Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și, în special preambulul, al doilea paragraf și paragrafele patru - șapte, articolul 2, articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf și articolul 6,

–  având în vedere articolul 17 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000,

–  având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal(1),

–  având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului(2),

–  având în vedere adoptarea în 2015 a Agendei europene privind securitatea,

–  având în vedere Rezoluția 2106 (2016) a Consiliului Europei din 20 aprilie 2016 privind „Angajament reînnoit pentru combaterea antisemitismului în Europa”,

–  având în vedere concluziile primului Colocviu anual al Comisiei privind drepturile fundamentale, organizat la Bruxelles, în perioada 1-2 octombrie 2015 și intitulat „Toleranță și respect: prevenirea și combaterea urii antisemite și islamofobe în Europa”,

–  având în vedere numirea în cadrul Comisiei, în decembrie 2015, a unui coordonator pentru combaterea antisemitismului,

–  având în vedere înființarea, în iunie 2016, a unui Grup la nivel înalt al UE pentru combaterea rasismului, xenofobiei și a altor forme de intoleranță,

–  având în vedere Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online, convenit la 31 mai 2016 între Comisie și principalele societăți informatice, precum și cu alte platforme și societăți care gestionează rețele de socializare,

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2016 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2015(3),

–  având în vedere atacurile teroriste violente care i-au vizat pe membri ai comunității evreiești și care au avut loc în ultimii ani în mai multe state membre,

–  având în vedere responsabilitatea principală a guvernelor de a garanta securitatea și siguranța tuturor cetățenilor lor și, prin urmare, responsabilitatea lor principală de a monitoriza și preveni violența, inclusiv violența antisemită, precum și de a-i urmări în justiție pe autori,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât numărul incidentelor antisemite în statele membre ale UE a crescut în mod semnificativ în ultimii ani, după cum relatează, printre altele, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA);

B.  întrucât s-a relatat că măsurile de securitate specifice, odată aplicate, au contribuit la prevenirea și reducerea numărului de atacuri antisemite violente;

C.  întrucât combaterea antisemitismului este o responsabilitate a întregii societăți,

1.  subliniază că discursurile de incitare la ură și toate formele de violență împotriva cetățenilor europeni de origine evreiască sunt incompatibile cu valorile Uniunii Europene;

2.  invită statele membre și instituțiile și agențiile UE să adopte și să aplice definiția operațională a antisemitismului a Alianței Internaționale pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA)(4) pentru a sprijini autoritățile judiciare și de aplicare a legii în eforturile acestora de a identifica și urmări în justiție atacurile antisemite în mod mai eficient și mai eficace și încurajează statele membre să urmeze exemplul dat de Regatul Unit și Austria în această privință;

3.  invită statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a contribui în mod activ la asigurarea securității cetățenilor lor evrei și a infrastructurilor religioase, educative și culturale evreiești, consultându-se îndeaproape și purtând un dialog direct cu comunitățile evreiești, organizațiile societății civile și cu ONG-urile care își desfășoară activitatea în domeniul luptei împotriva discriminării;

4.  salută numirea în cadrul Comisiei a coordonatorului pentru combaterea antisemitismului și îndeamnă Comisia să furnizeze toate instrumentele și sprijinul necesare pentru ca această funcție să fie cât mai eficace;

5.  invită statele membre să numească coordonatori la nivel național pentru combaterea antisemitismului;

6.  îi încurajează pe membrii parlamentelor naționale și regionale și pe liderii politici să condamne în mod sistematic și public declarațiile antisemite și să pronunțe discursuri opuse și alternative, precum și să constituie grupuri parlamentare împotriva antisemitismului care să reunească mai multe partide, pentru a consolida lupta la nivelul întregii clase politice;

7.  subliniază rolul important al organizațiilor societății civile și al educației în prevenirea și combaterea tuturor formelor de ură și de intoleranță și solicită acordarea unui sprijin financiar mai mare;

8.  invită statele membre să încurajeze mass-media să promoveze respectarea tuturor confesiunilor și aprecierea diversității, precum și formarea jurnaliștilor privind toate formele de antisemitism pentru a combate eventualele prejudecăți;

9.  invită statele membre în care nu au fost invocate încă niciodată motivele legate de rasă, naționalitate sau origine etnică, religie sau convingeri ca circumstanță agravantă în cazul unei infracțiuni penale să remedieze această situație cât mai curând posibil și să aplice pe deplin și în mod corespunzător Decizia-cadru a Consiliului privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, pentru a garanta că actele antisemite sunt urmărite în justiție de autoritățile statelor membre, atât în mediul online, cât și offline;

10.  insistă asupra faptului că trebuie să se ofere autorităților de aplicare a legii formare specifică privind combaterea infracțiunilor motivate de ură și a discriminării și să se înființeze unități de combatere a infracțiunilor motivate de ură în cadrul forțelor de poliție, acolo unde astfel de unități nu există deja, și invită agențiile UE și organizațiile internaționale să sprijine statele membre în oferirea acestor cursuri de formare;

11.  încurajează cooperarea transfrontalieră la toate nivelurile în ceea ce privește urmărirea în justiție a infracțiunilor motivate de ură și, mai presus de toate, urmărirea în justiție a infracțiunilor grave, cum ar fi activitățile teroriste;

12.  invită UE și statele sale membre să depună mai multe eforturi pentru a asigura crearea unui sistem global și eficient de colectare sistematică a unor date fiabile, relevante și comparabile privind infracțiunile motivate de ură, defalcate pe motivație, incluzând actele de terorism;

13.  invită statele membre, în ceea ce privește Codul de conduită convenit între Comisie și principalele societățile informatice, să îndemne intermediarii online și platformele de comunicare socială să ia măsuri rapide pentru prevenirea și combaterea discursului antisemit care instigă la ură în mediul online;

14.  evidențiază faptul că școlile oferă o oportunitate unică de a transmite valorile toleranței și respectului, deoarece ele au contact cu copiii începând de la o vârstă fragedă;

15.  încurajează statele membre să promoveze cursurile privind Holocaustul („Shoah”) în școli și să se asigure că profesorii sunt formați în mod corespunzător pentru această sarcină și pentru a aborda problema diversității în clasă; încurajează, de asemenea, statele membre să ia în considerare revizuirea manualelor școlare pentru a se asigura că istoria evreilor și viața contemporană a evreilor sunt prezentate într-o manieră cuprinzătoare și echilibrată și că toate formele de antisemitism sunt evitate;

16.  solicită Comisiei și statelor membre să acorde mai mult sprijin financiar activităților specifice și proiectelor educaționale, să stabilească și să consolideze parteneriatele cu instituțiile și comunitățile evreiești și să încurajeze schimburile dintre copiii și tinerii de confesiuni diferite prin intermediul activităților comune, lansând și sprijinind campanii de sensibilizare în acest sens;

17.  invită Comisia să colaboreze îndeaproape cu actorii internaționali, cum ar fi UNESCO, OSCE și Consiliul Europei, precum și cu alți parteneri internaționali, pentru a combate antisemitismul la nivel internațional;

18.  invită Comisia să solicite participarea în cadrul IHRA cu statut consultativ;

19.  încurajează fiecare stat membru să comemoreze în mod oficial Ziua Internațională a Holocaustului la 27 ianuarie;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre ale UE și ale țărilor candidate, Consiliului Europei, OSCE și Organizației Națiunilor Unite.

(1) JO L 328, 6.12.2008, p. 55. (2) JO L 315, 14.11.2012, p. 57. (3) Texte adoptate, P8_TA(2016)0485. (4) http://ec.europa.eu/newsroom/just/item-detail.cfm?item_id=50144