Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018, adoptat de Comisie la 30 mai 2017 (COM(2017)0400),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2017 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2018, secțiunea III – Comisia(4),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 21 februarie 2017 privind orientările bugetare pentru exercițiul financiar 2018 (06522/2017),

–  având în vedere articolul 86a din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0249/2017),

Proiectul de buget 2018: obținerea de rezultate în materie de creștere, locuri de muncă și securitate

1.  reamintește că, în Rezoluția sa din 15 martie 2017, Parlamentul a confirmat faptul că creșterea durabilă, locurile de muncă decente, de calitate și stabile, coeziunea socioeconomică, securitatea, migrația și schimbările climatice reprezintă chestiuni esențiale și priorități principale pentru bugetul UE pe 2018;

2.  consideră că, în termeni generali, propunerea Comisiei constituie o bază adecvată pentru negocierile care vor avea loc în cursul acestui an, având în vedere că bugetul UE pe 2018 trebuie să permită UE să genereze în continuare creștere economică durabilă și locuri de muncă, asigurând în același timp securitatea cetățenilor săi și abordând provocările legate de migrație; regretă că propunerea Comisiei nu ține seama pe deplin de apelul lansat de Parlament privind combaterea schimbărilor climatice;

3.  salută decizia Comisiei de a include în proiectul de buget rezultatele revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020, chiar înainte de adoptarea oficială a proiectului în cadrul Consiliului, transmițând astfel un semnal puternic cu privire la importanța acestei revizuiri a CFM, precum și la necesitatea unui grad sporit de flexibilitate a bugetului UE, care ar putea permite Uniunii să răspundă în mod eficace la noile situații de urgență și să își finanțeze prioritățile politice;

4.  își reiterează convingerea fermă că, pentru o creștere economică sustenabilă și crearea de locuri de muncă stabile și de calitate în UE, creșterea investițiilor în cercetare, inovare, infrastructură, educație și IMM-uri este esențială; salută, în acest sens, majorările propuse privind Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și Erasmus+, deoarece aceste programe vor contribui direct la realizarea obiectivelor respective; consideră, cu toate acestea, că vor fi necesare majorări suplimentări, în special având în vedere reducerile aplicate finanțării destinate acestor politici în beneficiul FEIS;

5.  reamintește rolul crucial al IMM-urilor în crearea de locuri de muncă și reducerea deficitului de investiții și subliniază că finanțarea lor adecvată trebuie să rămână una dintre prioritățile esențiale ale bugetului UE; regretă, din acest punct de vedere, că alocarea propusă pentru COSME este 2,9 % mai mică în comparație cu bugetul pe 2017 și își exprimă intenția de a consolida în continuare acest program în bugetul pe 2018; atrage atenția asupra necesității de a susține în continuare IMM-urile și solicită respectarea tuturor angajamentelor financiare ale programului pe durata anilor rămași din actualul CFM; salută eforturile Comisiei de a raționaliza finanțarea IMM-urilor în cadrul programului Orizont 2020;

6.  salută rolul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) în ceea ce privește reducerea deficitului de investiții în întreaga UE și între teritoriile UE și în ceea ce privește sprijinirea implementării unor investiții strategice care oferă un nivel ridicat de valoare adăugată pentru economie, mediu și societate; susține, prin urmare, prelungirea sa până în 2020; subliniază absorbția rapidă a fondurilor în cadrul componentei pentru IMM-uri a FEIS și salută extinderea sa preconizată; regretă însă lipsa unei abordări holistice în ceea ce privește finanțarea IMM-urilor, care ar oferi o imagine de ansamblu clară a totalității fondurilor disponibile; subliniază poziția sa în negocierile legislative aflate în curs de desfășurare că nu ar trebui realizate reduceri suplimentare în cazul programelor UE existente pentru a finanța această prelungire; consideră că FEIS, al cărui fond de garantare este finanțat, în cea mai mare parte, de la bugetul UE, nu ar trebui să sprijine entități stabilite sau înregistrate în jurisdicțiile semnalate în politicile relevante ale UE privind jurisdicțiile necooperante sau care nu respectă efectiv standardele fiscale internaționale sau ale Uniunii privind transparența și schimbul de informații;

7.  ia act cu satisfacție de inițiativele UE în domeniul cercetării legate de apărare și în domeniul dezvoltării tehnologice și achiziției de noi tehnologii, care vor contribui la realizarea unor economii de scară în sector și a unei mai bune coordonări între statele membre și, dacă vor fi dezvoltate în mod corect, vor conduce la cheltuieli mai raționale în domeniul apărării și vor permite economii la nivel național; subliniază, de asemenea, necesitatea de a îmbunătăți competitivitatea și inovarea în cadrul industriei europene de apărare; reamintește poziția sa anterioară potrivit căreia noile inițiative în acest domeniu ar trebui să fie finanțate din fonduri suplimentare și nu ar trebui să fie în detrimentul programelor existente, inclusiv MIE;

8.  remarcă faptul că Comisia nu a dat curs solicitării Parlamentului de a prezenta o evaluare și propuneri relevante privind o „legitimație de călătorie Interrail pentru Europa oferită cu ocazia împlinirii vârstei de 18 ani”; subliniază că astfel de propuneri au potențialul de a dezvolta conștiința și identitatea europeană; subliniază totuși că toate proiectele noi trebuie finanțate din resurse financiare și fără a afecta programele existente și că ar trebui să favorizeze cât mai mult incluziunea socială; își reiterează apelul adresat deja Comisiei de a prezinta propuneri relevante în acest sens;

9.  salută alocarea în proiectul de buget 2018 a unei sume suplimentare pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), răspunzând astfel solicitărilor anterioare ale Parlamentului privind continuarea acestui program; ia act, în paralel, de propunerea de proiect de buget rectificativ nr. 3/2017, care include alocarea a 500 de milioane EUR în credite de angajament pentru YEI, așa cum au convenit Parlamentul și Consiliul în cadrul procedurii de conciliere bugetară pentru 2017; este convins că sumele propuse sunt în mod clar insuficiente singure pentru ca YEI să-și atingă obiectivele și consideră că, pentru a combate în mod eficient șomajul în rândul tinerilor, YEI trebuie să contribuie în continuare la obiectivul prioritar al Uniunii privind creșterea economică și locurile de muncă; insistă asupra necesității de a reacționa eficient la șomajul în rândul tinerilor la nivelul întregii Uniuni și subliniază că YEI poate fi îmbunătățit în continuare și eficientizat, în special asigurând că YEI reprezintă o valoare adăugată europeană reală pentru politicile de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor din statele membre și nu înlocuiește finanțarea politicilor naționale anterioare;

10.  reamintește faptul că politica de coeziune joacă un rol primordial pentru asigurarea dezvoltării și creșterii în UE; subliniază că, în 2018, programele politicii de coeziune ar trebui să se dezvolte și să atingă viteza de croazieră; subliniază angajamentul Parlamentului de a asigura credite adecvate pentru aceste programe, care reprezintă una dintre politicile fundamentale ale UE; este totuși preocupat de întârzierile inacceptabile legate de implementarea programelor operaționale la nivel național; invită statele membre să asigure încheierea procesului de desemnare a autorităților de management, de audit și de certificare, precum și accelerarea implementării; recunoaște că lungile negocieri cu privire la temeiurile juridice înseamnă că instituțiile UE implicate în acestea au partea lor de responsabilitate în rata scăzută de execuție; salută faptul că unele state membre consideră că fondurile de coeziune ar putea fi un instrument de garantare a solidarității în politicile Uniunii;

11.  este deosebit de preocupat de posibilitatea reapariției problemei legate de acumularea facturilor neplătite către sfârșitul actualului CFM și reamintește nivelul fără precedent, de 24,7 miliarde EUR, atins la sfârșitul lui 2014; salută faptul că Comisia a furnizat pentru prima dată, cu ocazia revizuirii CFM la jumătatea perioadei, o previziune de plată până în 2020, dar subliniază faptul că ea trebuie actualizată în mod corespunzător în fiecare an, pentru a-i permite autorității bugetare să adopte măsurile necesare în timp util; avertizează cu privire la efectul negativ pe care l-ar putea avea o nouă criză a plăților, în special asupra beneficiarilor bugetului UE; își exprimă convingerea că credibilitatea UE este legată, de asemenea, de capacitatea sa de a asigura un nivel adecvat al creditelor de plată în cadrul bugetului UE care să îi permită să își îndeplinească angajamentele; subliniază efectul negativ al plăților întârziate asupra sectorului privat și în special asupra IMM-urilor din UE care au contracte cu organismele publice;

12.  subliniază importanța obținerii de rezultate în ceea ce privește respectarea angajamentului UE de a îndeplini obiectivele stabilite la Conferința de la Paris (COP 21), în special în lumina recentei decizii a administrației SUA de a se retrage din acest acord; subliniază, în această privință, că există un risc grav de a nu se atinge obiectivul de a aloca cel puțin 20 % din cheltuielile UE în CFM 2014-2020 acțiunilor legate de climă, dacă nu se vor depune eforturi suplimentare; ia act cu îngrijorare de creșterea modestă de 0,1 % destinată biodiversității; subliniază importanța integrării obiectivului legat de protecția biodiversității în bugetul UE și își reiterează solicitarea anterioară privind instituirea unei metodologii de monitorizare care să țină seama de toate cheltuielile legate de biodiversitate și de eficiența acestora; subliniază, de asemenea, faptul că proiectele finanțate cu fonduri UE nu ar trebui să aibă un impact negativ asupra atenuării schimbărilor climatice și asupra tranziției către o economie circulară, cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

13.  subliniază că mobilizarea fără precedent a instrumentelor speciale a arătat că bugetul UE nu a fost inițial conceput pentru a face față unor chestiuni cum ar fi criza actuală a migrației și a refugiaților; consideră că trecerea la o abordare post-criză este prematură; se opune, prin urmare, reducerilor propuse la rubrica 3 comparativ cu bugetul 2017, care nu sunt conforme cu angajamentul UE de a aborda în mod eficient criza migrației și a refugiaților; subliniază, cu toate acestea, că reacția la o situație de urgență și fără precedent ar trebui urmată de o abordare mai sistemică și proactivă, completată de o utilizare eficace a bugetului UE; reamintește că securitatea și siguranța cetățenilor reprezintă o prioritate pentru UE;

14.  reafirmă faptul că abordarea cauzelor profunde ale crizei migrației și a refugiaților reprezintă o soluție sustenabilă pe termen lung, alături de stabilizarea zonelor învecinate ale UE, și că investițiile în țările de origine ale migranților și refugiaților sunt esențiale pentru atingerea acestui obiectiv; salută, în acest sens, Planul de investiții externe (PIE) și acordul între instituții privind Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD) și solicită implementarea rapidă a fondului; ia act, prin urmare, cu surprindere de reducerile de la rubrica 4, care nu pot fi pe deplin justificate pe baza majorărilor bugetare anterioare sau a ratei scăzute de execuție; reafirmă faptul că abordarea cauzelor profunde ale migrației implică, printre altele, tratarea unor aspecte precum sărăcia, șomajul, educația și oportunitățile economice, precum și instabilitatea, conflictele, schimbările climatice;

15.  salută majorarea propusă pentru componenta estică a Instrumentului european de vecinătate, ca răspuns la solicitările anterioare ale Parlamentului; are convingerea că sprijinul acordat de UE, în special țărilor care au semnat acorduri de asociere, este esențial pentru aprofundarea integrării economice și a convergenței cu UE și pentru a face progrese în ceea ce privește democrația, statul de drept și drepturile omului în vecinătatea noastră estică; atrage atenția că această susținere ar trebui acordată numai dacă țările respective îndeplinesc criteriile de eligibilitate, mai ales în ceea ce privește statul de drept, combaterea corupției și consolidării instituțiilor democratice;

16.  subliniază importanța Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), care a fost instituit pentru a-i permite Uniunii să reacționeze în caz de dezastre naturale majore și pentru a face posibilă manifestarea solidarității europene cu regiunile afectate de dezastre de pe teritoriul Europei și ia act de majorarea propusă a creditelor de angajament și a creditelor de plată destinate FSUE; invită Comisia să evalueze fără întârziere dacă va fi necesară o nouă majorare, ținând seama, în special, de cutremurele din Italia și de incendiile din Spania și Portugalia (asociate cu pierderea tragică de vieți omenești), care au avut un impact dramatic și substanțial asupra vieții umane, în special în regiunile defavorizate; solicită să se adapteze normele de mobilizare a acestui fond, pentru a permite o mobilizare mai flexibilă și mai rapidă, acoperind o gamă mai largă de dezastre cu impact important și reducând timpul dintre producerea dezastrului și punerea la dispoziție a fondurilor;

17.  observă că proiectul de buget 2018 prevede marje foarte limitate sau nicio marjă sub plafoanele CFM la rubricile 1, 3 și 4; consideră că aceasta este o consecință a noilor inițiative semnificative adoptate începând cu 2014 (FEIS, propunerile legate de migrație, precum și, în ultima vreme, cercetarea în domeniul apărării și Corpul european de solidaritate), care au trebuit să se încadreze în limita plafoanelor CFM convenite în 2013; reamintește că CFM, în special după revizuirea sa la jumătatea perioadei, conține dispoziții de flexibilitate, care, deși limitate, ar trebui fructificate pe deplin pentru a menține nivelul de ambiție al programelor de succes și pentru a aborda provocări noi și neprevăzute; își exprimă intenția de a continua să mobilizeze astfel de dispoziții de flexibilitate în cadrul procesului de rectificare; solicită, din nou, introducerea unor veritabile noi resurse proprii în bugetul UE;

18.  constată, în acest sens, numeroasele aluzii în proiectul de buget la necesitatea unei scrisori rectificative care ar putea submina parțial poziția Parlamentului în cadrul procedurii bugetare; regretă faptul că, în loc să le includă deja în proiectul de buget, Comisia a anunțat că eventualele inițiative noi în domeniul securității și al migrației și posibila prelungire a Instrumentului pentru refugiații din Turcia (IRT) ar putea fi propuse ca parte a unei viitoare scrisori rectificative; îndeamnă Comisia să ofere detalii cu privire la aceste propuneri în timp util, astfel încât autoritatea bugetară să le poată examina în mod corespunzător; subliniază că aceste inițiative potențiale nu ar trebui să ignore și cu atât mai puțin să înlocuiască solicitările și amendamentele prezentate de Parlament în cadrul acestei proceduri bugetare;

19.  reafirmă sprijinul său pentru punerea în aplicare a strategiei Comisiei intitulate „Un buget axat pe rezultate” și solicită îmbunătățirea continuă a calității și prezentării datelor privind performanța, pentru a oferi informații exacte, clare și ușor de înțeles cu privire la rezultatele programelor UE;

Subrubrica 1a – Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

20.  constată că, în comparație cu 2017, propunerea Comisiei pentru 2018 corespunde unei creșteri cu +2,5 %, până la 21 841,3 milioane EUR, a angajamentelor de la subrubrica 1a; salută faptul că Orizont 2020, MIE și Erasmus+ reprezintă o parte importantă a acestei majorări, creditele de angajament aferente crescând cu 7,3 %, 8,7 % și, respectiv, 9,5 %, dar observă totuși că aceste cifre rămân ușor inferioare nivelului corespunzător programării lor financiare; subliniază, în special, rata de succes foarte scăzută a candidaturilor pentru programul Orizont 2020;

21.  își exprimă, cu toate acestea, surprinderea că nivelul creditelor de angajament și cel al creditelor de plată destinate COSME s-au redus cu 2,9 % și, respectiv, cu 31,3 %, deși sprijinul acordat IMM-urilor este identificat ca una dintre cele mai importante priorități ale UE;

22.  reafirmă, în ceea ce privește prelungirea FEIS, faptul că Parlamentul se opune oricărei reduceri suplimentare a creditelor destinate MIE și consideră că suma suplimentară de 1,1 miliarde EUR alocată garanției UE ar trebui să fie provină doar din marje nealocate (suma de 650 de miliarde EUR) și din venituri pozitive nete preconizate (suma de 450 de miliarde EUR); reamintește că pachetul financiar aferent MIE (componenta TIC) include și noua inițiativă Wifi4EU; reamintește că bugetul MIE este supus unei suprasubscrieri sistematice din cauza creditelor insuficiente, în special în ceea ce privește infrastructura;

23.  ia act de propunerea Comisiei de înființare a unui corp european de solidaritate (CES); constată totuși, cu îngrijorare, că, în ciuda avertizărilor Parlamentului, propunerea legislativă adoptată la 30 mai 2017 prevede ca trei pătrimi din bugetul CES să fie finanțate prin redistribuiri de la programele existente, în special din programul Erasmus+ (197,7 milioane EUR); este preocupat de riscul reprezentat de această situație pentru programele UE respective și își exprimă intenția de a consolida în continuare programul Erasmus+ în cadrul bugetului 2018; reiterează faptul că orice noi angajamente politice ar trebui să fie finanțate prin credite noi, și nu prin intermediul unor redistribuiri de la programele existente;

24.  salută propunerea de extindere a acțiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării și prezentarea de către Comisie a unei propuneri legislative privind un program de dezvoltare a industriei de apărare;

Subrubrica 1b – Coeziunea economică, socială și teritorială

25.  constată că valoarea totală a creditelor de angajament de la subrubrica 1b se ridică la 55 407,9 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 2,4 % în comparație cu bugetul 2017 dacă se include proiectul de buget rectificativ nr. 3;

26.  observă că suma propusă de 46 763,5 milioane EUR în credite de plată este cu 25,7 % mai mare decât în 2017, reflectând în principal scăderea înregistrată în 2017 din cauza lansării efective cu întârziere a noilor programe operaționale; reamintește faptul că previziunile inexacte ale statelor membre au dus la o subutilizare semnificativă a creditelor de plată la subrubrica 1b în 2016, în valoare de peste 11 miliarde EUR, și constată că nivelurile din 2018 propuse au fost deja reduse cu 1,6 miliarde EUR față de previziunile anterioare;

27.  subliniază necesitatea ca implementarea programelor din perioada 2014-2020 să ajungă la viteză maximă și crede cu fermitate că în viitor trebuie să se evite orice acumulare „anormală” de facturi neplătite; invită, în acest sens, Comisia și statele membre să soluționeze, în mod prioritar, orice chestiune restantă legată de desemnarea cu întârziere a autorităților naționale de gestionare și certificare, precum și să elimine alte obstacole din calea transmiterii cererilor de plată; își exprimă speranța sinceră că atât autoritățile naționale, cât și Comisia și-au îmbunătățit estimarea nevoilor de plată în bugetul 2018 și că nivelul propus al creditelor de plată va fi executat pe deplin; recunoaște că negocierile îndelungate dintre instituțiile UE privind temeiurile juridice reprezintă unele dintre cauzele actualei rate scăzute de execuție;

28.  salută propunerea Comisiei de a finanța în continuare YEI și ia act de propunerea de mobilizare a sumei de 233,3 milioane EUR din marja globală pentru angajamente; invită Comisia și statele membre să urmeze indicațiile din raportul recent al Curții de Conturi Europene; reamintește că orice creștere a alocării specifice pentru YEI ar trebui să fie în concordanță cu sumele corespunzătoare din cadrul Fondului social european (FSE); își exprimă intenția de a explora toate posibilitățile pentru a consolida în continuare acest program în bugetul 2018;

29.  subliniază rolul important al Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și solicită alocarea unor resurse suficiente în bugetul pentru 2018 pentru ca nevoile grupurilor-țintă și obiectivele fondului să fie îndeplinite în mod corespunzător;

Rubrica 2 – Creștere durabilă: resurse naturale

30.  ia act de faptul că, la rubrica 2, se propune alocarea sumei de 59 553,5 milioane EUR sub formă de credite de angajament (+1,7 % față de 2017) și a sumei de 56 359,8 milioane EUR sub formă de credite de plată (+2,6 %), astfel încât sub plafonul aferent angajamentelor va rămâne disponibilă o marjă de 713,5 milioane EUR; observă că majorarea creditelor pentru finanțarea nevoilor Fondului european de garantare agricolă (FEGA) pentru 2018 (+2,1 %) se datorează, în mare măsură, unui nivel considerabil mai scăzut al veniturilor alocate preconizate a fi disponibile în 2018;

31.  constată că Comisia a lăsat o marjă de 713,5 milioane EUR sub plafoanele rubricii 2; atrage atenția asupra faptului că volatilitatea crescută a piețelor agricole ar putea impune recurgerea la această marjă, așa cum a fost cazul în trecut cu criza din sectorul laptelui; invită Comisia să se asigure că marja rămasă sub plafoane este suficientă pentru a face față oricărei crize care ar putea apărea;

32.  evidențiază prelungirea măsurilor excepționale de sprijin pentru anumite fructe în cazul cărora situația pieței este încă dificilă; regretă totuși faptul că Comisia nu propune, în momentul de față, măsuri de sprijin în sectoarele creșterii animalelor, în special în sectorul produselor lactate, legate de embargoul rus asupra importurilor UE și se așteaptă, așadar, la o schimbare de direcție în această privință; se așteaptă, în consecință, ca, în cazul în care marja prevăzută la rubrica 2 este utilizată, o parte din aceasta să fie alocată fermierilor producători de lactate din țările cele mai afectate de embargoul rus; așteaptă cu interes scrisoarea rectificativă a Comisiei, așteptată în luna octombrie 2017, care ar trebui să se bazeze pe informații actualizate privind finanțarea FEGA, pentru a verifica nevoile reale din sectorul agricol, ținând seama în mod corespunzător de impactul embargoului rus și de alte situații de volatilitate a pieței;

33.  salută majorarea creditelor de angajament aferente Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) (+2,4 %), precum și programului LIFE+ (+5,9 %), în conformitate cu programarea financiară, dar regretă faptul că scăderea considerabilă a creditelor de plată pare să indice o demarare încă lentă a celor două programe în perioada 2014-2020;

Rubrica 3 — Securitate și cetățenie

34.  ia act de suma propusă de 3 473,1 milioane EUR în credite de angajament pentru rubrica 3; subliniază necesitatea unor soluții comune, cuprinzătoare și sustenabile la situația migrației și refugiaților, precum și a provocărilor legate de aceasta;

35.  salută propunerea Comisiei privind o sumă suplimentară de 800 de milioane EUR dedicată abordării acestor probleme, în special în urma seriilor de atacuri teroriste în UE;

36.  este de părere că importanța și urgența acestor chestiuni nu este în concordanță cu reducerile semnificative ale creditelor de angajament (-18,9 %) și ale creditelor de plată (-21,7 %) propuse la rubrica 3 comparativ cu bugetul pe 2017, în special în ceea ce privește Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI), Fondul pentru securitate internă (FSI) și programul „Justiție”; solicită resurse corespunzătoare pentru aceste fonduri; insistă asupra faptului că aceste reduceri nu se justifică pe deplin prin întârzierile în punerea în aplicare a măsurilor convenite sau în adoptarea noilor propuneri legislative; invită, prin urmare, Comisia să se asigure că sunt prevăzute resurse bugetare adecvate și că orice nevoie suplimentară va fi abordată rapid;

37.  regretă că până în prezent nu există un sistem eficace de redistribuire și că acest lucru a generat o sarcină inegală pentru unele state membre, în special pentru Italia și Grecia; reamintește că în 2016 au ajuns în Europa 361 678 de refugiați și migranți, dintre care 181 405 au sosit în Italia și 173 447, în Grecia, și că Italia a primit deja 85% din refugiații și migranții care au ajuns în 2017 în Europa până în acest moment; regretă faptul că Italia a primit până în prezent doar 147,6 milioane EUR din FAMI, sumă care acoperă doar 3 % din totalul cheltuielilor suportate de această țară pentru gestionarea crizei migrației;

38.  consideră, de asemenea, că cooperarea dintre statele membre în chestiuni legate de securitate ar putea fi îmbunătățită în continuare prin creșterea sprijinului de la bugetul UE; se întreabă cum ar putea fi atins un astfel de obiectiv în timp ce liniile bugetare relevante aferente FSI au scăzut considerabil în comparație cu bugetul 2017; evidențiază faptul că trebuie să se garanteze finanțarea necesară pentru a implementa noile sisteme de informații și de control la frontiere propuse, cum ar fi sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și sistemul de intrare/ieșire;

39.  consideră că 2018 va fi un an esențial pentru realizarea Agendei europene privind migrația, mai multe dintre principalele sale componente aflându-se în curs de dezvoltare; subliniază necesitatea de a evalua cu atenție implicațiile bugetare ale unei serii de propuneri legislative aflate în discuție, cum ar fi reforma sistemului comun de azil Dublin, noul sistem de intrare/ieșire și sistemul ETIAS, inclusiv posibilitatea adoptării lor târzii; subliniază importanța unei finanțări adecvate pentru a reflecta ambiția Uniunii în această privință și a institui de urgență o politică europeană efectivă privind azilul și migrația, care să respecte pe deplin dreptul internațional și care se bazează pe solidaritatea între statele membre;

40.  atrage atenția asupra faptului că propunerea Comisiei, pentru al treilea an consecutiv, nu lasă nicio marjă sub plafonul de la rubrica 3 , evidențiind dimensiunea depășită a celei mai mici rubrici a CFM, așa cum a afirmat Parlamentul în cadrul procesului de revizuire la jumătatea perioadei; salută, în acest context, propunerea Comisiei de mobilizare a Instrumentului de flexibilitate pentru o sumă de 817 milioane EUR în credite de angajament, lucru posibil numai datorită flexibilității suplimentare obținute în versiunea revizuită a Regulamentului privind CFM; insistă asupra faptului că nivelul cheltuielilor este încă insuficient și regretă că Comisia a amânat orice nouă propunere până la o viitoare scrisoare rectificativă;

41.  reamintește că Parlamentul a acordat constant un sprijin ferm programelor din domeniul culturii și al mass-mediei; salută majorările propuse pentru programul „Europa creativă” comparativ cu bugetul 2017, inclusiv pentru Anul european al patrimoniului cultural în cadrul „Acțiunilor multimedia”; insistă, în plus, asupra unei finanțări suficiente a programului „Europa pentru cetățeni”; invită Comisia să reexamineze inițiativele din cadrul liniei bugetare „Acțiuni multimedia” pentru a se asigura că bugetul permite efectiv să se susțină o acoperire mediatică independentă de înaltă calitate a afacerilor europene; își reiterează sprijinul pentru un acord de finanțare multianual pentru Euranet+; salută, în sfârșit, majorarea creditelor de angajament alocate programului privind produsele alimentare și hrana pentru animale și programului privind protecția consumatorilor, comparativ cu bugetul pentru 2017; subliniază, în fine, importanța unui program solid în domeniul sănătății și a unui buget adecvat care să permită cooperarea europeană în domeniul sănătății, inclusiv în ceea ce privește inovațiile recente în domeniul sănătății, inegalitățile în materie de sănătate, povara bolilor cronice, rezistența la antimicrobiene, asistența medicală transfrontalieră și accesul la îngrijire;

Rubrica 4 – Europa globală

42.  regretă reducerea generală a finanțării acordate rubricii 4, care se ridică la 9,6 miliarde EUR (-5,6 % față de bugetul 2017) sub formă de credite de angajament; observă că reducerile privind principalele instrumente de la rubrica 4 sunt în mare măsură legate de majorările anterioare, aprobate în bugetul 2017 pentru IRT și noul cadru de parteneriat aferent Agendei europene privind migrația;

43.  consideră, cu toate acestea, că nivelul reducerilor privind Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) și Instrumentul european de vecinătate (IEV), în special componenta sudică a acestuia din urmă, nu se justifică, având în vedere nevoile pe termen lung ale acțiunii UE în materie de migrație, care nu se limitează la pactele privind migrația conexe cadrului de parteneriat și la angajamentul său în favoarea dezvoltării internaționale; solicită, în acest context, o creștere a resurselor financiare care ar urma să fie alocată procesului de pace și asistenței financiare pentru Palestina și UNRWA; reamintește importanța asigurării unor fonduri suficiente pentru vecinătatea sudică, având în vedere că stabilitatea în Orientul Mijlociu este un element esențial pentru combaterea cauzelor profunde ale migrației;

44.  salută totuși majorările propuse privind componenta estică a IEV, care vor contribui la sprijinirea reformelor democratice și a integrării economice cu UE, în special în țările care au semnat acorduri de asociere cu Uniunea;

45.  ia act de creșterea sprijinului pentru reformele politice în Turcia (IPA II), în special în contextul regreselor înregistrate în domeniul statului de drept, al libertății de exprimare și a drepturilor fundamentale; invită Comisia să suspende fondurilor de preaderare în cazul în care negocierile de aderare sunt suspendate și, în această ipoteză, să utilizeze aceste fonduri pentru a sprijini în mod direct societatea civilă din Turcia și să investească mai mult în programele de schimburi interpersonale, cum ar fi Erasmus + pentru studenți, oameni de știință și jurnaliști; se așteaptă să se acorde suficientă finanțare țărilor care beneficiază de IPA din Balcanii de Vest, care au nevoie urgentă de sprijin financiar pentru reforme;

46.  consideră, având în vedere importanța învățământului superior pentru reformele generale din țările partenere, că ar trebui să se sprijine în permanență mobilitatea studenților și cooperarea academică dintre UE și țările din vecinătate; regretă, prin urmare, reducerile creditelor alocate asistenței tehnice și financiare acordate în cadrul celor trei instrumente externe (IPA, IEV și ICD) care urmăresc promovarea dimensiunii internaționale a învățământului superior pentru punerea în aplicare a programului Erasmus +;

47.  ia act de propunerea Comisiei de a lăsa o marjă de 232 de milioane EUR sub plafonul aferent; este convins că provocările cu care se confruntă UE în materie de acțiuni externe impun o finanțare continuă, care să depășească volumul actual al rubricii 4; reamintește că marja pentru situații neprevăzute a fost utilizată în bugetul 2017 pentru a permite finanțarea peste plafon; consideră că noile inițiative ar trebui finanțate cu credite noi și că toate opțiunile de flexibilitate la nivelul convenit la revizuirea CFM ar trebui să fie utilizate pe deplin;

48.  solicită Comisiei, care face în mod repetat aluzie la o posibilă prelungire a IRT, să prezinte o propunere veritabilă de prelungire a acestui instrument cât mai curând posibil, dacă intenționează să facă acest lucru; reamintește angajamentul asumat de către Parlament, Consiliu și Comisie de a garanta că instituirea IRT și a fondurilor fiduciare este transparentă și clară, precum și în concordanță cu principiul unității bugetului Uniunii, în ceea ce privește prerogativele autorității bugetare, inclusiv controlul parlamentar; îndeamnă încă o dată statele membre să își onoreze angajamentele în timp util cu privire la finanțarea IRT și a fondurilor fiduciare;

49.  sprijină pe deplin angajamentele asumate de UE la Conferința de la Bruxelles privind Siria, confirmând angajamentele anterioare de la Londra; este de acord cu consolidarea IEV și a ajutorului umanitar cu câte 120 de milioane EUR fiecare pentru a îndeplini acest angajament;

Rubrica 5 – Administrație

50.  constată că, la rubrica 5, cheltuielile prevăzute sunt majorate cu 3,1% față de bugetul pentru 2017, până la 9 682,4 milioane EUR (+287,9 milioane EUR); constată că mai mult de jumătate din această creștere nominală este justificată de creditele suplimentare necesare pentru pensii (+108,5 milioane EUR); constată că creditele suplimentare sunt determinate în principal de creșterea prevăzută a numărului de pensionari (+4,2%); constată, de asemenea, că se preconizează creșterea numărului de pensionari și în anii următori; ia act de tratamentul riguros aplicat cheltuielilor administrative și de înghețarea nominală a tuturor cheltuielilor care nu țin de salarii;

51.  constată că marja efectivă se ridică la 93,6 milioane EUR sub plafon, după ce au fost luate în considerare cele 570 de milioane EUR pentru utilizarea marjei pentru situații neprevăzute la rubrica 3, mobilizată în 2017; subliniază că ponderea rubricii 5 în bugetul UE a crescut ușor, atingând 6,0% (în credite de angajament), din cauza pensiilor;

Proiecte-pilot – acțiuni pregătitoare

52.  subliniază importanța proiectelor-pilot (PP) și a acțiunilor pregătitoare (AP) ca instrumente pentru formularea unor priorități politice și introducerea unor noi inițiative care s-ar putea transforma în activități și programe permanente ale UE; intenționează să procedeze la identificarea unei combinații echilibrate de PP și PA; constată că, în cadrul propunerii actuale, marjele aferente anumitor rubrici sunt destul de limitate, uneori chiar inexistente, și intenționează să analizeze prin ce modalități ar fi posibil să se permită finanțarea unor eventuale PP-PA fără a fi afectate alte priorități politice; consideră că, în punerea în aplicare a PP-PA, Comisia ar trebui să informeze pas cu pas deputații în Parlamentul European care au propus aceste PP-PA, pentru a asigura respectarea deplină a spiritului propunerilor acestora;

Agenții

53.  ia act de majorarea globală cu 3,1% a proiectului de buget pe 2018 destinat agențiilor descentralizate (fără să se țină seama de veniturile alocate), precum și de cele +146 de posturi, dar subliniază existența unor diferențe pronunțate între agențiile a căror activitate a atins „viteza de croazieră” (-11,2%) și cele care se ocupă de sarcini noi (+10,5%); presupune să aceste cifre reflectă în mod fidel faptul că, începând din 2013, majoritatea agențiilor au atins sau chiar au depășit ținta de 5 % stabilită pentru reducerile de personal (unele agenții urmează să o atingă în 2018), iar creșterea personalului în aceeași perioadă a fost limitată la agențiile care se ocupă de migrație și securitate (+183 de posturi), la agențiile de supraveghere financiară (+28 de posturi) și la unele agenții cărora li s-au încredințat sarcini noi (ERA, AESA, GSA) (+18 posturi); își reiterează apelul lansat în procedura de descărcare de gestiune pentru 2015(5), de a menține nivelul actual al resurselor, iar acolo unde este necesar – de a asigura resurse noi, pentru a garanta buna funcționare a agențiilor, inclusiv a Secretariatului permanent al rețelei agențiilor (denumit în prezent Oficiul comun de sprijin);

54.  își repetă convingerea că agențiile UE care își desfășoară activitatea în domeniul justiției și afacerilor interne trebuie să dispună urgent de fondurile operaționale necesare și de personalul necesar pentru a-și putea îndeplini cu succes sarcinile și responsabilitățile suplimentare care le-au fost încredințate în ultimii ani; salută în acest sens propunerea de a se majora personalul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) și cel al Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO), măsură pe care o consideră ca fiind minimul necesar pentru a se garanta că aceste agenții își pot realiza efectiv activitățile; subliniază că nivelul de buget și personal pentru Europol nu este suficient pentru îndeplinirea sarcinilor atribuite, deoarece Comisia și statele membre au decis în anii anteriori să consolideze cooperarea statelor membre, în special în domeniul combaterii terorismului, al criminalității organizate, al criminalității informatice, al traficului de persoane și al protejării copiilor neînsoțiți; subliniază lacunele identificate în arhitectura actuală a schimburilor de informații și îndeamnă Comisia să pună la dispoziția eu-LISA resursele umane și financiare adecvate, astfel ca agenția să poată să-și îndeplinească sarcinile și responsabilitățile suplimentare în acest domeniu care i-au fost recent atribuite; subliniază rolul important al EASO în sprijinirea statelor membre în ceea ce privește gestionarea cererilor de azil, în special atunci când se confruntă cu un număr tot mai mare de solicitanți de azil; regretă reducerea fondurilor operaționale (-23,6 % față de 2017) și de personal (-4 %) pentru Eurojust, care, în prezent, se confruntă cu o creștere a activității sale operative;

55.  constată cu îngrijorare că reducerile de personal vizează mai ales agențiile din domeniile ocupării forței de muncă și formării (CEDEFOP, ETF, EU-OSHA, EUROFOUND), precum și agențiile din domeniul politicii de mediu (ECDC, ECHA, AEM, EFSA, EMA) cu -5 posturi și, respectiv, cu -12 posturi; consideră că acest lucru contravine politicilor generale ale Uniunii, care urmăresc crearea de locuri de muncă decente, de calitate și stabile, precum și combaterea schimbărilor climatice; salută creșterea efectivelor de personal și a bugetelor destinate ACER și GSA, însă subliniază că aceste creșteri nu sunt suficiente pentru ca agențiile să-și poată îndeplini atribuțiile în mod corespunzător;

56.  constată că anul 2018 reprezintă al treilea termen de înregistrare REACH, care afectează un număr mare de societăți din Europa și cel mai mare număr de IMM-uri până în prezent și că acest lucru va avea, în consecință, un impact semnificativ asupra volumului de muncă al ECHA; solicită, prin urmare, Comisiei, să nu aplice reducerea planificată a șase posturi de agenți temporari în 2018 și să amâne această reducere până în 2019, astfel încât ECHA să își poată realiza efectiv întregul program de lucru pe 2018; constată, în acest context, faptul că ECHA a aplicat deja reducerea de 10% a personalului REACH începând din 2012;

o
o   o

57.  reamintește că integrarea perspectivei de gen este o obligație juridică care decurge în mod direct din tratate; solicită asigurarea aplicării dimensiunii de gen în procedura bugetară și utilizarea în mod eficace a cheltuielilor bugetare pentru a promova egalitatea între bărbați și femei; recomandă elaborarea unui plan de buget pentru implementarea integrării perspectivei de gen în instituțiile UE, conform proiectului-pilot adoptat, și introducerea în viitor a unei linii bugetare specifice pentru a gestiona coordonarea integrării perspectivei de gen în toate instituțiile;

58.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 298, 26.10.2012, p. 1. (2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884. (3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1. (4) Texte adoptate, P8_TA(2017)0085. (5) A se vedea rezoluția Parlamentului European din 27 aprilie 2017 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agențiilor Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015: performanțe, gestiune financiară și control (Texte adoptate, P8_TA(2017)0155).

DECLARAȚIE COMUNĂ REFERITOARE LA CALENDARUL PROCEDURII BUGETARE ȘI LA MODALITĂȚILE DE FUNCȚIONARE A COMITETULUI DE CONCILIERE ÎN 2018

A.  În conformitate cu partea A a anexei la Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, Parlamentul European, Consiliul și Comisia convin asupra următoarelor date-cheie ale procedurii bugetare aferente exercițiului financiar 2018:

1.  în dimineața zilei de 13 iulie va fi convocat un trilog înainte de adoptarea poziției Consiliului;

2.  Comisia se va strădui să prezinte situația estimărilor pentru 2018 până la sfârșitul lunii mai;

3.  Consiliul va depune eforturi pentru a-și adopta poziția și pentru a o transmite Parlamentului European până în săptămâna 37 (a treia săptămână a lunii septembrie), pentru a facilita atingerea în timp util a unui acord cu Parlamentul European;

4.  Comisia pentru bugete a Parlamentului European va depune eforturi pentru a vota amendamentele la poziția Consiliului cel târziu până la sfârșitul săptămânii 41 (jumătatea lunii octombrie);

5.  în după-amiaza zilei de 18 octombrie va fi convocat un trilog înainte de lectura în Parlamentul European;

6.  Parlamentul European va vota în plen cu privire la poziția sa în săptămâna 43 (ședința plenară din 23-26 octombrie);

7.  perioada de conciliere va începe la 31 octombrie. În conformitate cu dispozițiile articolului 314 alineatul (4) litera (c) din TFUE, perioada disponibilă pentru conciliere va expira la 20 noiembrie 2017;

8.  comitetul de conciliere se va reuni la 6 noiembrie după-amiază la Parlamentul European și la 17 noiembrie la Consiliu, iar ulterior se poate reuni din nou dacă este cazul; reuniunile comitetului de conciliere vor fi pregătite prin trilog(uri). Un trilog este programat pentru 9 noiembrie dimineața. Pe parcursul perioadei de conciliere de 21 de zile ar putea fi convocate triloguri suplimentare, inclusiv, eventual, la 13 sau 14 noiembrie (Strasbourg).

B.  Modalitățile de funcționare a comitetului de conciliere figurează în partea E a anexei la Acordul interinstituțional menționat mai sus.