reprezintă 60 % din costurile totale de 1 885 597 EUR pentru servicii personalizate care presupun acordarea de sprijin pentru studiile formale, plata costurilor de formare, rambursarea costurilor de formare pentru angajatori, formarea profesională adaptată la piața muncii, practica profesională, consiliere financiară în materie de datorii, consiliere psihologică, alocații de studiu pentru participarea la studiile formale, burse de studii, alocații pentru transport și cazare pentru cursurile de limbă estonă;

2.  salută prima cerere de asistență din partea FEG depusă de Estonia; consideră că FEG ar putea fi un instrument deosebit de valoros pentru a ajuta lucrătorii din țări cu economii mici și mai vulnerabile din Uniune;

3.  ia act de faptul că Comisia a respectat termenul de 12 săptămâni de la primirea cererii complete din partea autorităților estoniene, la 6 iulie 2016, până la finalizarea evaluării privind îndeplinirea condițiilor pentru acordarea unei contribuții financiare, la 28 septembrie 2016, evaluare pe care a notificat-o Parlamentului la acea dată;

4.  observă că Uniunea și-a pierdut treptat prima poziție în lume la vânzările de produse chimice în favoarea Chinei, a cărei cotă a crescut de la 9 % la aproape 35 % în același interval de timp; reamintește că producția de îngrășăminte minerale este mare consumatoare de energie (prețul gazului reprezintă până la 80 % din costurile totale de producție); observă că, din cauza scăderii prețurilor la petrol, exportul de combustibili minerali din Estonia a scăzut cu 25 % în primele două luni ale anului 2016, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent; constată că în Estonia există o concentrație mare de industrii care sunt dependente de prețurile la petrol și la gaz;

5.  subliniază că aceste disponibilizări pot avea un impact considerabil asupra economiei locale și regionale și asupra ocupării forței de muncă;

6.  salută decizia Estoniei de a combina două sectoare ale economiei într-o singură cerere de asistență la nivel regional, întrucât disponibilizările au avut loc în aceeași regiune, iar acest lucru va reduce sarcina administrativă și va face posibilă organizarea de măsuri comune pentru lucrătorii care au fost disponibilizați în ambele sectoare;

7.  salută faptul că a fost elaborată o strategie de dezvoltare regională, prezentată în Planul de acțiune pentru districtul Ida-Virumaa pe perioada 2015-2020(4), logistica și turismul fiind identificate ca posibile sectoare generatoare de creștere; ia act de faptul că au fost lansate proiecte de infrastructură pentru a stimula creșterea și a crea o bază pentru diversificarea structurii economiei;

8.  observă că numărul relativ scăzut de lucrători disponibilizați care participă la măsuri (800 din 1 550) se explică prin dorința de a include cei mai vulnerabili lucrători de pe piața muncii și declarațiile unor lucrători că nu vor participa la măsurile preconizate de autoritățile estoniene; ia act de faptul că proporția beneficiarilor vizați care nu sunt cetățeni ai Uniunii este destul de ridicată (63,3 %);

9.  constată că FEG a cofinanțat servicii personalizate pentru lucrătorii disponibilizați, inclusiv plata costurilor pentru studiile formale, rambursarea costurilor de formare pentru angajatori, formarea profesională adaptată la piața muncii, cursuri de limbă estonă, practică profesională și consiliere; ia act de faptul că Estonia a furnizat informațiile necesare privind acțiunile care sunt obligatorii pentru întreprinderea vizată în temeiul legislației naționale sau în temeiul contractelor colective de muncă și a confirmat că aceste acțiuni nu vor fi înlocuite de contribuția financiară din partea FEG;

10.  observă că Estonia declară, de asemenea, că pachetul coordonat de măsuri este compatibil cu trecerea la o economie sustenabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și prezintă un mare potențial privind facilitarea acestei treceri, ceea ce corespunde prevederilor de la articolul 7 din Regulamentul privind FEG;

11.  salută consultările cu părțile interesate, inclusiv cu sindicatele, asociațiile patronale, întreprinderile și serviciile publice de ocupare a forței de muncă, care au avut loc la nivel național și regional cu scopul de a elabora pachetul coordonat de servicii personalizate;

12.  ia act de faptul că acțiunile realizate în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul privind FEG – activități pregătitoare, management, informare și publicitate, control și raportare – reprezintă o proporție relativ mare din costurile totale (7,7 %);

13.  reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată nu numai la nevoile lucrătorilor disponibilizați, ci și la nevoile efective ale mediului de afaceri;

14.  observă că măsurile de sprijinire a venitului vor reprezenta 27,25 % din pachetul total de măsuri personalizate, sub cota maximă de 35 % prevăzută de Regulamentul privind FEG; ia act, în plus, de faptul că aceste măsuri sunt condiționate de participarea activă a beneficiarilor vizați la activități de căutare a unui loc de muncă sau de formare;

15.  constată că costurile de asistență tehnică reprezintă un procent destul de ridicat din costurile totale; consideră că acest lucru se justifică prin faptul că aceasta este prima cerere de asistență din partea FEG a Estoniei;

16.  ia act de faptul că Estonia confirmă că acțiunile eligibile nu beneficiază de asistență din partea altor instrumente financiare ale Uniunii; își reiterează apelul adresat Comisiei de a prezenta o evaluare comparativă a acestor date în cadrul rapoartelor sale anuale, pentru a asigura deplina respectare a reglementărilor existente și pentru a evita dublarea serviciilor finanțate de Uniune;

17.  observă că aceste măsuri au fost elaborate în conformitate cu nevoile identificate în strategia de dezvoltare regională în Estonia și sunt compatibile cu tranziția către o economie sustenabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

18.  solicită Comisiei să asigure accesul public la toate documentele legate de cazurile FEG;

19.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (în urma unei cereri din partea Estoniei – EGF/2016/003 EE/petrol și produse chimice)

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2016/2099.)

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(4)https://www.siseministeerium.ee/sites/default/files/dokumendid/Arengukavad/ida-virumaa_tegevuskava_2015-2020_26.02.15.pdf


Accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public ***II
PDF 241kWORD 47k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 26 octombrie 2016 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European și a Consiliului privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (09389/1/2016 – C8-0360/2016 – 2012/0340(COD))
P8_TA(2016)0414A8-0269/2016

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (09389/1/2016 – C8-0360/2016),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 22 mai 2013(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2012)0721),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 76 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0269/2016),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 271, 19.9.2013, p. 116.
(2) Texte adoptate la 26.2.2014, P7_TA(2014)0158.


Măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor ***II
PDF 242kWORD 47k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 26 octombrie 2016 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului (08795/2/2016 – C8-0364/2016 – 2013/0141(COD))
P8_TA(2016)0415A8-0293/2016

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (08795/2/2016 – C8-0364/2016),

–  având în vedere avizul motivat prezentat de către Consiliul Federal al Austriei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2013(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0267),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 76 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0293/2016),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 170, 5.6.2014, p. 104.
(2) Texte adoptate, 15.4.2014, P7_TA(2014)0382.


Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: transpunerea în practică a priorităților pe 2016
PDF 443kWORD 62k
Rezoluţia Parlamentului European din 26 octombrie 2016 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2016 (2016/2101(INI))
P8_TA(2016)0416A8-0309/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 136,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 mai 2016 privind recomandările specifice fiecărei țări din 2016 (COM(2016)0321),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 28 și 29 iunie 2016 (EUCO 26/16),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2016 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2016(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 aprilie 2016, intitulată „Semestrul european 2016: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și rezultatele bilanțurilor aprofundate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011” (COM(2016)0095),

–  având în vedere rapoartele Comisiei intitulate „Analiza anuală a creșterii pentru 2016” (COM(2015)0690), „Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2016” (COM(2015)0691) și „Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă” (COM(2015)0700), recomandarea Comisiei de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro (COM(2015)0692) și propunerea Comisiei din 26 noiembrie 2015 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017-2020 (COM(2015)0701),

–  având în vedere Raportul celor cinci președinți din 22 iunie 2015, intitulat „Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 iunie 2015 referitoare la evaluarea cadrului de guvernanță economică: bilanț și provocări(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 1 decembrie 2011 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 intitulată „Utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere” (COM(2015)0012),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice(4),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014, intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 18 februarie 2015, intitulată „Crearea unei uniuni a piețelor de capital” (COM(2015)0063),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 iunie 2015 intitulată „Un sistem de impozitare a întreprinderilor echitabil și eficient în Uniunea Europeană: 5 domenii cheie” (COM(2015)0302),

–  având în vedere rezoluția sa din 5 februarie 2013(5) și raportul său din 15 septembrie 2016(6) privind îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru cultură și educație (A8-0309/2016),

A.  întrucât, potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2016, rata de creștere preconizată pentru 2016 este de 1,6 % în zona euro și de 1,8 % în UE;

B.  întrucât Europa se confruntă încă cu un deficit major în materie de investiții și întrucât este necesar să se mărească cererea internă și să se corecteze dezechilibrele macroeconomice, consolidându-se și mai mult investițiile în UE;

C.  întrucât șomajul în general (și șomajul structural în special) din UE este, în continuare, una dintre principalele provocări cu care se confruntă statele membre deoarece rata acestuia este, în prezent, foarte ridicată (10,5 milioane de șomeri de lungă durată în UE); întrucât, deși cifrele șomajului s-au îmbunătățit puțin în comparație cu anii anteriori, rata șomajului în rândul tinerilor și rata șomajului în general în țările de la periferia UE sunt, în continuare, mult mai mari decât ratele medii ale UE;

D.  întrucât scăderea prețurilor petrolului și slaba creștere economică de la începutul anului 2016 par să fie factori suplimentari al scăderii ratei inflației sub zero;

E.  întrucât evoluțiile politice, precum rezultatul referendumului din Regatul Unit și relațiile cu Rusia, și incertitudinile legate de evoluțiile economice mondiale au contribuit la reducerea investițiilor;

F.  întrucât valurile de refugiați din statele membre au afectat și ele investițiile din cadrul acestora;

G.  întrucât rata de reactivitate a statelor membre la recomandările care le sunt adresate în cadrul semestrului european este similară cu cea la recomandările unilaterale ale OCDE (29 % față de 30 % în 2014);

H.  întrucât Parlamentul European a subliniat, în cadrul rezoluției sale privind analiza anuală a creșterii pentru 2016, necesitatea de a se acorda o atenție deosebită zonei euro, dar a salutat combinarea îmbunătățită a politicilor; întrucât acesta a subliniat, de asemenea, importanța unor investiții mai mari, a unor reforme durabile și a responsabilității fiscale pentru a se promova în continuare niveluri mai ridicate ale creșterii și redresarea Europei,

Provocarea cu care se confruntă Europa în contextul încetinirii activității economice mondiale

1.  ia act cu îngrijorare de faptul că economia UE va crește într-un ritm mai scăzut decât s-a preconizat pe baza previziunilor economice europene din primăvara anului 2016, având în vedere că PIB-ul din zona euro se așteaptă se crească cu doar 1,6 % și să ajungă la 1,8 % în 2017;

2.  subliniază că provocările cu care se confruntă UE sunt legate de deteriorarea mediului internațional, de nepunerea în aplicare a unor reforme durabile și de diferențele de performanță economică și socială în diverse părți ale Uniunii; subliniază necesitatea de a se îmbunătăți creșterea, coeziunea, productivitatea și competitivitatea; consideră că absența unor investiții durabile și obstacolele în calea finalizării pieței unice împiedică UE să-și realizeze întregul potențial de dezvoltare;

3.  salută faptul că, în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări din 2016 ale Comisiei, aceasta a acordat o atenție deosebită celor trei priorități menite să consolideze și mai mult creșterea economică: sprijinirea investițiilor pentru inovare, dezvoltare și crearea de locuri de muncă, realizarea de reforme structurale echilibrate din punct de vedere social și încurajarea gestionării responsabile a finanțelor publice; subliniază însă că sunt necesare mai multe eforturi din partea Comisiei pentru sprijinirea sustenabilității finanțelor publice în conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere, utilizându-se pe deplin clauzele de flexibilitate ale acestuia, în conformitate cu Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 (COM(2015)0012);

4.  recunoaște importanța coerenței dintre instrumentele politicii de coeziune și cadrul mai larg de guvernanță economică pentru sprijinirea eforturilor de redresare necesare pentru conformarea la normele semestrului european; subliniază însă că legitimitatea politicii de coeziune se bazează pe tratate și că această politică este expresia solidarității europene, având ca obiective principale consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale din UE prin reducerea diferențelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni, finanțarea investițiilor legate de obiectivele Strategiei Europa 2020 și apropierea UE de cetățenii săi; consideră, prin urmare, că măsurile care leagă eficiența fondurilor ESI de buna guvernanță economică ar trebui să fie aplicate în mod judicios și echilibrat, dar numai în ultimă instanță, și că efectele acestora ar trebui să fie raportate; reamintește, de asemenea, că aplicarea unor astfel de măsuri ar trebui să fie întotdeauna justificată și transparentă și să țină seama de situația economică și socială a statului membru în cauză, pentru a evita limitarea investițiilor regionale și locale, care joacă un rol absolut esențial la nivelul economiilor statelor membre, în special al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), deoarece aceste investiții optimizează creșterea și crearea de locuri de muncă și stimulează competitivitatea și productivitatea, în special în perioade de presiuni puternice asupra cheltuielilor publice; în ceea ce privește cazurile celor două state membre care au făcut obiectul deciziilor Consiliului din 12 iulie 2016, care au avut ca urmare aplicarea unor sancțiuni în temeiul procedurii de deficit excesiv pe baza articolului 126 alineatul (8) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), subliniază propunerea Comisiei din 27 iulie 2016 și decizia ulterioară a Consiliului din 8 august 2016 de a anula amenzile care ar fi putut fi impuse, având în vedere solicitările justificate ale statelor membre, mediul economic complex, eforturile de reformă ale ambelor țări și angajamentele asumate de acestea de a respecta normele din Pactul de stabilitate și creștere; consideră, în acest context, că propunerea de a suspenda o parte din angajamentele pentru 2017 privind fondurile ESI în cadrul măsurilor care leagă eficiența acestora de buna guvernanță economică ar trebui să țină seama de opinia Parlamentului, exprimată în cadrul dialogului structurat;

5.  salută abordarea Comisiei care constă în limitarea constantă a numărului de recomandări, precum și eforturile acesteia de simplificare a semestrului european prin includerea doar a domeniilor-cheie prioritare care au relevanță macroeconomică și socială la stabilirea obiectivelor în materie de politici pentru următoarele 18 luni; reafirmă că acest lucru facilitează punerea în aplicare a recomandărilor pe baza unui set cuprinzător și relevant de criterii economice și sociale existente; subliniază că reducerea numărului recomandărilor ar trebui să contribuie la o mai bună concentrare tematică; subliniază necesitatea de a reduce diferențele economice între state membre și de a realiza o convergență ascendentă a acestora;

6.  sprijină pe deplin eforturile depuse pentru o mai mare implicare a statelor membre în procesul de formulare și punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, acesta fiind un proces de reformă continuu; consideră că, pentru o mai mare implicare la nivel național și pentru stimularea punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, precum și având în vedere că autoritățile locale și regionale trebuie să pună în aplicare mai mult de jumătate din recomandările specifice fiecărei țări, acestea ar trebui să fie formulate mai clar, pe baza unor priorități bine definite și structurate la nivel european, la elaborarea cărora să participe, atunci când este cazul, parlamentele naționale și autoritățile regionale și locale; reafirmă că, dată fiind actuala distribuție a puterilor și a competențelor în diferitele statele membre, capacitatea de a îndeplini recomandările specifice fiecărei țări s-ar putea îmbunătăți prin participarea activă a autorităților locale și regionale și, în acest sens, sprijină propunerea Comitetului Regiunilor privind un cod de conduită pentru implicarea autorităților locale și regionale în semestrul european; solicită statelor membre să asigure o examinare democratică adecvată a programelor lor naționale de reformă în cadrul parlamentelor lor naționale respective;

7.  subliniază că, așa cum a arătat lunga criză economică a Europei, este necesar să se faciliteze investițiile în domenii precum educația, inovarea și cercetarea și dezvoltarea, consolidând în același timp competitivitatea UE prin implementarea unor reforme structurale durabile pentru promovarea creării unor locuri de muncă de calitate și prin punerea în aplicare a unor politici fiscale responsabile pentru a crea un mediu mai favorabil pentru locurile de muncă, întreprinderi (în special IMM-uri) și investiții; ia act de impactul Fondului european pentru investiții strategice după un an de funcționare; subliniază importanța de a se consolida utilizarea FEIS în regiunile mai puțin dezvoltate și în regiunile de tranziție, precum și caracterul cu adevărat complementar al investițiilor sale, intensificând în același timp eforturile de dezvoltare a platformelor de investiții, inclusiv la nivel regional;

8.  subliniază că ratele șomajului, care sunt în continuare prea ridicate, în special în rândul tinerilor, demonstrează că, în mai multe state membre, capacitatea de a crea locuri de muncă de calitate este încă limitată și indică faptul că este nevoie de măsuri suplimentare, luate în consultare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, pentru a se consolida investițiile în competențe, pentru a face ca piața muncii să devină mai favorabilă incluziunii și pentru a reduce excluziunea socială și inegalitățile din ce în ce mai mari în ceea ce privește veniturile și bogăția, menținând în același timp buna gestiune bugetară; constată că măsurile de stimulare pentru facilitarea accesului la finanțare, în special pentru IMM-uri, sunt vitale dacă se dorește ca nivelul ridicat al șomajului din multe state membre să fie abordat în mod eficient;

9.  subliniază că, în situația economică actuală, în care excedentul de lichiditate se combină cu rate ale dobânzii care ating pragul zero, perspectivele de evoluție a cererii sunt modeste, iar investițiile și cheltuielile gospodăriilor și ale întreprinderilor sunt limitate, este necesară punerea în aplicare a noii combinări a politicilor propusă de Comisie pentru a crea creștere economică; subliniază că politica monetară nu poate stimula singură creșterea în absența investițiilor și a unor reforme structurale durabile;

Prioritățile și obiectivele recomandărilor din 2016

10.  subliniază recomandarea Comisiei privind ieșirea a trei state membre din procedura aplicabilă deficitelor excesive; este de acord cu Comisia în privința faptului că excedentele importante și constante de cont curent indică necesitatea de a stimula cererea și investițiile, în special investițiile pe termen lung, pentru a face față provocărilor viitoare în ceea ce privește transportul și comunicațiile, economia digitală, educația, inovarea și cercetarea, schimbările climatice, energia, protecția mediului și îmbătrânirea populației; solicită Comisiei să continue să încurajeze politicile bugetare durabile și responsabile care stau la baza creșterii și a redresării economice în toate statele membre, insistând mai mult asupra investițiilor și cheltuielilor publice eficiente și sprijinind reformele structurale durabile și echilibrate din punct de vedere social;

11.  constată că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a spori oportunitățile de finanțare, în special pentru IMM-uri, și pentru a reduce creditele neperformante din zona euro în conformitate cu legislația UE, pentru ca bilanțurile băncilor să fie mai solide și, prin urmare, pentru a spori capacitatea băncilor de a acorda împrumuturi economiei reale; subliniază importanța de a se finaliza treptat și de a se pune în aplicare uniunea bancară, precum și de a se dezvolta uniunea piețelor de capital pentru a se crea un mediu stabil pentru investiții și creștere și a se evita fragmentarea pieței financiare a zonei euro;

12.  subliniază că, până în prezent, investițiile au stagnat, nu au determinat o creștere durabilă și favorabilă incluziunii în UE și nu au contribuit la îmbunătățirea mediului de afaceri; consideră că politica monetară trebuie însoțită de politici fiscale adecvate, menite să consolideze creșterea în UE, în conformitate cu normele Pactului de stabilitate și de creștere, inclusiv clauzele de flexibilitate ale acestuia; constată că investițiile la nivelurile subnaționale de guvernare au scăzut puternic în ultimii ani, dar reprezintă încă aproximativ 60 % din investițiile publice din UE; subliniază că este necesar ca instrumentele politicii de investiții, de exemplu FEIS și fondurile ESI, să se combine și să se completeze într-o măsură adecvată pentru a spori valoarea adăugată a cheltuielilor Uniunii prin atragerea unor resurse suplimentare din partea investitorilor privați; subliniază, așadar, că Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS) ar trebui să includă autoritățile regionale și locale la elaborarea proiectului de reformă structurală în cauză;

Răspunsuri și concluzii politice

13.  subliniază că este necesar să se îmbunătățească capacitatea generală a UE de a înregistra creștere economică, de a crea și menține locuri de muncă de calitate și, astfel, de a reduce nivelurile ridicate de șomaj prin stabilirea unui cadru normativ favorabil creșterii; consideră că migrația ar putea juca un rol important pentru compensarea efectelor negative ale îmbătrânirii populației, în funcție de capacitatea statelor membre de a utiliza mai eficient competențele migranților și de a adapta sistemele de gestionare a migrației forței de muncă la nevoile angajatorilor;

14.  subliniază importanța unor sisteme de educație favorabile incluziunii, care promovează inovarea și creativitatea și permit dobândirea unor competențe relevante pentru piața muncii, în special în cadrul formării profesionale; indică faptul că ar trebui să se mențină un echilibru adecvat, evitându-se în același timp o uniformizare descendentă a salariilor și a standardelor de muncă, între costurile economice, sociale și umane, în conformitate cu valorile de solidaritate și de subsidiaritate ale UE, acordându-se în același timp o atenție deosebită investițiilor în capitalul uman, cercetare și dezvoltare și îmbunătățirii sistemelor de educație și de formare profesională, inclusiv învățării pe tot parcursul vieții; consideră că este nevoie de politici bine concepute pentru a promova inovarea, cercetarea și dezvoltarea, astfel încât să se stimuleze productivitatea, să se creeze o creștere durabilă constantă și să se poată contribui la abordarea provocărilor structurale actuale, reducând în acest fel diferențele în materie de inovare în raport cu alte economii;

15.  invită Comisia să acorde prioritate măsurilor care reduc obstacolele din calea unor fluxuri de investiții mai importante, obstacole care, la nivelul UE, sunt datorate lipsei de claritate în ceea ce privește strategiile care trebuie urmate, în special în următoarele domenii: energie, transport, comunicații și economia digitală; ia act de efectele asupra împrumuturilor bancare ale adoptării uniunii bancare, iar la nivel național, ale sistemelor juridice complicate, ale corupție, ale lipsei de transparență în sectorul financiar, ale birocrației depășite, ale digitalizării inadecvate a serviciilor publice, ale alocării inadecvate a resurselor, ale existenței unor obstacole pe piața internă în sectorul bancar și în sectorul asigurărilor, precum și ale decalajului dintre sistemele de educație, pe de o parte, și cerințele pieței munci și obiectivul de finalizare a pieței unice, pe de altă parte;

16.  regretă, în ceea ce privește Strategia Europa 2020, care este primul program al UE în care a fost inclusă combaterea sărăciei, faptul că obiectivul de reducere a nivelului sărăciei în Uniune nu va fi atins; consideră că obiectivul de combatere a sărăciei ar trebui prevăzut încă din faza de elaborare a politicilor UE;

17.  subliniază că este important să se evite o sarcină fiscală excesivă asupra muncii, având în vedere că un nivel excesiv de impozitare reduce dorința de reîncadrare în muncă a persoanelor inactive, a șomerilor, a persoanelor care pot aduce un al doilea venit în gospodărie și a celor cu un salariu scăzut;

18.  ia act de discuțiile în curs dintre Comisie și statele membre privind metoda de calculare a deviației PIB;

19.  indică faptul că ar trebui făcute eforturi pentru a înlătura obstacolele care există încă în calea investițiilor în statele membre și că ar trebui să se prevadă o combinare mai adecvată a politicilor, favorizându-le pe acelea care încurajează dezvoltarea durabilă, și să se acorde o atenție deosebită și reală cheltuielilor din domeniul cercetării și al dezvoltării; consideră că sprijinul public și privat acordat instituțiilor de cercetare și de învățământ superior sunt factori esențiali pentru sporirea competitivității economiei europene, iar deficiențele sau absența acestei infrastructuri creează dezavantaje importante pentru anumite state membre; subliniază că nu există o rețetă ideală universală pentru o politică de inovare a UE, însă că, pentru a depăși discrepanțele în materie de capacitate de inovare din UE, trebuie recomandate statelor membre politici de inovare diferențiate în mod adecvat și concepute pe baza unor modelele care s-au dovedit deja a fi de succes;

20.  salută acordul din urma Conferinței de la Paris privind schimbările climatice (COP21) din decembrie 2015 și solicită statelor membre și Comisiei să îl pună în aplicare.

Contribuțiile sectoriale la semestrul european 2016

Politicile sociale și de ocupare a forței de muncă

21.  consideră că obiectivul Consiliului și al Comisiei ar trebui să fie acela de a face ca procesele de consolidare fiscală să fie însoțite de măsuri care contribuie la reducerea inegalităților și subliniază că procesul semestrului european ar trebui să ajute la găsirea de soluții pentru provocările sociale existente și emergente, asigurând astfel o economie mai eficientă; subliniază că investițiile sociale în capitalul uman trebuie să reprezinte acțiuni complementare esențiale, deoarece capitalul uman este unul dintre factorii de creștere și un motor al competitivității și al dezvoltării; solicită ca reformele structurale majore sugerate de recomandările specifice fiecărei țări să fie însoțite de o evaluare a impactului social, care să vizeze efectele lor pe termen scurt, mediu și lung cu scopul de a înțelege mai bine consecințele sociale, economice și legate de ocuparea forței de muncă și, în special, impactul asupra creării de locuri de muncă și asupra creșterii economice;

22.  subliniază că șomajul, în special șomajul în rândul tinerilor, este în continuare o problemă majoră pentru societățile europene și că, potrivit Comisiei, rata șomajului a continuat să scadă treptat, dar rămâne peste nivelurile din 2008, înregistrându-se 21,2 milioane de șomeri în aprilie 2016 și existând diferențe foarte mari între statele membre; subliniază că este necesară o evaluare calitativă și cantitativă a locurilor de muncă create, pentru a evita o creștere a ratei de ocupare doar ca urmare a creării de locuri de muncă precare sau a diminuării forței de muncă; ia act de faptul că, deși au rezultate în ceea ce privește competențele și cunoștințele, sistemele de învățământ și formare din unele state membre nu sunt performante pe plan internațional și duc la deficite de competențe din ce în ce mai mari, ceea ce contribuie la dificultățile pe care încă le întâmpină 39 % din întreprinderi în găsirea unor angajați cu competențele necesare; insistă ca, în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări, să se acorde o mai mare prioritate depășirii dezechilibrelor structurale de pe piața forței de muncă, inclusiv a șomajului de lungă durată și a necorelării competențelor, și subliniază necesitatea de se a continua investițiile în sistemele de învățământ și de formare și dezvoltarea acestora, oferind societății instrumentele și capacitățile necesare pentru a se readapta la evoluția cererii de pe piața muncii;

23.  subliniază că, între 2008 și 2014, numărul persoanelor din UE expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială a crescut cu 4,2 milioane, ajungând la un total de peste 22 milioane (22,3 %); ia act de faptul că Comisia a declarat că „majoritatea statelor membre se confruntă încă cu moștenirea socială acută a crizei”; solicită un efort mai mare din partea Comisiei și a statelor membre în vederea reducerii sărăciei, a excluziunii sociale și a inegalităților din ce în ce mai mari, pentru a elimina disparitățile economice și sociale dintre statele membre și din cadrul societăților; este de părere că lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale și reducerea inegalităților ar trebui să reprezinte una dintre prioritățile incluse în recomandările specifice fiecărei țări, fiind esențiale pentru obținerea unei creșteri economice de durată și a unui ritm de punere în aplicare sustenabil din punct de vedere social;

24.  reamintește că, așa cum a menționat Parlamentul, reformele responsabile din punct de vedere social trebuie să se bazeze pe solidaritate, integrare, justiție socială și o repartizare echitabilă a bogăției, un model care asigură egalitate și protecție socială, protejează grupurile vulnerabile și îmbunătățește standardele de viață ale tuturor cetățenilor;

25.  consideră că creșterea economică ar trebui să garanteze un impact social pozitiv; salută includerea a trei noi indicatori principali referitori la ocuparea forței de muncă în tabloul de bord macroeconomic; își reiterează solicitarea ca aceștia să fie plasați pe picior de egalitate cu indicatorii economici existenți, garantând astfel că dezechilibrele interne sunt mai bine evaluate și mărind eficiența reformelor structurale; solicită, în acest sens, pentru a se evita o aplicare selectivă, să fie posibil ca acești indicatori să declanșeze analize aprofundate și solicită, de asemenea, o mai bună înțelegere a legăturii cauză-efect între politici și acțiuni; propune introducerea unei proceduri privind dezechilibrele sociale în procesul de elaborare a recomandărilor specifice fiecărei țări, astfel încât să prevină uniformizarea descendentă a standardelor sociale, pe baza utilizării efective a indicatorilor sociali și a celor referitori la ocuparea forței de muncă în cadrul supravegherii macroeconomice; consideră că, în cazul plasării indicatorilor privind ocuparea forței de muncă și a indicatorilor economici pe picior de egalitate, acest lucru ar trebui să fie însoțit de creșterea rolului Consiliului EPSCO în cadrul semestrului european;

26.  consideră că introducerea celor trei indicatori privind ocuparea forței de muncă arată că Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă, inclusiv orientările privind ocuparea forței de muncă, joacă un rol important în procesul de guvernanță economică al UE, dar că este necesar să se depună eforturi suplimentare, în special prin introducerea unor indicatori sociali;

27.  recunoaște activitatea demarată de Comisie pentru a institui un pilon european al drepturilor sociale, dar reamintește că este necesar să se prezinte rezultatele procesului de consultare și să se ia noi măsuri eficiente menite să asigure o UE mai aprofundată și mai echitabilă și să joace un rol important în combaterea inegalității; subliniază, în această privință, raportul celor cinci președinți, care solicită o mai mare convergență economică și socială, dar recunoaște că nu există soluții universale; consideră, în acest sens, că fiecare politică comună ar trebui să fie adaptată pentru fiecare stat membru; consideră că acțiunea la nivel european ar trebui, de asemenea, să abordeze inegalitățile și diferențele de venit din interiorul statelor membre, precum și că aceasta trebuie să facă mai mult decât să se ocupe doar de situația celor care au cea mai mare nevoie de ajutor;

28.  recunoaște că semestrul european pune în prezent un accent mai puternic pe ocuparea forței de muncă și pe performanțele sociale; respectându-le competențele, invită statele membre să ia măsuri urgente pentru a asigura locuri de muncă decente cu un venit decent, accesul la un venit minim adecvat și la protecție socială (care a redus deja rata sărăciei de la 26,1 % la 17,2 %) și servicii publice de calitate, și pledează pentru dezvoltarea și instituirea unui veritabil sistem de securitate socială sustenabil; invită Comisia să-și ofere sprijinul statelor membre și să facă schimb de bune practici cu acestea, în vederea îmbunătățirii capacității administrative de la nivel național, regional și local, întrucât acest lucru reprezintă o provocare-cheie pentru relansarea investițiilor pe termen lung și pentru asigurarea creării de locuri de muncă și a unei creșteri sustenabile;

29.  subliniază că instituirea și gestionarea sistemelor de securitate socială reprezintă o competență a statelor membre, aceste procese fiind coordonate, însă nu armonizate, la nivelul Uniunii;

30.  recunoaște că stabilirea nivelului salariilor ține de competența statelor membre, care trebuie respectată în conformitate cu principiul subsidiarității;

31.  constată că șomajul în rândul tinerilor a scăzut, dar subliniază că acesta se situează încă la niveluri extrem de ridicate, peste 4 milioane de persoane sub 25 de ani aflându-se în șomaj în UE, dintre care 2 885 000 în zona euro; regretă că, la peste trei de ani de la lansarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, rezultatele punerii în aplicare a Garanției pentru tineret sunt atât de inegale și uneori ineficiente; invită Comisia să prezinte în octombrie 2016 o analiză amănunțită a punerii sale în aplicare, care să poată servi ca bază pentru continuarea programului;

32.  reamintește că, în multe state membre, indemnizațiile de șomaj scad de la un an la altul, ca urmare, printre altele, a șomajului de lungă durată, sporind astfel numărul persoanelor aflate sub pragul sărăciei și al excluziunii sociale; solicită garantarea unor indemnizații de șomaj adecvate, care să le permită cetățenilor să ducă o viață demnă, precum și a unor acțiuni care să asigure buna integrare a acestor persoane pe piața forței de muncă;

33.  subliniază că dezechilibrele sistemelor de pensii sunt de fapt o consecință a șomajului, a scăderii salariilor și a creșterii precarității locurilor de muncă; solicită, prin urmare, reforme care să garanteze o finanțare adecvată pentru un prim pilon al pensiilor puternic, care să asigure pensii decente, cel puțin la un nivel deasupra pragului de sărăcie;

34.  reamintește încă o dată că libera circulație a persoanelor este esențială pentru consolidarea convergenței și a integrării între țările europene;

35.  ia act de creșterea numărului de recomandări (vizând cinci state membre) privind regimurile de venituri minime; totuși, ținând seama de faptul că inegalitățile semnificative în materie de venituri nu afectează doar coeziunea socială, ci și creșterea economică sustenabilă (așa cum au declarat recent atât FMI, cât și OCDE), invită Comisia să îndeplinească promisiunea Președintelui Juncker din discursul său inaugural de a se asigura un venit adecvat pentru toți europenii printr-un cadru european privind un venit minim menit să acopere cheltuielile de trai de bază, respectând practicile naționale și principiul subsidiarității;

36.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu creșterea inegalităților la nivelul veniturilor, cauzată parțial de reformele ineficiente ale pieței muncii; invită Comisia și statele membre să pună în aplicare măsuri de îmbunătățire a calității locurilor de muncă în vederea reducerii segmentării pieței muncii, însoțite de măsuri de creștere a salariilor minime până la un nivel decent și de măsuri pentru consolidarea negocierilor colective și a poziției lucrătorilor în cadrul mecanismelor de stabilire a salariilor cu scopul de a reduce decalajele între salarii; atrage atenția asupra faptului că, în ultimele decenii, conducerea întreprinderilor a continuat să beneficieze de o parte din ce în ce mai mare din veniturile economice, în timp ce salariile lucrătorilor au stagnat sau au fost reduse; consideră că acest decalaj excesiv între salarii crește inegalitățile și dăunează productivității și competitivității întreprinderilor;

37.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că șomajul de lungă durată rămâne la un nivel ridicat, afectând 10,5 milioane de persoane în UE, și reamintește că integrarea acestora pe piața muncii este esențială pentru a garanta sustenabilitatea sistemelor de protecție socială și încrederea acestor persoane în forțele proprii; regretă, prin urmare, lipsa de acțiune din partea statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă; invită din nou Comisia să sprijine eforturile de a crea oportunități de învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii pentru lucrătorii și persoanele în căutarea unui loc de muncă de toate vârstele și să ia măsuri cât mai repede cu putință pentru a ameliora accesul la fondurile UE, precum și să mobilizeze, atunci când este cazul, resurse suplimentare;

38.  consideră că protecția socială, inclusiv pensiile și serviciile precum asistența medicală, îngrijirea copiilor și îngrijirea pe termen lung, rămâne esențială pentru o creștere echilibrată și favorabilă incluziunii, pentru o durată mai mare a vieții profesionale și pentru crearea de locuri de muncă și reducerea inegalităților; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să promoveze politici care să garanteze suficiența, adecvarea, eficiența și calitatea sistemelor de protecție socială pe tot parcursul ciclului de viață al unei persoane, garantând o viață decentă, combătând inegalitățile și încurajând incluziunea cu scopul de a eradica sărăcia, în special pentru persoanele excluse de pe piața forței de muncă și pentru cele mai vulnerabile grupuri;

39.  evidențiază obstacolele și barierele, atât materiale, cât și digitale, cu care se confruntă încă persoanele cu dizabilități; speră că Actul privind persoanele cu dizabilități lansat de Comisie va fi implementat prompt și se va concentra efectiv asupra unor măsuri specifice de promovare a incluziunii și a accesului;

Piața internă

40.  salută faptul că numeroase recomandări specifice fiecărei țări sprijină o piață unică funcțională și integrată, inclusiv crearea unor oportunități de finanțare și de investiții care favorizează dezvoltarea întreprinderilor și, în special, a IMM-urilor, contribuind la crearea de locuri de muncă, la buna funcționare a guvernării electronice, la achizițiile publice și la recunoașterea reciprocă, inclusiv la recunoașterea reciprocă a calificărilor; subliniază că un element-cheie pentru a asigura un impact real al acestor politici este punerea în aplicare efectivă; consideră, în acest sens, că este esențial ca, la elaborarea acestor recomandări, Comisia să acorde un maximum de atenție introducerii unor reforme pe termen lung cu impact major mai ales asupra investițiilor sociale, a locurilor muncă și a formării;

41.  afirmă că piața unică este coloana vertebrală a economiei UE și subliniază, în acest context, că o piață unică favorabilă incluziunii, cu o guvernanță îmbunătățită, care favorizează o reglementare de calitate și încurajează concurența, constituie un instrument esențial pentru a îmbunătăți creșterea economică, coeziunea, ocuparea forței de muncă și competitivitatea și pentru a menține încrederea sectorului economic și a consumatorilor; invită, așadar, Comisia să monitorizeze progresele înregistrate de statele membre și reafirmă importanța includerii oficiale a pilonului referitor la piața unică în cadrul semestrului european, pentru a permite monitorizarea continuă a indicatorilor pieței unice, astfel încât să poată fi urmărite și evaluate în mod sistematic progresele statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări;

42.  salută faptul că Comisia a adoptat hotărârea de a soluționa problema deficitului de coordonare fiscală la nivelul UE și, în special, de a aborda dificultățile cu care se confruntă IMM-urile ca urmare a complexității diferitelor reglementări naționale în materie de TVA; invită Comisia să evalueze fezabilitatea unei mai bune coordonări și, mai ales, să examineze posibilitatea introducerii unei abordări simplificate în materie de TVA pe piața unică digitală;

43.  consideră regretabil faptul că încă există sau au fost introduse diferite bariere care împiedică buna funcționare a pieței unice integrate; atrage atenția, mai ales, asupra transpunerii și punerii în aplicare incomplete a Directivei privind serviciile de către mai multe state membre și invită Comisia să ia măsuri mai eficiente pentru a garanta punerea în aplicare a angajamentelor statelor membre în temeiul legislației UE; reamintește promisiunea Comisiei de a recurge, dacă va fi cazul, la proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru a asigura punerea în aplicare pe deplin a legislației pieței unice referitoare la bunuri și servicii și la sfera digitală;

44.  subliniază că sistemul de recunoaștere a calificărilor profesionale se axează pe principiul încrederii reciproce dintre sistemele juridice și pe verificarea reciprocă a calității calificărilor; remarcă faptul că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a pune în aplicare mai eficient principiul recunoașterii reciproce a calificărilor profesionale; subliniază că o aplicare corespunzătoare a legislației și o mai bună legiferare sunt indispensabile, având în vedere fragmentarea pieței unice, care creează bariere în activitățile economice și limitează alegerea consumatorilor, și ar trebui să vizeze toate sectoarele economiei și legislația în vigoare și viitoare; salută, în acest context, exercițiul de cartografiere a calificărilor și profesiilor reglementate, care va permite crearea unei baze de date interactive publice, facilitând astfel implementarea planurilor naționale de acțiune ale statelor membre;

45.  regretă că recomandările specifice fiecărei țări pun în evidență în continuare deficiențe legate de procedurile de achiziții publice, cum ar fi o concurență insuficientă și un deficit de transparență, în condițiile în care 21 de state membre nu au reușit să transpună integral pachetul legislativ, acest lucru ducând la distorsionarea pieței; solicită Comisiei să acționeze rapid pentru a garanta că statele membre își îndeplinesc obligațiile legale prin demararea procedurilor relevante de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; invită Comisia să monitorizeze sistematic și în mod eficient și transparent procedurile administrative, pentru a garanta că acestea nu impun o sarcină disproporționată întreprinderilor și nu împiedică participarea IMM-urilor la procedurile de achiziții publice;

46.  sprijină statele membre în eforturile lor de modernizare a serviciilor administrației publice, în special prin intermediul guvernării electronice, și solicită să se îmbunătățească cooperarea transfrontalieră, să se simplifice procedurile administrative și să se asigure interoperabilitatea administrațiilor publice în beneficiul tuturor întreprinderilor și cetățenilor; solicită în același timp Comisiei ca, în cazurile în care digitalizarea serviciilor publice este finanțată de la bugetul UE, să se angajeze într-o monitorizare mai eficientă a utilizării adecvate a fondurilor;

o
o   o

47.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție președinților Consiliului, Comisiei, Eurogrupului și BCE, precum și parlamentelor naționale.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0058.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2015)0238.
(3) JO C 165 E, 11.6.2013, p. 24.
(4) JO L 169, 1.7.2015, p. 1.
(5) JO C 24, 22.1.2016, p. 2.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0358.


Acizii grași trans
PDF 274kWORD 54k
Rezoluţia Parlamentului European din 26 octombrie 2016 referitoare la acizii grași trans (AGT) (2016/2637(RSP))
P8_TA(2016)0417B8-1115/2016

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare(1), în special articolul 30 alineatul (7),

–  având în vedere raportul Comisiei din 3 decembrie 2015 către Parlamentul European și Consiliu privind prezența acizilor grași trans în produsele alimentare și în regimul alimentar de zi cu zi al populației Uniunii (COM(2015)0619),

–  având în vedere raportul Centrului Comun de Cercetare intitulat „Acizii grași trans în Europa: care este situația actuală? O sinteză a dovezilor: 2003-2013”,

–  având în vedere avizul științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) din 2009 care oferă recomandări privind consumul alimentar de acizi grași trans,

–  având în vedere publicațiile OMS intitulate „Eficiența politicilor de reducere a consumului alimentar de acizi grași trans: o trecere în revistă sistematică a dovezilor(2), „Eliminarea acizilor grași trans în Europa - O notă de informare(3)” și „Efectele consumului de acizi grași trans asupra lipidelor din sânge și a lipoproteinelor: reexaminare sistematică și analiză meta-regresie”(4),

–  având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei privitoare la acizii grași trans (O-000105/2016 – B8-1801/2016 și O-000106/2016 – B8-1802/2016),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât acizii grași trans (AGT) sunt un anumit tip de grăsime nesaturată;

B.  întrucât AGT sunt grăsimi nesaturate care se găsesc în mod natural în produsele alimentare obținute de la rumegătoare, cum ar fi produsele lactate și carnea, și în anumite plante și produse de origine vegetală (praz, mazăre, salată și ulei de rapiță), precum și în uleiurile vegetale parțial hidrogenate produse industrial (uleiuri vegetale care sunt modificate cu adaos de atomi de hidrogen și sunt utilizate în prăjire, coacere și în produsele alimentare prelucrate cu scopul de a prelungi termenul de valabilitate);

C.  întrucât, în consecință, consumul de AGT este legat în principal de consumul de uleiuri parțial hidrogenate produse industrial și utilizate de industrie într-o gamă largă de băuturi și produse alimentare (atât produsele alimentare preambalate, cât și produsele alimentare care nu sunt preambalate, cum ar fi produsele alimentare vândute în vrac și alimentele servite la servicii de restaurant și catering);

D.  întrucât EFSA a concluzionat în 2010 că AGT proveniți de la rumegătoare au efecte similare celor din produsele industriale;

E.  întrucât grăsimile provenite de la rumegătoare conțin 3-6 % AGT;

F.  întrucât consumul uman de AGT care apar în mod natural de la rumegătoare este, în general, scăzut și întrucât OMS precizează că AGT care apar în mod natural nu sunt susceptibile să constituie un risc pentru sănătate în alimentația reală actuală, având în vedere consumul relativ scăzut;

G.  întrucât prezenta rezoluție se referă doar la acizii grași produși industrial;

H.  întrucât numeroase restaurante și centre de fast-food folosesc AGT în produsele alimentare prăjite, deoarece sunt ieftini și pot fi utilizați de mai multe ori în friteuzele comerciale;

I.  întrucât alți AGT sunt adăugați sau formați în timpul pregătirii unor produse alimentare (de exemplu biscuiți, prăjituri, gustări sărate și alimente prăjite);

J.  întrucât consumul frecvent de uleiuri de origine vegetală parțial hidrogenate produse pe cale industrială a fost asociat cu creșterea riscului de boli cardiovasculare (mai mult decât orice alte factor pe termen lung), infertilitate, endometrioză, calculi biliari, boala Alzheimer, diabet, obezitate și anumite tipuri de cancer;

K.  întrucât autoritățile europene ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a combate cauzele obezității;

L.  întrucât consumul ridicat de AGT crește riscul dezvoltării de boli coronariene (mai mult decât orice alt nutriment per calorie) - o boală care este modest estimată la aproximativ 660 000 de decese pe an în UE, circa 14 % din rata totală a mortalității;

M.  întrucât EFSA recomandă că „consumul de AGT ar trebui să fie cât mai scăzut posibil în contextul unei diete adecvate din punct de vedere nutrițional”(5);

N.  întrucât OMS recomandă, mai specific, ca consumul de AGT să fie mai mic de 1 % din aportul zilnic de energie(6);

O.  întrucât Agenția pentru Alimentație și Medicamente din Statele Unite (FDA) a concluzionat, în iunie 2015, că uleiurile parțial hidrogenate nu sunt „considerate în general sigure” pentru utilizarea în alimentația umană;

P.  întrucât, în pofida disponibilității limitate a datelor la nivelul întregii UE, un studiu recent, care compilează date primite de la nouă state membre ale UE, arată că media zilnică a consumului de AGT se situează sub 1 % din aportul zilnic de energie, însă există un consum mai mare pentru anumite subpopulații din unele dintre statele membre respective(7);

Q.  întrucât analiza celor mai recente date puse la dispoziția publicului confirmă că, în ciuda anumitor informații cu privire la reducerea AGT din produsele alimentare, încă există o serie de produse alimentare care conțin niveluri ridicate de AGT, și anume peste 2 g AGT la 100 g de grăsime (de exemplu, biscuiți sau popcorn cu aproximativ 40-50 g TFA la 100 g de grăsime, precum și produsele alimentare care nu sunt preambalate, cum ar fi produsele de brutărie), pe anumite piețe alimentare din UE;

R.  întrucât anumite studii internaționale arată că politicile care vizează limitarea conținutului de AGT al alimentelor implică o reducere a nivelului de AGT, fără creșterea conținutului total de grăsimi; întrucât aceste politici sunt fezabile, realizabile și ar putea avea un efect pozitiv asupra sănătății publice;

S.  întrucât faptul că, din nefericire, doar unul din trei consumatori în UE are cunoștințe despre AGT arată că măsurile de etichetare nu au reușit să fie eficace și că trebuie luate măsuri pentru a crește gradul de sensibilizare prin intermediul sistemului educațional și campaniilor media;

T.  întrucât legislația UE nu reglementează conținutul de AGT în produsele alimentare și nici nu impune etichetarea lui;

U.  întrucât Austria, Danemarca, Letonia și Ungaria au o legislație în vigoare care limitează conținutul de AGT din produsele alimentare, în timp ce majoritatea celorlalte state membre au ales măsuri voluntare, cum ar fi autoreglementarea, recomandări privind aportul alimentar sau criterii de compoziție pentru anumite produse tradiționale;

V.  întrucât există dovezi că introducerea de către Danemarca a unor limite legale pentru AGT industriali, stabilind o limită națională de 2 % din conținutul de acizi grași trans în uleiuri și grăsimi în 2003, s-a realizat cu succes, prin reducerea semnificativă a deceselor cauzate de bolile cardiovasculare(8);

W.  întrucât verificarea listei cu ingrediente a produselor preambalate în ceea ce privește uleiurile parțial hidrogenate reprezintă singurul mod pentru consumatori de a identifica produsele care ar putea conține AGT; întrucât, în conformitate cu normele actuale ale UE, consumatorii pot fi derutați cu privire la diferența dintre uleiurile parțial hidrogenate (care, printre alți acizi grași, conțin AGT) și uleiurile hidrogenate complet (care nu conțin AGT, ci doar acizi grași saturați), dat fiind că Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 prevede că această informație trebuie să fie trecută pe lista de ingrediente a produselor alimentare preambalate;

X.  întrucât studii recente au demonstrat că persoanele cu un statut socioeconomic mai ridicat au o alimentație mai sănătoasă decât persoanele cu un statut socioeconomic mai redus și că acest decalaj are tendința să crească în același timp cu inegalitățile sociale;

Y.  întrucât, există tendința de a fi utiliza AGT în special în produse alimentare mai ieftine și întrucât persoanele cu venituri mai reduse sunt mai expuse la produse alimentare mai ieftine cu un conținut ridicat de AGT, mărind riscul de creștere a inegalităților în materie de sănătate;

Z.  întrucât ar trebui să se adopte decizii adecvate la nivelul UE în vederea reducerii consumului de AGT industriali;

AA.  întrucât organizațiile de sănătate, grupurile de consumatori, asociațiile de profesioniști din domeniul sănătății și întreprinderile alimentare au îndemnat(9) Comisia să prezinte o propunere legislativă care să limiteze cantitatea de AGT din alimente până la un nivel similar celui stabilit de autoritățile daneze (mai exact 2 g de AGT la 100 g de grăsimi);

1.  reamintește că problema AGT constituie o prioritate pentru Parlament și își reiterează îngrijorarea cu privire la riscurile pe care AGT le prezintă pentru sănătatea umană;

2.  subliniază faptul că SUA au anunțat deja că producătorii de alimente vor trebui să elimine uleiurile parțial hidrogenate din produsele vândute pe piața internă de la mijlocul anului 2018, având în vedere concluzia din 2015 că acizii grași trans nu sunt recunoscuți, în general, ca fiind siguri;

3.  reamintește că există dovezi că limitarea AGT poate aduce beneficii rapide și semnificative pentru sănătate; subliniază, în acest context, succesul experienței în Danemarca, care a condus la o limită națională de 2 % de AGT în uleiuri și grăsimi în 2003;

4.  subliniază faptul că cea mai mare parte a populației europene - în special grupurile cele mai vulnerabile - nu dispun de informații cu privire la AGT și consecințele acestora asupra sănătății, ceea ce îi poate împiedica să facă alegeri informate;

5.  este preocupat de faptul că grupurile vulnerabile, inclusiv cetățenii cu un nivel scăzut de educație și un statut socioeconomic mai redus, tind într-o mai mare măsură să consume produse alimentare cu un nivel mai ridicat de AGT;

6.  ia act de faptul că toate strategiile de reducere a AGT existente par a fi asociate cu reduceri semnificative ale nivelurilor de AGT în produsele alimentare și regretă lipsa unei abordări armonizate la nivelul UE privind AGT; subliniază că acțiunile individuale ale statelor membre vor crea un mozaic de reglementări, care poate duce la efecte diferite asupra sănătății de la un stat membru la altul și, în plus, împiedica buna funcționare a pieței unice și inovarea din industria alimentară;

7.  consideră, prin urmare, că aceste acțiuni nu ar trebui să fie luate doar la nivel național și că sunt necesare măsuri la nivelul UE pentru a reduce în mod considerabil consumul mediu de AGT;

8.  subliniază faptul că, în opinia OMS(10), o politică de etichetare a acizilor grași trans va fi probabil măsura cea mai costisitoare de pus în aplicare în mod eficient, în timp ce în țările care au introdus interdicții de utilizare a acizilor grași trans, impactul financiar al interdicției a fost minim, având în vedere costurile scăzute de implementare și de monitorizare;

9.  consideră că lipsa de informare în rândul consumatorilor cu privire la impactul negativ al AGT asupra sănătății face din etichetarea obligatorie privind AGT un instrument important dar insuficient în comparație cu limitele obligatorii, în încercarea de a reduce consumul de AGT în rândul cetățenilor europeni;

10.  subliniază, în plus, în acest sens, că o strategie de etichetare a acizilor grași trans afectează doar anumite alimente, neafectând produsele alimentare care nu sunt preambalate și alimentele din restaurante;

11.  invită Comisia să stabilească, cât mai curând posibil, limite obligatorii ale UE privind AGT industriali (atât ca ingredient, cât și ca produs final) în toate alimentele pentru a reduce consumul lor în rândul tuturor grupurilor de populație;

12.  solicită ca o astfel de propunere să fie introdusă în termen de doi ani;

13.  solicită ca o astfel de propunere să fie însoțită de o evaluare a impactului, care să estimeze costurile de reformulare industrială pe care le-ar implica o limitare obligatorie și eventualul risc ca aceste costuri să fie transferate către consumatori;

14.  ia act, în acest context, de anunțul Comisiei de a desfășura o evaluare de impact detaliată, cu scopul de a evalua costurile și beneficiile diverselor opțiuni de praguri și solicită Comisiei să ia în considerare în mod specific efectul asupra IMM-urilor;

15.  invită sectorul industriei alimentare să acorde prioritate soluțiilor alternative care respectă normele de sănătate și de mediu, cum ar fi utilizarea uleiurilor îmbogățite, noi proceduri de modificare a grăsimilor sau combinații de înlocuitori ai AGT (fibre, celuloză, amidon, amestecuri de proteine etc.);

16.  solicită, de asemenea, Comisiei să colaboreze cu statele membre pentru a îmbunătăți cunoștințele în ceea ce privește nutriția și a încuraja consumatorii și le permite să facă alegeri mai sănătoase, precum și să colaboreze cu industria pentru a încuraja o reformulare a produselor lor din perspectiva sănătății;

17.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 304, 22.11.2011, p. 18.
(2) Bulletin of the World Health Organization (Buletin informativ al OMS) 2013; 91:262–269H.
(3) http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0010/288442/Eliminating-trans-fats-in-Europe-A-policy-brief.pdf?ua=1
(4) http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/246109/1/9789241510608-eng.pdf
(5) Jurnalul EFSA. 2010;8(3):1461.
(6) http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/42665/1/WHO_TRS_916.pdf?ua=1 pg89, WHO/FAO raport tehnic seria 916
(7) Mouratidou et al. „Trans Fatty acids in Europe: where do we stand?“ („Acizii grași trans în Europa: care este situația actuală?), JRC Science and Policy Reports 2014 doi:10.2788/1070.
(8) Brandon J. et al. „Denmark’s policy on artificial trans fat and cardiovascular disease“ („Politica Danemarcei privind grăsimile trans și bolile cardiovasculare“), Am J Prev Med 2015.
(9) http://www.beuc.eu/publications/open_letter_industrially_produced_tfas_freeeu.pdf
(10) Eliminarea acizilor grași trans în Europa: O notă de informare, pag 6.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate