Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/2325(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0250/2017

Texte depuse :

A8-0250/2017

Dezbateri :

PV 11/09/2017 - 24
CRE 11/09/2017 - 24

Voturi :

PV 12/09/2017 - 7.8
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0323

Texte adoptate
PDF 390kWORD 63k
Marţi, 12 septembrie 2017 - Strasbourg Ediţie definitivă
O strategie spațială pentru Europa
P8_TA(2017)0323A8-0250/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 12 septembrie 2017 referitoare la Strategia spațială pentru Europa (2016/2325(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 4 și 189 de la titlul XIX din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 octombrie 2016 intitulată „O strategie spațială pentru Europa” (COM(2016)0705),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 februarie 2013 intitulată „Politica industrială spațială a UE” (COM(2013)0108),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 aprilie 2011 intitulată „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului” (COM(2011)0152),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016 intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă - către o societate europeană a gigabiților” (COM(2016)0587) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2016)0300),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016, intitulată „Un plan de acțiune privind 5G în Europa” (COM(2016)0588) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2016)0306),

–  având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (COM(2016)0590) din 14 septembrie 2016,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 iunie 2010 referitoare la un Plan de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS) (COM(2010)0308),

–  având în vedere Acordul de la Paris, Decizia 1/CP.21, precum și cea de a 21-a Conferință a părților (COP 21) la CCONUSC și cea de a 11-a Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP 11), desfășurate la Paris, Franța, între 30 noiembrie și 11 decembrie 2015,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a programului Copernicus și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 911/2010(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 876/2002 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului(2),

—  având în vedere Decizia nr. 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a unui cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 512/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 912/2010 de instituire a Agenției GNSS European(4),

–  având în vedere concluziile Consiliului pe această temă și Declarația ministerială de la Amsterdam din 14 aprilie 2016 privind cooperarea în materie de sisteme de conducere automată și conectată,

–  având în vedere Manifestul de la Haga din iunie 2016 privind politica spațială,

–  având în vedere declarația comună a Uniunii Europene și a Agenției Spațiale Europene privind o viziune comună și obiective comune pentru viitorul Europei în spațiu, semnată de Comisie și de agenție la 26 octombrie 2016,

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2016 referitoare la capabilitățile spațiale pentru securitatea și apărarea europeană(5),

—  având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2016 referitoare la dezvoltarea unei piețe spațiale(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 decembrie 2013 referitoare la politica industrială spațială a UE – Valorificarea potențialului de creștere economică în sectorul spațial(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2012 referitoare la o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2011 referitoare la aplicațiile din domeniul transportului ale Sistemului global de radionavigație prin satelit - o politică UE pe termen scurt și mediu(9),

–  având în vedere studiul din ianuarie 2016 privind dezvoltarea unei piețe spațiale în Europa(10),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru transport și turism și Comisiei pentru pescuit (A8-0250/2017),

A.  întrucât beneficiile pe care spațiul le oferă societății sunt multiple și pot conduce la o economie mai competitivă pentru Europa prin stimularea dezvoltării multor produse și servicii noi și prin sprijinirea agriculturii, silviculturii, pescuitului și transportului maritim; întrucât tehnologia prin satelit poate asigura un acces mai bun la tehnologiile de comunicații, sisteme de observare a Pământului de înaltă rezoluție, care permit schimbul de informații în timp real, un răspuns rapid la catastrofele naturale și controale mai eficiente în ceea ce privește frontierele și securitatea;

B.  întrucât tehnologiile, datele și serviciile spațiale pot sprijini numeroase politici publice și priorități politice esențiale ale UE, cum ar fi consolidarea pieței unice digitale, stimularea economiei europene și combaterea schimbărilor climatice;

C.  întrucât pentru cetățenii europeni spațiul nu reprezintă un cost, ci o investiție, și întrucât o strategie ambițioasă în domeniul spațiului poate asigura autonomia și poziționarea UE în domeniul strategic al spațiului, dând avânt, totodată, creșterii economice, competitivității și creării de locuri de muncă asociate cu producția, operațiunile și serviciile conexe din sectorul spațial;

D.  întrucât deciziile politice luate de Parlamentul European și de Consiliu în 2007 au dus la alocarea unui buget pentru programele europene de navigație prin satelit – EGNOS (Serviciul european geostaționar mixt de navigare) și Galileo – și au rezultat într-un acord cu privire la structura de guvernanță a programelor,

1.  salută Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie spațială pentru Europa” și susține angajamentul deplin al Comisiei privind maximizarea beneficiilor economice și societale ale spațiului, creșterea gradului de utilizare a tehnologiilor și a aplicațiilor spațiale pentru sprijinirea politicilor publice, promovarea unui sector spațial european inovator și competitiv la nivel mondial, întărirea autonomiei Europei în spațiu și consolidarea rolului Europei ca actor pe scena mondială și a cooperării internaționale în domeniul spațial;

2.  reamintește Comisiei că este imperativ să se asigure continuitatea programelor spațiale ale UE și să se reflecteze asupra evoluției viitoare a programelor Galileo și Copernicus, în special cu scopul de a crea un mediu previzibil și favorabil investițiilor în sectorul din aval; consideră că acest lucru poate fi realizat doar dacă finanțarea publică a programelor spațiale emblematice și o infrastructură de date în aval sunt garantate pe termen lung, recunoscând în același timp necesitatea unui implicări importante a sectorului privat;

3.  subliniază succesele în domeniul spațial înregistrate de statele membre, Agenția Spațială Europeană (ESA) și Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), care au fost posibile grație tehnologiilor noi, misiunilor de explorare și capacităților din domeniul observării Pământului și al meteorologiei;

4.  consideră că este necesar să se evalueze programele Galileo și Copernicus înaintea prezentării de către Comisie a noilor sale propuneri legislative ca parte a următorului CFM; consideră că această evaluare ar trebui să abordeze, printre alte chestiuni: viitorul rol al Agenției GNSS European (GSA) în cadrul programului Galileo și rolul său potențial în cadrul programului Copernicus; modalitățile de simplificare a relației GSA cu ESA; și separarea actuală dintre sarcinile principale și cele delegate ale agenției; îndeamnă, în acest sens, Comisia să se asigure, înainte de a conferi orice sarcini GSA, că aceasta are capacitatea de a asuma noi sarcini;

5.  evidențiază că rezultatul evaluării ar trebui, de asemenea, să contribuie la viitoarele discuții privind relația dintre UE și ESA, ținând seama de declarația comună UE-ESA semnată la 26 octombrie 2016; solicită Comisiei să analizeze, în cooperare cu ESA, diferite opțiuni de simplificare a peisajului instituțional complicat al guvernanței spațiale europene, îmbunătățind astfel atribuirea responsabilităților pentru o mai mare eficiență și rentabilitate;

6.  subliniază că este necesar ca GSA să dispună de suficient personal, astfel încât să se garanteze funcționarea și exploatarea în bune condiții a programelor GNSS European; solicită Comisiei să revizuiască gradul de adecvare a resurselor alocate GSA, luând în considerare sarcinile sale actuale și viitoare; consideră că politica de personal și procedura de selecție a personalului ar trebui să fie adaptate în funcție de noile sarcini atribuite GSA în conformitate cu Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013;

7.  subliniază că, pentru a face față provocărilor actuale și viitoare, următorul buget al UE ar trebui să includă un buget pentru spațiu mai mare decât cel actual pentru a sprijini întregul lanț valoric (segmentul spațial și terestru, observarea Pământului, navigație și comunicații) și că acest lucru trebuie să fie asigurat în cursul viitoarei revizuiri a CFM; reiterează faptul că dezvoltarea cu succes a piețelor din aval depinde în special de punerea în aplicare în timp util și de evoluția permanentă a programelor Galileo și Copernicus, a căror finanțare adecvată ar trebui să constituie o prioritate; subliniază necesitatea de a menține și de a dezvolta valoarea adăugată europeană și contribuția unică a programelor spațiale ale UE la stabilirea deciziilor bugetare în cadrul următorului CFM;

8.  invită Comisia să examineze posibilitatea de a valorifica sinergiile dintre programele spațiale ale UE, astfel încât să sporească eficacitatea și eficiența din punctul de vedere al costurilor; consideră, de asemenea, că schimbul de informații între agențiile UE implicate în politica spațială a UE ar trebui să fie intensificat în scopul obținerii de efecte de sinergie; subliniază că domeniile de activitate sunt din ce în ce mai convergente; solicită Comisiei să publice un raport anual cu privire la natura și amploarea cooperării dintre agențiile UE;

9.  subliniază importanța identificării și abordării eventualelor obstacole existente în calea funcționării pieței interne în domeniul produselor și serviciilor spațiale;

Maximizarea beneficiilor spațiului pentru societate și economia UE

10.  subliniază că programele spațiale și serviciile aferente constituie elemente esențiale în domenii de politică și sectoare economice precum energia, clima, mediul, securitatea și apărarea, sănătatea, agricultura, silvicultura, pescuitul, transporturile, turismul, piața digitală, comunicațiile mobile, politica regională și planificarea locală; consideră că există un potențial uriaș în abordarea unor provocări cum ar fi migrația, gestionarea frontierelor și dezvoltarea durabilă; subliniază, de asemenea, importanța unei strategii spațiale europene pentru o politică maritimă cuprinzătoare a UE; ia act, de asemenea, de importantele beneficii pentru societate aduse de exploatarea economică a sateliților și a sistemelor de teledetecție;

11.  invită Comisia să accelereze deplina exploatare economică a programelor EGNOS, Galileo și Copernicus prin: stabilirea unor obiective adecvate pentru dezvoltarea pieței; îmbunătățirea accesului la datele Copernicus și a prelucrării acestora, pentru a permite întreprinderilor, în special IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, să dezvolte aplicații bazate pe date spațiale; asigurarea unei mai bune integrări în relație cu alte servicii digitale, precum sistemele de transport inteligente, Sistemul european de management al traficului feroviar, serviciile de informații fluviale, SafeSeaNet, precum și sistemele de navigație convenționale, și creșterea potențialului soluțiilor spațiale; subliniază beneficiile pe care serviciile de navigație prin satelit și de observare a Pământului le pot aduce cetățenilor și întreprinderilor;

12.  salută acțiunile Comisiei în ceea ce privește achiziționarea de platforme de tip cloud pentru datele de observare a Pământului, pentru a asigura faptul că Europa exploatează pe deplin beneficiile economice create de programele sale spațiale emblematice și pentru a stabili un acces durabil al utilizatorilor și a dezvolta competențe; îndeamnă Comisia să își accelereze activitatea în acest domeniu, astfel încât primele platforme de date să fie funcționale în 2018; consideră că toate ofertele pentru aceste platforme ar trebui să fie deschise operatorilor economici privați;

13.  solicită Comisiei să evalueze funcționarea entităților însărcinate cu programul Copernicus, în special în scopul simplificării și eficientizării procedurilor de licitație, pentru a facilita candidaturile IMM-urilor;

14.  subliniază necesitatea unei legislații orientate către spațiu și își reiterează solicitarea, formulată în rezoluția menționată mai sus referitoare la dezvoltarea unei piețe spațiale, privind efectuarea sistematică de către Comisie a unei „verificări din perspectivă spațială” înainte de a prezenta noi propuneri legislative și nelegislative; solicită Comisiei să elimine barierele din calea utilizării tehnologiilor spațiale de către sectorul public, de exemplu, pentru monitorizarea conformității cu legislația europeană nouă și în vigoare; consideră că politica publică poate fi îmbunătățită în mod semnificativ prin utilizarea tehnologiei spațiale, bazându-se pe exemple precum sistemul eCall și tahograful digital; solicită Comisiei și statelor membre să stimuleze adoptarea tehnologiilor spațiale de către autoritățile europene, naționale, regionale și locale, de exemplu prin achiziția de date sau servicii de observare a Pământului, pentru a îndeplini obiectivele de politică;

15.  atrage atenția asupra proiectului-pilot privind un spațiu mai curat prin operațiuni de retragere de pe orbită și materiale inovatoare pentru echipamentele spațiale, care este menit să testeze fezabilitatea și eficacitatea unei viitoare inițiative comune în domeniul tehnologiei, implementată în sectorul spațial; recunoaște că resursele adecvate, atât publice, cât și private, sunt esențiale pentru a asigura durabilitatea și competitivitatea sectorului spațial european și pentru a dezvolta rolul UE ca actor global în spațiu;

16.  consideră că programul Copernicus ar trebui să contribuie și mai mult la combaterea schimbărilor climatice; invită Comisia să stabilească, cât mai curând posibil, capacitățile bazate pe Copernicus de a monitoriza emisiile de gaze cu efect de seră, inclusiv emisiile de CO2, care sunt în curs de dezvoltare în cadrul programului Orizont 2020(11), în vederea abordării nevoilor prevăzute în acordul COP21 și punerii eficiente în aplicare a acestuia; sprijină dezvoltarea viitorilor sateliți dedicați monitorizării CO2 și a metanului;

17.  salută declarația din 15 decembrie 2016 privind serviciile inițiale Galileo; subliniază că utilizarea la sacră largă a semnalului Galileo este o condiție prealabilă pentru dezvoltarea unui piețe în aval solide pentru aplicațiile și serviciile spațiale și că ar trebui luate măsuri adecvate, inclusiv, atunci când este cazul, măsuri de reglementare, pentru a face ca dispozitivele vândute în UE să fie compatibile în mod standard cu Galileo și EGNOS și pentru a încuraja adoptarea pe piața mondială a dispozitivelor compatibile cu EGNOS și Galileo; invită, de asemenea, Comisia să ia în considerare măsuri de consolidare a competitivității industriei din aval a GNSS European;

18.  invită Comisia să se asigure că ceasurile bazate pe GNSS din infrastructura critică pot fi conectate cu Galileo și EGNOS, acest lucru fiind foarte important din perspectiva securității;

19.  evidențiază capacitatea sateliților de a asigura o conectivitate neîntreruptă de foarte mare capacitate, în special în regiunile îndepărtate și cele ultraperiferice, care este esențială pentru depășirea decalajului digital, dezvoltarea rețelelor de mare viteză și extinderea rețelelor internetului obiectelor, făcând posibile servicii precum conducerea autonomă a autovehiculelor, gestionarea inteligentă a flotei și a mărfurilor, e-guvernanța, e-învățarea și e-sănătatea; subliniază complementaritatea tehnologiilor terestre și spațiale pentru furnizarea rețelelor de foarte mare capacitate; insistă ca Comisia să recunoască acest lucru și să țină seama în mod corespunzător de contribuția sateliților în acest domeniu; subliniază, de asemenea, necesitatea de a rezerva benzi de frecvență adecvate pentru operarea acestor servicii prin satelit; solicită ca acest aspect să fie abordat în cadrul activității legislative curente privind rețelele de telecomunicații, făcându-se investiții adecvate în cercetare și dezvoltare; consideră, de asemenea, că Strategia spațială pentru Europa ar trebui pusă în aplicare în coordonare cu strategiile digitale ale Comisiei, cu sprijinul statelor membre și al sectorului industrial, pentru a promova utilizarea eficientă și bazată pe cerere a comunicațiilor prin satelit, cu scopul de a promova o conectivitate omniprezentă pe întreg teritoriul UE;

20.  subliniază rolul important al fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) în stimularea piețelor spațiale în aval, în special prin intermediul achizițiilor publice, inclusiv în țări care nu dispun încă de un sector spațial important, precizând că acest aspect ar trebui abordat în cadrul dezbaterilor în curs cu privire la viitorul politicii de coeziune; sprijină introducerea unor măsuri specifice pentru consolidarea capacităților, care să asiste statele membre și regiunile cu capacități spațiale emergente; subliniază faptul că dimensiunea regională este esențială pentru ca beneficiile spațiului să ajungă la cetățeni și că implicarea autorităților locale și regionale poate crea sinergii cu strategiile de specializare inteligentă și cu Agenda urbană a UE; sprijină, prin urmare, implicarea sporită a autorităților locale și regionale pentru o politică spațială a UE de succes, inclusiv a celor din regiunile ultraperiferice și din țările și teritoriile de peste mări; subliniază faptul că Comitetul Regiunilor ar trebui să fie membru cu drepturi depline în cadrul forumului utilizatorilor Copernicus pentru a pune în evidență importanța actorilor regionali și locali ca utilizatori ai datelor Copernicus;

21.  subliniază că utilizatorii precum IMM-urile și autoritățile locale și regionale nu sunt încă suficient de conștienți de oportunitățile de finanțare, inclusiv cele din partea Băncii Europene de Investiții, pentru proiecte care au legătură cu Galileo sau Copernicus, și că difuzarea către grupurile-țintă a informațiilor cu privire la aceste oportunități trebuie îmbunătățită fără întârziere;

22.  recunoaște rolul tehnologiilor spațiale și al celor două programe spațiale emblematice ale UE în cadrul efortului de a face transporturile terestre, maritime, aeriene și spațiale mai inteligente, mai sigure, mai sustenabile și mai integrate în viitoarele sectoare strategice, precum cel al vehiculelor autonome și conectate sau cel al aeronavelor fără pilot; consideră că strategia spațială poate contribui la satisfacerea noilor nevoi ale sectorului transporturilor legate de conectivitatea sigură și neîntreruptă, precum și la o poziționare, intermodalitate și interoperabilitate mai solide; încurajează Comisia să includă părțile interesate din sectorul transporturilor în dialogul cu sectorul spațial pentru a asigura transparența și să faciliteze introducerea tehnologiei spațiale europene pe piața transporturilor în vederea consolidării competitivității serviciilor de transport ale UE pe piața europeană și pe cea mondială; solicită Comisiei și statelor membre să acorde atenție dezvoltării turismului spațial;

23.  invită Comisia să sprijine implementarea aterizărilor în conformitate cu procedura EGNOS atât în aeroporturile mici, cât și în cele mari; reiterează avantajele financiare și plusul de precizie, reziliență și siguranță pe care l-ar putea asigura EGNOS în utilizarea aplicațiilor critice din punctul de vedere al siguranței, precum aterizările aeronavelor, și reafirmă importanța de a extinde acoperirea sistemului EGNOS, care ar trebui să includă, cu titlu prioritar, zona sud-estică și zona de est a Europei și, ulterior, Africa și Orientul Mijlociu; consideră că programul Galileo ar putea juca un rol esențial în ceea ce privește controlul traficului aerian, reprezentând o piatră de temelie pentru trecerea de la supravegherea pe bază de radar la cea prin satelit;

24.  subliniază, de asemenea, că este important ca aeronavele să fie dotate cu tehnologie ADS-B [transmisiune (radio) de supraveghere automată dependentă] spațială, iar operatorilor să li se ceară să instaleze tehnologia ADS-B, pentru a garanta precizia și fiabilitatea urmăririi în timp real a aeronavelor și pentru a realiza economii de combustibil;

25.  subliniază importanța programelor spațiale ale UE pentru aspectele marine și maritime, activitățile de pescuit și economia albastră în general, de exemplu pentru: combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat; supravegherea și evaluarea stării de sănătate a oceanelor și a stocurilor de pește; sprijinirea productivității fermelor piscicole; facilitarea cercetării în domeniul maritim; și promovarea serviciilor de căutare și de salvare, precum și a conexiunilor pentru echipamentele medicale la bord; subliniază, în acest sens, necesitatea unor capacități de supraveghere oceanică spațiale și necesitatea unei bune coordonări între serviciile Galileo, EGNOS și Copernicus;

Încurajarea unui sector spațial european competitiv și inovator la nivel mondial

26.  subliniază că succesul și competitivitatea sectorului spațial, precum și dezvoltarea tehnologiilor revoluționare depind foarte mult de cercetare și inovare; solicită consolidarea și extinderea liniei bugetare dedicate spațiului în temeiul celui de-al 9-lea program-cadru; subliniază importanța cooperării depline între UE, ESA și statele membre pentru a asigura eficiența și a evita dublările, în special în domenii în care mai mulți actori acordă finanțare pentru cercetare; consideră că cercetarea și inovarea ar trebui stimulate și finanțate în beneficiul unei game largi de tehnologii spațiale; îndeamnă Comisia să extindă utilizarea instrumentului pentru IMM-uri în cadrul Orizont 2020 și al viitoarelor programe-cadru, pentru a spori oportunitățile de afaceri în sectorul produselor și al serviciilor spațiale;

27.  invită Comisia să asigure, în contextul achizițiilor publice, un tratament echitabil al întreprinderilor din UE în raport cu întreprinderile din țări terțe, în special prin luarea în considerare a prețurilor pe care societățile le impun altor clienți din întreaga lume, în efortul de a se asigura că sunt respectate normele, iar actorii de pe piață utilizează practici corecte, în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile; subliniază că industria spațială europeană se confruntă cu o concurență internațională din ce în ce mai acerbă; salută propunerea Comisiei de a consolida utilizarea sistemelor de achiziții inovatoare;

28.  subliniază importanța consolidării bazei industriale europene și a garantării autonomiei strategice a UE prin diversificarea surselor de aprovizionare și utilizarea optimă a mai multor furnizori din UE; consideră, prin urmare, că implicarea industriei la toate nivelurile trebuie să fie promovată în mod echilibrat și invită Comisia să sprijine sectorul spațial european de-a lungul întregului lanț valoric; consideră că clusterele pot juca un rol util în cadrul unei strategii industriale spațiale;

29.  solicită Comisiei să sprijine dezvoltarea la nivel european a unor noi tehnologii și modele de afaceri în domeniul spațial, capabile să revoluționeze sectorul și să reducă costurile (de exemplu, tehnologiile europene care permit trimiterea în spațiu a unor sateliți de mici dimensiuni, cum ar fi baloane sau lansatoare reutilizabile);

30.  solicită Comisiei, pentru a crea condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din domeniul spațial, să ia în considerare situația și nevoile IMM-urilor atunci când stabilește durata contractelor publice în domeniul infrastructurii și serviciilor spațiale;

31.  subliniază necesitatea de a investi mai ferm în educația și formarea profesională a cetățenilor europeni în domeniul spațial, inclusiv pentru a putea exploata pe deplin oportunitățile create de spațiu pe perioada tranziției către o societate digitală; subliniază importanța realizărilor în domeniul politicii spațiale ca sursă de inspirație pentru generațiile viitoare și în vederea promovării unui sentiment de identitate europeană; subliniază, prin urmare, necesitatea de a continua și de a extinde o abordare coordonată pentru educația spațială europeană, care să poată atrage tinerii să urmeze o carieră în domeniul științei și tehnologiei spațiale;

32.  subliniază că participarea la programele opționale ale ESA, în cadrul cărora întreprinderile și universitățile sau institutele de cercetare europene pot contribui la pregătirea tehnologiilor de vârf pentru misiunile și sistemele spațiale, este un instrument de bază și esențial pentru dezvoltarea capacității industriei spațiale europene; subliniază că implicarea în astfel de programe deschide calea către antreprenoriat în acest domeniu și facilitează accesul la proiecte științifice intensive din punct de vedere tehnologic și științific, care pot avea un impact pozitiv și în sectorul transporturilor;

Întărirea autonomiei Europei în ceea ce privește accesul la spațiu și utilizarea acestuia în condiții de securitate și siguranță

33.  reamintește că programele spațiale ale UE sunt de natură civilă și își reafirmă angajamentul față de nemilitarizarea spațiului; recunoaște, totuși, dimensiunea strategică a sectorului spațial pentru Europa și necesitatea de a îmbunătăți sinergiile dintre aspectele civile și cele de securitate/apărare și de a utiliza capacitățile spațiale pentru satisfacerea nevoilor în materie de securitate și siguranță, ținând seama totodată de mediul geopolitic și de politica de securitate și apărare comună; consideră că Comisia ar trebui să analizeze sinergiile dintre programele spațiale europene și planul de acțiune european în domeniul apărării propus în noiembrie 2016 pentru a asigura o coerență generală în acest domeniu strategic;

34.  solicită Comisiei agregarea cererii clienților instituționali din Uniunea Europeană și din statele membre pentru a asigura un acces independent, rezonabil ca preț și fiabil la spațiu prin folosirea lansatoarelor europene Ariane, Vega și a versiunilor ulterioare ale acestora; consideră că acest aspect este de cea mai mare importanță strategică pentru capacitățile de gestionare a cazurile de urgență și de criză, precum și pentru o politică europeană rezilientă de securitate și apărare;

35.  sprijină obiectivul Comisiei de a evalua diferitele modalități de a sprijini infrastructura europeană de lansare în ceea ce privește autonomia, securitatea și competitivitatea, în cazul în care acest lucru este necesar pentru a îndeplini obiectivele și necesitățile politicii UE; subliniază, prin urmare, importanța strategică a Centrului spațial european de la Kourou (Guyana Franceză) și necesitatea de a acorda o atenție deosebită avantajelor economice și sociale pentru teritoriul pe care acesta este situat;

36.  reamintește că noțiunea de acces independent la spațiu nu poate fi separată de capacitatea independentă a Europei de a concepe, dezvolta, lansa, opera și exploata sisteme spațiale;

37.  constată o lipsă de vizibilitate cu privire la continuarea în Europa a programului privind lansatoarele de vehicule spațiale în perioada ulterioară următorilor trei-patru ani (Ariane 6 și Vega C), precum și la situația financiară a acestui program; își exprimă preocuparea cu privire la lipsa unui program pe termen mediu și lung privind lansatoarele de vehicule spațiale; îndeamnă Comisia să prezinte un program de lucru privind lansatoarele de vehicule spațiale în Europa pentru următorii 20 de ani;

38.  solicită Comisiei să încurajeze dezvoltarea de tehnologii de lansare alternative și includerea de principii de proiectare ecologică pentru toate lansatoarele și infrastructurile spațiale;

39.  consideră că, în următoarele generații de sisteme prin satelit, ar trebui dezvoltate într-o mai mare măsură securitatea infrastructurii Galileo, inclusiv a segmentului terestru, și capacitatea de dublă utilizare a programelor Galileo și Copernicus, precum și o mai mare precizie și o mai bună criptare; reamintește că serviciul public reglementat (PRS) al Galileo, a cărui utilizare este rezervată utilizatorilor autorizați de guverne, ar putea juca un rol important în viitor, pentru a răspunde amenințărilor mereu noi, îndeosebi în cazul unei crize;

40.  atrage atenția asupra vulnerabilității infrastructurii spațiale în fața intruziunilor sau a atacurilor din partea actorilor guvernamentali și neguvernamentali și în fața multor alte amenințări, inclusiv coliziunile cu deșeuri spațiale sau cu alți sateliți; reafirmă importanța de a securiza infrastructurile și mijloacele de comunicare de importanță vitală, precum și dezvoltarea unor tehnologii reziliente; recunoaște rolul din ce în ce mai important al spațiului și al tehnologiilor spațiale cu dublă utilizare, în special al comunicațiilor, informațiilor, supravegherii și recunoașterii, reacției la dezastre și controlului asupra armelor, și subliniază rolul esențial al capacităților spațiale în lupta împotriva terorismului; încurajează, de asemenea, realizarea de investiții pentru a accelera dezvoltarea de noi capabilități și tehnologii spațiale; consideră că este necesar să se consolideze capacitățile pentru a aborda noile amenințări din domeniul spațial, ceea ce, la rândul său, ar spori capacitatea sectorului spațial european de a face față piețelor, actorilor și tehnologiilor în schimbare;

41.  invită Comisia să atenueze riscurile pe care le prezintă deșeurile spațiale prin consolidarea serviciilor de supraveghere și urmărire spațială (SST) actuale cu scopul de a institui un program pentru un sistem independent capabil să recunoască amenințările reprezentate de deșeurile spațiale la adresa infrastructurii spațiale europene, să sprijine măsuri pentru evitarea coliziunilor și, pe termen lung, să elimine deșeurile în mod activ; sprijină planul de a extinde domeniul de aplicare al SST al UE pentru a include previziunile meteorologice spațiale și propune să se acorde o atenție suplimentară obiectelor din apropierea Pământului pentru a contracara riscul potențial catastrofic de coliziune a unui astfel de obiect cu Pământul; subliniază că expertiza și capacitățile din aceste domenii, inclusiv cele disponibile în cadrul ESA, ar trebui să fie dezvoltate și extinse; reafirmă necesitatea de a furniza cât mai multe date deschise cu putință pentru a promova cercetarea și inovarea;

42.  reamintește importanța tot mai mare a securității cibernetice pentru programele spațiale și indică faptul că această problemă este deosebit de gravă, având în vedere că o mare parte din economia noastră se bazează pe serviciile spațiale; solicită Comisiei să atenueze riscurile pentru activele spațiale ale UE prin adoptarea unor măsuri adecvate, inclusiv, atunci când este cazul, prin utilizarea criptării, pentru protejarea infrastructurii spațiale împotriva amenințărilor cibernetice; solicită, în plus, Comisiei să se asigure că toate agențiile relevante dispun de planuri de intervenție de urgență în cazul unor eventuale atacuri cibernetice;

43.  consideră că inițiativa Govsatcom planificată este o măsură promițătoare în ceea ce privește asigurarea accesului la servicii sigure, eficiente și rentabile pentru actorii instituționali europeni, răspunzând nevoilor utilizatorilor dintr-o gamă largă de domenii și, în același timp, stimulând creșterea, competitivitatea și inovarea în întregul sector european de telecomunicații prin satelit; invită Comisia, în cazul în care evaluarea impactului este suficient de pozitivă, să elaboreze inițiativa planificată Govsatcom într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, care ar putea include gruparea și utilizarea în comun a capabilităților sau achiziționarea de servicii de la sateliții comerciali de comunicații, și să se asigure că inițiativa creează o valoare adăugată semnificativă și evită duplicarea structurilor existente;

44.  subliniază importanța unei politici spațiale europene cuprinzătoare, care să contribuie în mod eficient la consolidarea politicii externe și de securitate comune prin furnizarea de informații independente instituțiilor competente, cum ar fi cunoașterea situației în timp real;

Consolidarea rolului Europei ca actor pe scena mondială și promovarea cooperării internaționale

45.  invită Comisia să promoveze capacitatea industrială spațială și activele spațiale ale UE în toate aspectele relevante ale relațiilor sale externe;

46.  consideră că asigurarea unui mediu spațial pașnic și sigur va necesita colaborarea cu partenerii internaționali pentru a promova norme ale unui comportament responsabil și ale sustenabilității, în special în ceea ce privește explorarea spațială, și invită Comisia să colaboreze îndeaproape cu SEAE și cu statele membre în această privință;

47.  evidențiază necesitatea unei coordonări internaționale privind gestionarea traficului și a deșeurilor spațiale, care urmează să crească ca urmare a instalării planificate a așa-numitelor „megaconstelații” și ca urmare a congestionării orbitelor din apropierea Pământului, care ar putea rezulta din reducerea în continuare a costurilor de lansare a sateliților;

48.  solicită Comisiei să monitorizeze obiectivele actuale ale sectorului privat în domenii precum mineritul spațial și să analizeze impactul pe care acestea l-ar putea avea asupra cadrului juridic în vigoare, în special asupra Tratatului privind spațiul cosmic; consideră că trebuie respectate principiile de bază din tratat și că este necesar să se evite o cursă pentru resurse spațiale epuizabile; îndeamnă statele membre să acționeze în direcția unei abordări europene coordonate și invită Comisia să preia inițiativa și să intermedieze un consens; recunoaște că spațiul este un patrimoniu comun al umanității;

49.  salută călduros intenția Comisiei de a utiliza diplomația economică cu scopul de a deschide noi oportunități de afaceri pentru industria spațială europeană; subliniază că actorii europeni de pe piețele țărilor terțe ar trebui să fie sprijiniți de Comisie și, atunci când este cazul, de autoritățile din statele membre, fie individual, fie prin intermediul ESA, precum și de organisme precum Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA); recomandă ca planurile pentru acest sprijin coordonat să fie întocmite în prealabil;

Asigurarea unei puneri în aplicare eficiente

50.  evidențiază faptul că Parlamentul ar trebui să joace un rol activ în dezvoltarea politicii spațiale a UE și că ar trebui să fie implicat în toate schimburile efectuate de Comisie, Consiliu, SEAE și ESA cu privire la subiecte legate de spațiu;

51.  consideră că sprijinul democratic este important pentru investițiile în spațiu; solicită Comisiei să prezinte o strategie de comunicare bine concepută și cuprinzătoare privind beneficiile tehnologiilor spațiale pentru cetățeni și întreprinderi; îndeamnă cu tărie Comisia ca, la punerea în aplicare a acestei strategii, să se bazeze pe următorii trei piloni, fiecare dintre aceștia vizând un grup-țintă important: (a) sensibilizarea opiniei publice cu privire la necesitatea investițiilor în spațiu; (b) informarea IMM-urilor și a antreprenorilor cu privire la oportunitățile programelor emblematice în domeniul spațial; (c) includerea domeniului spațial în educație pentru a elimina lacunele în materie de competențe; solicită Comisiei să prezinte, cât mai curând posibil, Parlamentului o foaie de parcurs cu privire la crearea acestei strategii de comunicare;

52.  invită Comisia să elaboreze un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor propuse în cadrul strategiei, să prezinte în mod periodic rapoarte privind punerea în aplicare a acesteia, să propună acte legislative atunci când este necesar și să conceapă acțiuni concrete și realizabile suplimentare, care sunt necesare pentru a atinge în timp util obiectivele evidențiate în cadrul strategiei;

o
o   o

53.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Agenției Spațiale Europene.

(1) JO L 122, 24.4.2014, p. 44.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 1.
(3) JO L 158, 27.5.2014, p. 227.
(4) JO L 150, 20.5.2014, p. 72.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2016)0267.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0268.
(7) JO C 468, 15.12.2016, p. 12.
(8) JO C 227 E, 6.8.2013, p. 16.
(9) JO C 380 E, 11.12.2012, p. 1.
(10) Dezvoltarea unei piețe spațiale în Europa, studiu realizat pentru Comisia ITRE, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic A, 2016, ISBN 978-92-823-8537-1.
(11) https://ec.europa.eu/research/participants/data/ref/h2020/wp/2016_2017/main/h2020-wp1617-leit-space_en.pdf, p. 48.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate