Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2323(BUD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0060/2017

Texte depuse :

A8-0060/2017

Dezbateri :

PV 14/03/2017 - 14
CRE 14/03/2017 - 14

Voturi :

PV 15/03/2017 - 9.8
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0085

Texte adoptate
PDF 372kWORD 55k
Miercuri, 15 martie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Orientări pentru bugetul 2018 – Secțiunea III
P8_TA(2017)0085A8-0060/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 15 martie 2017 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2018, secțiunea III – Comisia (2016/2323(BUD))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(1),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(2) (denumit în continuare „Acordul interinstituțional”),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3),

—  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(4),

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017(5) și declarațiile comune asupra cărora au convenit Parlamentul European, Consiliul și Comisia, anexate la acesta(6),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 21 februarie 2017 privind orientările bugetare pentru exercițiul 2018 (6522/2017),

–  având în vedere articolul 86a din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0060/2017),

A.  întrucât 2018 va reprezenta cel de-al cincilea an al cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020;

B.  întrucât, având în vedere contextul economic și social intern, precum și provocările externe și incertitudinile politice, se poate presupune că presiunea asupra bugetului UE pe 2018 se va menține în continuare;

C.  întrucât mecanismele bugetare de răspuns la provocările și crizele imediate trebuie să fie însoțite de soluții durabile, axate pe investițiile în viitorul comun al Uniunii;

Un buget pentru creștere durabilă, locuri de muncă și securitate

1.  salută rolul important jucat de bugetul UE în ceea ce privește furnizarea de răspunsuri concrete la provocările cu care se confruntă UE; subliniază faptul că crearea de locuri de muncă decente, de calitate și stabile, îndeosebi pentru tineri, creșterea economică și convergența socioeconomică, migrația, securitatea și combaterea populismului, precum și schimbările climatice reprezintă principalele preocupări la nivelul UE și că bugetul UE rămâne o parte a soluției la aceste probleme; subliniază faptul că solidaritatea trebuie să rămână un principiu fundamental al bugetului UE; subliniază faptul că doar un buget al UE solid și cu ținte clare, cu o veritabilă valoare adăugată europeană, va aduce beneficii în egală măsură tuturor statelor membre și cetățenilor UE; se așteaptă ca Comisia să propună un proiect de buget pe 2018 care să îi permită UE să continue să genereze prosperitate prin creștere economică și locuri de muncă și să asigure siguranța cetățenilor săi;

2.  consideră că deși trebuie disciplina bugetară trebuie menținută bugetul UE trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a putea reacționa la mai multe situații de criză în același timp, ceea ce presupune un anumit nivel de flexibilitate; este de părere că, deși creșterea economică și ocuparea forței de muncă rămân în continuare prioritățile de bază ale bugetului UE, obținerea de progrese durabile în aceste domenii trebuie realizată în paralel cu găsirea unor răspunsuri la preocupările cetățenilor UE în materie de siguranță și securitate; își reiterează solicitările privind concentrarea tematică la stabilirea priorităților bugetului UE pentru 2018;

Cercetarea, infrastructura și IMM-urile ca vectori esențiali ai creșterii generatoare de locuri de muncă

3.  subliniază că creșterea competitivității economiei UE, infrastructura, fonduri corespunzătoare pentru cercetare, sprijin pentru dezvoltarea competențelor angajaților și angajamentul continuu al UE față de impulsionarea investițiilor reprezintă condiții esențiale pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă; consideră că crearea de locuri de muncă sustenabile social și ecologic și bine plătite trebuie să fie una dintre prioritățile de prim rang ale bugetului UE; relevă faptul că majoritatea locurilor de muncă sunt create de către sectorul privat și că, prin urmare, este necesar ca impulsionarea investițiilor atât în sectorul privat, cât și în cel public, să fie susținută printr-un sprijin bugetar adecvat, acordându-se o atenție specială IMM-urilor; prin urmare, subliniază importanța rubricii 1a, care oferă o valoare adăugată reală cetățenilor și întreprinderilor din Europa, și solicită un nivel corespunzător de finanțare pentru această rubrică;

4.  subliniază că investițiile în cercetare și inovare, care înglobează și sprijinirea noilor întreprinderi, reprezintă o condiție prealabilă pentru a asigura o competitivitate veritabilă în UE și pentru ca economia UE să fie inovatoare și competitivă pe plan mondial; regretă faptul că, din cauza nivelului de finanțare necorespunzător din partea UE în domeniul cercetării și inovării rata de succes a cererilor este alarmant de scăzută și că mai multe proiecte de înaltă calitate din domeniul cercetării și inovării au rămas fără finanțare din partea UE; constată că multe părți interesate, inclusiv IMM-uri, sunt descurajate să depună propuneri de proiecte în cadrul Orizont 2020; solicită, în acest sens, să se asigure un nivel corespunzător de credite pentru programul Orizont 2020, continuând, totodată, eforturile de simplificare; subliniază faptul că creșterea bugetului pentru Orizont 2020 nu ar trebui să se facă în detrimentul altor programe de cercetare;

5.  recunoaște faptul că IMM-urile rămân coloana vertebrală a economiei europene și vor continua să joace un rol decisiv în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și asigurarea creșterii economice la nivelul UE; consideră că IMM-urile reprezintă principala sursă pentru crearea de locuri de muncă și că ele au nevoie, prin urmare, de un acces adecvat la finanțare solicită, în acest sens, să se majoreze creditele alocate programului COSME, având în vedere succesul acestui program; subliniază consolidării programului COSME în noul CFM, astfel încât IMM-urile să beneficieze de un sprijin mai substanțial din partea UE; consideră că crearea de sinergii cu alte instrumente financiare ar duce la rezultate mai bune;

6.  sprijină cu fermitate continuarea procesului de dezvoltare și consolidare a interoperabilității rețelelor europene de infrastructură; consideră că finanțarea Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) este esențială pentru atingerea acestor obiective și solicită Comisiei să asigure un nivel adecvat de finanțare în 2018;

7.  subliniază faptul că Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) reprezintă un instrument cu un rol și un potențial important în reducerea decalajului în materie de investiții care încă se manifestă în Europa și recunoaște rezultatele pozitive obținute până în prezent; salută, de asemenea, propunerea Comisiei privind prelungirea FEIS până în 2020 care ar trebui să vizeze îmbunătățirea în continuare a funcționării acestui fond, inclusiv în ceea ce privește aplicarea principiului adiționalității și asigurarea echilibrului geografic, domenii în care este nevoie de mai multe eforturi; subliniază faptul că selecția proiectelor finanțate prin FEIS ar trebui să se facă în funcție de calitate și de cerere; salută intenția Comisiei de a da un rol mai însemnat Platformei europene de consiliere în materie de investiții, în sensul unei mai bune canalizări a asistenței tehnice locale UE și al unui mai bun echilibru geografic; solicită Comisiei să analizeze periodic valoarea adăugată a FEIS printr-o evaluare a impactului fondului;

Educația și ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor – condiții prealabile pentru succesul tinerei generații

8.  consideră că educația este o condiție prealabilă pentru accesul la locuri de muncă sustenabile, stabile și bine plătite; subliniază importanța mobilității prin intermediul căreia tinerii europeni pot beneficia de diversitatea competențelor populației, înmulțindu-și totodată posibilitățile de formare și de ocupare a unui loc de muncă; salută, în acest sens, rolul jucat de programul Erasmus+ în facilitarea mobilității tinerilor studenți, ucenici și voluntari pe teritoriul Europei; consideră că, mai ales într-o perioadă de ascensiune a naționalismului și a populismului, este important să fie facilitate interacțiunile firești între diferite națiuni și culturi europene, pentru a întări conștiința și identitatea europeană; solicită, în acest context, ca în 2018 să se majoreze și mai mult finanțarea acordată acestui program;

9.  subliniază faptul că șomajul în rândul tinerilor reprezintă una dintre principalele probleme cu care se confruntă Europa, având un impact social deosebit de puternic, mai ales în regiunile cele mai sărace ale Uniunii, și că acest fenomen constituie un factor de risc pentru o întreagă generație de tineri europeni, subminând creșterea economică pe termen lung; subliniază că acordul convenit în cadrul procedurii de conciliere privind bugetul UE pe 2017 prevede alocarea unei sume de 500 de milioane EUR pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, această decizie urmând să fie confirmată printr-un buget rectificativ în 2017; consideră că Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor constituie o contribuție fundamentală la obiectivul prioritar al Uniunii privind locurile de muncă și creșterea și își reafirmă angajamentul ferm față de asigurarea unei finanțări adecvate pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor și a continua aplicarea sa până la sfârșitul actualului CFM, îmbunătățind, în același timp, funcționarea și modul de utilizare ale acestui instrument; subliniază, în acest sens, importanța strategiei UE pentru tineret;

10.  ia la cunoștință și apreciază propunerea privind introducerea unei „legitimații de călătorie Interrail pentru Europa oferite cu ocazia împlinirii vârstei de 18 ani”; subliniază că acest proiect are potențialul de a dezvolta conștiința și identitatea europeană; subliniază, cu toate acestea, că un astfel de proiect nu ar trebui să fie finanțat în detrimentul altor programe de succes ale UE, în special în domeniul tineretului și al culturii, și că acesta ar trebui să favorizeze cât mai mult incluziunea socială și să cuprindă dispoziții privind includerea persoanelor rezidente în insulele periferice ale Europei; solicită Comisiei să evalueze costul potențial și sursele de finanțare pentru această inițiativă și să vină cu propuneri adecvate;

Prioritățile tradiționale ale bugetului UE ca politici de investiții

11.  sprijină cu fermitate politica regională, care reprezintă unul dintre principalele instrumente de investiții ale bugetului UE, asigurând coeziunea economică, socială și teritorială; subliniază că această politică generează creștere economică și locuri de muncă în toate statele membre; cu toate acestea, este îngrijorat de întârzierile inacceptabile înregistrate în implementarea programelor operaționale din cadrul actualului CFM, ceea ce a dus până acum la un nivel mai redus al investițiilor, acestea nereușind să contribuie suficient la creșterea economică sau la crearea de locuri de muncă, nici la reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale în interiorul regiunilor europene și între acestea; invită Comisia să identifice cauzele întârzierilor și statele membre să coopereze pentru a elimina aceste întârzieri, în special pentru a garanta încheierea procesului de desemnare a autorităților de management, de audit și de certificare și o accelerare semnificativă a implementării;

12.  recunoaște rolul important jucat de sectorul agricol european în menținerea securității alimentare și în gestionarea biodiversității în UE; își exprimă sprijinul deplin pentru agricultorii afectați de embargoul comercial în relația cu Rusia, de gripa aviară și de criza din sectorul cărnii și al produselor lactate; prin urmare, invită Comisia să continue să sprijine agricultorii din întreaga Europă în efortul lor de a face față episoadelor neprevăzute de volatilitate a pieței și de a asigura aprovizionarea cu produse alimentare sigure și de calitate; cere să se acorde atenția cuvenită agriculturii și pescuitului la scară mică;

Provocări interne

13.  afirmă cu convingere că, în condițiile actuale, bugetul UE s-a dovedit insuficient pentru a trata efectele crizei migrației și a refugiaților, și problemele umanitare aferente, precum și provocările din domeniul securității, precum proliferarea terorismului internațional; afirmă răspicat că pe această bază trebuie găsită o soluție durabilă la această problemă, având în vedere faptul că, în urma mobilizării repetate a instrumentelor speciale, cum ar fi instrumentul de flexibilitate, s-a putut constata că bugetul UE nu a fost inițial conceput pentru a răspunde unor crize de o asemenea amploare; subliniază că trebuie adoptată o strategie clară pentru a răspunde crizei migrației și a refugiaților, care să includă obiective clare, măsurabile și cuprinzătoare; reamintește, cu toate acestea, că necesitatea mobilizării unor mijloace suplimentare pentru a face față acestor provocări nu ar trebui să aibă întâietate în fața altor politici importante ale Uniunii, de exemplu în domeniul locurilor de muncă și al creșterii;

14.  salută rolul jucat de anumite instrumente, cum ar fi Fondul pentru securitate internă (FSI) și Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI), pentru a trata efectele crizei migrației și a refugiaților și problemele umanitare aferente și solicită resurse corespunzătoare pentru aceste fonduri în cadrul bugetelor aferente exercițiilor financiare viitoare; reiterează importanța principiului împărțirii sarcinilor între statele membre, în finanțarea eforturilor necesare pentru primirea adecvată a refugiaților; salută, de asemenea, rolul jucat de agențiile UE din domeniul justiției și al afacerilor interne, cum ar fi Europol, Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă, EASO, Eurojust, Agenția pentru Drepturi Fundamentale și eu-LISA și solicită, în acest context, să li se asigure acestor agenții un buget și resurse umane suplimentare pentru a-și îndeplini mandatul; este convins că UE trebuie să investească mai mult în securitizarea și gestionarea frontierelor, intensificând cooperarea între agențiile de apărare a ordinii publice și autoritățile naționale, în combaterea terorismului și a radicalizării, precum și în îmbunătățirea măsurilor și practicilor de integrare pentru persoanele care au nevoie de protecție internațională și garantând o desfășurare echitabilă a operațiunilor de returnare pentru persoanele care nu au dreptul la protecție internațională, cu respectarea deplină a principiului nereturnării;

15.  subliniază că bugetul actual al FSI, constituit din angajamente în valoare de aproximativ 700 de milioane EUR, nu este suficient pentru a răspunde provocărilor în materie de securitate generate de terorismul internațional; prin urmare, solicită majorarea resurselor financiare pentru a aduce infrastructura de securitate la un nivel mai adecvat și mai modern;

16.  reamintește importanța agențiilor europene în asigurarea punerii în aplicare a priorităților legislative europene și, astfel, în îndeplinirea obiectivelor politicilor UE, precum cele în materie de competitivitate, creștere și ocupare a forței de muncă, precum și în gestionarea actualei crize a migrației și a refugiaților; cere insistent, prin urmare, să se asigure resurse financiare și umane adecvate pentru a acoperi atât cheltuielile administrative, cât și pe cele operaționale, permițând agențiilor să își îndeplinească sarcinile care le revin și să producă cele mai bune rezultate posibile; subliniază, în ceea ce privește suplimentarea personalului și a creditelor pentru agenții comparativ cu bugetul pe 2014, faptul că acestea sunt considerate o componentă a noilor evoluții politice și a noii legislații și, ca atare, nu sunt luate în considerare în calculul obiectivului de reducere a personalului cu 5 %; reamintește, prin urmare, că bugetul pe 2018 ar trebui să nu prevadă alte reduceri de personal la agențiile europene pe lângă cei 5 % deja stabiliți pentru fiecare instituție și organism al Uniunii Europene, în cadrul Acordului interinstituțional;

17.  sprijină ferm inițiativele de cercetare în domeniul apărării, scopul acestora fiind de a încuraja o mai bună cooperare între statele membre și de a obține efecte de sinergie în domeniul apărării; subliniază, cu toate acestea, faptul că o astfel de activitate trebuie să fie dotată cu noi resurse, întrucât reprezintă o nouă inițiativă politică, cu un impact semnificativ asupra bugetului UE; cere, de asemenea, să se cerceteze toate posibilitățile de finanțare a unui program de cercetare în domeniul apărării cu un buget dedicat în următorul cadru financiar multianual; reamintește că chiar dacă dispozițiile consfințite în tratate trebuie respectate, intensificarea cooperării în domeniul apărării este o opțiune necesară pentru a putea răspunde provocărilor legate de securitate cu care se confruntă UE, generate de instabilitatea prelungită din vecinătatea UE și de incertitudinile legate de nivelul de angajament al anumitor parteneri ai UE față de obiectivele NATO; subliniază, de asemenea, necesitatea îmbunătățirii competitivității și inovării în industria europeană a apărării, astfel încât aceasta să poată contribui la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă; solicită statelor membre să asigure o finanțare adecvată, pentru abordarea provocărilor externe într-o manieră mai unitară; ia act de crearea Fondului european pentru apărare, cu secțiuni pentru cercetare și capacități;

18.  subliniază faptul că bugetul UE trebuie să sprijine atingerea obiectivelor Acordului de la Paris și obiectivele climatice pe termen lung ale UE, atingând obiectivul de a aloca 20 % din buget acțiunilor pentru combaterea schimbărilor climatice în cadrul CFM 2014-2020; constată cu îngrijorare faptul că obiectivele UE în materie de biodiversitate pentru 2020 nu vor fi atinse fără eforturi suplimentare substanțiale; subliniază, prin urmare, importanța integrării transversale a protecției biodiversității la nivelul bugetului UE, punând în special accentul pe programul LIFE și pe rețeaua Natura 2000;

Provocări externe

19.  subliniază faptul că bugetul UE este și un instrument de solidaritate externă, întrucât oferă asistență urgentă în crizele umanitare și civile, furnizând sprijin țărilor care au nevoie; reamintește că provocările eradicării sărăciei și dezvoltării durabile au fost confirmate ca o prioritate cheie pentru UE și pentru statele sale membre; în acest context, reamintește angajamentul UE de a contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) și de a atinge totodată obiectivul privind un raport AOD/VNB de 0,7 % în perioada vizată de agenda pentru perioada după 2015; evidențiază faptul că, pe termen lung, ajutorul pentru dezvoltare asigură o rentabilitate a investițiilor prin intensificarea comerțului și creșterea PIB-ului în Europa;

20.  își reafirmă convingerea că, pentru a trata cauzele profunde ale provocărilor actuale legate de criza migrației și a refugiaților și problemele umanitare aferente, UE trebuie să își asume un rol mai activ prin realizarea de investiții în țările de origine ale refugiaților și migranților; solicită, prin urmare, Comisiei să elaboreze o foaie de parcurs pentru a găsi o soluție eficace la criza migrației; subliniază faptul că este necesară o ajustare mai strategică a tuturor instrumentelor politicii de dezvoltare pentru a asigura o dezvoltare economică și socială constantă fără a neglija implementarea politicilor externe existente; ia act de faptul că investițiile în infrastructură, locuințe, educație, servicii medicale și măsuri de sprijin pentru IMM-uri, axate în special pe crearea de locuri de muncă, reprezintă o parte a soluției în combaterea cauzelor profunde ale migrației; apreciază, de aceea, ca parte a soluției acestor probleme, Planul de investiții externe, care oferă un cadru coerent și coordonat pentru promovarea investițiilor în Africa și în țările vizate de politica de vecinătate, ținând cont de faptul că acesta trebuie să fie aliniat pe deplin la obiectivele de dezvoltare durabilă și să contribuie la atingerea lor; se așteaptă ca PIE să promoveze dezvoltarea durabilă fără a afecta drepturile omului, atenuarea schimbărilor climatice și buna guvernanță și ca Fondul european pentru dezvoltare durabilă și proiectele sale să fie gestionate transparent;

21.  constată că tendința actuală a Comisiei de a recurge la mecanisme bugetare secundare, precum Instrumentul pentru refugiații din Turcia, fondurile fiduciare și alte instrumente similare, nu s-a dovedit a fi întotdeauna un succes; este preocupat că constituirea de instrumente financiare în afara bugetului Uniunii subminează gestionarea transparentă a bugetului și limitează dreptul Parlamentului de a exercita un control eficace al cheltuielilor; își susține, prin urmare, poziția anterioară, potrivit căreia instrumentele financiare externe ad hoc care au apărut în ultimii ani trebuie să fie incluse în bugetul UE, astfel încât Parlamentul să poată exercita un control deplin asupra utilizării acestor instrumente; subliniază, cu toate acestea, faptul că aceste instrumente nu ar trebui să fie finanțate în detrimentul altor instrumente externe existente; ia act de discrepanța dintre promisiuni și contribuțiile efective ale statelor membre la aceste fonduri și îndeamnă statele membre să își respecte promisiunile de a egala contribuțiile UE;

22.  subliniază că una dintre condițiile pentru menținerea stabilității și a prosperității în UE este asigurarea unui cadru de stabilitate în vecinătatea UE; invită, prin urmare, Comisia să se asigure că se acordă prioritate investițiilor în țările din vecinătatea UE, pentru a sprijini eforturile de soluționare a principalelor probleme cu care se confruntă această zonă, și anume criza migrației și a refugiaților și problemele umanitare aferente în țările din vecinătatea sudică și agresiunea Rusiei în țările din vecinătatea estică; reafirmă că susținerea țărilor care implementează acorduri de asociere cu UE este esențială pentru a facilita reformele politice și economice dar atrage atenția că această susținere ar trebui acordată numai dacă țările respective îndeplinesc criteriile de eligibilitate, mai ales în ceea ce privește statul de drept și funcționarea instituțiilor democratice;

Asigurarea unui nivel suficient de credite de plată pentru a spori credibilitatea UE

23.  își reiterează apelurile anterioare cu privire la asigurarea unui nivel adecvat de credite de plată în cadrul bugetului UE, pentru a putea fi îndeplinite principalele obiective ale acestui buget, care este un buget de investiții; își exprimă convingerea că acest rol nu poate fi îndeplinit în cazul în care UE nu își respectă angajamentele, și își pune, astfel, în pericol credibilitatea;

24.  subliniază că întârzierile înregistrate în implementarea programelor în gestiune partajată pentru perioada 2014-2020 au condus la scăderea cererilor de plată pentru 2016 și 2017; este deosebit de preocupat de posibilitatea reapariției problemei legate de acumularea facturilor neplătite către sfârșitul actualului CFM și reamintește nivelul fără precedent, de 24,7 miliarde EUR, atins la sfârșitul lui 2014; salută faptul că Comisia a furnizat pentru prima dată, cu ocazia revizuirii CFM la jumătatea perioadei, o previziune de plată până în 2020, dar subliniază faptul că ea trebuie actualizată în mod corespunzător în fiecare an, pentru a-i permite autorității bugetare să adopte măsurile necesare în timp util;

25.  subliniază că, deși încă nu s-a ajuns la un acord definitiv privind revizuirea CFM la jumătatea perioadei, o serie de elemente pozitive ale revizuirii care sunt în curs de negociere în prezent – în special în ceea ce privește creșterea flexibilității – s-ar putea dovedi utile pentru a preveni și a răspunde unei viitoare crize a plăților; consideră că, dacă punerea în aplicare a politicii de coeziune s-ar accelera după cum este prevăzut, plusul de flexibilitate ar putea fi necesar chiar de anul următor, pentru a asigura un nivel adecvat al creditelor de plată în bugetul UE ca răspuns la această situație, precum și pentru a evita acumularea de facturi neplătite în cadrul politicii de coeziune la final de an;

26.  observă și regretă faptul că frauda fiscală și evaziunea fiscală practicate de întreprinderi au dus la pierderi uriașe de venituri fiscale pentru statele membre și, prin urmare, la o reducere a contribuțiilor acestora la bugetul UE; consideră, de asemenea, că o astfel de concurență neloială în domeniul fiscal înseamnă, în unele cazuri, un transfer de PIB de la un stat membru la altul și un transfer de VNB către paradisuri fiscale din afara UE, reducând astfel contribuțiile agregate ale statelor membre la bugetul UE;

27.  își reiterează poziția pe care o susține de multă vreme că creditele de plată aferente instrumentelor speciale (instrumentele de flexibilitate, Fondul de solidaritate al UE, Fondul european de ajustare la globalizare și rezerva pentru ajutoare de urgență) trebuie luate în calcul peste plafonul creditelor de plată înscrise în CFM, la fel ca în cazul creditelor de angajament; subliniază, în contextul revizuirii actuale a CFM la jumătatea perioadei, potențialele progrese realizate în ceea ce privește problema înscrierii în buget a plăților din instrumentele speciale ale CFM, odată cu adoptarea deciziei din 2014 privind marja pentru situații neprevăzute, chiar dacă această problemă nu a fost rezolvată definitiv;

Perspective de viitor

28.  subliniază faptul că potrivit Regulamentului CFM Comisia va prezenta, până la sfârșitul anului 2017, propunerile sale referitoare la CFM post-2020, care va trebui să țină cont de decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea, care va avea un impact asupra CFM post-2020; subliniază faptul că această decizie face imposibilă continuarea activității în mod normal; acordă o importanță deosebită procesului pregătitor de stabilire a unui nou cadru financiar și a unui buget UE reformat și mai eficient și se așteaptă ca acesta să se ridice la înălțimea provocărilor cu care se confruntă Uniunea și a angajamentelor pe care și le-a asumat deja; se pronunță pentru o finalizare rapidă și pozitivă a actualului proces de revizuire la jumătatea perioadei a CFM, care poate asigura atât ajustarea necesară a actualului cadru financiar, cât și gradul de flexibilitate suplimentară a bugetului UE, indispensabil pentru atingerea obiectivelor Uniunii;

29.  subliniază că previzibilitatea și viabilitatea pe termen lung a bugetului UE reprezintă condiții prealabile pentru o Uniune Europeană puternică și stabilă; evidențiază necesitatea alinierii duratei CFM la ciclurile politice ale Parlamentului și Comisiei; atrage atenția asupra faptului că retragerea Regatului Unit din UE va oferi o oportunitate pentru a aborda anumite probleme care persistă de mult timp și care au împiedicat bugetul UE să își atingă potențialul real, în special în ceea ce privește partea de venituri a bugetului, pentru a elimina treptat toate compensațiile și mecanismele corective; își reafirmă sprijinul pentru o reformă aprofundată a sistemului de resurse proprii al UE și salută, în acest sens, prezentarea raportului final al Grupului la nivel înalt privind resursele proprii (HLGOR); invită toate părțile interesate să tragă concluziile care se impun din acest raport și să analizeze fezabilitatea punerii în aplicare a recomandărilor HLGOR, care ar contribui la un buget al UE mai stabil, simplu, autonom, echitabil și previzibil; se așteaptă ca orice nouă resursă proprie să conducă la reducerea contribuțiilor din VNB ale statelor membre; salută concluzia HLGOR, că bugetul UE trebuie să se axeze pe domenii care aduc o valoare adăugată europeană cât mai mare și că ar trebui să se renunțe la abordarea privind profitul echitabil („juste retour”), întrucât din raport reiese clar că toate statele membre beneficiază de fondurile alocate de la bugetul UE, indiferent de „soldul net” al acestora;

30.  încurajează Comisia să dezvolte și să aplice în continuare strategia unui buget al UE axat pe rezultate; subliniază, în acest sens, importanța simplificării normelor, a fluidizării procesului de monitorizare și a dezvoltării unor indicatori de performanță relevanți;

31.  subliniază că principiul egalității de gen ar trebui integrat în toate titlurile din bugetul UE ca obiectiv de politică orizontal ori de câte ori este posibil;

32.  subliniază că este important ca Parlamentul să fie pe deplin implicat în toate chestiunile legate de buget, întrucât este singura instituție aleasă în mod democratic de cetățenii UE;

33.  invită Consiliul să își respecte angajamentele asumate în cadrul declarațiilor sale politice și să dea dovadă de cooperare, pentru a asigura că UE dispune de un buget adecvat;

o
o   o

34.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(2) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(3) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(4) JO L 168, 7.6.2014, p. 105.
(5) JO L 51, 28.2.2017.
(6) Texte adoptate la data de 1.12.2016, P8_TA(2016)0475.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate