Rezoluţia Parlamentului European din 15 martie 2017 referitoare la obstacolele pentru exercitarea libertății cetățenilor UE de a circula și a munci pe piața internă (2016/3042(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 3 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),
– având în vedere titlurile IV și V, articolul 4 alineatul (2) litera (a) și articolele 20, 21, 26, 45-48 și 153 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere articolul 5 alineatul (2) și articolele 30, 31 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială(1),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială(2),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii(3),
– având în vedere Regulamentul (UE) 2016/589 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2016 privind o rețea europeană de servicii de ocupare a forței de muncă (EURES), accesul lucrătorilor la servicii de mobilitate și integrarea mai bună a piețelor forței de muncă și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 492/2011 și (UE) nr. 1296/2013(4),
– având în vedere Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii(5),
– având în vedere Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE(6),
– având în vedere Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale(7),
– având în vedere Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere(8),
– având în vedere Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI“)(9),
– având în vedere Directiva 2014/54/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind măsurile de facilitare a exercitării drepturilor conferite lucrătorilor în contextul liberei circulații a lucrătorilor(10),
– având în vedere Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”)(11),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iulie 2009 privind orientări pentru o mai bună transpunere și aplicare a Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora (COM(2009)0313),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 noiembrie 2013 intitulată „Libera circulație a cetățenilor Uniunii Europene și a familiilor acestora: cinci acțiuni pentru a produce rezultate notabile” (COM(2013)0837),
– având în vedere Raportul pe 2017 privind cetățenia Uniunii, din 24 ianuarie 2017, intitulat „Consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice” (COM(2017)0030),
– având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2011 referitoare la libera circulație a lucrătorilor în Uniunea Europeană(12),
– având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare la protecția socială pentru toți, inclusiv pentru lucrătorii care desfășoară o activitate independentă(13),
– având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2014 referitoare la respectarea dreptului fundamental la liberă circulație în UE(14),
– având în vedere articolul 216 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Comisia pentru petiții a primit mai multe petiții în care se exprimă anumite îngrijorări legate de diversele obstacole cu care se confruntă cetățenii UE în a-și exercita libertatea de circulație;
B. întrucât nerecunoașterea de către unele state membre a căsătoriilor sau parteneriatelor legale ale persoanelor LGBTI poate constitui un obstacol pentru libera circulație în Uniune a acestor persoane și a partenerilor lor, împiedicându-i să aibă acces la unele beneficii sociale sau servicii publice în țările respective;
C. întrucât a fost organizată, în cadrul reuniunii Comisiei pentru petiții din 11 octombrie 2016, o audiere pe tema „Obstacole semnalate de petiționari în calea libertății cetățenilor UE de a se deplasa și a lucra pe piața internă”;
D. întrucât libera circulație reprezintă un drept fundamental al cetățenilor UE și este esențială pentru coeziunea economică și socială în Uniune, urmărind să asigure ocuparea integrală a forței de muncă și progresul social;
E. întrucât libera circulație a lucrătorilor a fost încălcată de câteva state membre, după cum au semnalat mai mulți petiționari; întrucât cetățenii UE care practică mobilitatea evită uneori să utilizeze serviciile de sănătate de teama expulzării, ceea ce le limitează în practică dreptul fundamental de acces la îngrijiri medicale;
F. întrucât criza economică și măsurile de combatere a acesteia au crescut inegalitățile socioeconomice și numărul migrațiilor economice în interiorul UE; întrucât acest lucru ar trebui luat în considerare în mod corespunzător și ar trebui instituite măsuri specifice de coordonare atât de către statele membre de origine și cele gazdă, cât și de instituțiile UE implicate;
G. întrucât mobilitatea lucrătorilor în UE poate constitui o provocare pentru piețele naționale ale muncii, impunându-se soluții adaptate, dar le și poate ajuta să devină mai echitabile, cu condiția ca drepturile fundamentale ale lucrătorilor să fie întru totul protejate;
H. întrucât statele membre și instituțiile UE au responsabilitatea comună de a face ca principiile liberei circulații să funcționeze pentru cetățeni, pentru creștere, pentru dezvoltarea economică și socială și pentru ocuparea forței de muncă, precum și de a asigura o mai bună transpunere și aplicare a cadrului juridic relevant al UE;
I. întrucât, în unele cazuri, securitatea socială a lucrătorilor mobili din UE și a familiilor lor este marcată de inegalități și de situații neprevăzute;
J. întrucât drepturile de securitate socială ar trebui exercitate fără discriminarea lucrătorilor permanenți, sezonieri sau transfrontalieri, de acestea trebuind să beneficieze și cei care desfășoară activități în scopul prestării de servicii;
K. întrucât utilizarea biletelor la ordin în raporturile de muncă ar putea conduce la o situație inechitabilă și discriminatorie pentru lucrători, împiedicându-i să-și exercite dreptul la libera circulație în cadrul pieței interne;
L. întrucât petiționarii sunt preocupați de lipsa conectivității în bandă largă, în special în zonele îndepărtate, rurale și montane, iar neconcordanțele dintre viteza anunțată în publicitate și viteza reală a benzii largi afectează nivelul de protecție a consumatorilor pe piața internă și creează obstacole pentru accesul la informații și servicii,
1. solicită statelor membre, în conformitate cu principiul subsidiarității, să elimine toate practicile discriminatorii și barierele inutile din cadrul normelor naționale referitoare la cetățenii UE și la membrii familiilor lor, inclusiv la membrii de familie care nu sunt resortisanți ai UE, astfel încât aceștia să beneficieze de drepturile de intrare și de ședere pe teritoriul lor, precum și de drepturile lor sociale, făcând administrația mai eficientă pentru a facilita mobilitatea forței de muncă în UE;
2. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la practicile unor state membre, care încalcă principiul liberei circulații a lucrătorilor, de a expulza cetățeni europeni care au fost angajați pe teritoriul lor la puțin timp după expirarea contractului lor de muncă;
3. solicită Comisiei să clarifice, să actualizeze și să-și extindă orientările pentru o mai bună transpunere și aplicare a Directivei 2004/38/CE, incluzând în special hotărârile recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) (cauzele C-456/12(15) și C-457/12(16)); recomandă utilizarea planurilor de transpunere și implementare (PTI) pentru a asigura o aplicare completă și adecvată;
4. atrage atenția asupra principiului egalității de remunerare pentru muncă egală și regretă faptul că unele state membre refuză protecția socială lucrătorilor care nu sunt resortisanți ai UE; îndeamnă statele membre să se conformeze legislației UE în vigoare și principiilor fundamentale ale dreptului muncii, pentru a asigura protecția tuturor lucrătorilor din UE; solicită o mai bună definire a condițiilor existente pentru a permite cetățenilor UE și membrilor de familie care sunt resortisanții unei țări terțe să beneficieze de drepturile lor sociale;
5. salută crearea unui sistem de schimb electronic de informații în materie de securitate socială (EESSI), care să ajute organismele de securitate socială din întreaga UE să facă schimb de informații mai rapid și mai în siguranță; solicită statelor membre să își îmbunătățească capacitatea tehnologică pentru a se adapta la noul tip de schimb de informații; solicită să se evalueze posibilitatea de a facilita acordurile colective transnaționale și crearea unor platforme europene care să promoveze bunele practici;
6. invită statele membre să realizeze site-uri internet naționale unice, conform dispozițiilor Directivei 2014/67/UE; invită Comisia și statele membre să își îmbunătățească activitățile de orientare și de consiliere pentru a consolida libertatea cetățenilor de a circula, lucra și studia în alte state membre, precum și pentru a ridica gradul de conștientizare al opiniei publice; invită Comisia să îmbunătățească eficiența instrumentelor create pentru a oferi informații privind locurile de muncă și posibilitățile de învățare la nivelul UE, cum ar fi EURES și PLOTEUS, precum și să informeze mai bine publicul cu privire la acestea; ia act de noul Regulament EURES (Regulamentul (UE) 2016/589), care are obiectivul de a transforma EURES într-un instrument eficace pentru ocuparea forței de muncă printr-o mobilitate a forței de muncă echitabilă în interiorul UE; subliniază că o mai bună asistență și cooperare consulară contribuie la creșterea gradului de conștientizare cu privire la statutul personal al fiecăruia și la protecția drepturilor fundamentale ale lucrătorilor și studenților mobili și facilitează integrarea acestora fără probleme în statul membru gazdă;
7. invită statele membre să ofere orientări clare și o formare adecvată pentru funcționarii publici și angajații administrativi implicați în aplicarea drepturilor sociale ale cetățenilor statelor membre ale UE și resortisanților țărilor terțe, ale lucrătorilor și ale membrilor familiilor lor care rezidă legal în UE;
8. solicită consolidarea serviciului SOLVIT, de exemplu prin crearea unui număr de telefon de asistență, dar și consolidarea altor autorități competente cărora să le poată adresa cetățenii UE întrebările lor specifice referitoare la piața internă, pentru a le oferi acestora și membrilor familiilor lor informații prompte și sprijin atunci când se confruntă cu obstacole în calea exercitării dreptului lor la liberă circulație;
9. solicită îmbunătățirea colectării și prelucrării datelor statistice cu privire la numărul cetățenilor care fac uz de portabilitatea drepturilor lor sociale de la un stat membru la altul, pentru a îmbunătăți coordonarea dintre statele membre și a consolida drepturile cetățenilor UE prin soluții de politică capabile să crească nivelul de protecție socială;
10. solicită o mai bună armonizare a interpretării noțiunii de „reședință obișnuită”;
11. regretă că lipsa de agregare a drepturilor de securitate socială creează dificultăți pentru rezidenții UE și invită statele membre să aplice în mod real și în totalitate Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea sistemelor de securitate socială și Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, pentru a asigura portabilitatea prestațiilor de securitate socială (de exemplu pensiile de stat, asigurările de sănătate, alocațiile de șomaj și cele familiale), reducând astfel obstacolele pentru mobilitatea lucrătorilor în UE; solicită măsuri eficiente și ferme în direcția unui sistem coordonat de cotizații și prestații sociale agregate pentru toate persoanele din UE, cum ar fi un card de securitate socială care să faciliteze trasabilitatea contribuțiilor la asigurările sociale și a altor drepturi(17);
12. invită statele membre să implementeze de urgență cardul european pentru persoanele cu dizabilități, care ar facilita călătoriile și circulația acestor persoane dintr-un stat membru în altul;
13. regretă excluderea cetățenilor UE din sistemul național public de sănătate al altor state membre, întrucât acesta reprezintă un drept definit în Directiva 2011/24/UE privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, în Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și în jurisprudența CJUE(18);
14. solicită o mai bună coordonare în cadrul fiscal al UE, pentru a elimina dubla impozitare, printre alte aspecte relevante, cum ar fi prevenirea dumpingul fiscal;
15. ia act de multiplicarea aspectelor transfrontaliere legate de custodia copiilor, decurgând din libera circulație a persoanelor; solicită un grad mai mare de cooperare consulară și judiciară între statele membre în cauzele privind custodia copiilor; salută revizuirea în curs a Regulamentului Bruxelles IIa;
16. condamnă practica de a utiliza bilete la ordin în alb în raporturile de muncă, care permite angajatorului să reclame mai ușor despăgubiri și să evite acțiuni îndelungate în instanțele competente pentru litigii de muncă și inversează totodată sarcina probei în ceea ce privește stabilirea vinovăției și cuantumul prejudiciului; avertizează că aceste bilete la ordin în alb împiedică cetățenii să-și exercite dreptul la liberă circulație în cadrul pieței interne; solicită statelor membre să adopte acte legislative prin care să interzică utilizarea biletelor la ordin în alb în raporturile de muncă pe întreg teritoriul UE; îndeamnă Comisia să prezinte statelor membre o recomandare privind necesitatea de a interzice strict utilizarea biletelor la ordin în alb în raporturile de muncă;
17. își exprimă îngrijorarea cu privire la dificultățile întâmpinate de către petiționari în recunoașterea calificărilor lor profesionale în Europa; solicită o mai mare standardizare a titlurilor academice și a diplomelor de formare continuă în statele membre, o utilizare generalizată a Sistemului de informare al pieței interne (IMI) pentru a asigura o mai bună cooperare administrativă și proceduri mai simple și mai rapide pentru recunoașterea calificărilor profesionale și a cerințelor de dezvoltare profesională continuă necesare lucrătorilor calificați care doresc să lucreze într-un alt stat membru, evitând orice formă de discriminare, în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de Justiție, și respectând cerințele din țara gazdă, în deplină conformitate cu Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale;
18. își exprimă convingerea că mobilitatea ar trebui coordonată într-un amplu proces de reglementare, care să urmărească garantarea unor locuri de muncă stabile și de calitate, cu drepturi sociale reale, contracarând în mod eficace toate formele de discriminare și precaritate;
19. consideră că UE și statele membre trebuie să reușească să soluționeze problema lipsei oportunităților de angajare și a protecției sociale inadecvate în regiunile de origine ale lucrătorilor, pentru a se asigura că mobilitatea este o alegere liberă;
20. invită Comisia să asigure monitorizarea și aplicarea efectivă a Regulamentului privind piața unică a telecomunicațiilor, care va include prevederi referitoare la informarea clienților cu privire la vitezele minime, cele disponibile în mod normal, cele maxime și vitezele în bandă largă anunțate de furnizori; pledează pentru organizarea unor campanii de informare care să vizeze eradicarea publicității înșelătoare;
21. solicită statelor membre ale UE să transpună și să aplice în totalitate Directiva 2011/24/UE privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere și să asigure o rambursare eficientă și rapidă a cheltuielilor medicale transfrontaliere, inclusiv rambursarea medicamentelor care ar putea constitui un mijloc de discriminare arbitrară sau un obstacol nejustificat în calea liberei circulații;
22. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 12 martie 2014, O./Minister voor Immigratie, Integratie en Asiel și Minister voor Immigratie, Integratie en Asiel /B., ECLI:EU:C:2014:135.
Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 12 martie 2014, S./Minister voor Immigratie, Integratie en Asiel și Minister voor Immigratie, Integratie en Asiel /G., ECLI:EU:C:2014:136.
Proiect-pilot: Cardul de securitate socială (2016_04.037717_3), implementat în 2016 și la începutul anului 2017, prin studiul de fezabilitate privind „Portalul mobilității europene în materie de securitate socială – Securitatea socială la îndemâna dumneavoastră”.
Exemple: Hotărârea Curții din 28 aprilie 1998, Kohll/Union des caisses de maladie, C-158/96, ECLI:EU:C:1998:171; Hotărârea Curții din 28 aprilie 1998, Decker/Caisse de maladie des employés privés, C-120/95, ECLI:EU:C:1998:167; sau Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 12 aprilie 2005, Héritiers d'Annette Keller/Instituto Nacional de la Seguridad Social (INSS) și Instituto Nacional de Gestión Sanitaria (Ingesa), C-145/03, ECLI:EU:C:2005:211.