Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(1),

–  având în vedere declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei(2) anexată la CFM privind integrarea perspectivei de gen,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului(3),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Evaluarea/revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2014-2020 - Un buget al UE axat pe rezultate” (COM(2016)0603),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul anual de monitorizare al Orizont 2020 pe 2014” (SWD(2016)0123),

–  având în vedere documentul de lucru al Comisiei privind „Fișele de program pentru cheltuielile operaționale din proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017” (COM(2016)0300),

–  având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind „Egalitatea de gen și emanciparea femeilor: transformarea vieții fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE 2016-2020 (SWD(2015)0182),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019” (SWD(2015)0278),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2016 referitoare la crearea unor condiții pe piața forței de muncă favorabile echilibrului dintre viața profesională și cea privată(5),

–  având în vedere studiul intitulat „The EU Budget for Gender Equality” (Bugetul UE pentru egalitatea de gen), publicat în 2015 de Parlamentul European, Departamentul tematic D și studiul de analizare a rezultatelor în urma folosirii fondurilor alocate egalității de gen într-o serie de state membre, publicat în 2016 de Departamentul tematic C,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 septembrie 2010 intitulată „Strategie pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015” (COM(2010)0491),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2016 privind integrarea perspectivei de gen în activitatea Parlamentului European(6),

–  având în vedere raportul Consiliului Europei intitulat ”Gender Budgeting: final report of the Group of specialists on gender budgeting” (Includerea perspectivei de gen în buget – raport final al grupului de experți privind includerea perspectivei de gen în buget) – Strasbourg 2005,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizele Comisiei pentru bugete și ale Comisiei pentru control bugetar (A8-0033/2017),

A.  întrucât egalitatea între femei și bărbați este o valoare fundamentală a Uniunii Europene, consacrată în tratate; întrucât articolul 8 din TFUE stabilește principiul de abordare integrată a egalității precizând că, în toate acțiunile pe care le întreprinde, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei,

B.  întrucât în rândul celor 17 Obiective de dezvoltare durabilă stabilite de ONU, care trebuie îndeplinite până în 2030, la obiectivul 5 regăsim egalitatea de gen, care se aplică transversal la toate cele 17 obiective;

C.  întrucât Angajamentul strategic al Comisiei pentru egalitatea de gen 2016-2019, publicat în decembrie 2015, a pus în evidență rolul esențial al finanțării UE în sprijinirea egalității de gen; întrucât nicio instituție UE nu aplică bugetarea de gen într-o manieră coerentă;

D.  întrucât deciziile privind cheltuielile și veniturile afectează femeile și bărbații în mod diferit;

E.  întrucât în Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: contribuția Parlamentului înainte de propunerea Comisiei(7), Parlamentul sprijină integrarea efectivă a perspectivei de gen;

F.  întrucât chestiunile legate de gen sunt mai des abordate domeniile de politici „ușoare”, precum dezvoltarea resurselor umane, decât în domeniile „grele”, precum infrastructura sau TIC, care primesc cel mai mare sprijin financiar;

G.  întrucât, pentru a găsi un echilibru între viața profesională și cea privată, trebuie pus la dispoziție un sistem bine conceput de concedii de îngrijire împreună cu structuri de îngrijire de calitate, convenabile și ușor accesibile, iar cheltuielile pentru aceste structuri trebuie considerate investiții în infrastructură; întrucât acești doi factori reprezintă o condiție prealabilă pentru participarea femeilor la piața muncii, în poziții de frunte, în domeniul științei și al cercetării și, prin urmare, o precondiție și pentru egalitatea de gen;

H.  întrucât declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei cere ca procedurile bugetare anuale aplicate pentru CFM 2014-2020 să integreze, după caz, elemente care reflectă problematica de gen, ținând seama de modalitățile în care cadrul financiar general al Uniunii contribuie la o mai mare egalitate de gen și asigură integrarea perspectivei de gen; întrucât, în pofida acestui fapt, angajamentul concret de a continua integrarea dimensiunii de gen trebuie accelerat, deoarece politicile existente au fost implementate doar într-o mică măsură, iar resursele bugetare alocate special pentru problematica de gen sunt insuficiente;

I.  întrucât, după criza din 2008, este evidentă o scădere a importanței egalității de gen la nivelul dezbaterilor publice și al programului de politici, atât la nivelul UE, cât și la nivel național; întrucât consolidarea fiscală și constrângerile bugetare impuse de criză riscă să reducă și mai mult resursele disponibile pentru strategiile și organismele care se ocupă de egalitatea de gen,

J.  întrucât, în condițiile în care ne confruntăm în momentul de față cu o criză de încredere în UE, asigurarea unei transparenței depline a finanțelor sale ar trebui să reprezinte o prioritate pentru toate instituțiile europene, iar ele trebuie să țină seama imperativ de acest aspect;

K.  întrucât obiectivul egalității de gen în Europa încă este departe de a fi atins, conform Indicelui egalității de gen pe 2015, publicat de Institutul European pentru Egalitatea de Gen (EIGE);

L.  întrucât egalitatea salarială reprezintă una dintre măsurile cele mai elocvente ale egalității de gen; întrucât, cu toate acestea, sunt la fel de importante eforturile depuse de UE și rezultatele acestora pentru a mări participarea femeilor la piața forței de muncă și pentru egalitatea între femei și bărbați în ceea ce privește independența economică, pentru promovarea egalității între femei și bărbați în procesul decizional, pentru combaterea violenței de gen și protejarea și sprijinirea victimelor, precum și pentru promovarea egalității de gen și a drepturilor femeilor în întreaga lume;

M.  întrucât, în 1995, Platforma de acțiune de la Beijing a Organizației Națiunilor Unite cerea să se aplice în procedurile bugetare o abordare atentă la aspectele de gen,

Observații generale

1.  salută intenția de a integra egalitatea de gen, conform articolului 8 din TFUE, ca obiectiv de politici transversal al bugetului UE, în fondurile și în programele UE;

2.  regretă, însă, că angajamentul politic la nivel înalt al UE pentru egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen nu se reflectă încă integral în alocările bugetare și în deciziile privind cheltuielile pentru toate domeniile de politici ale UE, ca parte a metodologiei de integrare a dimensiunii de gen în buget;

3.  menționează că integrarea dimensiunii de gen în buget face parte dintr-o strategie generală privind egalitatea de gen și, prin urmare, subliniază că implicarea instituțiilor UE în acest domeniu este esențială; regretă, în acest context, că nu a fost adoptată nicio strategie a UE privind egalitatea de gen pentru perioada 2016-2020 și invită Comisia să consolideze statutul Angajamentului său strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019, prin adoptarea sa sub formă de comunicare, dând curs Concluziilor Consiliului privind egalitatea de gen din 16 iunie 2016;

4.  subliniază importanța structurilor și a proceselor implicate în crearea bugetului și necesitatea de a le schimba pe cele demonstrate că susțin sau promovează în mod neintenționat inegalitatea de gen;

5.  menționează că creșterea nivelului de informare și de pregătire pe tema integrării dimensiunii de gen și a bugetării de gen sunt necesare pentru dezvoltarea unor structuri și a unor proceduri care acordă atenție aspectelor de gen;

6.  constată că unele programe ale UE (de exemplu, Fondul social european (FSE), Programul pentru drepturi, egalitate și cetățenie 2014-2020 (REC), programul Orizont 2020, Instrumentul pentru preaderare (IPA II), în domeniul ajutorului umanitar, Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) și Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO)) conțin acțiuni specifice vizând egalitatea de gen, în timp ce altele (de exemplu, Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), Fondul pentru ajutor european pentru persoanele cele mai defavorizate (FEAD), Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), și Fondul european de ajustare la globalizare (FEG)) conțin trimiteri la principiile generale ale egalității de gen, dar foarte puține programe stabilesc de fapt ținte clare și resurse specifice sau prevăd aplicarea și monitorizarea sistematică;

7.  regretă că anumite programe includ egalitatea de gen doar ca obiectiv transversal, ceea ce conduce nu numai la diminuarea sprijinului pentru acțiuni specifice de gen, ci și la situația în care sumele alocate problemelor de gen sunt aproape imposibil de estimat(8);

8.  regretă că majoritatea programelor finanțate de UE nu conțin acțiuni specifice cu alocări bugetare specifice pentru egalitatea de gen; remarcă că egalitatea de gen ar trebui recunoscută ca obiectiv de politici în titlurile relevante din buget, iar acest lucru trebuie realizat cu precizarea sumei alocate individual obiectivelor sau acțiunilor strategice, pentru a asigura o mai mare transparență și pentru a nu pune în umbră obiectivele privind egalitatea de gen; consideră, de asemenea, că sarcinile de control bugetar ar trebui să indice în ce măsură bugetul UE și execuția acestuia favorizează sau împiedică politicile privind egalitatea;

9.  regretă că instrumentele pentru integrarea perspectivei de gen, cum ar fi indicatorii de gen, evaluarea impactului de gen și bugetarea de gen, sunt folosite foarte rar în elaborarea și implementarea politicilor la nivelul UE sau de către instituțiile naționale; regretă că în prezent nu există date defalcate în funcție de gen și indicatori de gen cuprinzători și subliniază că EIGE ar trebui să colecteze toți indicatorii specifici de gen și datele defalcate în funcție de gen pentru a avea o imagine cât mai clară a impactului pe care l-ar avea egalitatea de gen în politicile UE, precum și a responsabilității financiare și bugetare corecte în legătură cu aceasta; subliniază rolul fundamental al EIGE în stimularea unei mai bune colaborări între statisticieni și cei care elaborează politicile, pentru a atrage atenția cu privire la problemele pe care le implică colectarea de date sensibile; prin urmare, cere din nou să se elaboreze mai mulți indicatori și statistici privind chestiunile de gen, pentru a permite evaluarea bugetului UE dintr-o perspectivă de gen și pentru a monitoriza integrarea dimensiunii de gen în buget;

10.  regretă că, în pofida faptului că declarația comună privind integrarea perspectivei de gen a fost anexată la CFM, s-au înregistrat puține progrese în acest domeniu;

11.  regretă profund faptul că din CFM 2014-2020 nu a rezultat nicio strategie clară referitoare la egalitatea de gen, cu obiective specifice, ținte și alocări concrete;

12.  regretă că în Comunicarea Comisiei privind evaluarea la jumătatea perioadei a CFM, publicată în septembrie 2016, nu se face nicio referire la aplicarea integrării perspectivei de gen;

13.  cere includerea strategiei privind egalitatea de gen și a integrării perspectivei de gen în semestrul european;

14.  subliniază că transparența și accesul la informațiile despre realizările din domeniul egalității de gen, și nu doar cele vizând implementarea egalității de gen, ar trebui să constituie o prioritate reală a Uniunii Europene;

15.  cere adoptarea dispozițiilor privind integrarea dimensiunii de gen și în domeniile de politici care nu sunt direct asociate cu egalitatea de gen, precum TIC, transportul, sprijinul pentru afaceri și investiții sau schimbările climatice;

16.  consideră că în toate etapele procesului bugetar ar trebui implicată o rețea de experți externi și de organizații externe, pentru a mări transparența și calitatea sa democratică, în special când este are legătură cu aplicarea integrării dimensiunii de gen în buget;

Finanțările UE pentru egalitatea de gen în ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, prin fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI)

17.  subliniază că fondurile ESI reprezintă cel mai important sprijin financiar pentru implementarea politicii egalității de gen în UE, în special în cazul FSE (Fondul social european), care urmărește promovarea integrării depline a femeilor pe piața muncii; subliniază că Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 prevede că integrarea perspectivei de gen este obligatorie în toate etapele programelor și proiectelor finanțate de FSE, inclusiv în fazele de pregătire, implementare, monitorizare și evaluare;

18.  subliniază rolul important al serviciilor publice în promovarea egalității de gen; invită Comisia și statele membre să depună eforturi pentru îndeplinirea obiectivelor de la Barcelona, pentru a transforma într-o realitate generală echilibrul între viața profesională și cea personală, precum și să folosească instrumentele și stimulentele corespunzătoare (inclusiv fondurile europene precum Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regională și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală) pentru a asigura finanțarea infrastructurii sociale necesare pentru a oferi îngrijiri accesibile și de bună calitate pentru copii și pentru alte persoane dependente, inclusiv pentru persoanele în vârstă dependente și membrii de familie cu dizabilități; menționează că acest fapt va conduce la încurajarea participării femeilor pe piața muncii și la independența economică a femeilor;

19.  deplânge faptul că femeile se confruntă încă cu inegalități la locul de muncă, precum nivelurile mai scăzute de participare pe piața muncii, diferențe de remunerare între femei și bărbați, incidența mai mare a contractelor de angajare atipice sau cu fracțiune de normă, drepturi de pensie mai nefavorabile, segregarea în carieră și niveluri mai scăzute de promovare; evidențiază importanța FSE în oferirea unor oportunități de finanțare pentru combaterea discriminării și pentru promovarea egalității de gen la locul de muncă;

20.  observă că abordarea tradițională nu ia în considerare munca neremunerată (cum ar fi îngrijirea copilului și a persoanelor în vârstă) la plata prestațiilor sociale;

21.  constată că, potrivit documentului de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019”, în intervalul 2014-2020 vor fi cheltuiți 5,85 miliarde EUR pentru măsurile de promovare a egalității de gen, din care 1,6 % sunt în cadrul FSE pentru prioritatea specifică de investiții „Egalitatea între bărbați și femei în toate domeniile, inclusiv în accesul la locurile de muncă, evoluția în carieră, reconcilierea între viața profesională și cea privată și promovarea unei remunerații egale pentru muncă egală”;

22.  subliniază că finanțările prin FEDR ar trebui să sprijine mai mult investițiile în serviciile de îngrijire a copiilor, de îngrijire a persoanelor în vârstă și în alte infrastructuri sociale, pentru a promova, printre alte rezultate concrete, un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală;

23.  subliniază rolul important al FEADR în ceea ce privește asigurarea finanțării necesare pentru sprijinirea administrației publice și a infrastructurii sociale din zonele rurale și promovarea accesului femeilor la terenuri și la investiții;

24.  invită Comisia să propună noi acțiuni specifice ce urmăresc să încurajeze participarea femeilor pe piața muncii, precum programul specific finanțat de FEADR de sprijinire a antreprenoriatului în rândul femeilor;

25.  invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale și locale să exploateze potențialul accesării simultane a mai multor oportunități de finanțare din fondurile ESI, pentru a sprijini proiecte care vizează promovarea egalității de gen; evidențiază importanța aplicării principiului parteneriatului în cadrul fondurilor ESI, care contribuie în mod pozitiv la integrarea perspectivei de gen la nivel local;

26.  reamintește că este importantă cerința de a include indicatori defalcați în funcție de gen în monitorizarea și evaluarea programelor operaționale, după cum prevede Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind fondurile ESI, pentru a respecta obiectivul egalității de gen în faza de implementare;

27.  regretă că, în pofida eforturilor de a crea un „standard” în acest domeniu, nu s-a stabilit încă o metodă sistematică pentru implementarea integrării perspectivei de gen în fondurile ESI și nici nu s-au stabilit sau vizat încă acțiunile specializate legate de o strategie generală de integrare a dimensiunii de gen; invită Comisia și statele membre să aloce mai multe resurse pentru egalitatea de gen unde este nevoie și să monitorizeze în mod sistematic implementarea integrării perspectivei de gen;

28.  reamintește că fondurile ESI sunt condiționate ex-ante de perspectiva de gen care impune pregătiri pentru formarea personalului relevant și pentru implicarea organismelor responsabile de egalitatea de gen pe tot parcursul etapelor de pregătire și de implementare a programelor; invită Comisia să se asigure că este îndeplinită această cerință; îndeamnă la utilizarea eficientă a actualelor organisme permanente de promovare a egalității de gen la nivelul statelor membre; salută cu entuziasm, în acest context, cele mai bune practici naționale, precum rețeaua „Comunitatea europeană de practică pentru integrarea dimensiunii de gen”(Gender CoP) din Suedia; îndeamnă statele membre să garanteze independența, eficacitatea, precum și competențele necesare și resursele adecvate pentru organismele din domeniul egalității, pentru ca acestea să-și poată îndeplini principalele sarcini;

29.  subliniază că este important să se acorde prioritate și o atenție deosebită măsurilor din cadrul fondurilor ESI care sprijină investițiile în servicii educaționale, sociale, de asistență medicală și în structuri de îngrijire a copilului, având în vedere că aceste servicii sunt afectate de reduceri ale finanțării publice la nivel național, regional și local și că investițiile ar conduce la creșterea locurilor de muncă;

30.  recomandă creșterea ajutorului financiar acordat în cadrul CFM infrastructurilor și serviciilor sociale pentru îngrijirea copiilor și a persoanelor în vârstă;

Finanțarea UE pentru egalitatea gen în domeniul drepturilor fundamentale, al egalității și cetățeniei prin programul „Drepturi, egalitate și cetățenie 2014-2020” (REC)

31.  regretă că liniile bugetare ale Programului REC 2014-2020 nu menționează resursele alocate fiecărui obiectiv al programului, ceea ce îngreunează foarte mult analizarea cheltuielilor dedicate egalității de gen și combaterii violenței împotriva femeilor;

32.  constată că, potrivit documentului de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019”, cele două obiective legate de egalitatea de gen și de programul Daphne pentru combaterea violenței împotriva femeilor reprezintă aproximativ 35 % din fondurile Programului REC, în timp ce bugetul pentru egalitatea de gen în domeniul drepturilor fundamentale, al egalității și al cetățeniei prin REC 2014-2020 este de 439,5 milioane EUR; subliniază că majoritatea fondurilor vor fi alocate obiectivului Daphne, și nu celui vizând egalitatea de gen; consideră că este regretabil faptul că Daphne nu are o linie bugetară separată, având în vedere acesta este, în momentul de față, unul din obiectivele specifice ale Programului REC; subliniază că Daphne are nevoie de sprijin financiar suficient, iar vizibilitatea și profilul său de mare succes trebuie menținute;

33.  subliniază că, pentru perioada 2014-2020, invitațiile de participare emise în cadrul obiectivului Daphne au ca temă toate formele de violență împotriva femeilor sau a copiilor; constată că majoritatea resurselor sunt desinate combaterii și prevenirii violenței asociate practicilor nocive (39 %) și sprijinirii victimelor violenței de gen, ale violenței domestice și ale violenței din relațiile intime, prin servicii specializate de sprijin destinate femeilor (24 %);

34.  remarcă faptul că în cadrul obiectivului privind egalitatea de gen, au fost incluse următoarele priorități: independența economică egală între femei și bărbați și echilibrul între viața profesională și cea personală (44 % din resursele alocate); promovarea bunelor practici legate de rolurile de gen și depășirea stereotipurilor de gen în educație și formare profesională și la locul de muncă (44 %) și sprijinirea rețelelor la nivelul UE dedicate temelor vizând egalitatea de gen (12 %);

35.  subliniază că construirea cetățeniei ar trebui să implice nu doar apărarea și extinderea drepturilor, ci și bunăstarea, prosperitatea, educația și formarea fără stereotipuri de gen, precum și accesul la servicii sociale și de asistență medicală, inclusiv la sănătatea sexuală și reproductivă;

36.  regretă, însă, reducerea fondurilor disponibile pentru obiectivul specific Daphne; subliniază că creditele bugetare aferente programului Daphne s-au ridicat la 18 milioane EUR în credite de angajament în 2013, comparativ cu 19,5 milioane EUR în 2012 și peste 20 milioane EUR în 2011; remarcă, totodată, că programul de lucru REC a prevăzut puțin peste 14 milioane de EUR pentru acest obiectiv în 2016;

37.  invită Comisia ca, la pregătirea programului anual de lucru, să respecte distribuția adecvată și echitabilă a sprijinului financiar între diferitele domenii vizate de obiectivele specifice ale Programului REC, ținând seama și de nivelul de finanțare alocat deja în perioada de programare anterioară (2007-2013);

38.  invită Comisia să mărească sprijinul acordat rețelelor europene care se ocupă de egalitatea de gen, consolidând, astfel, oportunitățile pentru o mai bună învățare reciprocă (peer-to-peer learning), în special în rândul autorităților de la nivel subnațional; consideră, îndeosebi, că este nevoie de sprijin concret pentru a mări participarea femeilor la procesele decizionale;

39.  cere o mai mare claritate pentru modul în care obiectivul privind combaterea violenței este urmărit în Programul REC; subliniază că este important ca fondurile să ajungă la organizațiile de la firul ierbii și la autoritățile locale și regionale pentru a garanta succesul implementării; consideră că ar trebui acordată prioritate acelor organizații care se ocupă de prevenirea violenței și de ajutarea victimelor tuturor formelor de violență;

40.  recunoaște că trebuie sprijinită aplicarea actualelor inițiative privind egalitatea de gen la nivel local și regional, cum ar fi Carta europeană pentru egalitatea dintre bărbați și femei în viața la nivel local;

41.  invită Comisia să întărească obligația de a colecta date defalcate pe gen în implementarea acestui program, ca instrument esențial pentru o analiză efectivă a bugetării de gen;

Finanțarea UE pentru egalitatea de gen în domeniul cercetării și inovării prin intermediul programului Orizont 2020

42.  subliniază că Programul Orizont 2020 (denumit în continuare „programul”), în conformitate cu cerințele articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1291/2013, integrează egalitatea de gen și dimensiunea de gen în cercetare ca temă transversală, în fiecare dintre diferitele etape ale programului de lucru;

43.  atrage atenția asupra celor trei obiective de integrare în cadrul acestui program, și anume: promovarea egalității de gen și a echilibrului de gen în echipele de proiect; asigurarea echilibrului de gen în procesul decizional; integrarea unei dimensiuni de gen în conținutul cercetării;

44.  salută faptul că acest program oferă sprijin organismelor din cercetare în implementarea planurilor vizând egalitatea de gen; salută proiectul comun al Comisiei și al Institutului European pentru Egalitatea de Gen de creare a unui instrument online pentru planurile privind egalitatea de gen, ca mijloc de identificare și de schimb de bune practici cu părțile interesate relevante;

45.  salută faptul că solicitanții au posibilitatea de a include în propunerile lor, drept cheltuieli eligibile, formarea și studiile specifice pe tema dimensiunii de gen;

46.  salută faptul că echilibrul de gen în rândul personalului reprezintă unul dintre factorii importanți în criteriile de evaluare din acest program și că modul în care este luată în considerare analiza din perspectiva sexului sau genului într-o propunere este analizat de evaluatori împreună cu celelalte aspecte relevante ale propunerii;

47.  salută indicatorii specifici folosiți pentru a monitoriza implementarea perspectivei egalității de gen în program, precum și faptul că, în ceea ce privește echilibrul de gen în grupurile consultative prevăzute în programul Orizont 2020, participarea femeilor a fost de 52 % în 2014(9);

48.  consideră că este necesară o reexaminare suplimentară pentru a evalua rezultatele, bazată, de asemenea, pe indicatori, cum ar fi procentul de femei participante și coordonatoare de proiect în acest program, precum și pentru a propune ajustări pentru acțiunile specifice, dacă este necesar;

49.  cere să i se acorde o și mai mare atenție integrării perspectivei de gen în cadrul programului, precum și să se elaboreze ținte specifice privind egalitatea de gen în strategii, programe și proiecte în toate etapele ciclului de cercetare;

50.  cere să se păstreze o linie de finanțare independentă pentru proiectele de schimbări structurale legate de gen (cum ar fi Egalitatea de gen în cercetare și inovare (GERI) pentru perioada 2014-2016), precum și pentru alte teme vizând egalitatea de gen în cercetare și inovare;

51.  salută faptul că unul dintre obiectivele din componenta „Știință cu și pentru societate” este asigurarea egalității de gen atât în procesul de cercetare, cât și în conținutul cercetării; salută, totodată, acordarea burselor „Sprijin pentru organizațiile de cercetare pentru aplicarea planurilor de egalitate de gen” și „Promovarea egalității de gen în programul Orizont 2020 și în Spațiul european de cercetare”; regretă, totuși, faptul că nu există linii bugetare speciale pentru obiectivele prevăzute în acest program;

Alte programe și fonduri care conțin obiective specifice privind egalitatea de gen

52.  subliniază că dezastrele naturale au un impact major asupra infrastructurii asociate serviciilor publice și, prin urmare, femeile sunt afectate în mod deosebit; invită Comisia să introducă în Fondul de solidaritate al Uniunii Europene cerința unei analize din perspectiva genului atunci când se evaluează impactul asupra populațiilor;

53.  remarcă faptul că în domeniul acțiunilor externe și al cooperării pentru dezvoltare, Planul de acțiune privind egalitatea de gen (GAP) pentru perioada 2016-2020 acoperă activitățile UE în țările terțe și că există mai multe instrumente de asistență externă care sprijină obiectivele egalității de gen;

54.  subliniază că fetele și femeile care sunt victime ale conflictelor armate au dreptul la îngrijirile medicale necesare, inclusiv accesul la contracepție, la contracepția de urgență și la avort; reamintește că ajutorul umanitar al UE trebuie să promoveze drepturile fetelor și femeilor în temeiul dreptului umanitar internațional și nu ar trebui să fie supus restricțiilor impuse de alți parteneri donatori, după cum se menționează în bugetul UE pentru exercițiul financiar 2016; salută abordarea UE în această privință; încurajează Comisia să își mențină poziția;

55.  invită Comisia să aloce sume din fondurile pentru dezvoltare ale UE serviciilor de planificare familială modernă și voluntară și serviciilor de sănătate a reproducerii, pentru a soluționa problema lipsurilor financiare provocate de reglementarea cunoscută sub numele de „global gag”, instituită de noul guvern al SUA, și, astfel, a salva viețile femeilor, a le proteja sănătatea și a preveni răspândirea infecțiilor cu transmitere sexuală;

56.  subliniază că integrarea perspectivei de gen se numără, de asemenea, printre principiile fondatoare ale Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI) creat recent; cere din nou să se ia în considerare dimensiunea de gen și în politicile privind migrația și azilul, asigurând accesul femeilor la spații sigure, la îngrijiri medicale specifice legate de sănătatea sexuală și reproductivă, precum și drepturile conexe și cere să se acorde o atenție specifică persoanelor vulnerabile, cum ar fi femeile care au fost victime ale violenței, inclusiv ale violenței sexuale, precum și minorilor neînsoțiți și altor grupuri de risc, inclusiv persoanelor LGTBI;

57.  solicită ca, în cadrul politicilor referitoare la migrație și azil, să fie adoptat un set cuprinzător de orientări privind dimensiunea de gen pentru întreaga UE, cu finanțare corespunzătoare pentru programe ample de pregătire a celor care ar putea veni în contact profesional cu refugiații și cu solicitanții de azil; subliniază că aceste orientări ar trebui să acorde atenție nevoilor specifice ale femeilor refugiate și altor violențe de gen conexe, precum traficul de femei și de fete;

58.  evidențiază problema actuală a supraaglomerării din centrele de primire a refugiaților și impactul pe care îl are acest lucru asupra siguranței femeilor; solicită utilizarea într-o mai mare măsură a FAMI pentru îmbunătățirea centrelor de primire, dotându-le cu dormitoare și instalații sanitare separate pentru femei și bărbați, precum și acces la servicii de sănătate specifice în funcție de gen, inclusiv la îngrijire prenatală și postnatală;

59.  consideră că statele membre ar trebui încurajate să folosească mai mult fondurile de coeziune și fondurile ESI împreună cu FAMI, pentru a promova integrarea refugiaților pe piața muncii, acordând o atenție deosebită acordată modului în care serviciile accesibile de îngrijire a copilului permit femeilor refugiate să aibă acces la un loc de muncă;

60.  solicită reexaminarea finanțării crescute și a extinderii domeniului de aplicare pentru programele Daphne și Odysseus, evaluându-se extinderea acestor programe astfel încât să acopere și vulnerabilitățile extreme de care suferă femeile refugiate și să asigure un sprijin mai mare în rezolvarea acestor probleme specifice de gen;

61.  subliniază că au fost mobilizate și alte fonduri, cum ar fi Fondul pentru securitate internă, instrumente financiare speciale, cum ar fi Instrumentul pentru sprijinul de urgență, și alte instrumente și granturi ad-hoc, pentru a răspunde nevoilor apărute în contextul actualei crize a refugiaților; subliniază dificultățile întâmpinate în monitorizarea folosirii acestor fonduri, în special, dintr-o perspectivă de gen și solicită ca folosirea finanțării din partea UE în acest domeniu să fie coordonată, eficientă, transparentă și să țină seama de aspectele de gen;

62.  solicită finanțări specifice pentru a sprijini măsuri specifice care implică organizațiile la firul ierbii și autoritățile locale și regionale, pentru a garanta că sunt asigurate nevoile de bază și că sunt protejate drepturile omului, siguranța și securitatea femeilor și a fetelor solicitante de azil, refugiate și migrante, inclusiv a femeilor gravide și a celor în vârstă, precum și a persoanelor LGTBI;

Recomandări în materie de politici

63.  își reiterează solicitarea ca integrarea dimensiunii de gen în buget să fie folosită la toate nivelurile procedurii bugetare a UE; solicită utilizarea consistentă integrării dimensiunii de gen în buget, pe parcursul întregii proceduri bugetare, pentru a utiliza cheltuielile bugetare ca mijloc de promovare a egalității de gen;

64.  solicită integrarea și aplicarea solidă și efectivă a dimensiunii de gen în elaborarea bugetelor și a perspectivei de gen în programele de finanțare ale UE după 2020, în vederea măririi finanțării UE pentru măsurile de combatere a discriminării de gen, ținându-se cont de următoarele aspecte:

65.  solicită ca pentru toate titlurile din bugetul UE să se urmărească obiective și standarde la fel de ferme în materie de egalitate de gen și de integrare a perspectivei de gen;

66.  solicită să se specifice clar sumele alocate fiecărui obiectiv sau acțiune din cadrul politicilor dedicate egalității de gen, pentru a asigura o mai mare transparență și răspundere;

67.  menționează că integrarea dimensiunii de gen nu este un exercițiu punctual și că integrarea ei în buget necesită o implicare continuă pentru înțelegerea dimensiunii de gen, ceea ce include analize și consultări și rectificări bugetare continue, care să țină cont de nevoile în schimbare ale femeilor și ale bărbaților, ale băieților și fetelor;

68.  consideră că fondurile acordate de UE în cadrul actualului CFM pentru îndeplinirea obiectivelor angajamentului strategic pentru egalitatea de gen, în valoare de 6,17 miliarde EUR, reprezintă un prim pas;

69.  consideră că evaluarea la jumătatea perioadei a CFM ar fi putut reprezenta o ocazie de a îmbunătăți rezultatele obținute de bugetul UE în susținerea egalității de gen, dar și de a face publice aceste realizări;

70.  regretă, prin urmare, decizia Comisiei de a nu aborda implementarea integrării perspectivei de gen în evaluarea la jumătatea perioadei a CFM și cere măsuri mai specifice pentru rezolvarea acestui aspect;

71.  cere să se folosească indicatori specifici de gen în etapa de selecție, de monitorizare și de evaluare a proiectelor pentru toate acțiunile care primesc finanțare de la bugetul UE; cere, totodată, realizarea obligatorie de studii de impact din perspectiva genului, ca o condiție generală ex ante, precum și colectarea sistematică de date defalcate pe gen despre beneficiari și participanți;

72.  recomandă ferm să se facă publice date defalcate pe gen, pentru a asigura răspunderea și transparența financiară;

73.  cere ca metodologia utilizată în raportul „Indicele egalității de gen pe 2015 - Măsurarea egalității de gen în Uniunea Europeană 2005-2012”, publicat de EIGE în 2015, să fie adoptată pentru măsurarea inegalității de gen, ca bază pentru planificarea și implementarea programelor de finanțare ale UE;

74.  invită instituțiile UE și statele membre să organizeze programe regulate de pregătire și de asistență tehnică privind instrumentele de integrare a dimensiunii de gen pentru întreg personalul implicat în elaborarea politicilor și în procedurile bugetare; solicită folosirea bugetării de gen atât în strategiile europene, cât și în cele naționale pentru o promovare mai eficientă a egalității de gen;

75.  invită Comisia ca, în procesul de transpunere a directivelor privind egalitatea de gen, să monitorizeze atent eficacitatea organismelor și procedurilor naționale de soluționare a plângerilor;

76.  cere Curții de Conturi Europene să încorporeze perspectiva de gen când analizează execuția bugetului UE, în ceea ce privește atât obiectivele specifice ale politicilor UE în materie de egalitate, cât și aspectele orizontale ale acestor politici, și în recomandările sale, dar și în rapoartele sale speciale; cere statelor membre să introducă dimensiunea de gen în bugetele lor, pentru a analiza programele și politicile guvernamentale, impactul lor asupra alocării resurselor și contribuția lor la egalitatea între bărbați și femei;

77.  își reiterează îngrijorarea cu privire la dezechilibrul de gen evident (cu cea mai mare diferență dintre toate instituțiile UE) în rândul membrilor Curții de Conturi Europene, ce cuprinde în prezent 28 de bărbați și doar trei femei (cu două mai puțin decât la începutul lui 2016); solicită Consiliului ca, din acest moment și până când va fi atins un echilibru acceptabil, să propună Parlamentului doi candidați, o femeie și un bărbat, pentru fiecare numire viitoare;

78.  laudă eforturile biroului Comisarului pentru drepturile omului în Polonia, care, potrivit Legii privind egalitatea de tratament, este organismul de promovare a egalității responsabil de punerea în aplicare a legislației privind egalitatea de tratament; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la reducerile bugetare recente care afectează serviciile responsabile de egalitatea de gen din cadrul biroului Comisarului pentru drepturile omului; reamintește că organismul național responsabil de egalitate ar trebui să aibă un număr adecvat de angajați și fonduri corespunzătoare, iar independența sa ar trebui respectată și menținută;

o
o   o

79.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 884. (2) JO C 436, 24.11.2016, p. 51. (3) JO L 347, 20.12.2013, p.470. (4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1. (5) Texte adoptate, P8_TA(2016)0338. (6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0072. (7) Texte adoptate, P8_TA(2016)0309. (8) Documentul de lucru al Comisiei partea I privind „Fișele de program pentru cheltuielile operaționale” care însoțește proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2016)0300), p. 15. (9) Comisia Europeană, Direcția generală pentru cercetare și inovare, „Horizon 2020 Annual Monitoring Report 2014”, ISBN 978-92-79-57749-9, p. 44.