Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 martie 2017 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului sub forma unui schimb de scrisori între Uniunea Europeană și Republica Federativă a Braziliei în temeiul articolului XXIV alineatul (6) și al articolului XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) 1994, referitor la modificarea concesiilor din lista de angajamente a Republicii Croația în cursul procesului său de aderare la Uniunea Europeană (13037/2016 – C8-0490/2016 – 2016/0307(NLE))

P8_TA(2017)0078 A8-0052/2017

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (13037/2016),

–  având în vedere proiectul de acord sub forma unui schimb de scrisori între Uniunea Europeană și Republica Federativă a Braziliei în temeiul articolului XXIV alineatul (6) și al articolului XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) 1994, referitor la modificarea concesiilor din lista de angajamente a Republicii Croația în cadrul procesului său de aderare la Uniunea Europeană (13038/2016),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatul (4) primul paragraf și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0490/2016),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional (A8-0052/2017),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Federative a Braziliei.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 martie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Consiliului privind lansarea schimbului automatizat de date în ceea ce privește datele privind înmatricularea vehiculelor în Danemarca (12212/2016 – C8-0476/2016 – 2016/0815(CNS))

P8_TA(2017)0079 A8-0051/2017

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul Consiliului (12212/2016),

–  având în vedere articolul 39 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Amsterdam, și articolul 9 din Protocolul nr. 36 privind dispozițiile tranzitorii, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0476/2016),

–  având în vedere Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere(1), în special articolul 33,

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 octombrie 2013 referitoare la consolidarea cooperării transfrontaliere în domeniul asigurării respectării legii în UE: punerea în aplicare a „Deciziei Prüm” și modelul european de schimb de informații(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la agenda europeană privind securitatea(3),

–  având în vedere articolul 78c din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0051/2017),

1.  aprobă proiectul Consiliului;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 210, 6.8.2008, p. 1. (2) Texte adoptate, P7_TA(2013)0419. (3) Texte adoptate, P8_TA(2015)0269.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 martie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Consiliului privind lansarea schimbului automatizat de date în ceea ce privește datele ADN în Grecia (12211/2016 – C8-0477/2016 – 2016/0816(CNS))

P8_TA(2017)0080 A8-0053/2017

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul Consiliului (12211/2016),

–  având în vedere articolul 39 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Amsterdam, și articolul 9 din Protocolul nr. 36 privind dispozițiile tranzitorii, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0477/2016),

–  având în vedere Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere(1), în special articolul 33,

–  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0053/2017),

1.  aprobă proiectul Consiliului;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 210, 6.8.2008, p. 1.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 martie 2017 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (10755/1/2016 – C8-0015/2017 – 2013/0140(COD))

P8_TA(2017)0081 A8-0022/2017

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (10755/1/2016 – C8-0015/2017),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 16 octombrie 2013(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 29 noiembrie 2013(2),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(3) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0265),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 67a din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0022/2017),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 67, 6.3.2014, p. 166. (2) JO C 114, 15.4.2014, p. 96. (3) Texte adoptate, P7_TA(2014)0380.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 martie 2017 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind utilizarea benzii de frecvențe de 470-790 MHz în Uniune (COM(2016)0043 – C8-0020/2016 – 2016/0027(COD))

P8_TA(2017)0082 A8-0327/2016

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0043),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0020/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 26 mai 2016(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 20 ianuarie 2017, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0327/2016),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care înlocuiește, modifică în mod substanțial sau intenționează să modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 martie 2017 în vederea adoptării Deciziei (UE) 2017/... a Parlamentului European și a Consiliului privind utilizarea benzii de frecvențe de 470-790 MHz în Uniune

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2017/899.)

(1) JO C 303, 19.8.2016, p. 127.

Rezoluţia Parlamentului European din 15 martie 2017 referitoare la obstacolele pentru exercitarea libertății cetățenilor UE de a circula și a munci pe piața internă (2016/3042(RSP))

P8_TA(2017)0083 B8-0179/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 3 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere titlurile IV și V, articolul 4 alineatul (2) litera (a) și articolele 20, 21, 26, 45-48 și 153 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2) și articolele 30, 31 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială(1),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/589 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2016 privind o rețea europeană de servicii de ocupare a forței de muncă (EURES), accesul lucrătorilor la servicii de mobilitate și integrarea mai bună a piețelor forței de muncă și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 492/2011 și (UE) nr. 1296/2013(4),

–  având în vedere Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii(5),

–  având în vedere Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE(6),

–  având în vedere Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale(7),

–  având în vedere Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere(8),

–  având în vedere Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI“)(9),

–  având în vedere Directiva 2014/54/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind măsurile de facilitare a exercitării drepturilor conferite lucrătorilor în contextul liberei circulații a lucrătorilor(10),

–  având în vedere Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”)(11),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iulie 2009 privind orientări pentru o mai bună transpunere și aplicare a Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora (COM(2009)0313),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 noiembrie 2013 intitulată „Libera circulație a cetățenilor Uniunii Europene și a familiilor acestora: cinci acțiuni pentru a produce rezultate notabile” (COM(2013)0837),

–  având în vedere Raportul pe 2017 privind cetățenia Uniunii, din 24 ianuarie 2017, intitulat „Consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice” (COM(2017)0030),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2011 referitoare la libera circulație a lucrătorilor în Uniunea Europeană(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare la protecția socială pentru toți, inclusiv pentru lucrătorii care desfășoară o activitate independentă(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2014 referitoare la respectarea dreptului fundamental la liberă circulație în UE(14),

–  având în vedere articolul 216 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Comisia pentru petiții a primit mai multe petiții în care se exprimă anumite îngrijorări legate de diversele obstacole cu care se confruntă cetățenii UE în a-și exercita libertatea de circulație;

B.  întrucât nerecunoașterea de către unele state membre a căsătoriilor sau parteneriatelor legale ale persoanelor LGBTI poate constitui un obstacol pentru libera circulație în Uniune a acestor persoane și a partenerilor lor, împiedicându-i să aibă acces la unele beneficii sociale sau servicii publice în țările respective;

C.  întrucât a fost organizată, în cadrul reuniunii Comisiei pentru petiții din 11 octombrie 2016, o audiere pe tema „Obstacole semnalate de petiționari în calea libertății cetățenilor UE de a se deplasa și a lucra pe piața internă”;

D.  întrucât libera circulație reprezintă un drept fundamental al cetățenilor UE și este esențială pentru coeziunea economică și socială în Uniune, urmărind să asigure ocuparea integrală a forței de muncă și progresul social;

E.  întrucât libera circulație a lucrătorilor a fost încălcată de câteva state membre, după cum au semnalat mai mulți petiționari; întrucât cetățenii UE care practică mobilitatea evită uneori să utilizeze serviciile de sănătate de teama expulzării, ceea ce le limitează în practică dreptul fundamental de acces la îngrijiri medicale;

F.  întrucât criza economică și măsurile de combatere a acesteia au crescut inegalitățile socioeconomice și numărul migrațiilor economice în interiorul UE; întrucât acest lucru ar trebui luat în considerare în mod corespunzător și ar trebui instituite măsuri specifice de coordonare atât de către statele membre de origine și cele gazdă, cât și de instituțiile UE implicate;

G.  întrucât mobilitatea lucrătorilor în UE poate constitui o provocare pentru piețele naționale ale muncii, impunându-se soluții adaptate, dar le și poate ajuta să devină mai echitabile, cu condiția ca drepturile fundamentale ale lucrătorilor să fie întru totul protejate;

H.  întrucât statele membre și instituțiile UE au responsabilitatea comună de a face ca principiile liberei circulații să funcționeze pentru cetățeni, pentru creștere, pentru dezvoltarea economică și socială și pentru ocuparea forței de muncă, precum și de a asigura o mai bună transpunere și aplicare a cadrului juridic relevant al UE;

I.  întrucât, în unele cazuri, securitatea socială a lucrătorilor mobili din UE și a familiilor lor este marcată de inegalități și de situații neprevăzute;

J.  întrucât drepturile de securitate socială ar trebui exercitate fără discriminarea lucrătorilor permanenți, sezonieri sau transfrontalieri, de acestea trebuind să beneficieze și cei care desfășoară activități în scopul prestării de servicii;

K.  întrucât utilizarea biletelor la ordin în raporturile de muncă ar putea conduce la o situație inechitabilă și discriminatorie pentru lucrători, împiedicându-i să-și exercite dreptul la libera circulație în cadrul pieței interne;

L.  întrucât petiționarii sunt preocupați de lipsa conectivității în bandă largă, în special în zonele îndepărtate, rurale și montane, iar neconcordanțele dintre viteza anunțată în publicitate și viteza reală a benzii largi afectează nivelul de protecție a consumatorilor pe piața internă și creează obstacole pentru accesul la informații și servicii,

1.  solicită statelor membre, în conformitate cu principiul subsidiarității, să elimine toate practicile discriminatorii și barierele inutile din cadrul normelor naționale referitoare la cetățenii UE și la membrii familiilor lor, inclusiv la membrii de familie care nu sunt resortisanți ai UE, astfel încât aceștia să beneficieze de drepturile de intrare și de ședere pe teritoriul lor, precum și de drepturile lor sociale, făcând administrația mai eficientă pentru a facilita mobilitatea forței de muncă în UE;

2.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la practicile unor state membre, care încalcă principiul liberei circulații a lucrătorilor, de a expulza cetățeni europeni care au fost angajați pe teritoriul lor la puțin timp după expirarea contractului lor de muncă;

3.  solicită Comisiei să clarifice, să actualizeze și să-și extindă orientările pentru o mai bună transpunere și aplicare a Directivei 2004/38/CE, incluzând în special hotărârile recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) (cauzele C-456/12(15) și C-457/12(16)); recomandă utilizarea planurilor de transpunere și implementare (PTI) pentru a asigura o aplicare completă și adecvată;

4.  atrage atenția asupra principiului egalității de remunerare pentru muncă egală și regretă faptul că unele state membre refuză protecția socială lucrătorilor care nu sunt resortisanți ai UE; îndeamnă statele membre să se conformeze legislației UE în vigoare și principiilor fundamentale ale dreptului muncii, pentru a asigura protecția tuturor lucrătorilor din UE; solicită o mai bună definire a condițiilor existente pentru a permite cetățenilor UE și membrilor de familie care sunt resortisanții unei țări terțe să beneficieze de drepturile lor sociale;

5.  salută crearea unui sistem de schimb electronic de informații în materie de securitate socială (EESSI), care să ajute organismele de securitate socială din întreaga UE să facă schimb de informații mai rapid și mai în siguranță; solicită statelor membre să își îmbunătățească capacitatea tehnologică pentru a se adapta la noul tip de schimb de informații; solicită să se evalueze posibilitatea de a facilita acordurile colective transnaționale și crearea unor platforme europene care să promoveze bunele practici;

6.  invită statele membre să realizeze site-uri internet naționale unice, conform dispozițiilor Directivei 2014/67/UE; invită Comisia și statele membre să își îmbunătățească activitățile de orientare și de consiliere pentru a consolida libertatea cetățenilor de a circula, lucra și studia în alte state membre, precum și pentru a ridica gradul de conștientizare al opiniei publice; invită Comisia să îmbunătățească eficiența instrumentelor create pentru a oferi informații privind locurile de muncă și posibilitățile de învățare la nivelul UE, cum ar fi EURES și PLOTEUS, precum și să informeze mai bine publicul cu privire la acestea; ia act de noul Regulament EURES (Regulamentul (UE) 2016/589), care are obiectivul de a transforma EURES într-un instrument eficace pentru ocuparea forței de muncă printr-o mobilitate a forței de muncă echitabilă în interiorul UE; subliniază că o mai bună asistență și cooperare consulară contribuie la creșterea gradului de conștientizare cu privire la statutul personal al fiecăruia și la protecția drepturilor fundamentale ale lucrătorilor și studenților mobili și facilitează integrarea acestora fără probleme în statul membru gazdă;

7.  invită statele membre să ofere orientări clare și o formare adecvată pentru funcționarii publici și angajații administrativi implicați în aplicarea drepturilor sociale ale cetățenilor statelor membre ale UE și resortisanților țărilor terțe, ale lucrătorilor și ale membrilor familiilor lor care rezidă legal în UE;

8.  solicită consolidarea serviciului SOLVIT, de exemplu prin crearea unui număr de telefon de asistență, dar și consolidarea altor autorități competente cărora să le poată adresa cetățenii UE întrebările lor specifice referitoare la piața internă, pentru a le oferi acestora și membrilor familiilor lor informații prompte și sprijin atunci când se confruntă cu obstacole în calea exercitării dreptului lor la liberă circulație;

9.  solicită îmbunătățirea colectării și prelucrării datelor statistice cu privire la numărul cetățenilor care fac uz de portabilitatea drepturilor lor sociale de la un stat membru la altul, pentru a îmbunătăți coordonarea dintre statele membre și a consolida drepturile cetățenilor UE prin soluții de politică capabile să crească nivelul de protecție socială;

10.  solicită o mai bună armonizare a interpretării noțiunii de „reședință obișnuită”;

11.  regretă că lipsa de agregare a drepturilor de securitate socială creează dificultăți pentru rezidenții UE și invită statele membre să aplice în mod real și în totalitate Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea sistemelor de securitate socială și Regulamentul (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, pentru a asigura portabilitatea prestațiilor de securitate socială (de exemplu pensiile de stat, asigurările de sănătate, alocațiile de șomaj și cele familiale), reducând astfel obstacolele pentru mobilitatea lucrătorilor în UE; solicită măsuri eficiente și ferme în direcția unui sistem coordonat de cotizații și prestații sociale agregate pentru toate persoanele din UE, cum ar fi un card de securitate socială care să faciliteze trasabilitatea contribuțiilor la asigurările sociale și a altor drepturi(17);

12.  invită statele membre să implementeze de urgență cardul european pentru persoanele cu dizabilități, care ar facilita călătoriile și circulația acestor persoane dintr-un stat membru în altul;

13.  regretă excluderea cetățenilor UE din sistemul național public de sănătate al altor state membre, întrucât acesta reprezintă un drept definit în Directiva 2011/24/UE privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, în Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și în jurisprudența CJUE(18);

14.  solicită o mai bună coordonare în cadrul fiscal al UE, pentru a elimina dubla impozitare, printre alte aspecte relevante, cum ar fi prevenirea dumpingul fiscal;

15.  ia act de multiplicarea aspectelor transfrontaliere legate de custodia copiilor, decurgând din libera circulație a persoanelor; solicită un grad mai mare de cooperare consulară și judiciară între statele membre în cauzele privind custodia copiilor; salută revizuirea în curs a Regulamentului Bruxelles IIa;

16.  condamnă practica de a utiliza bilete la ordin în alb în raporturile de muncă, care permite angajatorului să reclame mai ușor despăgubiri și să evite acțiuni îndelungate în instanțele competente pentru litigii de muncă și inversează totodată sarcina probei în ceea ce privește stabilirea vinovăției și cuantumul prejudiciului; avertizează că aceste bilete la ordin în alb împiedică cetățenii să-și exercite dreptul la liberă circulație în cadrul pieței interne; solicită statelor membre să adopte acte legislative prin care să interzică utilizarea biletelor la ordin în alb în raporturile de muncă pe întreg teritoriul UE; îndeamnă Comisia să prezinte statelor membre o recomandare privind necesitatea de a interzice strict utilizarea biletelor la ordin în alb în raporturile de muncă;

17.  își exprimă îngrijorarea cu privire la dificultățile întâmpinate de către petiționari în recunoașterea calificărilor lor profesionale în Europa; solicită o mai mare standardizare a titlurilor academice și a diplomelor de formare continuă în statele membre, o utilizare generalizată a Sistemului de informare al pieței interne (IMI) pentru a asigura o mai bună cooperare administrativă și proceduri mai simple și mai rapide pentru recunoașterea calificărilor profesionale și a cerințelor de dezvoltare profesională continuă necesare lucrătorilor calificați care doresc să lucreze într-un alt stat membru, evitând orice formă de discriminare, în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de Justiție, și respectând cerințele din țara gazdă, în deplină conformitate cu Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale;

18.  își exprimă convingerea că mobilitatea ar trebui coordonată într-un amplu proces de reglementare, care să urmărească garantarea unor locuri de muncă stabile și de calitate, cu drepturi sociale reale, contracarând în mod eficace toate formele de discriminare și precaritate;

19.  consideră că UE și statele membre trebuie să reușească să soluționeze problema lipsei oportunităților de angajare și a protecției sociale inadecvate în regiunile de origine ale lucrătorilor, pentru a se asigura că mobilitatea este o alegere liberă;

20.  invită Comisia să asigure monitorizarea și aplicarea efectivă a Regulamentului privind piața unică a telecomunicațiilor, care va include prevederi referitoare la informarea clienților cu privire la vitezele minime, cele disponibile în mod normal, cele maxime și vitezele în bandă largă anunțate de furnizori; pledează pentru organizarea unor campanii de informare care să vizeze eradicarea publicității înșelătoare;

21.  solicită statelor membre ale UE să transpună și să aplice în totalitate Directiva 2011/24/UE privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere și să asigure o rambursare eficientă și rapidă a cheltuielilor medicale transfrontaliere, inclusiv rambursarea medicamentelor care ar putea constitui un mijloc de discriminare arbitrară sau un obstacol nejustificat în calea liberei circulații;

22.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 166, 30.4.2004, p. 1. (2) JO L 284, 30.10.2009, p. 1. (3) JO L 141, 27.5.2011, p. 1. (4) JO L 107, 22.4.2016, p. 1. (5) JO L 18, 21.1.1997, p. 1. (6) JO L 158, 30.4.2004, p. 77. (7) JO L 255, 30.9.2005, p. 22. (8) JO L 88, 4.4.2011, p. 45. (9) JO L 354, 28.12.2013, p. 132. (10) JO L 128, 30.4.2014, p. 8. (11) JO L 159, 28.5.2014, p. 11. (12) JO C 168 E, 14.6.2013, p. 88. (13) JO C 482, 23.12.2016, p. 48. (14) JO C 482, 23.12.2016, p. 114. (15) Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 12 martie 2014, O./Minister voor Immigratie, Integratie en Asiel și Minister voor Immigratie, Integratie en Asiel /B., ECLI:EU:C:2014:135. (16) Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 12 martie 2014, S./Minister voor Immigratie, Integratie en Asiel și Minister voor Immigratie, Integratie en Asiel /G., ECLI:EU:C:2014:136. (17) Proiect-pilot: Cardul de securitate socială (2016_04.037717_3), implementat în 2016 și la începutul anului 2017, prin studiul de fezabilitate privind „Portalul mobilității europene în materie de securitate socială – Securitatea socială la îndemâna dumneavoastră”. (18) Exemple: Hotărârea Curții din 28 aprilie 1998, Kohll/Union des caisses de maladie, C-158/96, ECLI:EU:C:1998:171; Hotărârea Curții din 28 aprilie 1998, Decker/Caisse de maladie des employés privés, C-120/95, ECLI:EU:C:1998:167; sau Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 12 aprilie 2005, Héritiers d'Annette Keller/Instituto Nacional de la Seguridad Social (INSS) și Instituto Nacional de Gestión Sanitaria (Ingesa), C-145/03, ECLI:EU:C:2005:211.

Rezoluţia Parlamentului European din 15 martie 2017 referitoare la aprobarea de către Comisie a planului revizuit al Germaniei de a introduce o taxă rutieră de trecere (2017/2526(RSP))

P8_TA(2017)0084 B8-0180/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor” (COM(2011)0144),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 iulie 2016 privind o strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon (COM(2016)0501),

–  având în vedere adoptarea de către Bundestagul Germaniei, la 27 martie 2015, a propunerilor legislative „Entwurf eines Gesetzes zur Einführung einer Infrastrukturabgabe für die Benutzung von Bundesfernstraßen” și „Zweites Gesetz zur Änderung des Kraftfahrzeugsteuergesetzes und des Versicherungsteuergesetzes”,

–  având în vedere aprobarea de către Bundestagul Germaniei, la 8 mai 2015, a „Gesetz zur Einführung einer Infrastrukturabgabe für die Benutzung von Bundesfernstraßen” și a „Zweites Gesetz zur Änderung des Kraftfahrzeugsteuergesetzes und des Versicherungsteuergesetzes”,

–  având în vedere procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor privind introducerea de către Germania a unui nou sistem de taxe rutiere pentru vehiculele private („Pkw-Maut”), lansată de Comisie la 18 iunie 2015,

–  având în vedere acordul din 1 decembrie 2016 dintre președintele Comisiei și ministrul transporturilor și infrastructurii digitale din Germania referitor la un sistem de taxă de trecere pentru autovehicule („Pkw-Maut”),

–  având în vedere Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 1999 de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri(2) și viitoarea revizuire a acesteia în 2017 în cadrul inițiativei rutiere a Comisiei,

–  având în vedere Directiva 2004/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică în cadrul Comunități(3) și viitoarea revizuire a acesteia în 2017 în cadrul inițiativei rutiere a Comisiei,

–  având în vedere principiul nediscriminării, astfel cum este consacrat la articolul 18 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), și legislația UE, care interzice discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalitate,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la aprobarea Comisiei cu privire la planul revizuit al Germaniei de a introduce o taxă rutieră (O-000152/2016 – B8-0201/2017),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru transport și turism,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât se examinează în prezent dacă sistemul de taxă rutieră de trecere pentru vehiculele ușoare, pe care Germania intenționează să-l introducă, respectă politicile Uniunii Europene în vigoare;

B.  întrucât un sistem de rambursare care se bazează direct sau indirect pe cetățenie sau naționalitate este discriminatoriu, încalcă principiile călăuzitoare la Uniunii Europene, afectează în mod negativ mobilitatea transfrontalieră și slăbește piața unică europeană;

C.  întrucât sistemul de taxă de trecere al Germaniei ar putea încălca principiile „nediscriminării”, „utilizatorul plătește” și „poluatorul plătește”;

D.  întrucât sistemele naționale de taxă de trecere care introduc taxe bazate în mod direct sau indirect pe cetățenie sau naționalitate încalcă legislația UE;

E.  întrucât sistemele naționale de taxă de trecere au, în special, un impact negativ asupra cetățenilor din regiunile frontaliere, care se confruntă cu diferite sisteme de taxă de trecere și cu costurile asociate acestora, afectează în mod negativ libera circulație a traficului transfrontalier și creează obstacole inutile în calea unei mai mari integrări europene;

F.  întrucât sarcinile administrative suplimentare care ar decurge ar conduce la costuri mai mari și, eventual, la proceduri netransparente, reducând mijloacele suplimentare menite să fie investite în infrastructură,

1.  recunoaște că transportul este un sector esențial pentru creșterea economică, care asigură mobilitatea eficace și abordabilă a cetățenilor și a mărfurilor în interiorul și în afara UE;

2.  subliniază că statele membre și Comisia ar trebui să investească în mod adecvat în infrastructura de transport;

3.  îndeamnă Comisia să pună în aplicare politici durabile, astfel cum se prevede, printre altele, în Cartea albă privind transporturile din 2011;

4.  subliniază că taxele de utilizare a infrastructurii rutiere pot juca un rol esențial în ceea ce privește transferul modal și finanțarea menținerii și dezvoltării unei infrastructuri rutiere durabile, sigure, securizate, eficiente și orientate către viitor;

5.  subliniază că sistemele de taxare rutieră pentru orice tipuri de autovehicule ar trebui să fie electronice și bazate pe distanță și ar trebui să respecte principiile „utilizatorul plătește” și „poluatorul plătește”, astfel cum sunt consacrate în politicile și în legislația UE, pentru a asigura internalizarea costurilor externe legate de transportul rutier;

6.  subliniază necesitatea de a se obține o mai bună calitate a serviciilor pe infrastructura rutieră, în special din punctul de vedere al siguranței, precum și reducerea semnificativă a congestionării traficului;

7.  încurajează Comisia să includă costurile externe generate de schimbările climatice și accidente, care nu sunt acoperite de asigurări, atunci când propune noi acte legislative, precum revizuirea Directivei „Eurovigneta”; subliniază, în plus, că legislația privind internalizarea costurilor externe trebuie să se aplice pe toate drumurile și să excludă concurența neloială dintre diferitele moduri de transport;

8.  subliniază că actuala procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Germaniei, care se referă la problema discriminării indirecte pe motiv de cetățenie sau naționalitate, a fost suspendată până la o dată ulterioară, fără nicio justificare juridică adecvată, printr-un acord politic informal între președintele Comisiei și ministrul transporturilor și infrastructurii digitale din Germania;

9.  subliniază că introducerea unor sisteme naționale de taxare rutieră nu ar trebui să afecteze în mod negativ accesul pe piață, creșterea, competitivitatea și flexibilitatea transporturilor și a operatorilor de transport transfrontalier din UE, pentru a se asigura consolidarea dezvoltării și a integrității pieței unice europene;

10.  solicită Comisiei să pună la dispoziție și să divulge informații relevante din partea Direcției Generale Mobilitate și Transporturi (DG MOVE) privind examinarea noilor măsuri referitoare la „Pkw-Maut” prezentate de către autoritățile germane, precum și privind respectarea de către acestea a legislației UE;

11.  subliniază că una dintre condițiile-cheie pentru ca taxele rutiere să fie nediscriminatorii este ca toți utilizatorii să achite aceeași taxă pentru utilizarea acelorași drumuri; subliniază că orice sistem național de taxare rutieră care discriminează în mod direct din motiv de cetățenie sau naționalitate sau este combinat cu măsuri de taxare naționale care sunt favorabile doar resortisanților țării respective, de exemplu, o reducere de la impozitul pe autovehicule, urmărind astfel obiectivul de a taxa în principal utilizatorii străini, reprezintă o încălcare a principiului nediscriminării consacrat la articolul 18 din TFUE; reamintește că, în calitatea sa de gardian al tratatelor, Comisia trebuie să monitorizeze punerea în aplicare corectă a legislației adoptate;

12.  solicită Comisiei să prezinte Parlamentului acordul cu guvernul Germaniei, subliniind principalele diferențe în raport cu legislația națională contestată în fața Curții și explicând modul în care acesta respectă dispozițiile tratatului și legislația UE;

13.  consideră că sistemul de taxă rutieră de trecere (‘Pkw-Maut’) al Germaniei din decembrie 2016 conține în continuare elemente care constituie o încălcare a legislației Uniunii și a principiilor fundamentale ale tratatelor, în special principiul nediscriminării pe motiv de cetățenie sau naționalitate;

14.  subliniază necesitatea unor norme comune pentru a se stabili un cadru coerent, echitabil, nediscriminatoriu și armonizat în ceea ce privește sistemele de taxare rutieră pentru toate tipurile de vehicule din Uniunea Europeană;

15.  îndeamnă Comisia să aibă în vedere revizuirea legislației și a cadrului armonizat privind Eurovigneta și serviciul european de taxare rutieră electronică, cu scopul de a stabili un astfel de cadru și de a monitoriza și stimula asigurarea respectării adecvate a acestei legislații;

16.  subliniază că interoperabilitatea sistemelor electronice de taxă rutieră de trecere joacă un rol esențial în facilitarea transportului transfrontalier, precum și că statele membre care acționează singure creează fragmentare și împiedică dezvoltarea unui spațiu unic european al transporturilor;

17.  solicită Comisiei să pună la dispoziție toate detaliile juridice și tehnice ale acordului din 1 decembrie 2016 dintre președintele Comisiei și ministrul transporturilor și infrastructurii digitale din Germania și să clarifice toate aspectele juridice și politice relevante care explică de ce acest acord, care, în continuare, nu impune nicio sarcină suplimentară pentru utilizatorii germani și, astfel, menține discriminarea indirectă pe motiv de cetățenie sau naționalitate, a fost considerat ca fiind suficient pentru a suspenda procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Germaniei, care a fost lansată tocmai pe baza acestor îngrijorări privind discriminarea, precum și să mențină Parlamentul informat în mod adecvat cu privire la aceste aspecte;

18.  solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape acest proces;

19.  solicită Comisiei să asigure implicarea Parlamentului în fiecare etapă a procesului prin intermediul unui dialog structurat;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 348, 20.12.2013, p. 1. (2) JO L 187, 20.7.1999, p. 42. (3) JO L 166, 30.4.2004, p. 124.

Rezoluţia Parlamentului European din 15 martie 2017 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2018, secțiunea III – Comisia (2016/2323(BUD))

P8_TA(2017)0085 A8-0060/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(1),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(2) (denumit în continuare „Acordul interinstituțional”),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(3),

—  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(4),

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017(5) și declarațiile comune asupra cărora au convenit Parlamentul European, Consiliul și Comisia, anexate la acesta(6),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 21 februarie 2017 privind orientările bugetare pentru exercițiul 2018 (6522/2017),

–  având în vedere articolul 86a din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0060/2017),

A.  întrucât 2018 va reprezenta cel de-al cincilea an al cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020;

B.  întrucât, având în vedere contextul economic și social intern, precum și provocările externe și incertitudinile politice, se poate presupune că presiunea asupra bugetului UE pe 2018 se va menține în continuare;

C.  întrucât mecanismele bugetare de răspuns la provocările și crizele imediate trebuie să fie însoțite de soluții durabile, axate pe investițiile în viitorul comun al Uniunii;

Un buget pentru creștere durabilă, locuri de muncă și securitate

1.  salută rolul important jucat de bugetul UE în ceea ce privește furnizarea de răspunsuri concrete la provocările cu care se confruntă UE; subliniază faptul că crearea de locuri de muncă decente, de calitate și stabile, îndeosebi pentru tineri, creșterea economică și convergența socioeconomică, migrația, securitatea și combaterea populismului, precum și schimbările climatice reprezintă principalele preocupări la nivelul UE și că bugetul UE rămâne o parte a soluției la aceste probleme; subliniază faptul că solidaritatea trebuie să rămână un principiu fundamental al bugetului UE; subliniază faptul că doar un buget al UE solid și cu ținte clare, cu o veritabilă valoare adăugată europeană, va aduce beneficii în egală măsură tuturor statelor membre și cetățenilor UE; se așteaptă ca Comisia să propună un proiect de buget pe 2018 care să îi permită UE să continue să genereze prosperitate prin creștere economică și locuri de muncă și să asigure siguranța cetățenilor săi;

2.  consideră că deși trebuie disciplina bugetară trebuie menținută bugetul UE trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a putea reacționa la mai multe situații de criză în același timp, ceea ce presupune un anumit nivel de flexibilitate; este de părere că, deși creșterea economică și ocuparea forței de muncă rămân în continuare prioritățile de bază ale bugetului UE, obținerea de progrese durabile în aceste domenii trebuie realizată în paralel cu găsirea unor răspunsuri la preocupările cetățenilor UE în materie de siguranță și securitate; își reiterează solicitările privind concentrarea tematică la stabilirea priorităților bugetului UE pentru 2018;

Cercetarea, infrastructura și IMM-urile ca vectori esențiali ai creșterii generatoare de locuri de muncă

3.  subliniază că creșterea competitivității economiei UE, infrastructura, fonduri corespunzătoare pentru cercetare, sprijin pentru dezvoltarea competențelor angajaților și angajamentul continuu al UE față de impulsionarea investițiilor reprezintă condiții esențiale pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă; consideră că crearea de locuri de muncă sustenabile social și ecologic și bine plătite trebuie să fie una dintre prioritățile de prim rang ale bugetului UE; relevă faptul că majoritatea locurilor de muncă sunt create de către sectorul privat și că, prin urmare, este necesar ca impulsionarea investițiilor atât în sectorul privat, cât și în cel public, să fie susținută printr-un sprijin bugetar adecvat, acordându-se o atenție specială IMM-urilor; prin urmare, subliniază importanța rubricii 1a, care oferă o valoare adăugată reală cetățenilor și întreprinderilor din Europa, și solicită un nivel corespunzător de finanțare pentru această rubrică;

4.  subliniază că investițiile în cercetare și inovare, care înglobează și sprijinirea noilor întreprinderi, reprezintă o condiție prealabilă pentru a asigura o competitivitate veritabilă în UE și pentru ca economia UE să fie inovatoare și competitivă pe plan mondial; regretă faptul că, din cauza nivelului de finanțare necorespunzător din partea UE în domeniul cercetării și inovării rata de succes a cererilor este alarmant de scăzută și că mai multe proiecte de înaltă calitate din domeniul cercetării și inovării au rămas fără finanțare din partea UE; constată că multe părți interesate, inclusiv IMM-uri, sunt descurajate să depună propuneri de proiecte în cadrul Orizont 2020; solicită, în acest sens, să se asigure un nivel corespunzător de credite pentru programul Orizont 2020, continuând, totodată, eforturile de simplificare; subliniază faptul că creșterea bugetului pentru Orizont 2020 nu ar trebui să se facă în detrimentul altor programe de cercetare;

5.  recunoaște faptul că IMM-urile rămân coloana vertebrală a economiei europene și vor continua să joace un rol decisiv în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și asigurarea creșterii economice la nivelul UE; consideră că IMM-urile reprezintă principala sursă pentru crearea de locuri de muncă și că ele au nevoie, prin urmare, de un acces adecvat la finanțare solicită, în acest sens, să se majoreze creditele alocate programului COSME, având în vedere succesul acestui program; subliniază consolidării programului COSME în noul CFM, astfel încât IMM-urile să beneficieze de un sprijin mai substanțial din partea UE; consideră că crearea de sinergii cu alte instrumente financiare ar duce la rezultate mai bune;

6.  sprijină cu fermitate continuarea procesului de dezvoltare și consolidare a interoperabilității rețelelor europene de infrastructură; consideră că finanțarea Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) este esențială pentru atingerea acestor obiective și solicită Comisiei să asigure un nivel adecvat de finanțare în 2018;

7.  subliniază faptul că Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) reprezintă un instrument cu un rol și un potențial important în reducerea decalajului în materie de investiții care încă se manifestă în Europa și recunoaște rezultatele pozitive obținute până în prezent; salută, de asemenea, propunerea Comisiei privind prelungirea FEIS până în 2020 care ar trebui să vizeze îmbunătățirea în continuare a funcționării acestui fond, inclusiv în ceea ce privește aplicarea principiului adiționalității și asigurarea echilibrului geografic, domenii în care este nevoie de mai multe eforturi; subliniază faptul că selecția proiectelor finanțate prin FEIS ar trebui să se facă în funcție de calitate și de cerere; salută intenția Comisiei de a da un rol mai însemnat Platformei europene de consiliere în materie de investiții, în sensul unei mai bune canalizări a asistenței tehnice locale UE și al unui mai bun echilibru geografic; solicită Comisiei să analizeze periodic valoarea adăugată a FEIS printr-o evaluare a impactului fondului;

Educația și ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor – condiții prealabile pentru succesul tinerei generații

8.  consideră că educația este o condiție prealabilă pentru accesul la locuri de muncă sustenabile, stabile și bine plătite; subliniază importanța mobilității prin intermediul căreia tinerii europeni pot beneficia de diversitatea competențelor populației, înmulțindu-și totodată posibilitățile de formare și de ocupare a unui loc de muncă; salută, în acest sens, rolul jucat de programul Erasmus+ în facilitarea mobilității tinerilor studenți, ucenici și voluntari pe teritoriul Europei; consideră că, mai ales într-o perioadă de ascensiune a naționalismului și a populismului, este important să fie facilitate interacțiunile firești între diferite națiuni și culturi europene, pentru a întări conștiința și identitatea europeană; solicită, în acest context, ca în 2018 să se majoreze și mai mult finanțarea acordată acestui program;

9.  subliniază faptul că șomajul în rândul tinerilor reprezintă una dintre principalele probleme cu care se confruntă Europa, având un impact social deosebit de puternic, mai ales în regiunile cele mai sărace ale Uniunii, și că acest fenomen constituie un factor de risc pentru o întreagă generație de tineri europeni, subminând creșterea economică pe termen lung; subliniază că acordul convenit în cadrul procedurii de conciliere privind bugetul UE pe 2017 prevede alocarea unei sume de 500 de milioane EUR pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, această decizie urmând să fie confirmată printr-un buget rectificativ în 2017; consideră că Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor constituie o contribuție fundamentală la obiectivul prioritar al Uniunii privind locurile de muncă și creșterea și își reafirmă angajamentul ferm față de asigurarea unei finanțări adecvate pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor și a continua aplicarea sa până la sfârșitul actualului CFM, îmbunătățind, în același timp, funcționarea și modul de utilizare ale acestui instrument; subliniază, în acest sens, importanța strategiei UE pentru tineret;

10.  ia la cunoștință și apreciază propunerea privind introducerea unei „legitimații de călătorie Interrail pentru Europa oferite cu ocazia împlinirii vârstei de 18 ani”; subliniază că acest proiect are potențialul de a dezvolta conștiința și identitatea europeană; subliniază, cu toate acestea, că un astfel de proiect nu ar trebui să fie finanțat în detrimentul altor programe de succes ale UE, în special în domeniul tineretului și al culturii, și că acesta ar trebui să favorizeze cât mai mult incluziunea socială și să cuprindă dispoziții privind includerea persoanelor rezidente în insulele periferice ale Europei; solicită Comisiei să evalueze costul potențial și sursele de finanțare pentru această inițiativă și să vină cu propuneri adecvate;

Prioritățile tradiționale ale bugetului UE ca politici de investiții

11.  sprijină cu fermitate politica regională, care reprezintă unul dintre principalele instrumente de investiții ale bugetului UE, asigurând coeziunea economică, socială și teritorială; subliniază că această politică generează creștere economică și locuri de muncă în toate statele membre; cu toate acestea, este îngrijorat de întârzierile inacceptabile înregistrate în implementarea programelor operaționale din cadrul actualului CFM, ceea ce a dus până acum la un nivel mai redus al investițiilor, acestea nereușind să contribuie suficient la creșterea economică sau la crearea de locuri de muncă, nici la reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale în interiorul regiunilor europene și între acestea; invită Comisia să identifice cauzele întârzierilor și statele membre să coopereze pentru a elimina aceste întârzieri, în special pentru a garanta încheierea procesului de desemnare a autorităților de management, de audit și de certificare și o accelerare semnificativă a implementării;

12.  recunoaște rolul important jucat de sectorul agricol european în menținerea securității alimentare și în gestionarea biodiversității în UE; își exprimă sprijinul deplin pentru agricultorii afectați de embargoul comercial în relația cu Rusia, de gripa aviară și de criza din sectorul cărnii și al produselor lactate; prin urmare, invită Comisia să continue să sprijine agricultorii din întreaga Europă în efortul lor de a face față episoadelor neprevăzute de volatilitate a pieței și de a asigura aprovizionarea cu produse alimentare sigure și de calitate; cere să se acorde atenția cuvenită agriculturii și pescuitului la scară mică;

Provocări interne

13.  afirmă cu convingere că, în condițiile actuale, bugetul UE s-a dovedit insuficient pentru a trata efectele crizei migrației și a refugiaților, și problemele umanitare aferente, precum și provocările din domeniul securității, precum proliferarea terorismului internațional; afirmă răspicat că pe această bază trebuie găsită o soluție durabilă la această problemă, având în vedere faptul că, în urma mobilizării repetate a instrumentelor speciale, cum ar fi instrumentul de flexibilitate, s-a putut constata că bugetul UE nu a fost inițial conceput pentru a răspunde unor crize de o asemenea amploare; subliniază că trebuie adoptată o strategie clară pentru a răspunde crizei migrației și a refugiaților, care să includă obiective clare, măsurabile și cuprinzătoare; reamintește, cu toate acestea, că necesitatea mobilizării unor mijloace suplimentare pentru a face față acestor provocări nu ar trebui să aibă întâietate în fața altor politici importante ale Uniunii, de exemplu în domeniul locurilor de muncă și al creșterii;

14.  salută rolul jucat de anumite instrumente, cum ar fi Fondul pentru securitate internă (FSI) și Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI), pentru a trata efectele crizei migrației și a refugiaților și problemele umanitare aferente și solicită resurse corespunzătoare pentru aceste fonduri în cadrul bugetelor aferente exercițiilor financiare viitoare; reiterează importanța principiului împărțirii sarcinilor între statele membre, în finanțarea eforturilor necesare pentru primirea adecvată a refugiaților; salută, de asemenea, rolul jucat de agențiile UE din domeniul justiției și al afacerilor interne, cum ar fi Europol, Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă, EASO, Eurojust, Agenția pentru Drepturi Fundamentale și eu-LISA și solicită, în acest context, să li se asigure acestor agenții un buget și resurse umane suplimentare pentru a-și îndeplini mandatul; este convins că UE trebuie să investească mai mult în securitizarea și gestionarea frontierelor, intensificând cooperarea între agențiile de apărare a ordinii publice și autoritățile naționale, în combaterea terorismului și a radicalizării, precum și în îmbunătățirea măsurilor și practicilor de integrare pentru persoanele care au nevoie de protecție internațională și garantând o desfășurare echitabilă a operațiunilor de returnare pentru persoanele care nu au dreptul la protecție internațională, cu respectarea deplină a principiului nereturnării;

15.  subliniază că bugetul actual al FSI, constituit din angajamente în valoare de aproximativ 700 de milioane EUR, nu este suficient pentru a răspunde provocărilor în materie de securitate generate de terorismul internațional; prin urmare, solicită majorarea resurselor financiare pentru a aduce infrastructura de securitate la un nivel mai adecvat și mai modern;

16.  reamintește importanța agențiilor europene în asigurarea punerii în aplicare a priorităților legislative europene și, astfel, în îndeplinirea obiectivelor politicilor UE, precum cele în materie de competitivitate, creștere și ocupare a forței de muncă, precum și în gestionarea actualei crize a migrației și a refugiaților; cere insistent, prin urmare, să se asigure resurse financiare și umane adecvate pentru a acoperi atât cheltuielile administrative, cât și pe cele operaționale, permițând agențiilor să își îndeplinească sarcinile care le revin și să producă cele mai bune rezultate posibile; subliniază, în ceea ce privește suplimentarea personalului și a creditelor pentru agenții comparativ cu bugetul pe 2014, faptul că acestea sunt considerate o componentă a noilor evoluții politice și a noii legislații și, ca atare, nu sunt luate în considerare în calculul obiectivului de reducere a personalului cu 5 %; reamintește, prin urmare, că bugetul pe 2018 ar trebui să nu prevadă alte reduceri de personal la agențiile europene pe lângă cei 5 % deja stabiliți pentru fiecare instituție și organism al Uniunii Europene, în cadrul Acordului interinstituțional;

17.  sprijină ferm inițiativele de cercetare în domeniul apărării, scopul acestora fiind de a încuraja o mai bună cooperare între statele membre și de a obține efecte de sinergie în domeniul apărării; subliniază, cu toate acestea, faptul că o astfel de activitate trebuie să fie dotată cu noi resurse, întrucât reprezintă o nouă inițiativă politică, cu un impact semnificativ asupra bugetului UE; cere, de asemenea, să se cerceteze toate posibilitățile de finanțare a unui program de cercetare în domeniul apărării cu un buget dedicat în următorul cadru financiar multianual; reamintește că chiar dacă dispozițiile consfințite în tratate trebuie respectate, intensificarea cooperării în domeniul apărării este o opțiune necesară pentru a putea răspunde provocărilor legate de securitate cu care se confruntă UE, generate de instabilitatea prelungită din vecinătatea UE și de incertitudinile legate de nivelul de angajament al anumitor parteneri ai UE față de obiectivele NATO; subliniază, de asemenea, necesitatea îmbunătățirii competitivității și inovării în industria europeană a apărării, astfel încât aceasta să poată contribui la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă; solicită statelor membre să asigure o finanțare adecvată, pentru abordarea provocărilor externe într-o manieră mai unitară; ia act de crearea Fondului european pentru apărare, cu secțiuni pentru cercetare și capacități;

18.  subliniază faptul că bugetul UE trebuie să sprijine atingerea obiectivelor Acordului de la Paris și obiectivele climatice pe termen lung ale UE, atingând obiectivul de a aloca 20 % din buget acțiunilor pentru combaterea schimbărilor climatice în cadrul CFM 2014-2020; constată cu îngrijorare faptul că obiectivele UE în materie de biodiversitate pentru 2020 nu vor fi atinse fără eforturi suplimentare substanțiale; subliniază, prin urmare, importanța integrării transversale a protecției biodiversității la nivelul bugetului UE, punând în special accentul pe programul LIFE și pe rețeaua Natura 2000;

Provocări externe

19.  subliniază faptul că bugetul UE este și un instrument de solidaritate externă, întrucât oferă asistență urgentă în crizele umanitare și civile, furnizând sprijin țărilor care au nevoie; reamintește că provocările eradicării sărăciei și dezvoltării durabile au fost confirmate ca o prioritate cheie pentru UE și pentru statele sale membre; în acest context, reamintește angajamentul UE de a contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) și de a atinge totodată obiectivul privind un raport AOD/VNB de 0,7 % în perioada vizată de agenda pentru perioada după 2015; evidențiază faptul că, pe termen lung, ajutorul pentru dezvoltare asigură o rentabilitate a investițiilor prin intensificarea comerțului și creșterea PIB-ului în Europa;

20.  își reafirmă convingerea că, pentru a trata cauzele profunde ale provocărilor actuale legate de criza migrației și a refugiaților și problemele umanitare aferente, UE trebuie să își asume un rol mai activ prin realizarea de investiții în țările de origine ale refugiaților și migranților; solicită, prin urmare, Comisiei să elaboreze o foaie de parcurs pentru a găsi o soluție eficace la criza migrației; subliniază faptul că este necesară o ajustare mai strategică a tuturor instrumentelor politicii de dezvoltare pentru a asigura o dezvoltare economică și socială constantă fără a neglija implementarea politicilor externe existente; ia act de faptul că investițiile în infrastructură, locuințe, educație, servicii medicale și măsuri de sprijin pentru IMM-uri, axate în special pe crearea de locuri de muncă, reprezintă o parte a soluției în combaterea cauzelor profunde ale migrației; apreciază, de aceea, ca parte a soluției acestor probleme, Planul de investiții externe, care oferă un cadru coerent și coordonat pentru promovarea investițiilor în Africa și în țările vizate de politica de vecinătate, ținând cont de faptul că acesta trebuie să fie aliniat pe deplin la obiectivele de dezvoltare durabilă și să contribuie la atingerea lor; se așteaptă ca PIE să promoveze dezvoltarea durabilă fără a afecta drepturile omului, atenuarea schimbărilor climatice și buna guvernanță și ca Fondul european pentru dezvoltare durabilă și proiectele sale să fie gestionate transparent;

21.  constată că tendința actuală a Comisiei de a recurge la mecanisme bugetare secundare, precum Instrumentul pentru refugiații din Turcia, fondurile fiduciare și alte instrumente similare, nu s-a dovedit a fi întotdeauna un succes; este preocupat că constituirea de instrumente financiare în afara bugetului Uniunii subminează gestionarea transparentă a bugetului și limitează dreptul Parlamentului de a exercita un control eficace al cheltuielilor; își susține, prin urmare, poziția anterioară, potrivit căreia instrumentele financiare externe ad hoc care au apărut în ultimii ani trebuie să fie incluse în bugetul UE, astfel încât Parlamentul să poată exercita un control deplin asupra utilizării acestor instrumente; subliniază, cu toate acestea, faptul că aceste instrumente nu ar trebui să fie finanțate în detrimentul altor instrumente externe existente; ia act de discrepanța dintre promisiuni și contribuțiile efective ale statelor membre la aceste fonduri și îndeamnă statele membre să își respecte promisiunile de a egala contribuțiile UE;

22.  subliniază că una dintre condițiile pentru menținerea stabilității și a prosperității în UE este asigurarea unui cadru de stabilitate în vecinătatea UE; invită, prin urmare, Comisia să se asigure că se acordă prioritate investițiilor în țările din vecinătatea UE, pentru a sprijini eforturile de soluționare a principalelor probleme cu care se confruntă această zonă, și anume criza migrației și a refugiaților și problemele umanitare aferente în țările din vecinătatea sudică și agresiunea Rusiei în țările din vecinătatea estică; reafirmă că susținerea țărilor care implementează acorduri de asociere cu UE este esențială pentru a facilita reformele politice și economice dar atrage atenția că această susținere ar trebui acordată numai dacă țările respective îndeplinesc criteriile de eligibilitate, mai ales în ceea ce privește statul de drept și funcționarea instituțiilor democratice;

Asigurarea unui nivel suficient de credite de plată pentru a spori credibilitatea UE

23.  își reiterează apelurile anterioare cu privire la asigurarea unui nivel adecvat de credite de plată în cadrul bugetului UE, pentru a putea fi îndeplinite principalele obiective ale acestui buget, care este un buget de investiții; își exprimă convingerea că acest rol nu poate fi îndeplinit în cazul în care UE nu își respectă angajamentele, și își pune, astfel, în pericol credibilitatea;

24.  subliniază că întârzierile înregistrate în implementarea programelor în gestiune partajată pentru perioada 2014-2020 au condus la scăderea cererilor de plată pentru 2016 și 2017; este deosebit de preocupat de posibilitatea reapariției problemei legate de acumularea facturilor neplătite către sfârșitul actualului CFM și reamintește nivelul fără precedent, de 24,7 miliarde EUR, atins la sfârșitul lui 2014; salută faptul că Comisia a furnizat pentru prima dată, cu ocazia revizuirii CFM la jumătatea perioadei, o previziune de plată până în 2020, dar subliniază faptul că ea trebuie actualizată în mod corespunzător în fiecare an, pentru a-i permite autorității bugetare să adopte măsurile necesare în timp util;

25.  subliniază că, deși încă nu s-a ajuns la un acord definitiv privind revizuirea CFM la jumătatea perioadei, o serie de elemente pozitive ale revizuirii care sunt în curs de negociere în prezent – în special în ceea ce privește creșterea flexibilității – s-ar putea dovedi utile pentru a preveni și a răspunde unei viitoare crize a plăților; consideră că, dacă punerea în aplicare a politicii de coeziune s-ar accelera după cum este prevăzut, plusul de flexibilitate ar putea fi necesar chiar de anul următor, pentru a asigura un nivel adecvat al creditelor de plată în bugetul UE ca răspuns la această situație, precum și pentru a evita acumularea de facturi neplătite în cadrul politicii de coeziune la final de an;

26.  observă și regretă faptul că frauda fiscală și evaziunea fiscală practicate de întreprinderi au dus la pierderi uriașe de venituri fiscale pentru statele membre și, prin urmare, la o reducere a contribuțiilor acestora la bugetul UE; consideră, de asemenea, că o astfel de concurență neloială în domeniul fiscal înseamnă, în unele cazuri, un transfer de PIB de la un stat membru la altul și un transfer de VNB către paradisuri fiscale din afara UE, reducând astfel contribuțiile agregate ale statelor membre la bugetul UE;

27.  își reiterează poziția pe care o susține de multă vreme că creditele de plată aferente instrumentelor speciale (instrumentele de flexibilitate, Fondul de solidaritate al UE, Fondul european de ajustare la globalizare și rezerva pentru ajutoare de urgență) trebuie luate în calcul peste plafonul creditelor de plată înscrise în CFM, la fel ca în cazul creditelor de angajament; subliniază, în contextul revizuirii actuale a CFM la jumătatea perioadei, potențialele progrese realizate în ceea ce privește problema înscrierii în buget a plăților din instrumentele speciale ale CFM, odată cu adoptarea deciziei din 2014 privind marja pentru situații neprevăzute, chiar dacă această problemă nu a fost rezolvată definitiv;

Perspective de viitor

28.  subliniază faptul că potrivit Regulamentului CFM Comisia va prezenta, până la sfârșitul anului 2017, propunerile sale referitoare la CFM post-2020, care va trebui să țină cont de decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea, care va avea un impact asupra CFM post-2020; subliniază faptul că această decizie face imposibilă continuarea activității în mod normal; acordă o importanță deosebită procesului pregătitor de stabilire a unui nou cadru financiar și a unui buget UE reformat și mai eficient și se așteaptă ca acesta să se ridice la înălțimea provocărilor cu care se confruntă Uniunea și a angajamentelor pe care și le-a asumat deja; se pronunță pentru o finalizare rapidă și pozitivă a actualului proces de revizuire la jumătatea perioadei a CFM, care poate asigura atât ajustarea necesară a actualului cadru financiar, cât și gradul de flexibilitate suplimentară a bugetului UE, indispensabil pentru atingerea obiectivelor Uniunii;

29.  subliniază că previzibilitatea și viabilitatea pe termen lung a bugetului UE reprezintă condiții prealabile pentru o Uniune Europeană puternică și stabilă; evidențiază necesitatea alinierii duratei CFM la ciclurile politice ale Parlamentului și Comisiei; atrage atenția asupra faptului că retragerea Regatului Unit din UE va oferi o oportunitate pentru a aborda anumite probleme care persistă de mult timp și care au împiedicat bugetul UE să își atingă potențialul real, în special în ceea ce privește partea de venituri a bugetului, pentru a elimina treptat toate compensațiile și mecanismele corective; își reafirmă sprijinul pentru o reformă aprofundată a sistemului de resurse proprii al UE și salută, în acest sens, prezentarea raportului final al Grupului la nivel înalt privind resursele proprii (HLGOR); invită toate părțile interesate să tragă concluziile care se impun din acest raport și să analizeze fezabilitatea punerii în aplicare a recomandărilor HLGOR, care ar contribui la un buget al UE mai stabil, simplu, autonom, echitabil și previzibil; se așteaptă ca orice nouă resursă proprie să conducă la reducerea contribuțiilor din VNB ale statelor membre; salută concluzia HLGOR, că bugetul UE trebuie să se axeze pe domenii care aduc o valoare adăugată europeană cât mai mare și că ar trebui să se renunțe la abordarea privind profitul echitabil („juste retour”), întrucât din raport reiese clar că toate statele membre beneficiază de fondurile alocate de la bugetul UE, indiferent de „soldul net” al acestora;

30.  încurajează Comisia să dezvolte și să aplice în continuare strategia unui buget al UE axat pe rezultate; subliniază, în acest sens, importanța simplificării normelor, a fluidizării procesului de monitorizare și a dezvoltării unor indicatori de performanță relevanți;

31.  subliniază că principiul egalității de gen ar trebui integrat în toate titlurile din bugetul UE ca obiectiv de politică orizontal ori de câte ori este posibil;

32.  subliniază că este important ca Parlamentul să fie pe deplin implicat în toate chestiunile legate de buget, întrucât este singura instituție aleasă în mod democratic de cetățenii UE;

33.  invită Consiliul să își respecte angajamentele asumate în cadrul declarațiilor sale politice și să dea dovadă de cooperare, pentru a asigura că UE dispune de un buget adecvat;

o
o   o

34.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 884. (2) JO C 373, 20.12.2013, p. 1. (3) JO L 298, 26.10.2012, p. 1. (4) JO L 168, 7.6.2014, p. 105. (5) JO L 51, 28.2.2017. (6) Texte adoptate la data de 1.12.2016, P8_TA(2016)0475.