Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 9, 151, 152, 153 alineatele (1) și (2) și 173 ale acestuia,

–  având în vedere articolele 14, 27 și 30 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere TFUE și Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 5 alineatul (3) din TUE și Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 23 noiembrie 2010 intitulată „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă: o contribuție europeană la ocuparea integrală a forței de muncă” (COM(2010)0682),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2014 referitoare la reindustrializarea Europei în vederea promovării competitivității și a durabilității(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 ianuarie 2014 intitulată „Pentru o renaștere industrială europeană” (COM(2014)0014),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015, intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2012 intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei” (COM(2012)0582),

–  având în vedere orientările politice ale președintelui Juncker „Un nou început pentru Europa: Agenda mea pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 octombrie 2016 referitoare la necesitatea unei politici europene de reindustrializare, în contextul recentelor cazuri Caterpillar și Alstom(2),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 15 decembrie 2016 și din 23 iunie 2017,

–  având în vedere concluziile Consiliului referitoare la Agenda privind competitivitatea industrială, concluziile privind transformarea digitală a industriei europene și cele referitoare la pachetul privind „tehnologiile pieței unice digitale și modernizarea serviciilor publice”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2011 referitoare la o politică industrială pentru era globalizării(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată ,,Digitalizarea industriei europene - Valorificarea deplină a pieței unice digitale” (COM(2016)0180),

–  având în vedere Rezoluția sa din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene(4),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 29 mai 2017 privind o viitoare strategie pentru politica industrială a UE,

–  având în vedere Acordul de la Paris, ratificat de Parlamentul European la 4 octombrie 2016,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind „Elaborarea unei strategii industriale a UE ambițioase ca prioritate strategică pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă și inovarea din Europa” (O-000047/2017 – B8-0319/2017),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât industria europeană este lider mondial în multe sectoare industriale, reprezentând peste jumătate din exporturile Europei și aproximativ 65 % din investițiile în cercetare și dezvoltare și asigurând peste 50 de milioane de locuri de muncă (atât în mod direct, cât și indirect), adică 20 % din locurile de muncă din Europa;

B.  întrucât, cu toate acestea, contribuția industriei europene la PIB-ul UE a scăzut de la 19 % la mai puțin de 15,5 % în ultimii 20 de ani, iar contribuția sa la crearea de locuri de muncă și la investiții în cercetare și dezvoltare a scăzut în aceeași perioadă;

C.  întrucât consolidarea bazei industriale a UE este esențială pentru a menține cunoștințele de specialitate și know-how-ul în UE;

D.  întrucât politicile europene trebuie să permită industriei europene să își păstreze competitivitatea și capacitatea de a investi în Europa și de a aborda provocările sociale și ecologice, printre care cele legate de schimbările climatice, totodată păstrându-și poziția de lider în ceea ce privește responsabilitatea socială și de mediu;

E.  întrucât economia circulară poate avea un impact cu adevărat pozitiv asupra reindustrializării Europei și asupra scăderii consumului și dependenței energetice de materii prime provenite din țări terțe, și întrucât investițiile în energie regenerabilă și în eficiență energetică sunt un factor important pentru promovarea revitalizării industriale și crearea de cercuri virtuoase;

F.  întrucât o politică ambițioasă în materie de inovare, care să favorizeze fabricarea de produse de înaltă calitate, inovatoare și eficiente din punct de vedere energetic și care să promoveze procese durabile, îi va permite UE să își consolideze competitivitatea la nivel global; întrucât inovarea și investițiile în C-D, locuri de muncă și reînnoirea competențelor sunt esențiale pentru a asigura o creștere sustenabilă; întrucât industria inovatoare depinde în mare măsură de capacitatea de cercetare a UE, de progresele în materie de cercetare și, în special, de cercetarea colaborativă;

G.  întrucât industria europeană, atât cea de mari dimensiuni, cât și cea de dimensiuni mai modeste, se confruntă cu competitori internaționali și întrucât o piață internă funcțională și deschisă și comerțul liber cu țările terțe sunt factori esențiali pentru industria europeană, cu condiția ca comerțul liber cu produse industriale să respecte standardele UE;

H.  întrucât întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), care reprezintă majoritatea largă a întreprinderilor europene, constituind coloana vertebrală a industriilor UE, se confruntă cu provocări importante ca urmare a schimbărilor globale din economie și a barierelor administrative și financiare;

I.  întrucât femeile de afaceri reprezintă doar 31 % din liber-profesioniștii europeni și 30 % din inițiatorii unor noi întreprinderi și sunt, în prezent, subreprezentate în industrie, mai ales în posturile de conducere, în cele științifice și în cele tehnice;

J.  întrucât mai mult de 60 % din toate întreprinderile existente în prezent sunt întreprinderi familiale și asigură un procent de până la 50 % dintre locurile de muncă din sectorul privat din Uniunea Europeană;

K.  întrucât strategia de susținere a digitalizării în domeniu industrial este esențială pentru competitivitatea economiei europene;

L.  întrucât instrumentele financiare și programele UE joacă un rol strategic în promovarea competitivității, în atragerea de investiții în UE și în prevenirea relocării investițiilor,

1.  subliniază rolul esențial al industriei ca factor de creștere economică sustenabilă, ocupare a forței de muncă și inovare în Europa;

2.  subliniază importanța consolidării și modernizării bazei industriale în Europa, reamintind totodată obiectivul UE de a asigura faptul că 20 % din PIB-ul Uniunii se bazează pe industrie până în 2020;

3.  solicită Comisiei să elaboreze, până la începutul lui 2018, împreună cu statele membre, o strategie a Uniunii și un plan de acțiune privind o politică industrială substanțială și cuprinzătoare care să vizeze reindustrializarea Europei, conținând obiective, indicatori, măsuri și calendare indicative; solicită Comisiei să își axeze această strategie pe o evaluare a impactului pe care l-ar avea canalizarea politicii industriale în inițiative politice strategice ale UE și un dialog larg cu părțile relevante și solicită Comisiei să ia în calcul competitivitatea industrială și sustenabilitatea sectorului în toate inițiativele sale politice importante; subliniază că această strategie a Uniunii trebuie să aibă la bază, printre altele, factori precum digitalizarea, economia eficientă din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor și o economie circulară bazată pe ciclul de viață al produselor;

4.  consideră că cadrul european de reglementare și investițiile publice și private ar trebui să permită industriilor să se adapteze la modificările respective și să ia măsuri anticipative, pentru a contribui la crearea de locuri de muncă, la creșterea economică, la convergența regională și la coeziunea teritorială;

5.  subliniază rolul IMM-urilor ca coloană vertebrală a industriei europene și subliniază că se impune consolidarea lanțurilor valorice dintre IMM-uri și companiile medii și mari, precum și necesitatea de a se urmări o politică industrială europeană adaptată nevoilor IMM-urilor și care să abordeze problemele cu care acestea se confruntă; subliniază că trebuie sprijinită crearea unui mediu de afaceri favorabil prin instituirea de condiții echitabile pentru IMM-urile europene, pentru întreprinderile nou-înființate și cele aflate în faza de extindere, pentru tinerii oameni de afaceri, mai ales în domeniile cele mai inovative și pentru întreprinderile din economia socială;

6.  subliniază că polii de competitivitate, rețelele comerciale și polii de inovare digitală reprezintă o soluție foarte utilă pentru a reuni părțile interesate relevante; solicită UE să sprijine investițiile publice în inovare, care au un rol strategic în acest domeniu; cere Comisiei să sprijine acești poli și cooperarea lor la nivel european, asigurând implicarea IMM-urilor, a centrelor de cercetare și a universităților la nivel regional și local; invită Comisia să dezvolte platforme inteligente de specializare, încurajând legăturile intersectoriale și interdisciplinare; subliniază că trebuie consolidată cooperarea interregională pentru stimularea de oportunități la nivel transnațional și de alianțe transversale în domeniul inovării;

7.  invită Comisia să identifice provocările și obstacolele cu care se confruntă femeile pentru a deveni femei de afaceri, să promoveze și să sprijine femeile în roluri de conducere și modalitățile de eliminare a inegalităților de remunerare și de acces la poziții importante;

8.  este convins că industria europeană ar trebui considerată un factor de importanță strategică pentru competitivitatea și sustenabilitatea UE; subliniază faptul că doar o industrie puternică și rezistentă și o politică industrială orientată spre viitor vor permite UE să facă față diverselor provocări cu care se va confrunta, care includ reindustrializarea sa sustenabilă, competiția globală, progresul tehnologic rapid și crearea unor locuri de muncă de calitate;

9.  subliniază importanța uniunii energetice, a pieței unice digitale, a Agendei digitale și a conectivității Europei, realizate prin intermediul unei infrastructuri adecvate, eficiente și orientate spre viitor;

10.  subliniază faptul că e important ca UE să sprijine creșterea calitativă a produselor europene prin procesele de reindustrializare, în special prin cercetare și digitalizare, pentru a spori competitivitatea în Europa;

11.  subliniază că, pentru a sprijini industria Uniunii în confruntarea cu provocările generate de schimbările economice și de modificările de reglementare rapide în contextul globalizării actuale, este esențial să se sporească atractivitatea industrială a Europei pentru investițiile europene și străine directe;

12.  subliniază cât este de important să se adopte rapid o strategie industrială a Uniunii și reamintește, în acest context, că este necesar să se prevadă resurse financiare suficiente pentru sectorul industrial în viitorul cadru financiar multianual (CFM), îndeosebi prin intermediul unor instrumente și fonduri specifice (cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), Mecanismul pentru interconectarea Europei și COSME);

13.  reamintește angajamentele asumate de UE în temeiul Acordului de la Paris; solicită integrarea în strategia industrială a UE a unor instrumente de finanțare și măsuri eficiente care să contribuie la diminuarea riscului de carbon și a celui legat de relocarea emisiilor;

14.  subliniază necesitatea de a exploata pe deplin potențialul industriei, mai ales în ceea ce privește tehnologiile de mediu, și de a asigura faptul că industriile dezvoltă și difuzează în permanență cele mai bune tehnici disponibile și inovații în curs de dezvoltare;

15.  subliniază că trebuie redusă birocrația și costurile de conformitate cu care se confruntă companiile, îndeosebi afacerile de familie, asigurându-se totodată respectarea legislației europene în materie de protecția consumatorilor, sănătate și siguranță și protecția mediului;

16.  subliniază importanța, pentru industria UE, a piețelor deschise și a comerțului internațional liber și echitabil, bazat pe norme comune și condiții de concurență echitabile; solicită o mai bună coerență între politica comercială și cea industrială pentru a preveni eventualele hiaturi ce ar putea conduce la delocalizări și la o reducere și mai accentuată a sectorului industrial în UE;

17.  subliniază că trebuie împiedicate situațiile în care politica comercială a UE susține practicile anti-competitive; subliniază necesitatea unei strategii anti-dumping și anti-subvenții coerente a UE, care să fie eficientă și compatibilă cu normele OMC;

18.  subliniază că industria europeană se confruntă cu competitori la nivel internațional și solicită așadar Comisiei să evalueze pertinența definițiilor pieței și ale actualului set de norme în domeniul concurenței pentru a integra evoluția respectivelor piețe globale și apariția unor actori importanți la nivelul țărilor terțe;

19.  invită Comisia să acorde mai multă atenție rolului întreprinderilor străine deținute de stat, care sunt sprijinite și finanțate de guvernele lor în moduri interzise entităților din UE de normele pieței unice a UE;

20.  solicită Comisiei, în cooperare cu statele membre, să monitorizeze investițiile străine directe efectuate de țări terțe în industriile strategice, în infrastructura și tehnologiile-cheie de viitor din UE, precum și alte domenii importante, în folosul securității acestora și al protecției accesului la acestea, ținând totodată cont de dependența Europei de investițiile străine directe;

21.  subliniază că sunt necesare eforturi coordonate ale UE, în consultare cu toți partenerii relevanți, printre care și partenerii sociali și mediul academic, în vederea promovării de noi competențe, precum și a recalificării, a actualizării competențelor și a învățării pe tot parcursul vieții, astfel cum susține Comisia în Agenda sa pentru noi competențe și locuri de muncă;

22.  reamintește rolul important al standardizării în UE și susține acordarea unei atenții deosebite rolului de lider deținut de UE în cadrul organizațiilor internaționale de standardizare;

23.  ia act de necesitatea de a coordona eforturile UE pentru reducerea dependenței de țările terțe în materie de resurse, punând accentul pe patru aspecte:

24.  subliniază că o nouă strategie pentru politica industrială trebuie să alinieze diferite domenii de politică la politica industrială – mai ales comerțul, mediul, cercetarea, sănătatea, investițiile, concurența, energia, clima și industriile creative – pentru a forma o abordare unică și coerentă;

25.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 482, 23.12.2016, p. 89. (2) Texte adoptate, P8_TA(2016)0377. (3) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 131. (4) Texte adoptate, P8_TA(2017)0240.