Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile Președinției Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte(1),

–  având în vedere Acordul-cadru încheiat la Ohrid și semnat la Skopje la 13 august 2001 (Acordul-cadru de la Ohrid - „ACO”),

–  având în vedere decizia Consiliului European din 16 decembrie 2005 de a acorda acestei țări statutul de țară candidată la aderarea la UE, concluziile Consiliului European din iunie 2008, din decembrie 2008, din decembrie 2012, din decembrie 2014 și din decembrie 2015, precum și concluziile Consiliului din 13 decembrie 2016, care au fost susținute de majoritatea covârșitoare a delegațiilor și care au reiterat angajamentul clar și ferm pentru procesul de aderare a țării la UE,

–  având în vedere cea de-a 13-a reuniune a Comisiei de stabilizare și asociere dintre această țară și Comisie, care a avut loc la Skopje la 15 iunie 2016,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 noiembrie 2016, intitulată „Politica de extindere a UE” (COM(2016)0715), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2016 privind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (SWD(2016)0362),

–  având în vedere raportul special al Curții de Conturi Europene din iunie 2016 privind fosta Republică iugoslavă a Macedoniei,

–  având în vedere prioritățile de reformă urgente elaborate de Comisie în iunie 2015 pentru Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei,

–  având în vedere recomandările grupului de experți la nivel înalt privind problemele sistemice din domeniul statului de drept referitoare la interceptarea comunicațiilor, semnalate în primăvara anului 2015,

–  având în vedere acordul politic (așa-numitul „Acord de la Pržino”) între cele patru partide politice mari, încheiat la Skopje la 2 iunie și la 15 iulie 2015, precum și Acordul cvadrilateral privind implementarea sa din 20 iulie și 31 august 2016,

–  având în vedere declarația finală a președintelui Summitului Balcanilor de Vest organizat la Paris, la 4 iulie 2016, precum și recomandările organizațiilor societății civile pentru Summitul de la Paris din 2016,

–  având în vedere constatările și concluziile preliminare ale OSCE/ODIHR, precum și raportul final al acesteia privind alegerile parlamentare anticipate din 11 decembrie 2016,

–  având în vedere Rezoluțiile 817 (1993) și 845 (1993) ale Consiliului de Securitate al ONU și Rezoluția 47/225 a Adunării Generale a ONU, precum și Acordul interimar din 13 septembrie 1995,

–  având în vedere hotărârea Curții Internaționale de Justiție privind aplicarea Acordului interimar din 13 septembrie 1995,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind această țară,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0055/2017),

A.  întrucât, după ce au fost amânate de două ori, alegerile parlamentare anticipate din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei au avut loc la 11 decembrie 2016, într-o atmosferă marcată de calm și normalitate, în conformitate cu standardele internaționale și cu recomandările OSCE/ODIHR; întrucât acestea s-au desfășurat fără incidente majore, au fost în general bine gestionate și s-a înregistrat o prezență la vot ridicată;

B.  întrucât reformele și pregătirile pentru aderare sunt îngreunate de polarizarea politică, neîncrederea reciprocă profundă și lipsa unui dialog veritabil între părți; întrucât se pot observa constant regrese în unele domenii importante; întrucât democrația și statul de drept au fost permanent contestate, în special ca rezultat al acaparării statului care afectează funcționarea instituțiilor democratice și domenii-cheie ale societății;

C.  întrucât, la 27 aprilie 2017, Talat Xhaferi a fost ales noul președinte al parlamentului macedonean; întrucât, la 17 mai 2017, Președintele Republicii Macedonia a încredințat mandatul de a forma un nou guvern liderului SDSM, Zoran Zaev; întrucât, la 31 mai 2017, noul guvern condus de prim-ministrul Zoran Zaev a fost votat de parlamentul macedonean;

D.  întrucât printre chestiunile esențiale în procesul de reformă se numără și reforma sistemului judiciar, administrația publică și media, șomajul în rândul tinerilor, precum și o reexaminare a punerii în aplicare a Acordului-cadru de la Ohrid;

E.  întrucât este nevoie de angajamentul ferm al tuturor forțelor politice pentru ca țara să continue să urmărească integrarea sa europeană și euroatlantică; întrucât noul guvern trebuie să adopte și să implementeze pe deplin reforme solide cu rezultate concrete, în special în domeniul statului de drept, al justiției, al corupției, al drepturilor fundamentale, al afacerilor interne și al relațiilor de bună vecinătate;

F.  întrucât există o înțelegere comună între Comisie, Consiliu și Parlament cu privire la faptul că menținerea recomandării pozitive de a deschide negocierile de aderare cu această țară rămâne dependentă/condiționată de înregistrarea de progrese în punerea în aplicare a Acordului de la Pržino și de înregistrarea unor progrese substanțiale în punerea în aplicare a priorităților de reformă urgente;

G.  întrucât Consiliul a blocat procesul din cauza diferendului nerezolvat cu Grecia privind numele țării; întrucât chestiunile bilaterale nu ar trebui folosite ca pretext pentru a bloca începerea rapidă a negocierilor cu UE;

H.  întrucât disputele bilaterale nu ar trebui să fie folosite pentru a bloca procesul de aderare la UE, nici deschiderea negocierilor de aderare, ci ar trebui să fie abordate în mod corespunzător într-un spirit constructiv și în conformitate cu standardele UE și ale ONU; întrucât ar trebui depuse toate eforturile pentru a menține relații de bună vecinătate și relații interetnice bune;

I.  întrucât țările (potențial) candidate sunt evaluate pe baza propriilor merite și întrucât calendarul aderării este determinat de viteza și calitatea cu care acestea fac reformele necesare; întrucât deschiderea negocierilor de aderare ar trebui garantată odată cu îndeplinirea condițiilor cerute; întrucât, de mai mulți ani, această țară este considerată una dintre cele mai avansate țări candidate la aderarea la UE în ceea ce privește alinierea la acquis;

J.  întrucât procesul de aderare la UE este un stimulent major pentru continuarea reformelor, în special în ceea ce privește statul de drept, independența sistemului judiciar, lupta împotriva corupției și libertatea presei; întrucât cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate sunt elemente esențiale ale procesului de extindere, ale procesului de stabilizare și de asociere și ale procesului de aderare al țării;

K.  întrucât, la 20 iulie și 31 august 2016, liderii principalelor patru partide politice au ajuns la un acord privind punerea în aplicare a Acordului de la Pržino, care a inclus stabilirea datei de 11 decembrie 2016 pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate și și-au declarat sprijinul pentru activitatea procurorului special; întrucât aceștia și-au reiterat, de asemenea, angajamentul de a pune în aplicare „prioritățile de reformă urgente”;

L.  întrucât criza politică recentă a ilustrat absența unui sistem efectiv de control și echilibru între instituțiile macedonene, precum și necesitatea sporirii transparenței și responsabilității publice;

M.  întrucât lupta împotriva criminalității organizate și a corupției rămâne fundamentală pentru combaterea infiltrării grupărilor infracționale în sistemele politice, juridice și economice;

1.  salută formarea noului guvern la 31 mai 2017; îndeamnă toate partidele politice să acționeze în spiritul reconcilierii, în interesul comun al tuturor cetățenilor și să colaboreze cu guvernul pentru restabilirea încrederii în țară și în instituțiile sale, inclusiv prin implementarea integrală a Acordului de la Przino și a priorităților urgente de reformă;

2.  salută respectarea libertăților fundamentale demonstrată la alegerile anticipate desfășurate la 11 decembrie 2016, care au fost bine gestionate, s-au desfășurat într-o manieră transparentă, care a favorizat includerea și fără incidente majore; observă că OSCE/ODIHR a considerat că alegerile au fost competitive; salută faptul că toate partidele politice au acceptat rezultatele alegerilor în interesul stabilității interne și subliniază responsabilitatea lor de a se asigura că nu se revine la o criză politică; îndeamnă toate părțile să se abțină de la orice obstrucționare a funcționării eficiente a parlamentului; îndeamnă noul guvern să declanșeze rapid reformele necesare, pentru a asigura integrarea euro-atlantică a țării și pentru promovarea perspectivei europene a acesteia, în beneficiul cetățenilor; consideră că este esențială cooperarea între partide și între etnii pentru rezolvarea problemelor presante interne și a celor legate de UE, precum și pentru a menține recomandarea pozitivă în vederea deschiderii negocierilor de aderare la UE;

3.  salută îmbunătățirile aduse procesului electoral, inclusiv cadrul juridic, listele de alegători și mediatizarea; salută faptul că reprezentanții societății civile au fost prezenți în calitate de observatori în cea mai parte a secțiilor de votare; invită autoritățile competente să trateze în mod eficace pretinsele nereguli și deficiențe, inclusiv intimidarea votanților, cumpărarea voturilor, folosirea abuzivă a resurselor publice, presiunile politice asupra mass-mediei, precum și retorica agresivă și atacurile verbale la adresa jurnaliștilor, de asemenea, în perspectiva alegerilor locale din mai 2017; îndeamnă autoritățile competente să abordeze recomandările făcute de OSCE/ODIHR și de Comisia de la Veneția și țină o evidență credibilă a controlului eficace al finanțării partidelor politice și campaniilor electorale; subliniază că este nevoie de o mai mare transparență și continuarea depolitizării activității administrației electorale pentru a câștiga încrederea cetățenilor la viitoarele alegeri;

4.  consideră că este important să se realizeze un recensământ al populației (ultimul datează din 2002), cu condiția existenței unui consens național cu privire la metodologia ce urmează a fi aplicată, cu scopul de a obține o imagine actualizată și realistă a demografiei populației macedonene pentru a răspunde mai bine nevoilor cetățenilor macedoneni și a le oferi acestora servicii mai bune, și cu scopul de a continua actualizarea listei de alegători și de a minimiza orice nereguli și deficiențe în viitor;

5.  se așteaptă ca noul guvern, în cooperare cu alte partide, să accelereze reformele legate de UE ca o primă prioritate; își reafirmă sprijinul pentru deschiderea negocierilor de aderare, cu condiția realizării de progrese în implementarea Acordului de la Pržino pentru a asigura punerea sa deplină, concretă și sustenabilă în aplicare și progrese substanțiale în punerea în aplicare a priorităților urgente de reformă cu privire la reformele sistemice; invită Consiliul să abordeze chestiunea negocierilor de aderare în cel mai scurt timp; este în continuare convins că negocierile pot genera reformele atât de necesare, pot crea o nouă dinamică, revitaliza perspectiva europeană și avea o influență pozitivă asupra soluționării disputelor bilaterale, pentru a nu îngreuna procesul de aderare la UE;

6.  subliniază importanța strategică a înregistrării de progrese suplimentare în procesul de integrare în UE și solicită încă o dată tuturor părților să demonstreze voință politică și angajament în implementarea integrală a priorităților urgente de reformă și a Acordului de la Pržino; subliniază faptul că implementarea Acordului de la Pržino este esențială și după alegeri, pentru a asigura stabilitate și durabilitate politică pe viitor; invită Comisia să evalueze, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de sfârșitul anului 2017, progresele înregistrate de țară în implementare și să raporteze Parlamentului și Consiliului; reamintind, totodată, că reformele trebuiau de mult lansate și aplicate, sprijină continuarea Dialogului la nivel înalt privind aderarea (HLAD) pentru a acorda sistematic asistență țării în acest sens; regretă faptul că nu a fost organizată nicio reuniune în cadrul Dialogului la nivel înalt privind aderarea și că s-au înregistrat puține progrese în realizarea obiectivelor anterioare; atrage atenția asupra consecințelor politice, de securitate și social-economice potențial negative pe care le-ar avea întârzieri suplimentare în procesul de aderare euro-atlantică a țării; solicită, în plus, Comisiei și SEAE să sporească vizibilitatea proiectelor finanțate de UE în țară pentru a aduce UE mai aproape de cetățenii țării;

7.  subliniază progresele semnificative înregistrate de țară în procesul de integrare în UE și evidențiază consecințele negative ale unor întârzieri suplimentare în procesul de integrare, inclusiv pierderea credibilității politicii de extindere a UE și riscul de instabilitate în regiune;

8.  subliniază faptul că actualele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană (Brexit, migrație, radicalism etc.) nu ar trebui să împiedice procesul de extindere și că aceste provocări au demonstrat mai degrabă necesitatea integrării depline a Balcanilor de Vest în structurile UE cu scopul de a consolida și de a aprofunda parteneriatul pentru a depăși crizele internaționale;

9.  salută nivelul ridicat de aliniere legislativă la acquis-ul comunitar și recunoaște prioritatea acordată aplicării și respectării efective a cadrului juridic și politic existent, la fel ca în cazul țărilor deja angajate în negocierile de aderare;

10.  felicită țara pentru îndeplinirea constantă a angajamentelor sale în cadrul Acordului de stabilizare și de asociere (ASA); solicită Consiliului să adopte propunerea Comisiei din 2009 de a trece la a doua etapă a ASA, în conformitate cu dispozițiile relevante;

11.  îndeamnă toate partidele să dea dovadă de voință politică și responsabilitate, să depășească dezbinările din mediul politic, polarizarea și lipsa unei culturi a compromisului și să reia dialogul; subliniază din nou rolul esențial pe care îl joacă parlamentul în dezvoltarea democratică a țării, dar și ca forum de dialog și reprezentare politică; cere consolidarea funcțiilor de supraveghere ale acestuia și limitarea practicii de modificare frecventă a textelor de lege și de folosire a unor proceduri scurtate de adoptare, fără o consultare suficientă sau o evaluare a impactului; cere ca comisiile parlamentare care se ocupă de interceptarea comunicațiilor și de securitate și contrainformații să funcționeze normal, să aibă acces neîngrădit la datele și mărturiile necesare, pentru a asigura un control parlamentar credibil asupra serviciilor relevante; recunoaște rolul constructiv al societății civile în sprijinirea și consolidarea proceselor democratice;

12.  remarcă o serie de progrese în reforma administrației publice, inclusiv măsurile de aplicare a noului cadru juridic privind gestionarea resurselor umane; solicită în continuare un angajament pentru punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei; își exprimă în continuare îngrijorarea cu privire la politizarea administrației publice și la faptul că funcționarii publici sunt supuși unor presiuni politice; îndeamnă noul guvern să demonstreze un puternic angajament politic de a întări profesionalismul, meritul, neutralitatea și independența la toate nivelurile, prin implementarea procedurii de recrutare și evaluare bazate pe merit; subliniază că trebuie finalizată strategia de reformă a administrației publice pentru perioada 2017-2022, inclusiv prin alocări bugetare suficiente pentru implementare, și trebuie consolidate capacitățile administrative relevante; solicită ca viitorul guvern să instituie un cadru transparent și eficace de responsabilitate între instituții și în interiorul acestora; recomandă o reprezentare echitabilă a tuturor comunităților la toate nivelurile administrației publice;

13.  recomandă viitorului guvern să elaboreze o strategie cuprinzătoare privind guvernarea electronică, însoțită de dezvoltarea în continuare a serviciilor electronice pentru cetățeni și întreprinderi pentru a reduce sarcina birocratică pentru stat, cetățeni și activitățile comerciale; evidențiază faptul că guvernarea electronică și serviciile electronice ar consolida performanța economică a țării și ar spori transparența și eficiența administrației și a serviciilor publice; subliniază dreptul cetățenilor de a avea acces la informațiile publice și solicită eforturi suplimentare pentru a garanta faptul că acest drept nu este încălcat în niciun fel; încurajează căutarea de soluții electronice inovatoare pentru a facilita accesul la informațiile publice și pentru a reduce birocrația aferentă;

14.  regretă regresele continue înregistrate în reforma sistemului judiciar, care ar trebui să fie încurajată să funcționeze în mod independent; deplânge frecventele ingerințe politice în activitățile sale, inclusiv în ceea ce privește numirea și promovarea judecătorilor și a procurorilor, precum și lipsa de responsabilitate și cazurile de justiție selectivă; solicită încă o dată autorităților competente să soluționeze în mod eficace problemele rămase nesoluționate, astfel cum sunt identificate în prioritățile urgente de reformă, și să demonstreze voința politică de a înregistra progrese în reforma sistemului judiciar, inclusiv prin îmbunătățirea, în drept și în practică, a transparenței în procedurile de numire și de promovare și prin reducerea duratei procedurilor din instanțe; recunoaște faptul că s-au depus unele eforturi pentru îmbunătățirea transparenței; invită, de asemenea, autoritățile să asigure profesionalismul Consiliului Judiciar și al Consiliului procurorilor, precum și independența funcțională a întregului sistem judiciar;

15.  reafirmă importanța unei anchete temeinice și independente, desfășurată în mod nestingherit, privind acuzațiile de nereguli aduse în prim-plan de interceptările convorbirilor, precum și eșecurile de supraveghere conexe; reamintește importanța mandatului și a activității procurorului special și ale Comisiei parlamentare de anchetă pentru a analiza acuzațiile atât sub aspectul răspunderii juridice, cât și al responsabilității politice; ia act de faptul că procurorul special a procedat la primele inculpări penale în legătură cu neregulile rezultate din interceptări;

16.  își exprimă îngrijorarea cu privire la atacurile politice împotriva procurorului special (SPO) și la obstrucționările administrative și judiciare ale activității acestuia, precum și la lipsa de cooperare din partea altor instituții; reamintește instanțelor penale care nu sunt de acord cu cererile oficiale ale SPO că au o obligație juridică de a îi acorda asistență; consideră că este esențial pentru procesul democratic ca SPO să poată să-și îndeplinească toate atribuțiile și să desfășoare anchete temeinice în deplină autonomie, fără îngrădiri și cu mijloacele necesare; solicită să se acorde SPO sprijin deplin, precum și condițiile și timpul necesar pentru a-și finaliza activitatea importantă; solicită să se pună capăt obstrucționărilor din instanțe privind trimiterea de probe procurorului special, precum și sprijinirea modificării legii pentru a asigura că acesta are o autoritate autonomă pentru protecția martorilor în cazurile care intră în competența instituției sale; are convingerea fermă că rezultatele anchetelor constituie un pas important către restaurarea încrederii în instituțiile naționale; în plus, subliniază necesitatea adoptării unor modificări ale Legii privind protecția martorilor;

17.  este în continuare preocupat de faptul că corupția continuă să constituie o problemă gravă și că lupta împotriva corupției este subminată de ingerințe politice; subliniază faptul că este nevoie de o voință politică puternică pentru combaterea acesteia; subliniază că trebuie consolidată independența poliției, a parchetului și a Comisiei de stat pentru prevenirea corupției (CSPC); solicită să se depună eforturi în vederea îmbunătățirii transparenței și asigurării selecției și numirii bazate pe merit a membrilor CSPC; cere să se depună urgent eforturi pentru a asigura prevenirea și sancționarea efectivă a conflictelor de interese, precum și pentru a se înregistra rezultate credibile în ceea ce privește corupția la nivel înalt, inclusiv punerea în aplicare a cadrului juridic pentru protecția avertizorilor de integritate în conformitate cu standardele europene, cu prioritățile urgente în materie de reformă și cu recomandările Comisiei de la Veneția; încurajează încă o dată organizațiile societății civile independente și mass-media să dezvăluie corupția și să sprijine anchetele independente și imparțiale; solicită autorităților să sprijine activitatea Ombudsmanului prin măsuri adecvate privind personalul și bugetul;

18.  este preocupat de fuzionarea activităților mediatice, politice și guvernamentale, în special în ceea ce privește cheltuielile publice; condamnă ferm existența unor legături ilegale economice, politice și de familie cu privire la cheltuirea fondurilor publice; solicită guvernului să adopte un cadru legislativ care să reglementeze conflictele de interese și să facă publice bunurile persoanelor care ocupă funcții înalte în stat, ca măsură suplimentară de combatere a corupției;

19.  salută existența cadrului legislativ și a strategiilor de combatere a criminalității organizate; salută dezmembrarea rețelelor infracționale și a rutelor de trafic de ființe umane și de trafic de droguri și solicită intensificarea eforturilor pentru combaterea criminalității organizate; încurajează consolidarea cooperării între agențiile de asigurare a respectării legii, atât în interiorul țării, cât și cu țările învecinate, și întărirea puterilor și a resurselor instanțelor; consideră că este esențial să se dezvolte mai mult capacitatea agențiilor de asigurare a respectării legii de a ancheta infracțiunile financiare și de a confisca averile;

20.  apreciază eforturile continue de combatere a radicalizării islamice și a luptătorilor teroriști străini; salută adoptarea strategiei de combatere a terorismului pentru perioada 2013-2019, care definește, de asemenea, conceptele de extremism violent, radicalizare, prevenire și de reintegrare; solicită punerea sa în aplicare prin intermediul unei cooperări mai strânse între agențiile de securitate și organizațiile societății civile (OSC), liderii religioși, comunitățile locale și alte instituții ale statului din domeniile educației, sănătății și serviciilor sociale în abordarea diferitelor etape ale radicalizării și elaborarea unor instrumente pentru reintegrare și reabilitare; cere, de asemenea, monitorizarea continuă de către serviciile de securitate a luptătorilor străini care se întorc în țară, integrarea adecvată a acestora în societate și un schimb constant de informații cu autoritățile din statele membre ale UE și din țările din vecinătate;

21.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu semnalele primite de la OSC cu privire la deteriorarea climatului în care își desfășoară activitatea; este în continuare îngrijorat de atacurile publice radicale împotriva organizațiilor societății civile și a reprezentanților străini, făcute de politicieni și media; recunoaște și încurajează rolul important al OSC în monitorizarea, sprijinirea și consolidarea proceselor democratice, inclusiv a procesului electoral și în asigurarea controlului și echilibrului; își exprimă îngrijorarea cu privire la angajamentul redus al guvernului și cooperarea insuficientă cu organizațiile societății civile, la toate nivelurile; subliniază importanța unui dialog și a unei cooperări regulate și constructive cu organizațiile societății civile (OSC) și îndeamnă autoritățile competente să le includă în procesul de elaborare a politicilor în mod regulat și structurat; solicită autorităților să nu discrimineze OSC pe criterii precum afilierea politică, opiniile religioase sau structura etnică; consideră că libertatea de întrunire și de asociere nu ar trebui să fie refuzate niciunui grup de persoane fără o justificare corespunzătoare;

22.  încurajează autoritățile să reia activitățile legate de recensământul întrerupt, care ar furniza statistici precise cu privire la datele referitoare la populație, servind drept bază pentru programele de dezvoltare ale guvernului și pentru planificarea corespunzătoare a bugetului;

23.  reamintește guvernului și partidelor politice responsabilitățile lor în conturarea, prin legislație și în practică, a unei culturi favorabile includerii și toleranței; salută adoptarea strategiei naționale pentru egalitate și nediscriminare 2016-2020; își exprimă îngrijorarea cu privire la imparțialitatea și independența Comisiei pentru protecția împotriva discriminării și solicită un proces transparent de selecție a membrilor acesteia; condamnă din nou discursul de incitare la ură împotriva grupurilor discriminate; este îngrijorat de persistența intoleranței, a discriminării și atacurilor la adresa persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI); reiterează apelul de a alinia legislația privind combaterea discriminării la acquis-ul UE în ceea ce privește discriminarea pe motive de orientare sexuală; subliniază încă o dată că trebuie combătute prejudecățile și discriminarea împotriva romilor și trebuie promovată integrarea lor și accesul la sistemul educațional și la piața forței de muncă; își exprimă îngrijorarea cu privire la condițiile fizice inumane și la suprapopularea din închisori, deși bugetul pentru închisori a fost majorat semnificativ; solicită respectarea recomandărilor ombudsmanului;

24.  solicită eforturi suplimentare pentru a promova egalitatea de gen și pentru a spori participarea femeilor la viața politică și pe piața muncii, pentru a îmbunătăți situația lor socioeconomică și pentru a consolida drepturile femeilor în ansamblu; invită autoritățile competente să îmbunătățească aplicarea Legii privind egalitatea de șanse, să combată reprezentarea insuficientă a femeilor în poziții decizionale cheie la toate nivelurile și să întărească eficacitatea mecanismelor instituționale de promovare a egalității între bărbați și femei; îndeamnă autoritățile competente să efectueze alocări bugetare suficiente pentru punerea sa în aplicare; își exprimă îngrijorarea în legătură cu lipsa de acces a femeilor la unele din serviciile de bază, precum și în legătură cu rata mortalității infantile care rămâne în continuare ridicată;

25.  îndeamnă guvernul să ia măsuri pentru reexaminarea Legii privind prevenirea și protecția împotriva violenței domestice și a altor texte legislative relevante pentru a asigura o protecție adecvată pentru toate victimele violenței domestice și ale violenței bazate pe gen și să îmbunătățească serviciile de asistență pentru victimele violenței domestice, inclusiv asigurarea unui număr adecvat de adăposturi; de asemenea, îndeamnă guvernul să garanteze anchete temeinice privind cazurile de violență domestică și punerea sub acuzare a autorilor, precum și să continue activitatea de sensibilizare privind violența domestică;

26.  reamintește că situația interetnică rămâne fragilă; îndeamnă toate partidele politice și organizațiile societății civile să promoveze activ o societate multietnică, multiculturală și multireligioasă favorabilă includerii și tolerantă, precum și să întărească coexistența și dialogul; consideră că trebuie adoptate măsuri specifice pentru a realiza coeziunea socială între diferitele comunități etnice, naționale și religioase; reamintește guvernului și liderilor de partid angajamentul pe care și l-au luat de a aplica integral Acordul-cadru de la Ohrid într-un mod transparent și favorabil includerii, de a finaliza fără întârziere reexaminarea acestuia, deja în întârziere, inclusiv recomandările privind politicile și de a asigura un buget suficient pentru implementarea sa; condamnă toate formele de iredentism și orice încercare de dezintegrare a diferitelor grupuri sociale; subliniază importanța începerii fără întârziere a mult-așteptatului recensământ;

27.  invită Comisia să depună eforturi suplimentare pentru a sprijini un veritabil proces de reconciliere în regiune, în special prin susținerea proiectelor culturale care abordează trecutul recent și care promovează o înțelegere comună și asumată în comun a istoriei și o cultură publică și politică bazată pe toleranță, incluziune și reconciliere;

28.  afirmă încă o dată că autoritățile și societatea civilă ar trebui să adopte măsuri adecvate de reconciliere istorică pentru a depăși dezbinarea dintre diferitele grupuri etnice și din interiorul acestora, incluzând aici cetățenii cu identitate bulgară;

29.  îndeamnă guvernul să transmită publicului și media semnale clare, care să indice faptul că discriminarea din motive de identitate națională nu este tolerată în țară, inclusiv în raport cu sistemul judiciar, mass-media și oportunitățile sociale și de ocupare a unui loc de muncă; subliniază importanța acestor acțiuni pentru integrarea diferitelor comunități etnice și pentru stabilitatea și integrarea europeană a țării;

30.  încurajează autoritățile să recupereze din Serbia arhivele relevante ale serviciilor secrete iugoslave; consideră că abordarea transparentă a trecutului totalitar, inclusiv deschiderea arhivelor serviciilor secrete, reprezintă un pas înainte în direcția aprofundării democratizării, a responsabilității și a consolidării instituționale;

31.  reiterează importanța libertății și a independenței mass-mediei, care reprezintă una dintre valorile de bază ale UE și una dintre pietrele unghiulare ale democrației; își exprimă în continuare îngrijorarea cu privire la libertatea de exprimare și a mass-mediei, la discursurile care incită la ură, la cazurile de intimidare și de autocenzură, la ingerințele și presiunile politice sistemice în politicile editoriale și la absența unor relatări mediatice de investigație, obiective și corecte, precum și la informarea dezechilibrată cu privire la activitățile guvernamentale; solicită din nou relatări despre puncte de vedere variate în mass-media tradiționale, în special în serviciul public de radiodifuziune;

32.  invită noul guvern să se asigure că sunt prevenite și investigate intimidarea jurnaliștilor și violențele împotriva lor iar cei responsabili sunt aduși în fața justiției; subliniază că serviciul public de radiodifuziune trebuie să fie sustenabil și autonom din punct de vedere politic și financiar pentru a-i asigura acestuia independența financiară și editorială, precum și pentru a garanta dreptul de acces la informații imparțiale; solicită organisme de reprezentare a intereselor mass-mediei favorabile includerii; solicită instituirea unui cod de conduită profesional acceptat deopotrivă de mass-media publice și private; încurajează colaborarea dintre funcționarii guvernamentali, OSC și organizațiile ziariștilor în ceea ce privește reforma mass-mediei;

33.  este în continuare preocupat de faptul că situația politică reprezintă un risc grav la adresa economiei acestei țări; continuă să fie preocupat de executarea defectuoasă a contractelor, de amploarea economiei subterane și de dificultățile în obținerea accesului la finanțare; subliniază că nivelul ridicat al economiei subterane reprezintă un obstacol semnificativ pentru afaceri; subliniază necesitatea adoptării unor măsuri pentru îmbunătățirea competitivității și a creării de locuri de muncă în sectorul privat și invită autoritățile competente să abordeze, de asemenea, problema eficienței sistemului judiciar;

34.  salută menținerea stabilității macroeconomice, reducerea ratei șomajului și angajamentul continuu al guvernului față de promovarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă prin intermediul politicilor economice bazate pe piață, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la sustenabilitatea datoriei publice și la faptul că rata șomajului rămâne ridicată, cu o rată foarte scăzută de participare pe piața forței de muncă, în special în rândul tinerilor, al femeilor și al persoanelor cu handicap; îndeamnă autoritățile competente să soluționeze problema șomajului de lungă durată și a șomajului structural, să promoveze cooperarea în materie de politici economice, să coreleze mai bine educația cu nevoile pieței muncii și să dezvolte o strategie bine orientată privind integrarea mai bună a tinerilor și a femeilor pe piața muncii; este preocupat de exodul tinerilor profesioniști cu un nivel înalt de educație și invită ferm guvernul să elaboreze programe pentru a permite tinerilor profesioniști cu un nivel ridicat de educație să se întoarcă și să participe la procesele de elaborare a politicilor și de luare a deciziilor; solicită adoptarea de măsuri pentru îmbunătățirea disciplinei fiscale și a transparenței, precum și pentru creșterea capacității de planificare bugetară; încurajează principiul unui buget echilibrat; constată că un mediu de reglementare fiabil și previzibil pentru întreprinderi duce la o stabilitate macroeconomică mai mare și la creștere; solicită o consultare adecvată a tuturor părților implicate în acest sens;

35.  salută progresele realizate în ceea ce privește modernizarea rețelelor de transport, a celor energetice și de telecomunicații și, în special, eforturile depuse pentru finalizarea Coridorului X(2); salută, având în vedere importanța legăturilor feroviare în cadrul unui sistem de transport sustenabil, intenția guvernului de a moderniza sau de a construi legături feroviare din Skopje până în capitalele țărilor vecine și solicită realizarea unor progrese mai însemnate, printre care finalizarea legăturilor feroviare și rutiere din cadrul Coridorului VIII(3);

36.  felicită nivelul ridicat al pregătirii în sectorul comunicațiilor electronice și al societății informaționale; solicită progrese suplimentare în sectorul securității cibernetice și subliniază nevoia de a elabora și adopta o strategie națională privind securitatea cibernetică pentru a crește reziliența cibernetică;

37.  își exprimă îngrijorarea cu privire la deficiențele însemnate în domeniul mediului, în special în ceea ce privește poluarea industrială, precum și poluarea aerului și a apei; constată că starea actuală a sistemului de alimentare cu apă este, în general, deficitară, având ca rezultat o pierdere însemnată de apă și probleme de calitate a apei; subliniază necesitatea elaborării și implementării unei politici sustenabile privind deșeurile și solicită elaborarea unei politici și a unei strategii cuprinzătoare privind combaterea schimbărilor climatice, care să se înscrie în cadrul UE pentru 2030 referitor la politica privind schimbările climatice, precum și ratificarea și punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice;

38.  salută rolul constructiv al țării în cooperarea regională, în special în inițiativa celor șase țări din Balcanii de Vest și agenda privind conectivitatea; constată totuși că legăturile din infrastructura transporturilor și cea energetică cu vecinii din regiune și conectarea la rețeaua TEN-T sunt încă limitate; salută progresele înregistrate în ceea ce privește securitatea aprovizionării, precum și în domeniul interconexiunilor pentru transportul de energie electrică și interconexiunile de gaze; observă acordul semnat cu țările din Balcanii de Vest privind dezvoltarea unei piețe regionale a energiei electrice; evidențiază necesitatea de a se înregistra progrese cu privire la deschiderea pieței energiei electrice și de a dezvolta concurența pe piața gazelor naturale și a energiei, vizând separarea serviciilor de utilități publice în conformitate cu cel de al treilea pachet al UE privind energia; solicită îmbunătățiri substanțiale în ceea ce privește eficiența energetică, producția de energie din surse regenerabile și lupta împotriva schimbărilor climatice; solicită ratificarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice;

39.  îndeamnă autoritățile să întărească capacitățile administrative și financiare pentru a asigura un regim transparent, eficient și eficace al achizițiilor publice, pentru a preveni orice nereguli și a utiliza în mod corespunzător și în timp util fondurile UE, precum și să prezinte, în același timp, rapoarte periodice detaliate privind programarea și utilizarea fondurilor comunitare; ia act cu îngrijorare de faptul că Comisia a redus din nou asistența financiară prin IPA cu aproximativ 27 milioane EUR, ca urmare a lipsei de angajament politic de a realiza reformele în domeniul gestiunii finanțelor publice; invită Comisia să includă în rapoartele sale informații despre sprijinul acordat țării prin intermediul IPA și eficacitatea măsurilor puse în aplicare, în special în ceea ce privește sprijinul IPA alocat punerii în aplicare a priorităților-cheie și a proiectelor relevante;

40.  felicită această țară pentru cooperare și pentru rolul său constructiv, precum și pentru eforturile deosebite în abordarea provocărilor legate de criza migrației, contribuind, astfel, în mod substanțial la securitatea și stabilitatea UE; în acest sens, invită Comisia să ofere țării toate instrumentele necesare pentru a atenua criza; recomandă adoptarea unor măsuri și acțiuni suplimentare în conformitate cu dreptul internațional umanitar pentru îmbunătățirea sistemului său de azil, pentru a asigura capacitatea necesară pentru a împiedica și combate traficul de ființe umane și de migranți, inclusiv acorduri de cooperare cu statele învecinate în lupta împotriva criminalității, și pentru a asigura gestionarea eficace a frontierelor;

41.  constată că țara este situată pe așa-numita „rută a Balcanilor de Vest” și că până în prezent aproximativ 800 000 de refugiați și de migranți, inclusiv grupuri vulnerabile, cum ar fi copii și persoane în vârstă, au urmat-o în drumul lor către Europa; îndeamnă autoritățile sale să se asigure că migranții și refugiații care solicită azil în țară sau care călătoresc pe teritoriul său sunt tratați în conformitate cu dreptul internațional și cu dreptul UE, inclusiv cu Convenția din 1951 privind statutul refugiaților și cu Carta drepturilor fundamentale a UE;

42.  invită Comisia să își continue activitatea privind aspectele legate de migrație cu toate țările din Balcanii de Vest, pentru a se asigura că sunt respectate normele și standardele europene și internaționale;

43.  evidențiază importanța cooperării regionale ca instrument necesar pentru avansul procesului de integrare în UE și salută eforturile constructive și contribuțiile proactive ale țării în promovarea relațiilor bilaterale cu toate țările din regiune;

44.  consideră că cooperarea regională reprezintă un element esențial în procesul de aderare la UE, care aduce stabilitate și prosperitate în regiune, și că aceasta ar trebui să fie o prioritate pentru guvern; salută rolul constructiv continuu al acestei țări și contribuțiile proactive ale acesteia la promovarea cooperării bilaterale, regionale și internaționale, precum și participarea sa la operațiunile de gestionare a crizelor civile și militare; felicită țara pentru alinierea din ce în ce mai mare la politica externă a UE (73 %); invită autoritățile macedonene să se alinieze, de asemenea, la măsurile restrictive ale UE împotriva Rusiei ca urmare a anexării ilegale a Crimeii; reafirmă că este important să se finalizeze negocierile privind un tratat de prietenie și bună vecinătate cu Bulgaria; invită autoritățile să respecte drepturile politice, sociale și culturale ale cetățenilor țării care se identifică ca fiind bulgari;

45.  încurajează înființarea unor comitete mixte de experți în domeniul istoriei și al educației, împreună cu țările din vecinătate, pentru a contribui la o interpretare obiectivă și bazată pe fapte a istoriei, pentru a consolida cooperarea universitară și pentru a promova o atitudine pozitivă a tinerilor față de vecinii lor;

46.  salută rezultatele concrete ale inițiativei vizând adoptarea de măsuri de consolidare a încrederii între această țară și Grecia, care ar putea contribui la o mai bună înțelegere și la consolidarea relațiilor bilaterale, deschizând calea pentru o soluție reciproc acceptabilă la problema numelui și recunoaște evoluțiile pozitive în ceea ce privește punerea în aplicare a acestora; subliniază importanta evitării gesturilor, a acțiunilor controversate și a declarațiilor care pot afecta în mod negativ relațiile de bună vecinătate; reiterează în mod ferm invitația adresată Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant (VP/ÎR) și Comisiei de a elabora noi inițiative pentru depășirea diferențelor rămase și a acționa, în cooperare cu cele două țări și cu Reprezentantul special al ONU, pentru a ajunge la o soluție reciproc acceptabilă în ceea ce privește numele țării și să informeze Parlamentul în acest sens;

47.  salută activitățile desfășurate în cadrul Procesului de la Berlin, care demonstrează un sprijin politic puternic pentru perspectiva europeană a țărilor din Balcanii de Vest; subliniază importanța acestui proces pentru promovarea dezvoltării economice a țărilor din regiune prin investiții în rețelele principale și proiecte bilaterale în domeniile infrastructurii, economiei și interconectivității; reiterează importanța participării active la inițiativele regionale legate de tineret, cum ar fi Biroul regional de cooperare pentru tineret din Balcanii de Vest; salută înființarea Fondului pentru Balcanii de Vest și îndeamnă Comisia să țină seama de inițiativele și proiectele propuse;

48.  felicită țara pentru președinția ICE, când pe parcursul întregului an 2015 s-a pus accentul pe cooperarea economică și oportunitățile de afaceri, infrastructură și dezvoltarea economică generală, inclusiv dezvoltarea rurală și turismul, precum și pe reducerea decalajelor între macroregiuni;

49.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului acestei țări.

(1) JO L 84, 20.3.2004, p. 13. (2) Coridorul X este unul dintre coridoarele de transport pan-europene și pornește de la Salzburg (Austria) continuând până la Salonic (Grecia). (3) Coridorul VIII este unul dintre coridoarele de transport pan-europene și pornește de la Durrës (Albania) continuând până la Varna (Bulgaria). Acesta trece și prin Skopje.