Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2240(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0220/2017

Texte depuse :

A8-0220/2017

Dezbateri :

PV 04/07/2017 - 19
CRE 04/07/2017 - 19

Voturi :

PV 05/07/2017 - 8.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0303

Texte adoptate
PDF 397kWORD 67k
Miercuri, 5 iulie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale
P8_TA(2017)0303A8-0220/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 5 iulie 2017 referitoare la tema „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale” (2016/2240(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 167 alineatele (3) și (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

‒  având în vedere Convenția UNESCO din 2005 asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale,

–  având în vedere Rezoluția 2347 din 24 martie 2017 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite,

–  având în vedere Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, în special obiectivele de dezvoltare durabilă 4 și 17,

‒  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) din 8 iunie 2016 către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale” (JOIN(2016)0029),

‒  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 mai 2007 privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în proces de globalizare (COM(2007)0242),

–  având în vedere Acțiunea pregătitoare privind cultura în relațiile externe ale UE și recomandările sale(1),

–  având în vedere documentul intitulat „Viziune comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică – O strategie globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene”, prezentat de VP/ÎR la 28 iunie 2016,

‒  având în vedere Rezoluția Consiliului din 16 noiembrie 2007 privind o agendă europeană pentru cultură(2),

‒  având în vedere raportul Comisiei privind punerea în aplicare a agendei europene pentru cultură (COM(2010)0390),

‒  având în vedere Rezoluția sa din 23 noiembrie 2016 referitoare la comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa(3),

‒  având în vedere Convenția-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate (Convenția de la Faro) din 2005(4),

‒  având în vedere concluziile Consiliului din 16 decembrie 2008 privind promovarea diversității culturale și a dialogului intercultural în relațiile externe ale Uniunii Europene și ale statelor sale membre(5),

‒  având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la dimensiunile culturale ale acțiunilor externe ale UE(6),

‒  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la rolul dialogului intercultural, al diversității culturale și al educației în promovarea valorilor fundamentale ale UE(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 noiembrie 2015 referitoare la rolul UE în cadrul ONU - cum pot fi realizate mai bine obiectivele de politică externă ale UE(8),

‒  având în vedere concluziile Consiliului din 23 decembrie 2014 privind un plan de lucru în domeniul culturii (2015-2018)(9),

‒  având în vedere Convenția UNESCO privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural din 1972,

‒  având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 intitulată „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european”(10),

–  având în vedere Rezoluția CM/RES(2010)53 adoptată de Consiliul Europei de instituire a unui Acord parțial extins (APE) privind itinerarele culturale,

‒  având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2016 referitoare la o politică coerentă a UE pentru industriile culturale și creative(11),

‒  având în vedere concluziile Consiliului din 24 noiembrie 2015 privind cultura în relațiile externe ale UE, cu accent pe cultură în cooperarea pentru dezvoltare(12),

‒  având în vedere Rezoluția sa din 30 aprilie 2015 referitoare la distrugerea siturilor culturale de către ISIS/Daesh(13), în special punctul 3, care „invită VP/ÎR să recurgă la diplomația culturală și la dialogul intercultural ca instrument de reconciliere a diferitelor comunități și de refacere a siturilor distruse”,

‒  având în vedere Rezoluția sa din 10 aprilie 2008 privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în curs de globalizare(14),

‒  având în vedere rezultatul celei de-a 3502-a reuniuni a Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport din 21 și 22 noiembrie 2016,

‒  având în vedere studiul elaborat la cererea Comisiei pentru cultură și educație a Parlamentului European și intitulat „Cercetare pentru Comisia CULT – Institutele culturale europene în străinătate”(15),

‒  având în vedere studiul elaborat la cererea Comisiei pentru cultură și educație a Parlamentului European și intitulat „Cercetare pentru Comisia CULT – Capitalele europene ale culturii: strategii de succes și efectele pe termen lung(16),

‒  având în vedere studiul din 2015 solicitat de Serviciul Instrumente de Politică Externă (FPI) al Comisiei Europene și intitulat „Analiza modului în care sunt percepute UE și politicile sale în străinătate” (Analysis of the perception of the EU and EU’s policies abroad)(17),

‒  având în vedere avizul Comitetului European al Regiunilor privind tema „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale”,

‒  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European privind tema „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale”,

‒  având în vedere propunerea Comisiei de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al patrimoniului cultural (2018) (COM(2016)0543),

‒  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Corpul european de solidaritate” (COM(2016)0942),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 14 decembrie 2015 privind revizuirea politicii europene de vecinătate,

–  având în vedere hotărârea Curții Penale Internaționale din 27 septembrie 2016, prin care Ahmad Al Faqi Al Mahdi a fost găsit vinovat de distrugerea mai multor mausolee din Timbuktu și în care s-a statuat, pentru prima dată, în conformitate cu Statutul de la Roma, că distrugerea patrimoniului cultural poate fi considerată crimă de război,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru cultură și educație, desfășurate în temeiul articolului 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru cultură și educație (A8-0220/2017),

A.  întrucât UE este un actor din ce în ce mai important în cadrul relațiilor internaționale și ar trebui să investească mai multe resurse și să depună mai multe eforturi pentru promovarea culturii, patrimoniului cultural, creației artistice și a inovării sale comune în cadrul diversității regionale, în temeiul articolului 167 din TFUE;

B.  întrucât UE este un actor important în politica internațională, jucând un rol tot mai important pe scena mondială, inclusiv prin promovarea diversității culturale și lingvistice în relațiile internaționale;

C.  întrucât cultura are o valoare intrinsecă, iar experiența UE a demonstrat că schimburile culturale pot servi la promovarea obiectivelor sale externe și ca o punte între persoane de diferite origini etnice, religioase și sociale, nu în ultimul rând prin consolidarea dialogului intercultural și interconfesional și a înțelegerii reciproce, inclusiv prin intermediul activităților desfășurate de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE); consideră, în acest sens, că cultura ar trebui să devină o parte esențială a dialogului politic cu țările terțe și că este nevoie ca aceasta să fie integrată în mod sistematic în proiecte și programe;

D.  întrucât, pentru a promova înțelegerea interculturală, UE va trebui să dezvolte instrumente comune de comunicare prin mass-media cu adevărat europene, cum ar fi, Arte, Euronews și Euranet;

E.  întrucât cultura și protecția culturii sunt indisolubil legate de respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

F.  întrucât cooperarea științifică este un element esențial al politicii externe prin crearea de punți între țări, creșterea calității cercetării internaționale și consolidarea statutului diplomației științifice;

G.  întrucât UE și statele sale membre au o serie de rădăcini culturale, lingvistice, istorice și religioase comune și întrucât, inspirându-se din moștenirea culturală, religioasă și umanistă, acestea au reușit să obțină unitatea în diversitate; întrucât cultura și patrimoniul cultural din Europa, atât cel material, cât și cel imaterial reprezintă diversitatea societăților și a regiunilor europene, atât a societăților majoritare, cât și a culturilor minoritare;

H.  întrucât „Declarația privind promovarea prin educație a cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării”, adoptată la Paris în martie 2015, pune accentul pe necesitatea de a încuraja dialogul activ între culturi, precum și solidaritatea la nivel mondial și respectul reciproc;

I.  întrucât de-a lungul istoriei UE relațiile culturale au fost vectori fundamentali ai coeziunii sociale și ai dezvoltării economice și umane durabile, jucând totodată un rol esențial în consolidarea capacităților societății civile și a contactelor interpersonale, precum și în prevenirea radicalizării, în vederea protejării patrimoniului cultural, consolidării proceselor de democratizare și a participării la prevenirea și soluționarea conflictelor, precum și la dezvoltarea rezilienței în fața acestora;

J.  întrucât diplomația culturală ar trebui să promoveze diversitatea culturală și lingvistică, inclusiv conservarea limbilor minoritare, recunoscând că aceasta reprezintă o valoare în sine și contribuie la patrimoniul cultural al Europei;

K.  întrucât drepturile omului includ și drepturile culturale și întrucât, prin urmare, ar trebui acordată o atenție egală dreptului fiecărei persoane de a participa la viața culturală și de a se bucura de cultura proprie, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale ale tuturor;

L.  întrucât, în decembrie 2014, au fost puse în aplicare măsuri restrictive pentru a contracara comerțul cu obiecte culturale din Siria; întrucât există o nevoie clară pentru crearea unui mecanism de reacție de urgență pentru a detecta și preveni distrugerea patrimoniului cultural și eliminarea bunurilor culturale, inclusiv în zonele sau țările de conflict, acte care pot fi utilizate în situații de conflict pentru a intimida sau a șoca și care, în unele cazuri, ar putea constitui o „epurare culturală”;

M.  întrucât cultura reprezintă un bun comun, iar stabilirea unui nou consens privind dezvoltarea trebuie să includă un proces de reflecție cu privire la recuperare bunurilor publice de interes comun, inclusiv prin intermediul culturii;

N.  întrucât UE și statele membre individuale asigură mai mult de jumătate din ajutorul pentru dezvoltare la nivel mondial și acest fapt merită să fie mai bine recunoscut;

O.  întrucât patrimoniul cultural reprezintă o moștenire universală și, prin urmare, protecția acestuia este o condiție prealabilă pentru consolidarea păcii și a rezilienței;

P.  întrucât Comunicarea comună intitulată „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale” oferă un cadru pentru relațiile culturale internaționale ale UE; întrucât aceasta nu reușește totuși să identifice priorități tematice și geografice, obiective și rezultate concrete, grupuri țintă, interese și inițiative comune, dispoziții de finanțare, buna gestiune financiară, perspective și provocări locale și regionale și modalități de punere în aplicare;

Q.  întrucât contactele interpersonale precum schimburile pentru tineri, înfrățirea dintre orașe și parteneriatele în domeniul profesional au fost importante mijloace de promovare a înțelegerii interculturale și ar trebui să fie promovate de către UE în relațiile sale de politică externă;

R.  întrucât mobilitatea este o parte esențială a relațiilor culturale internaționale ale UE, necesitând crearea de mecanisme care să faciliteze accesul la vize către și dinspre țări terțe pentru profesioniștii din domeniul cultural, cercetători, cadre universitare, profesori, studenți și personal, precum și pentru rețelele de absolvenți pentru foștii participanți la programele UE(18);

S.  întrucât UE și statele învecinate s-au influențat reciproc de-a lungul timpului în ceea ce privește cultura;

T.  întrucât cooperarea, formarea, mobilitatea artiștilor și a profesioniștilor din domeniul cultural, ca și a operelor acestora, inclusiv prin rețelele europene și internaționale, precum și stagiile pentru artiști reprezintă factori-cheie pentru difuzarea culturii și artelor europene și non-europene și pentru schimburile din aceste domenii și trebuie să fie promovate și consolidate;

U.  întrucât o politică în domeniul vizelor pentru artiști și profesioniștii din sectorul cultural este esențială pentru o cooperare reușită și pentru libera circulație a operelor, prin intermediul rețelelor europene și internaționale, precum și pentru garantarea programelor active de stagii pentru artiștii, care implică societatea civilă în diferitele țări și regiuni ale lumii;

V.  întrucât un punct de plecare util l-ar putea constitui bilanțul a ceea ce s-a realizat în cadrul „agendei UE pentru cultură” cu scopul de a dezvolta și a îmbunătăți în continuare strategia, a stabili obiective clare și măsurabile, bazate pe caracteristicile, prioritățile și rezultatele realiste specifice fiecărei țări și a învăța din cele mai bune practici;

W.  întrucât UE, ca partener-cheie al Națiunilor Unite, ar trebui să colaboreze îndeaproape cu UNESCO pentru a proteja patrimoniul cultural mondial;

X.  întrucât coordonarea între programele și resursele UE ar trebui să consolideze dimensiunea culturală a relațiilor internaționale ale UE, pentru a crea un spațiu comun de dialog pentru înțelegerea și încrederea interculturale;

Y.  întrucât ar trebui ca inițiativele și acțiunile UE să fie mai vizibile în țări terțe, inclusiv în cele care fac obiectul politicii europene de vecinătate, iar rezultatele acestora să fie mai bine atribuite, evaluate și diseminate(19);

Z.  întrucât numărul produselor și serviciilor din sectoarele audiovizual, cultural și creativ este în creștere, ca și contribuția lor la PIB și circulația lor internațională;

AA.  întrucât multe dintre Itinerariile culturale europene certificate de Consiliul Europei trec prin țările din vecinătatea estică și sudică a UE, precum și prin țările candidate, ceea ce contribuie la consolidarea legăturilor dintre UE și țările învecinate;

AB.  având în vedere eforturile Uniunii de a stimula reziliența societății prin intensificarea activității în domeniul culturii, educației și tineretului, promovând pluralismul, coexistența și respectul,

Obiective

1.  salută comunicarea comună, care oferă o privire de ansamblu asupra tuturor instrumentelor, acțiunilor, inițiativelor, programelor și proiectelor sprijinite sau implementate de UE și de statele sale membre, care au cultura ca element comun; solicită elaborarea unei strategii eficiente a UE pentru relațiile culturale internaționale;

2.  recunoaște faptul că comunicarea comună are ca scop stimularea cooperării în domeniul cultural în UE și între UE și țările partenere și promovarea unei ordini globale bazate pe menținerea păcii, combaterea extremismului și a radicalizării, prin dialogul intercultural și interconfesional și prin prevenirea conflictelor, însoțită de respectarea democrației, statului de drept, libertății de exprimare, înțelegerii reciproce, drepturilor omului, diversității culturale și a valorilor fundamentale; subliniază, de asemenea, rolul important pe care diplomația culturală, educația și schimburile culturale îl au în consolidarea unui nucleu comun de valori universale;

3.  recunoaște eforturile depuse de SEAE împreună cu Comisia pentru a consolida dimensiunea externă a politicilor privind știința și cercetarea și îndeamnă Comisia să promoveze dezvoltarea unei diplomații ambițioase în domeniul științei;

4.  solicită ca drepturile culturale să fie promovate ca parte integrantă a drepturilor fundamentale ale omului, iar cultura să fie considerată, pentru valoarea sa intrinsecă, ca al patrulea pilon transversal de sine stătător al dezvoltării durabile, alături de dimensiunile socială, economică și de mediu;

5.  salută abordarea din comunicarea comună, care identifică trei direcții de lucru: susținerea culturii ca motor al dezvoltării sociale și economice durabile; promovarea culturii și a dialogului intercultural pentru relații intercomunitare pașnice; și consolidarea cooperării privind patrimoniul cultural;

6.  solicită ca libertatea de exprimare artistică să fie promovată ca o valoare și un demers al Uniunii Europene, facilitând dialogul liber și schimbul de bune practici la nivel internațional;

7.  subliniază că UE are experiențe numeroase și diverse în guvernanța favorabilă incluziunii, că forța sa constă în a fi unită în diversitate și că acesta este domeniul în care UE aduce valoare adăugată;

8.  recunoaște că, deși în domeniul culturii trebuie respectate principiile subsidiarității și proporționalității, ținând seama și de patrimoniul și rădăcinile culturale comune ale UE și ale statelor sale membre, precum și de rezultatele interacțiunii artistice și culturale de lungă durată schimburile, crearea obiceiului de a colabora și a crea împreună a realizat o bază pentru respectarea și înțelegerea altor culturi;

9.  subliniază că UE este o arenă în care toate statele membre își unesc forțele pentru a juca un rol mai semnificativ în domeniul relațiilor culturale internaționale, beneficiind de avantajele reciproce ale cooperării;

10.  sugerează că fiecare stat membru ar putea lansa acțiuni comune împreună cu UE pentru a aduce în prim plan o altă țară din UE în fiecare an, de exemplu, prin expoziții și coproducții, un rol special revenind președinției prin rotație, pentru a oferi o valoare intrinsecă suplimentară pentru UE și statele membre și a crește vizibilitatea acțiunilor și inițiativelor lor în străinătate, inclusiv prin intermediul delegațiilor UE, cu resurse umane și financiare puse la dispoziție în acest scop;

11.  statele membre, în special statele membre mai mici și instituțiile lor culturale și actorii din acest domeniu ar putea adăuga valoare realizărilor lor culturale, folosind UE pentru promovarea și împărtășirea acestora în străinătate;

12.  diplomația culturală poate funcționa ca un trimis special al UE și al statelor sale membre;

13.  reamintește, în ceea ce privește patrimoniul cultural material și imaterial, importanța cooperării între statele membre și instituțiile UE, în materie de accesibilitate, cercetare, promovare conservare și gestionare, precum și a combaterii traficului, a furtului și a distrugerii, inclusiv prin fondurile și asistența specifice la nivel regional și prin cooperarea polițienească transfrontalieră, atât în interiorul, cât și în exteriorul UE;

14.  subliniază rolul mass-mediei independente în promovarea diversității culturale și a competențelor interculturale, precum și necesitatea de a consolida aceste mijloace de informare ca sursă de informații credibile, în special în țările din vecinătatea UE;

15.  salută faptul că comunicarea comună introduce industriile culturale și creative ca un element important al strategiei UE pentru relațiile culturale internaționale; întrucât aceste industrii contribuie la „puterea necoercitivă” (soft power) a Europei în rolul lor de ambasadori ai valorilor europene, în special în ceea ce privește polurile creative regionale și rețelele culturale regionale și recomandă ca acestea să fie identificate și să li se ofere stimulente, precum și dezvoltarea competențelor; invită Comisia să consolideze rețelele de agenți și actori creativi și culturali, cu un accent special asupra IMM-urilor, centrelor creative europene și platformelor creative, în calitate de creatori de efecte multiplicatoare și de inovare, inclusiv în alte domenii;

16.  solicită Comisiei și VP/ÎR să considere că „actorii culturali” joacă un rol complet în punerea în aplicare a comunicării comune și să precizeze faptul că în cadrul acestor actori ar trebui incluși, printre alte categorii, artiștii, profesioniștii din domeniul cultural și creativ, instituțiile culturale, fundațiile private și publice, universitățile și întreprinderile culturale și creative;

Guvernanța și instrumentele

17.  invită Comisia și VP/ÎR să prezinte planuri de acțiune anuale și multianuale în acest domeniu; acestea ar trebui să includă acțiuni, priorități strategice tematice și geografice și obiective comune și să prevadă o analiză periodică a modului de punere în aplicare a comunicării comune, al cărei rezultat ar trebui raportat Parlamentului;

18.  subliniază nevoia de mai multă coerență între politicile și acțiunile UE care implică țări terțe; subliniază nevoia de a construi pe baza rezultatelor actuale ale cercetării, a celor mai bune practici și a altor inițiative și instrumente finanțate de UE pentru protecția patrimoniului cultural, care ar putea fi în beneficiul cooperării cu țările terțe; solicită crearea unei mai mari sinergii între toți factorii implicați și între alte inițiative finanțate de UE, care ar putea fi benefice pentru atingerea obiectivelor strategiei, pentru a asigura eficiența resurselor, rezultate optimizate și un impact mai puternic al acțiunilor și inițiativelor UE; recomandă efectuarea unui bilanț la zi pentru a garanta o abordare eficientă;

19.  îndeamnă Comisia ca, în următorul cadru financiar multianual, să prevadă o linie bugetară dedicată susținerii relațiilor culturale internaționale în programele existente și viitoare, în special în viitoarea generație de programe pentru cultură și educație, astfel încât acestea să își poată dezvolta acțiunea internațională în mod adecvat;

20.  propune să fie elaborat un program specific al UE și să fie concentrate resurse pe mobilitate și schimburi internaționale, cum ar fi programele de stagiu, în special pentru tinerii artiști și profesioniști din domeniul cultural și creativ;

21.  propune, în acest context, ca absolvenții și foștii beneficiari ai programului Erasmus și ai altor programe de mobilitate în scop educațional și de voluntariat să fie încurajați să își utilizeze abilitățile și competențele interculturale în beneficiul celorlalți și să devină actori influenți în dezvoltarea parteneriatelor în domeniul relațiilor culturale externe;

22.  invită Comisia să dezvolte dimensiunea culturală a turismului, de exemplu, prin elaborarea și schimbul de programe tematice și bune practici, pentru a facilita mobilitatea și schimburile internaționale pentru cetățenii din țări terțe, precum și accesul la bunuri culturale;

23.  invită Comisia și SEAE să includă relațiile culturale internaționale în instrumentele și programele de cooperare internațională în mod orizontal și în evaluarea la jumătatea perioadei, pentru a asigura coerența și a transforma relațiile culturale internaționale într-un instrument eficient;

24.  invită Comisia să consolideze impactul dimensiunii culturale în relațiile internaționale, prin includerea sistematică a dimensiunii culturale în negocierile și în acordurile de asociere; subliniază necesitatea ca UE să stabilească principii de conduită pentru partenerii de cooperare în proiectele transnaționale și să creeze un cadru flexibil pentru facilitarea cooperării culturale transnaționale prin eliminarea barierelor;

25.  invită Comisia să sprijine în continuare relațiile culturale cu țările din vecinătate prin asistență tehnică, programe de consolidare a capacităților, formare, dezvoltarea competențelor și transferul de cunoștințe, inclusiv în domeniul mass-media, pentru a îmbunătăți guvernanța și a promova noi parteneriate la nivel național, regional, local și transfrontalier, asigurând totodată continuarea programelor regionale în țările din vecinătatea sudică și estică, inclusiv din Balcanii de Vest;

26.  subliniază faptul că, din motive legate de sustenabilitate, finanțarea activităților culturale externe ale UE trebuie să rezulte din implicarea puternică a partenerilor locali, din adaptarea programelor la realitățile locale și luarea în considerare în mod corespunzător a perioadei post-finanțare a proiectelor, inclusiv trecerea la finanțarea națională sau alte modele de venituri;

27.  subliniază importanța culturii și a inițiativelor privind drepturile omului, care ar trebui să vizeze sprijinirea profesioniștilor din domeniul cultural în țările sau regiunile în care drepturile lor sunt amenințate; solicită ca astfel de programe să fie finanțate în comun de Fondul European pentru Democrație și de Instrumentul european de vecinătate;

28.  subliniază că o societate civilă activă în țările partenere poate contribui în mod semnificativ la răspândirea valorilor promovate de UE și, prin urmare, este esențial ca UE să includă în relațiile sale bilaterale un sprijin pentru organizațiile societății civile din sectorul cultural în țările partenere

29.  invită Comisia să includă cultura în toate acordurile bilaterale și multilaterale actuale și viitoare, cu un buget adecvat și cu respectarea angajamentelor asumate în cadrul Convenției UNESCO privind diversitatea culturală, pentru a pune mai mult accentul pe potențialul economic al patrimoniului cultural și sectoarelor culturale și creative în promovarea dezvoltării durabile, inclusiv în domeniile creșterii economice și ocupării forței de muncă, precum și pe impactul acestora asupra bunăstării sociale; consideră că acest lucru ar putea fi realizat, de exemplu, în următorul mandat de negociere pentru noul parteneriat cu țările ACP după 2020; solicită să fie elaborați indicatori ai UE în acest domeniu, în scopul de a contribui la dezbaterile privind politica în domeniul culturii;

30.  subliniază importanța sistemelor de mobilitate a tinerilor și cooperare a universităților, ca măsuri extrem de valoroase pentru stabilirea unor relații academice și culturale pe termen lung;

31.  invită Comisia să consolideze dimensiunea internațională a programelor Erasmus+, Europa creativă, Europa pentru cetățeni și Orizont 2020; reamintește, în acest sens, rolul esențial al programelor UE din domeniul culturii, educației, tineretului și sportului, ca elemente de bază menite să combată intoleranța și prejudecățile și, de asemenea, să promoveze un sentiment al apartenenței comune și respectarea diversității culturale; invită Comisia să promoveze, în special în cadrul politicii europene de vecinătate, participarea la aceste programe a țărilor partenere cele mai apropiate de Uniune;

32.  recunoaște eforturile Comisiei de a promova rolul științei, cercetării, educației și cooperării culturale ca instrumente de putere necoercitivă în relațiile externe europene; evidențiază faptul că schimburile științifice și culturale contribuie la consolidarea capacităților și la soluționarea conflictelor, în special în relația cu țările învecinate;

33.  solicită Comisiei să consolideze și să extindă COSME (programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii) pentru a acoperi strategia pentru relațiile culturale internaționale și a consolida, prin intermediul programelor tematice ale UE, IMM-urile care își desfășoară activitatea în sectorul cultural în țările din afara UE;

34.  subliniază rolul Comitetului Regiunilor și al Comitetului Economic și Social European, precum și rolul autorităților regionale și locale și al societății civile în formularea strategiei;

35.  subliniază că Parlamentul ar trebui să joace un rol activ în promovarea culturii în cadrul acțiunilor externe ale UE, inclusiv prin birourile sale de informare și de legătură;

36.  invită Comisia și SEAE să desemneze în fiecare delegație a UE un „punct de contact” care să asigure legătura cu institutele culturale naționale ale statelor membre, cu reprezentanți și actori locali ai societății civile și cu autoritățile locale, într-un proces de dialog structurat, care să vizeze identificarea în comun a domeniilor, a nevoilor și a metodelor de cooperare prioritare comune și să asigure un buget și formare adecvate; solicită Comisiei și SEAE să prezinte Parlamentului din doi în doi ani un raport privind stadiul punerii în aplicare și rezultatele obținute;

37.  solicită alocarea unor resurse umane și financiare corespunzătoare în cadrul SEAE pentru relațiile culturale internaționale și propune ca SEAE să primească rolul de lider catalizator în cadrul diferitelor servicii ale UE însărcinate cu relațiile culturale internaționale;

38.  pledează pentru introducerea relațiilor culturale internaționale ca obiect de studiu, de formare și de cercetare, pentru a consolida capacitatea factorilor din domeniu, precum și pentru a spori participarea culturală prin educație, inclusiv prin asigurarea unei formări relevante a personalului UE în domeniul competențelor culturale;

39.  solicită ca rolul institutelor culturale ale statelor membre să fie clar definit, în ceea ce privește influența culturală a Uniunii în afara granițelor sale, și construit în jurul unui concept european integrator și partajat, prin rețeaua institutelor culturale naționale din UE (EUNIC) și prin alte forumuri și pledează pentru o abordare incluzivă și egală în raport cu toate părțile interesate, printre care se numără societatea civilă; salută, în acest sens, activitatea desfășurată până în prezent de către instituțiile culturale din statele membre; încurajează continuarea colaborării în străinătate, cu scopul de a optimiza interesele statelor membre, cu o atenție specială acordată statelor membre mai mici și statelor membre fără institute culturale în străinătate și nevoilor lor de reprezentare culturală;

40.  solicită o consolidare a parteneriatului strategic cu UNESCO în ceea ce privește punerea în aplicare a comunicării comune, folosind credibilitatea acesteia în Europa și impactul său global, pentru a multiplica efectele acțiunilor comune cu toate părțile interesate din UE și din afara UE, precum și analizarea unei asocieri a acesteia cu viitoarele grupuri de lucru sau consilii consultative pentru sprijinirea punerii în aplicare a comunicării;

41.  subliniază necesitatea de a redefini rolul important al institutelor culturale naționale în schimburile interculturale, având în vedere faptul că unele dintre acestea au o tradiție îndelungată și au multe legături în țările terțe, putând astfel să funcționeze ca o bază solidă pentru cooperarea și comunicarea între diferiții actori europeni; subliniază, de asemenea, potențialul lor de a promova și facilita relațiile bilaterale dintre țări și de a contribui la dezvoltarea și punerea în aplicare a unei strategii europene pentru diplomația culturală;

42.  invită Comisia și VP/ÎR să sprijine în continuare dezvoltarea programului de studiu personalizat EUVP (Programul de vizite al Uniunii Europene), ca un instrument puternic pentru consolidarea dialogului și promovarea democrației, care oferă o platformă permanentă pentru tinerii și viitorii lideri și formatorii de opinie din țări terțe și interlocutori cheie din cadrul instituțiilor europene și al organizațiilor societății civile;

43.  salută înființarea platformei diplomației culturale și solicită ca aceasta să devină sustenabilă, cu o evaluare periodică a obiectivelor, rezultatelor și guvernanței acesteia; recunoaște că numeroase părți interesate diferite, instituționale și neinstituționale(20), sunt active în domeniul relațiilor culturale internaționale și solicită Comisiei să promoveze un dialog structurat între toate aceste părți, inclusiv prin metoda deschisă de coordonare;

44.  solicită înființarea, fără întârziere, a unui mecanism pentru prevenirea, evaluarea și reconstrucția patrimoniului cultural în pericol și pentru evaluarea pierderilor, inclusiv a unui mecanism de reacție rapidă la situații de urgență pentru a proteja patrimoniul în țările aflate în conflict, pe baza experienței dobândite în cadrul inițiativei ONU de înființare a grupului operativ „Căștile albastre pentru cultură” (Blue Helmets for Culture), în cooperare strânsă și structurată cu UNESCO și cu sprijinul tehnologic al programului Copernicus (programul european de observare a Pământului); salută, în acest sens, adoptarea Rezoluției 2347 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, care afirmă că distrugerea patrimoniului cultural poate constitui o crimă de război și invită UE și SEAE să colaboreze cu toți partenerii pentru a contribui la prevenirea conflictelor, consolidarea păcii și la procesele de restaurare și de reconciliere în toate zonele afectate de conflict;

45.  solicită coordonarea la nivelul UE pentru combaterea traficului ilicit de obiecte culturale sustrase în timpul conflictelor armate și al războaielor, precum și pentru restituirea bunurilor respective, această coordonare având un rol esențial în eforturile de blocare a finanțării grupurilor teroriste;

46.  subliniază necesitatea de a consolida parteneriatul strategic UE-UNESCO prin înființarea unei platforme susținute de cooperare și comunicare privind prioritățile comune, pentru a face față în mod eficient provocărilor comune în materie de cultură și educație;

47.  propune să se acorde o atenție specială, în cadrul Forumului european pentru cultură și în cursul Zilelor Europene ale Dezvoltării, unui dialog structurat cu societatea civilă și cu părțile interesate pe tema relațiilor culturale internaționale ale UE;

48.  invită Comisia să organizeze un colocviu/forum dedicat actorilor culturali privind cultura și dezvoltarea ca urmare a Declarației UE-ACP de la Bruxelles din aprilie 2009 și să îl deschidă actorilor din vecinătatea UE și din alte țări partenere strategice;

49.  consideră că decizia privind Anul European al Patrimoniului Cultural 2018 constituie o oportunitate de a contribui la promovarea patrimoniului cultural printr-o abordare integrată, ca element important al dimensiunii internaționale a UE, bazându-se pe interesul țărilor partenere pentru patrimoniul și experiența Europei;

50.  solicită o punere în aplicare eficientă a instrumentelor juridice aflate deja în vigoare, în scopul de a proteja mai bine patrimoniul cultural, drepturile de autor și proprietatea intelectuală; solicită Comisiei să prezinte propunerea legislativă preconizată pentru reglementarea importului de bunuri culturale în UE, în special cele din zonele de conflict, ca mijloc de combatere a traficului;

51.  invită UE și statele membre care au semnat și ratificat Convenția UNESCO din 2005 asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale și care, astfel, s-au angajat la punerea în aplicare a acesteia, să susțină acțiunile comune în acest sens;

O abordare interpersonală

52.  este de acord cu propunerea din Comunicarea comună referitoare la trecerea de la o abordare descendentă la o abordare interpersonală (people-to-people – „P2P”), subliniind procesele de cocreare și coproducție din industriile culturale creative; consideră că cultura ar trebui să ajungă la toți cetățenii;

53.  recunoaște faptul că tinerii sunt unul dintre principalele grupuri țintă în UE și țările partenere și că expunerea la alte culturi și limbi oferă experiențe care adesea creează o afinitate pe viață și recunoaște că arta spectacolului, artele vizuale, arta stradală, muzica, teatrul, filmul, literatura și mijloacele de comunicare sociale, precum și platformele digitale în general reprezintă canalele cele mai potrivite pentru a ajunge la tineri și a-i implica;

54.  solicită valorificarea unor proiecte comune între UE și țările terțe în domeniul cercetării și al dezvoltării digitalizării patrimoniului cultural, cu scopul de a facilita accesul la cunoaștere, dezvoltarea de noi servicii și produse și promovarea unui nou turism cultural;

55.  solicită ca valoarea și rolul conținutului cultural, domeniu în care Europa este unul dintre principalii producători, să fie integrate în politicile europene, inclusiv în sectorul digital, cu scopul de a crea rețele virtuale ale cetățenilor la nivel global pentru a spori participarea și schimburile culturale;

56.  solicită crearea unei inițiative de conectivitate a UE pentru a-i sprijini să participe mai activ pe tinerii care se confruntă cu un dezavantaj geografic;

57.  salută inițiativele Comisiei de a promova învățarea reciprocă pentru tinerii antreprenori culturali, cum ar fi programul Med Culture, sau de a sprijini inițiativele de formare pentru relațiile interculturale, cum ar fi „Mai multă Europă” (More Europe);

58.  sprijină măsurile pentru facilitarea, în măsura posibilităților, a participării țărilor terțe în continuare la proiectele comune și transfrontaliere, cum ar fi Itinerariile culturale ale Consiliului Europei, precum și a includerii acestora ca actori în cadrul viitoarei strategii propuse pentru delegațiile UE în țările terțe, care să le permită să profite pe deplin în activitatea lor din țările terțe de activităților culturale ale UE, cum ar fi Capitala europeană a culturii și Premiul Lux; reamintește că instrumentele digitale, platformele tehnologice, cum ar fi Europeana, și rețelele culturale pot juca un rol esențial pentru a ajunge la un public mai larg și pentru a disemina bunele practici;

59.  solicită înființarea unui program de vize culturale similar programului existent de vize științifice pentru resortisanții țărilor terțe, artiști și alți profesioniști din domeniul culturii, cu scopul de a promova relațiile culturale și de a elimina obstacolele din calea mobilității în sectorul cultural;

60.  invită Comisia să intensifice colaborarea cu Consiliul Europei, în special cu privire în programele menite să evidențieze rolul culturii de vehicul pentru democrație, dialog intercultural, patrimoniu cultural și lumea audiovizuală;

61.  recunoaște necesitatea de a dispune de o cunoaștere aprofundată a domeniului, a actorilor locali și a societății civile, în vederea îmbunătățirii accesului acestora la programe și finanțare și a valorificării efectului multiplicator al participării lor la programele și inițiativele UE; recomandă consultarea actorilor locali, inclusiv a autorităților locale, la conceperea programelor; solicită dezvoltarea unor abordări inovatoare de colaborare bazate pe instrumente și rețele deja existente (granturi și subgranturi)(21), care să fie supuse monitorizării, luându-se în considerare echilibrul de gen;

62.  recunoaște că strategiile și programele de dezvoltare se concentrează în special pe sărăcia materială și socioculturală; solicită o mai bună informare a comunităților vulnerabile, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate, în vederea promovării coeziunii sociale;

63.  solicită o mai bună vizibilitate și o mai bună difuzare a activităților desfășurate de UE și de statele membre în domeniul culturii la nivel internațional, inclusiv prin elaborarea unor orientări comune(22) și prin comunicarea cu publicul-țintă în limbile locale;

64.  solicită o schimbare de paradigmă a mediatizării, încurajând furnizarea de informații culturale europene, prin lansarea unui portal cultural al UE, festivaluri și elaborarea conceptului de Case europene ale culturii, inclusiv prin intermediul dialogului structurat cu presa locală și platformele de comunicare socială, precum și în cooperare cu UER, EURONEWS și EURANET, printre altele;

65.  încurajează UE să profite pe deplin de potențialul cercetării multimedia pentru a înțelege provocările și oportunitățile actuale din țările în curs de dezvoltare, inclusiv cu privire la aspecte legate de cultură și de evaluarea rolului culturii în dezvoltarea și cooperarea internațională;

Strategia globală a UE

66.  subliniază rolul important al culturii în politica externă a UE ca instrument de putere necoercitivă, catalizator de menținere a păcii, stabilității și reconcilierii și ca motor al dezvoltării socioeconomice și umane durabile;

67.  subliniază rolul esențial al educației și al culturii în promovarea conceptului de cetățenie și al competențelor interculturale, precum și în îmbunătățirea perspectivelor sociale, umane și economice;

68.  salută faptul că strategia globală a UE subliniază importanța dialogului intercultural și interconfesional pentru consolidarea înțelegerii reciproce; regretă, cu toate acestea, că nu este menționată valoarea intrinsecă a culturii și artei ca mijloc de combatere a radicalizării și terorismului; solicită, așadar, să fie întărite instrumentele dedicate în mod specific consolidării sectorului cultural și cooperării cu acesta;

69.  solicită Comisiei să își intensifice cooperarea cu organizațiile internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite, UNESCO, Interpol, Organizația Mondială a Vămilor și Consiliul internațional al muzeelor, pentru a consolida lupta împotriva traficului de bunuri culturale care poate servi la finanțarea activităților infracționale, inclusiv la finanțarea organizațiilor teroriste;

70.  invită ÎR/VP să acorde un rol specific aspectelor culturale în cadrul foii de parcurs pentru implementarea Strategiei globale a UE;

71.  subliniază faptul că UE, ale cărei principii fundamentale se întemeiază pe valorile demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și respectării drepturilor omului, ar trebui să se bazeze pe experiența și învățămintele dobândite în politica externă, care ar trebui să se reflecte în dezvoltarea relațiilor cu țările terțe prin intermediul culturii și al patrimoniului cultural, evidențiind, în acest sens, și o oportunitate a UE de a-și prezenta și exporta valorile culturale;

72.  se pronunță în favoarea unor politici culturale și educaționale specifice, care să poată veni în sprijinul principalelor obiective de politică externă și de securitate ale UE și să contribuie la consolidarea democrației, a statului de drept și a protecției drepturilor omului; reamintește că anul 2018 va marca cea de a 70-a aniversare a Declarației universale a drepturilor omului;

73.  recunoaște că influența culturală a UE îi permite acesteia să proiecteze vizibilitate în afacerile internaționale prin canalele identității sale culturale diverse;

74.  reamintește că educația și cultura sunt factori esențiali pentru facilitarea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru 2030, acordând o atenție deosebită regenerării urbane și orașelor din Europa și din lume; solicită, prin urmare, ca propunerea pentru un nou consens european privind dezvoltarea să evidențieze rolul culturii și protecția și promovarea expresiilor culturale;

75.  solicită consolidarea relațiilor culturale internaționale în cadrul discuțiilor pe tema migrației și a politicilor privind refugiații; îndeamnă UE, a cărei putere se definește prin a fi unită în diversitate, să adopte o abordare echilibrată, care să respecte diferențele culturale și în care diaspora să joace un rol esențial; subliniază că cultura ar trebui să fie un mijloc de facilitare a înțelegerii reciproce, care să contribuie la un plus de armonie în conviețuirea cetățenilor;

76.  recunoaște că UE activează și în medii specifice, în care contextul politic și cadrele juridice pentru fructificarea relațiilor culturale sunt ostile și represive; recunoaște că, în țările terțe, UE este afectată adeseori de consecințele unor informații inexacte, parțiale și subiective și este ținta unei propagande deschise; solicită măsuri speciale și acțiuni adecvate în acest sens;

77.  invită UE și statele membre să consolideze resursele disponibile pentru accesul la educație și cultură, în special pentru migranții și refugiații minori în UE și în țări terțe; solicită sprijinirea „coridoarelor educaționale” pentru studenți din universitățile din UE (în colaborare cu universitățile la distanță), cu respectarea permanentă a diversității lingvistice și culturale;

78.  invită Comisia și SEAE să consolideze relațiile culturale ale UE cu vecinii direcți, cu scopul de a promova acțiuni concrete menite să stimuleze dialogul intercultural(23) și soluționarea problemelor legate de migrație, securitate și radicalizare cu care se confruntă UE;

79.  recomandă ca UE să coopereze cu toate instituțiile relevante din domeniu, precum și cu partenerii locali pentru a-și urmări obiectivele în domeniul relațiilor culturale internaționale, atât prin intermediul cooperării multilaterale în cadrul organizațiilor internaționale, cât și prin intermediul parteneriatelor cu actori−cheie de la fața locului;

80.  invită Comisia și SEAE să consolideze cooperarea în cadrul Acordului parțial extins al Consiliului Europei privind itinerariile culturale, un instrument instituțional pentru consolidarea relațiilor culturale la nivel local care vizează și țările terțe, promovarea valorilor fundamentale ale diversității culturale, dialogului intercultural și dezvoltării teritoriale durabile a destinațiilor culturale mai puțin cunoscute, conservând în același timp patrimoniul lor cultural comun;

81.  încurajează UE să colaboreze îndeaproape cu toate statele care împărtășesc obiectivele și valorile sale și care sunt pregătite să le susțină; subliniază faptul că acest aspect este deosebit de important pentru definirea unui cadru de măsuri legitim și stabil, astfel încât UE să fie recunoscută ca „actor global”;

o
o   o

82.  încredințează președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Serviciului European de Acțiune Externă, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) http://ec.europa.eu/culture/library/publications/global-cultural-citizenship_en.pdf
(2) JO C 287, 29.11.2007, p. 1.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2016)0441.
(4) http://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-/conventions/treaty/199
(5) JO C 320, 16.12.2008, p. 10.
(6) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 135.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2016)0005.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2015)0403.
(9) JO C 463, 23.12.2014, p. 4.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2015)0293.
(11) Texte adoptate, P8_TA(2016)0486.
(12) JO C 417, 15.12.2015, p. 41.
(13) JO C 346, 21.9.2016, p. 55.
(14) JO C 247 E, 15.10.2009, p. 32.
(15) http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2016/563418/IPOL_STU(2016)563418_EN.pdf
(16) http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/etudes/join/2013/513985/IPOL-CULT_ET(2013)513985_EN.pdf
(17) http://ec.europa.eu/dgs/fpi/showcases/eu_perceptions_study_en.htm
(18) De exemplu, Erasmus, Orizont 2020 și Europa creativă.
(19) De exemplu, Programul Vizitatori ai Uniunii Europene (EUVP), instituit în 1974 de către Parlament și Comisie, este un program de studiu individual pentru tinerii lideri și formatori de opinie promițători din țările din afara Uniunii Europene, deviza sa fiind „Transmiterea valorilor UE în întreaga lume începând din 1974”.
(20) Direcțiile generale ale Comisiei [în special pentru Educație, Tineret, Sport și Cultură (EAC), Cooperare internațională și dezvoltare (DEVCO), Politica europeană de vecinătate și negocierile privind extinderea (NEAR), Cercetare și inovare (RTD) și Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie (CONNECT)], SEAE, Serviciul Instrumente de Politică Externă (FPI), delegațiile UE, delegațiile statelor membre, institutele culturale ale statelor membre în străinătate, Consiliul Europei, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Institutele culturale naționale din Uniunea Europeană (rețeaua EUNIC), Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM), Centrul internațional de studiu al conservării și restaurării bunurilor culturale (ICCROM), UNESCO, organizații internaționale, organizații ale societății civile, organizații neguvernamentale, actori culturali locali, artiști stradali și alte platforme și rețele.
(21) De exemplu, programul Med Culture, finanțat de UE, destinat elaborării și îmbunătățirii politicilor culturale și practicilor din domeniul culturii. Abordarea participativă implică toți actorii societății civile, ministerele și instituțiile private și publice din domeniul culturii, precum și alte sectoare conexe.
(22) Una dintre sugestii ar putea fi numirea unor „ambasadori ai culturii”, care să se dedice integrării europene și relațiilor internaționale și să le sprijine (în mod similar cu ambasadorii ONU ai bunăvoinței). Ei ar putea fi artiști, muzicieni, scriitori etc.
(23) De exemplu, proiectul finanțat de UE „Young Arab Voice”.

Notă juridică - Politica de confidențialitate