Index 
Texte adoptate
Miercuri, 5 aprilie 2017 - StrasbourgEdiţie definitivă
Decizia de a nu formula obiecție la un act delegat: documentele cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări
 Negocierile cu Regatul Unit ca urmare a notificării intenției sale de a se retrage din Uniunea Europeană
 Anumite aspecte ale dreptului societăţilor comerciale ***I
 Ratificarea și aderarea la Protocolul din 2010 la Convenția privind substanțele periculoase și nocive, cu excepția aspectelor legate de cooperarea judiciară în materie civilă ***
 Ratificarea și aderarea la Protocolul din 2010 la Convenția privind substanțele periculoase și nocive, în ceea ce privește aspectele legate de cooperarea judiciară în materie civilă ***
 Aplicarea dispozițiilor acquis-ului Schengen în domeniul Sistemului de Informații Schengen în Republica Croația *
 Dispozitivele medicale ***II
 Dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro ***II
 Fondurile de piață monetară ***I
 Prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare ***I
 Cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020 ***
 Cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (Rezoluție)
 Mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute
 Estimarea bugetului de venituri și cheltuieli pentru exercițiul financiar 2018 - Secțiunea I - Parlamentul European
 Proiectul de buget rectificativ nr. 1 la bugetul general 2017 care însoțește propunerea privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru acordarea de asistență Regatului Unit, Ciprului și Portugaliei
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: EGF/2017/000 TA 2017 - Asistență tehnică la inițiativa Comisiei
 Mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru acordarea de asistență Regatului Unit, Ciprului și Portugaliei
 Schimbul automatizat de date în ceea ce privește datele dactiloscopice în Letonia *
 Schimbul automatizat de date în ceea ce privește datele ADN în Slovacia, Portugalia, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Cipru, Polonia, Suedia, Malta și Belgia *
 Schimbul automatizat de date în ceea ce privește datele dactiloscopice în Slovacia, Bulgaria, Franța, Republica Cehă, Lituania, Țările de Jos, Ungaria, Cipru, Estonia, Malta, România și Finlanda *
 Schimbul automatizat de date în ceea ce privește datele privind înmatricularea vehiculelor în Finlanda, Slovenia, România, Polonia, Suedia, Lituania, Bulgaria, Slovacia și Ungaria *
 Schimbul automatizat de date în ceea ce privește datele privind înmatricularea vehiculelor în Malta, Cipru și Estonia *
 Porumbul modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21
 Abordarea deplasărilor refugiaților și migranților: rolul acțiunii externe a UE

Decizia de a nu formula obiecție la un act delegat: documentele cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări
PDF 253kWORD 49k
Decizia Parlamentului European de a nu ridica nicio obiecție față de Regulamentul delegat al Comisiei din 8 martie 2017 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1286/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind documentele cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări (PRIIP), prin stabilirea unor standarde tehnice de reglementare privind modul de prezentare, conținutul, revizuirea și modificarea documentelor cu informații esențiale, precum și condițiile de îndeplinire a cerinței de a furniza astfel de documente (C(2017)01473 – 2017/2602(DEA))
P8_TA(2017)0101B8-0234/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2017)01473) („Regulamentul delegat revizuit”),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 septembrie 2016 referitoare la Regulamentul delegat al Comisiei din 30 iunie 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1286/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind documentele cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări (PRIIP), prin stabilirea unor standarde tehnice de reglementare privind modul de prezentare, conținutul, revizuirea și modificarea documentelor cu informații esențiale, precum și condițiile de îndeplinire a cerinței de a furniza astfel de documente (C(2016)03999 – 2016/2816(DEA))(1),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 22 martie 2017 prin care îi solicită Parlamentului să declare că nu va formula obiecțiuni la regulamentul delegat revizuit,

–  având în vedere scrisoarea din 28 martie 2017 a Comisiei pentru afaceri economice și monetare adresată președintelui Conferinței președinților de comisie,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 noiembrie 2014 privind documentele cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări (PRIIP) (2), în special articolul 8 alineatul (5), articolul 10 alineatul (2), articolul 13 alineatul (5) și articolul 31,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr.2016/2340 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2016 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1286/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind documentele cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări în ceea ce privește data de aplicare(3),

–  având în vedere articolul 13 și articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei(4), din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei(5), și din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei(6),

–  având în vedere scrisoarea președinților autorităților europene de supraveghere (AES) din 22 decembrie 2016, în urma cererii adresate de Comisie prin scrisoarea din 10 noiembrie 2016 referitoare la intenția sa de a modifica standardele tehnice de reglementare (STR), trimisă împreună de ABE, ESMA și EIOPA în temeiul articolelor 8 alineatul (5), 10 alineatul (2) și 13 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1286/2014,

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere că nicio opoziție nu a fost exprimată în termenul prevăzut la articolul 105 alineatul (6) liniuța a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, care a expirat la 4 aprilie 2017,

A.  întrucât în rezoluția sa din 14 septembrie 2016 Parlamentul a formulat obiecții față de regulamentul delegat al Comisiei din 30 iunie 2016 în completarea Regulamentului (UE) nr. 1286/2014 și a cerut Comisiei să transmită un regulament delegat revizuit care să răspundă preocupărilor sale legate de tratamentul neclar aplicat PRIIPS cu opțiuni multiple, de faptul că nu se specifică îndeajuns că investitorii pot să și piardă bani în situații nefavorabile în cazul anumitor produse și de lipsa unor instrucțiuni detaliate de utilizare a „alertei de inteligibilitate”;

B.  întrucât în rezoluția sa din 14 septembrie 2016 Parlamentul a reamintit că la 30 iunie 2016 președintele Comisiei pentru afaceri economice și monetare și echipa de negociere a Parlamentului au trimis Comisiei o scrisoare cerându-i să aprecieze dacă nu cumva aplicarea Regulamentului (UE) nr. 1286/2014 ar trebui amânată;

C.  întrucât dispozițiile regulamentului delegat revizuit sunt în concordanță cu obiectivele Parlamentului exprimate în rezoluția sa din 14 septembrie 2016 și în cursul dialogului informal ulterior purtat în cadrul lucrărilor pregătitoare pentru adoptarea regulamentului delegat revizuit;

D.  întrucât regulamentul delegat revizuit clarifică faptul că producătorii de PRIIPS cu opțiuni multiple care cuprind opțiuni de investiții subiacente care sunt organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) sau fonduri non-OPCVM menționate la articolul 32 din Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 nu va trebui să furnizeze toate informațiile cerute pentru PRIIPS și vor fi autorizate să utilizeze în schimb documente OPCVM cu informații esențiale pentru investitori ca modalitate adecvată de a le oferi investitorilor persoane fizice informații precontractuale mai detaliate;

E.  întrucât, deși calculele aferente celor trei scenarii de performanță care fuseseră incluse mai înainte se bazează tot pe date istorice, în versiunea revizuită a regulamentului delegat a fost inclus un al patrulea scenariu de performanță; întrucât acest „scenariu pentru condiții de stres” urmărește să prevadă consecințe deosebit de nefavorabile ale produselor care nu sunt acoperite de „scenariul nefavorabil” existent;

F.  întrucât utilizarea „alertei de inteligibilitate” a fost clarificată prin înglobarea în domeniul său de aplicare a acelor PRIIP care sunt considerate „produse complexe” în conformitate cu Directiva 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare și Directiva (UE) 2016/97 privind distribuția de asigurări;

G.  întrucât secțiunea „Ce este acest produs” referitoare la documentele cu informații esențiale a fost modificată și secțiunea „Care sunt riscurile și ce aș putea obține în schimb?” include acum o prezentare a costurilor administrative legate de elementele biometrice ale produselor de investiții bazate pe asigurări;

H.  întrucât Regulamentul (UE) nr.2016/2340 a amânat data de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1286/2014 cu 12 luni până la 1 ianuarie 2018;

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la regulamentul delegat revizuit;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0347.
(2) JO L 352, 9.12.2014, p. 1.
(3) JO L 354, 23.12.2016, p. 35.
(4) JO L 331, 15.12.2010, p. 12.
(5) JO L 331, 15.12.2010, p. 48.
(6) JO L 331, 15.12.2010, p. 84.


Negocierile cu Regatul Unit ca urmare a notificării intenției sale de a se retrage din Uniunea Europeană
PDF 351kWORD 55k
Rezoluţia Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la negocierile cu Regatul Unit ca urmare a notificării intenției sale de a se retrage din Uniunea Europeană (2017/2593(RSP))
P8_TA(2017)0102RC-B8-0237/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolul 3 alineatul (5), articolul 4 alineatul (3) și articolul 8 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolele 217 și 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere notificarea făcută de prim-ministrul Regatului Unit, adresată Consiliului European la 29 martie 2017 în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 iunie 2016 referitoare la decizia de a părăsi UE în urma referendumului din Regatul Unit(1),

–  având în vedere rezoluțiile sale din 16 februarie 2017 referitoare la posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene(2), la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona(3) și la capacitatea bugetară a zonei euro(4),

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, prin notificarea Consiliului European de către guvernul Regatului Unit, se începe procesul prin care Regatul Unit va înceta să fie un stat membru al Uniunii Europene, iar tratatele nu i se vor mai aplica;

B.  întrucât acesta va fi un eveniment regretabil și fără precedent, pentru că niciun stat membru nu s-a retras vreodată din Uniunea Europeană; întrucât această retragere trebuie să se desfășoare în mod ordonat, astfel încât să nu afecteze în mod negativ Uniunea Europeană, cetățenii ei și procesul de integrare europeană;

C.  întrucât Parlamentul European reprezintă toți cetățenii Uniunii Europene și, pe tot parcursul procesului care va conduce la retragerea Regatului Unit, va acționa pentru a le apăra interesele;

D.  întrucât, deși este dreptul suveran al unui stat membru de a se retrage din Uniunea Europeană, este de datoria tuturor celorlalte state membre să acționeze în mod unit pentru a apăra interesele Uniunii și integritatea sa; întrucât, prin urmare, negocierile se vor purta între Regatul Unit, pe de o parte, și Comisia Europeană, în numele Uniunii Europene și al celorlalte 27 de state membre rămase (UE-27), pe de altă parte;

E.  întrucât negocierile privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană vor începe după adoptarea de către Consiliul European a orientărilor pentru aceste negocieri; întrucât prezenta rezoluție reprezintă poziția Parlamentului European pentru aceste orientări și va constitui, de asemenea, elementul de bază prin care Parlamentul va evalua procesul de negociere și orice acord convenit între Uniunea Europeană și Regatul Unit;

F.  întrucât, până în momentul în care părăsește Uniunea Europeană, Regatul Unit trebuie să beneficieze de toate drepturile și să îndeplinească toate obligațiile care decurg din tratate, inclusiv principiul cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană;

G.  întrucât, în notificarea făcută la 29 martie 2017, Regatul Unit și-a anunțat intenția de a ieși din jurisdicția Curții de Justiție a Uniunii Europene;

H.  întrucât guvernul Regatului Unit a precizat în aceeași notificare că viitoarele sale relații cu Uniunea Europeană nu vor include aderarea sa la piața internă și nici la uniunea vamală;

I.  întrucât, cu toate acestea, rămânerea Regatului Unit în piața internă, în Spațiul Economic European și în uniunea vamală ar fi fost soluția optimă atât pentru Regatul Unit, cât și pentru UE-27; întrucât acest lucru nu este posibil atât timp cât guvernul Regatului Unit își menține obiecțiile cu privire la cele patru libertăți și la jurisdicția Curții de Justiție a Uniunii Europene, refuză să facă o contribuție generală la bugetul Uniunii și intenționează să își desfășoare propria politică comercială;

J.  întrucât, în urma rezultatului referendumului privind ieșirea din Uniunea Europeană, decizia „privind o nouă înțelegere pentru Regatul Unit în cadrul Uniunii Europene”, anexată la concluziile Consiliului European din 18 - 19 februarie 2016 este, în orice caz, nulă și neavenită în toate prevederile sale;

K.  întrucât negocierile trebuie conduse astfel încât să urmărească asigurarea stabilității juridice și reducerea la minimum a perturbărilor, precum și o viziune de viitor clară pentru cetățeni și entitățile juridice;

L.  întrucât o revocare a notificării trebuie să fie supusă condițiilor stabilite de toate statele membre ale UE-27, astfel încât să nu poată fi folosită ca mijloc procedural sau să se facă abuz de ea în încercarea de a îmbunătăți actualele condiții de apartenență a Regatului Unit la UE;

M.  întrucât, în lipsa unui acord de retragere, Regatul Unit ar părăsi automat Uniunea Europeană la 30 martie 2019 și acest lucru s-ar petrece în mod dezordonat;

N.  întrucât un număr mare de cetățeni ai Regatului Unit, inclusiv majoritatea celor din Irlanda de Nord și din Scoția, au votat să rămână în Uniunea Europeană;

O.  întrucât Parlamentul European este preocupat în mod deosebit de consecințele pe care le are retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană asupra Irlandei de Nord și a viitoarelor sale relații cu Irlanda; întrucât, în acest sens, este esențială salvgardarea păcii și, deci, menținerea tuturor elementelor din Acordul din Vinerea Mare, reamintind că acesta a fost negociat cu participarea activă a Uniunii Europene, după cum a subliniat Parlamentul European în Rezoluția sa din 13 noiembrie 2014 referitoare la procesul de pace din Irlanda de Nord(5);

P.  întrucât retragerea Regatului Unit ar trebui să oblige UE-27 și instituțiile Uniunii să reacționeze mai bine în fața provocărilor actuale și să reflecteze asupra viitorului lor și asupra eforturilor lor pentru a face ca proiectul european să fie mai eficient, mai democratic și mai aproape de cetățeni; reamintind că Foaia de parcurs de la Bratislava, rezoluțiile Parlamentului European referitoare la acest aspect, Cartea albă a Comisiei Europene din 1 martie 2017 privind viitorul Europei, Declarația de la Roma din 25 martie 2017 și propunerile Grupului la nivel înalt privind resursele proprii din 17 ianuarie 2017 pot servi drept bază pentru acest proces de reflecție,

1.  ia act de notificarea Consiliului European de către guvernul Regatului Unit, care oficializează decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană;

2.  cere începerea cât mai rapidă a negocierilor între Uniunea Europeană și Regatul Unit, conform prevederilor articolului 50 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană;

3.  reiterează că este important ca acordul de retragere și toate eventualele dispoziții tranzitorii să intre în vigoare cu mult înainte de alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019;

4.  reamintește că acordul de retragere poate fi încheiat numai cu aprobarea Parlamentului European, la fel ca și orice eventual acord viitor cu privire la relațiile dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, precum și toate eventualele dispoziții tranzitorii;

Principii generale pentru negocieri

5.  se așteaptă ca, pentru a asigura o ieșire ordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană, negocierile dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit să fie făcute cu bună credință și în condiții de totală transparență; reamintește că Regatul Unit va continua să se bucure de drepturile sale ca stat membru al Uniunii Europene până la intrarea în vigoare a acordului de retragere și, prin urmare, că va trebui să-și respecte în continuare obligațiile și angajamentele care decurg din aceste drepturi;

6.  reamintește că, în această privință, ar fi contrar dreptului Uniunii ca Regatul Unit să înceapă negocieri privind posibile acorduri comerciale cu țări terțe înainte de retragerea sa din UE; subliniază că o astfel de acțiune ar fi în contradicție cu principiul cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană și ar trebui să producă consecințe, precum excluderea Regatului Unit de la procedurile pentru negocierile comerciale prevăzute la articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; subliniază că același lucru trebuie să fie valabil și în alte domenii de politică în care Regatul Unit ar continua să influențeze legislația, acțiunile, strategiile sau politicile comune ale Uniunii într-un mod care ar favoriza mai mult propriile sale interese de stat membru care părăsește Uniunea, decât interesele Uniunii Europene și ale UE-27;

7.  avertizează că, de asemenea, ar fi contrar tratatelor orice acord bilateral, în domenii de competență ale Uniunii, încheiat între unul sau mai multe state membre rămase și Regatul Unit, care nu a fost aprobat de UE-27 și care privește chestiunile incluse în domeniul de aplicare al acordului de retragere și/sau care afectează viitoarele relații ale Uniunii Europene cu Regatul Unit; avertizează, totodată, că acest lucru ar fi valabil mai ales pentru orice acord bilateral și/sau practică de reglementare sau de supraveghere care vizează, de exemplu, să ofere acces privilegiat la piața internă pentru instituțiile financiare cu sediul în Regatul Unit în detrimentul cadrului de reglementare al Uniunii sau în detrimentul statutului cetățenilor din UE-27 în Regatul Unit sau invers;

8.  consideră că mandatul și directivele de negociere ce se vor aplica pe parcursul întregului proces de negociere trebuie să reflecte pe deplin pozițiile și interesele cetățenilor din UE-27, inclusiv ale celor din Irlanda, deoarece acest stat membru va fi deosebit de afectat de retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană;

9.  își exprimă speranța că, în aceste condiții, Uniunea Europeană și Regatul Unit vor stabili o relație viitoare echitabilă, cât mai apropiată și echilibrată în ceea ce privește drepturile și obligațiile; regretă decizia guvernului Regatului Unit de a nu participa la piața internă, la Spațiul Economic European sau la uniunea vamală; consideră că un stat care se retrage din Uniune nu poate beneficia de aceleași avantaje ca un stat membru al Uniunii Europene și, prin urmare, declară că nu va fi de acord cu niciun acord care ar contrazice acest lucru;

10.  reafirmă că apartenența la piața internă și la uniunea vamală implică acceptarea celor patru libertăți și a jurisdicției Curții de Justiție a Uniunii Europene, contribuții la bugetul general și respectarea politicii comerciale comune a Uniunii Europene;

11.  subliniază că Regatul Unit trebuie să își onoreze toate obligațiile juridice, financiare și bugetare, inclusiv angajamentele din actualul cadru financiar multianual, care sunt scadente până la data retragerii și după această dată;

12.  ia act de modalitățile propuse pentru organizarea negocierilor conținute în declarația șefilor de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre și a președinților Consiliului European și Comisiei Europene din 15 decembrie 2016; salută cu satisfacție desemnarea Comisiei Europene ca negociator din partea Uniunii, precum și numirea de către Comisie a lui Michel Barnier în calitate de negociator-șef; subliniază că implicarea deplină a Parlamentului European este o condiție prealabilă necesară pentru ca Parlamentul să aprobe orice acord la care se va ajunge între Uniunea Europeană și Regatul Unit;

Etapele desfășurării negocierilor

13.  subliniază că, în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, negocierile stabilesc modalitatea de retragere a Regatului Unit, ținând însă seama de cadrul viitoarelor relații ale Regatului Unit cu Uniunea Europeană;

14.  este de acord că, în cazul care se fac progrese semnificative pentru un acord de retragere, atunci s-ar putea începe discuțiile privind posibilele dispoziții tranzitorii pe baza cadrului avut în vedere pentru viitorul relațiilor Regatului Unit cu Uniunea Europeană;

15.  observă că un acord privind viitoarea relație dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit ca țară terță poate fi încheiat numai după ce Regatul Unit s-a retras din Uniunea Europeană;

Acordul de retragere

16.  afirmă că acordul de retragere trebuie să fie în conformitate cu tratatele și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; în caz contrar, acordul nu va obține aprobarea Parlamentului European;

17.  consideră că acordul de retragere ar trebui să privească următoarele aspecte:

   statutul juridic al cetățenilor UE-27 care locuiesc sau au locuit în Regatul Unit și cel al cetățenilor Regatului Unit care locuiesc sau au locuit în alte state membre, precum și alte dispoziții privind drepturile lor;
   onorarea obligațiilor financiare care există între Regatul Unit și Uniunea Europeană;
   frontierele externe ale Uniunii Europene;
   clarificarea statutului angajamentelor internaționale ale Regatului Unit asumate în calitate de membru al Uniunii Europene, având în vedere că o Uniune Europeană cu 27 de state membre va fi succesorul legal al Uniunii Europene cu 28 de state membre;
   certitudinea juridică pentru entitățile juridice, inclusiv pentru firme;
   desemnarea Curții de Justiție a Uniunii Europene ca autoritate competentă pentru interpretarea și aplicarea acordului de retragere;

18.  cere să se aplice un tratament echitabil cetățenilor UE-27 care locuiesc sau au locuit în Regatul Unit și cetățenilor Regatului Unit care locuiesc sau au locuit în UE-27 și consideră că drepturile și interesele lor trebuie să aibă prioritate deplină în negocieri; cere, așadar, ca statutul și drepturile cetățenilor UE-27 cu reședința în Regatul Unit și ale cetățenilor Regatului Unit cu reședința în UE-27 să respecte principiile reciprocității, echității, simetriei și nediscriminării și cere, de asemenea, protejarea integrității dreptului Uniunii, inclusiv a Cartei drepturilor fundamentale, precum și a cadrului său de aplicare; subliniază că orice degradare a drepturilor legate de libertatea de circulație, inclusiv discriminarea cetățenilor UE în ceea ce privește accesul la drepturile de ședere, înainte de data retragerii din Uniunea Europeană ar încălca dreptul Uniunii;

19.  subliniază că o înțelegere financiară unică cu Regatul Unit stabilită pe baza conturilor anuale ale Uniunii Europene auditate de Curtea de Conturi, trebuie să includă toate responsabilitățile sale legale care decurg din angajamentele restante și să ia în considerare elementele extrabilanțiere, datoriile contingente și alte costuri financiare care rezultă direct din retragerea Regatului Unit;

20.  recunoaște că în acordul de retragere trebuie să se abordeze poziția unică și circumstanțele speciale cu care se confruntă insula Irlanda; îndeamnă să fie folosite toate mijloacele și măsurile compatibile cu dreptul Uniunii Europene și cu Acordul din Vinerea Mare din 1998 pentru a atenua efectele retragerii Regatului Unit asupra frontierei dintre Irlanda și Irlanda de Nord; insistă, în acest context, asupra necesității absolute de a asigura stabilitatea și continuitatea procesului de pace din Irlanda de Nord și de a se face tot posibilul pentru a evita înăsprirea controalelor la frontieră;

Viitoarea relație dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit

21.  ia act de notificarea din 29 martie 2017 și de Cartea albă a guvernului Regatului Unit din 2 februarie 2017 privind „Ieșirea Regatului Unit și noi forme de parteneriat cu Uniunea Europeană”;

22.  consideră că viitoarele relații dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit ar trebui să fie echilibrate și cuprinzătoare și să servească interesele cetățenilor ambelor părți și că, prin urmare, va fi nevoie de timp suficient pentru a fi negociate; subliniază că viitoarea relație ar trebui să acopere domeniile de interes comun, respectând în același timp integritatea ordinii juridice a Uniunii, precum și principiile și valorile fundamentale ale Uniunii Europene, inclusiv integritatea pieței interne și capacitatea decizională și autonomia Uniunii Europene; observă că articolul 8 din Tratatul privind Uniunea Europeană, precum și articolul 217 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevede să se creeze „o asociere caracterizată de drepturi și obligații reciproce, de acțiuni comune și proceduri speciale”, ar putea conferi un cadru adecvat pentru o astfel de relație viitoare;

23.  consideră că, indiferent de rezultatul negocierilor cu privire la viitorul relațiilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, ele nu pot implica niciun compromis între securitatea internă și externă, inclusiv cooperarea în domeniul apărării, pe de o parte, și viitoarele relații economice, pe de altă parte;

24.  subliniază că orice viitor acord între Uniunea Europeană și Regatul Unit este condiționat de continuarea respectării de către Regatul Unit a standardelor prevăzute de obligațiile internaționale, inclusiv în domeniul drepturilor omului, precum și a legislației și politicilor Uniunii, în domenii cum ar fi mediul, schimbările climatice, lupta împotriva evaziunii și a fraudei fiscale, concurența loială, comerțul și drepturile sociale, în special garanțiile împotriva dumpingului social;

25.  se opune oricărui viitor acord între Uniunea Europeană și Regatul Unit care conține dispoziții fragmentare sau sectoriale, inclusiv în ceea ce privește serviciile financiare, care ar oferi întreprinderilor cu sediul în Regatul Unit un acces preferențial la piața internă și/sau la uniunea vamală; subliniază că, după retragere, Regatul Unit va intra sub incidența regimului aplicabil țărilor terțe prevăzut de legislația Uniunii;

26.  observă că, dacă Regatul Unit va cere să participe la o serie de programe ale Uniunii Europene, va face acest lucru ca țară terță, ceea ce comportă contribuții bugetare adecvate și un control din partea jurisdicției existente; ar saluta pozitiv, în acest context, ca Regatul Unit să continue să participe la o serie de programe, cum ar fi programul Erasmus;

27.  ia act de faptul că mulți cetățeni din Regatul Unit și-au exprimat vehement opoziția față de pierderea drepturilor de care beneficiază în prezent în temeiul articolul 20 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene; propune ca UE-27 să examineze o modalitate de atenuare a acestei pierderi în limitele dreptului primar al Uniunii, respectând pe deplin principiile reciprocității, echității, simetriei și nediscriminării;

Dispoziții tranzitorii

28.  consideră că dispozițiile tranzitorii care asigură certitudinea juridică și continuitatea pot fi convenite între Uniunea Europeană și Regatul Unit numai dacă reflectă echilibrul just între drepturile și obligațiile ambelor părți și păstrează integritatea ordinii juridice a Uniunii Europene, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene este responsabilă de soluționarea tuturor controverselor de natură juridică; crede, totodată, că toate aceste dispoziții tranzitorii trebuie să fie strict limitate, atât ca durată (nu mai mult de trei ani), cât și ca domeniu de aplicare, deoarece ele nu pot niciodată substitui apartenența la Uniunea Europeană;

Chestiuni privind UE-27 și instituțiile Uniunii

29.  cere să se ajungă cât mai rapid la un acord în ceea ce privește mutarea Autorității Bancare Europene și a Agenției Europene pentru Medicamente și ca procesul de relocare să înceapă cât mai curând posibil;

30.  subliniază că ar putea fi necesară o reexaminare și o ajustare a dreptului Uniunii pentru a ține seama de retragerea Regatului Unit;

31.  consideră că nu se impune o revizuire în ceea ce privește ultimii doi ani ai actualului cadru financiar multianual, dar că impactul retragerii Regatului Unit ar trebui abordat prin intermediul procedurii bugetare anuale; subliniază că instituțiile Uniunii și UE-27 ar trebui să înceapă imediat lucrările cu privire la noul cadru financiar multianual, inclusiv în ceea ce privește chestiunea resurselor proprii;

32.  se angajează să finalizeze la timp procedurile legislative privind componența Parlamentului European în temeiul articolul 14 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană și cele privind procedura electorală, pe baza propunerii sale în temeiul articolului 223 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, anexată la Rezoluția sa din 11 noiembrie 2015 referitoare la reforma legislației electorale a Uniunii Europene(6); consideră, de asemenea, ținând seama de considerentul P din prezenta rezoluție, că, pe parcursul negocierilor privind retragerea și al celor privind stabilirea unei noi relații cu Regatul Unit, cele 27 de state care au rămas membre ale Uniunii Europene, împreună cu instituțiile UE, trebuie să consolideze Uniunea de astăzi printr-o amplă dezbatere publică și să înceapă un proces de reflecție interinstituțională profundă privind viitorul său;

Dispoziții finale

33.  își rezervă dreptul de a-și clarifica poziția privind negocierile dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit și, dacă va fi cazul, să adopte noi rezoluții, inclusiv cu privire la probleme specifice sau aspecte sectoriale, în funcție de progresele sau regresele înregistrate în aceste negocieri;

34.  se așteaptă ca Consiliul European să țină seama de acest lucru atunci când va adopta orientările ce definesc cadrul pentru negocieri și va stabili pozițiile și principiile generale pe care le va urmări Uniunea Europeană;

35.  este decis să își stabilească poziția finală privind acordul (acordurile) pe baza evaluării ce se va face în conformitate cu conținutul acestei rezoluții, precum și a tuturor rezoluțiilor ulterioare ale Parlamentului European;

o
o   o

36.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului Uniunii Europene, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene, parlamentelor naționale și guvernului Regatului Unit.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0294.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2017)0048.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2017)0049.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2017)0050.
(5) JO C 285, 5.8.2016, p. 9.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2015)0395.


Anumite aspecte ale dreptului societăţilor comerciale ***I
PDF 323kWORD 49k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind anumite aspecte ale dreptului societăților comerciale (codificare) (COM(2015)0616 – C8-0388/2015 – 2015/0283(COD))
P8_TA(2017)0103A8-0088/2017

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2015)0616),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 50 alineatul (1) și alineatul (2) litera (g) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0388/2015),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 27 aprilie 2016(1),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 - Metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(2),

–  având în vedere articolul 103 și articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0088/2017),

A.  întrucât Grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 5 aprilie 2017 în vederea adoptării Directivei (UE) 2017/... a Parlamentului European și a Consiliului privind anumite aspecte ale dreptului societăţilor comerciale (codificare)

P8_TC1-COD(2015)0283


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2017/1132.)

(1) JO C 264, 20.7.2016, p. 82.
(2) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.


Ratificarea și aderarea la Protocolul din 2010 la Convenția privind substanțele periculoase și nocive, cu excepția aspectelor legate de cooperarea judiciară în materie civilă ***
PDF 247kWORD 48k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind ratificarea de către statele membre a Protocolului din 2010 la Convenția internațională privind răspunderea și despăgubirile pentru prejudicii în legătură cu transportul pe mare al substanțelor periculoase și nocive, precum și aderarea statelor membre la respectivul protocol, în interesul Uniunii Europene, cu excepția aspectelor legate de cooperarea judiciară în materie civilă (13806/2015 – C8-0410/2015 – 2015/0135(NLE))
P8_TA(2017)0104A8-0076/2017

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (13806/2015),

–  având în vedere Convenția internațională din 1996 privind răspunderea și despăgubirile pentru prejudicii în legătură cu transportul pe mare al substanțelor periculoase și nocive („Convenția HNS din 1996”),

–  având în vedere Protocolul din 2010 la Convenția HNS din 1996,

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 100 alineatul (2) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0410/2015),

–  având în vedere Decizia Consiliului 2002/971/CE din 18 noiembrie 2002 de autorizare a statelor membre să ratifice sau să adere, în interesul Comunității Europene, la Convenția internațională din 1996 privind răspunderea și despăgubirile pentru prejudicii în legătură cu transportul pe mare al substanțelor periculoase și nocive (Convenția HNS)(1),

–  având în vedere avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014(2),

–  având în vedere Rezoluția sa intermediară din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului(3),

–  având în vedere răspunsul din 4 octombrie 2016 al Comisiei la rezoluția intermediară,

–  având în vedere avizul sub formă de scrisoare privind temeiul juridic adecvat pentru proiectul de decizie menționat mai sus, adoptat de Comisia pentru afaceri juridice la 19 februarie 2016(4) și anexat la raportul intermediar al Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0191/2016),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0076/2017),

1.  aprobă ratificarea de către statele membre a Protocolului din 2010 la Convenția internațională privind răspunderea și despăgubirile pentru prejudicii în legătură cu transportul pe mare al substanțelor periculoase și nocive, precum și aderarea statelor membre la respectivul protocol, în interesul Uniunii Europene, cu excepția aspectelor legate de cooperarea judiciară în materie civilă;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 337, 13.12.2002, p. 55.
(2) Avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014, 1/13, ECLI:EU:C:2014:2303.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2016)0259.
(4) PE576.992.


Ratificarea și aderarea la Protocolul din 2010 la Convenția privind substanțele periculoase și nocive, în ceea ce privește aspectele legate de cooperarea judiciară în materie civilă ***
PDF 258kWORD 48k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind ratificarea de către statele membre a Protocolului din 2010 la Convenția internațională privind răspunderea și despăgubirile pentru prejudicii în legătură cu transportul pe mare al substanțelor periculoase și nocive, precum și aderarea statelor membre la respectivul protocol, în interesul Uniunii Europene, în ceea ce privește aspectele legate de cooperarea judiciară în materie civilă (14112/2015 – C8-0409/2015 – 2015/0136(NLE))
P8_TA(2017)0105A8-0078/2017

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (14112/2015),

–  având în vedere Convenția internațională din 1996 privind răspunderea și despăgubirile pentru prejudicii în legătură cu transportul pe mare al substanțelor periculoase și nocive („Convenția HNS din 1996”),

–  având în vedere Protocolul din 2010 la Convenția HNS din 1996,

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 81 și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0409/2015),

–  având în vedere Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la tratate,

–  având în vedere Decizia Consiliului nr. 2002/971/CE din 18 noiembrie 2002 de autorizare a statelor membre să ratifice sau să adere, în interesul Comunității Europene, la Convenția internațională din 1996 privind răspunderea și despăgubirile pentru prejudicii în legătură cu transportul pe mare al substanțelor periculoase și nocive (Convenția HNS)(1),

–  având în vedere avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014(2),

–  având în vedere Rezoluția sa intermediară din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului(3),

–  având în vedere răspunsul din 4 octombrie 2016 al Comisiei la rezoluția intermediară,

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0078/2017),

1.  aprobă ratificarea de către statele membre a Protocolului din 2010 la Convenția internațională privind răspunderea și despăgubirile pentru prejudicii în legătură cu transportul pe mare al substanțelor periculoase și nocive, precum și aderarea statelor membre la respectivul protocol, în interesul Uniunii Europene, în ceea ce privește aspectele legate de cooperarea judiciară în materie civilă;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 337, 13.12.2002, p. 55.
(2) Avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014, 1/13, ECLI:EU:C:2014:2303.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2016)0260.


Aplicarea dispozițiilor acquis-ului Schengen în domeniul Sistemului de Informații Schengen în Republica Croația *
PDF 238kWORD 47k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind aplicarea dispozițiilor acquis-ului Schengen în domeniul Sistemului de Informații Schengen în Republica Croația (COM(2017)0017 – C8-0026/2017 – 2017/0011(NLE))
P8_TA(2017)0106A8-0073/2017

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2017)0017),

–  având în vedere articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 9 decembrie 2011(1), în temeiul căruia Consiliul a consultat Parlamentul (C8-0026/2017),

–  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0073/2017),

1.  aprobă propunerea Comisiei;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 112, 24.2.2012, p. 21.


Dispozitivele medicale ***II
PDF 241kWORD 49k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind dispozitivele medicale, de modificare a Directivei 2001/83/CE, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 și a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 și de abrogare a Directivelor 90/385/CEE și 93/42/CEE ale Consiliului (10728/4/2016 – C8-0104/2017 – 2012/0266(COD))
P8_TA(2017)0107A8-0068/2017

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (10728/4/2016 – C8-0104/2017),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 14 februarie 2013(1),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2012)0542),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 67a din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0068/2017),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 133, 9.5.2013, p. 52.
(2) Texte adoptate la 2 aprilie 2014, P7_TA(2014)0266.


Dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro ***II
PDF 249kWORD 48k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro și de abrogare a Directivei 98/79/CE și a Deciziei 2010/227/UE a Comisiei (10729/4/2016 – C8-0105/2017 – 2012/0267(COD))
P8_TA(2017)0108A8-0069/2017

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (10729/4/2016 – C8-0105/2017),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 14 februarie 2013(1),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2012)0541),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 67a din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0069/2017),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  ia act de declarațiile Comisiei anexate la prezenta rezoluție;

3.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

5.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația Comisiei cu privire la dispozițiile privind furnizarea de informații și consilierea în domeniul testării genetice prevăzute la articolul 4 din Regulamentul privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro

În termen de cel mult cinci ani de la data punerii în aplicare a regulamentului și în cadrul revizuirii modului de funcționare a articolului 4 în conformitate cu articolul 111 din regulament, Comisia va prezenta un raport cu privire la experiența statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a obligațiilor de la articolul 4 pentru furnizarea de informații și consiliere în contextul utilizării testelor genetice. În special, Comisia va prezenta un raport privind diferitele practici existente în lumina obiectivului dublu urmărit de regulament, și anume de a asigura un nivel ridicat de siguranță pentru pacienți și de a garanta buna funcționare a pieței interne.

Declarația Comisiei cu privire la testele genetice utilizate pentru scopuri legate de stilul de viață și de bunăstare

În ceea ce privește testele genetice pentru scopuri legate de bunăstare sau de stilul de viață, Comisia subliniază că dispozitivele fără scop medical, inclusiv cele care sunt destinate să mențină sau să îmbunătățească, direct sau indirect, comportamentele sănătoase, calitatea vieții și bunăstarea persoanelor, nu fac obiectul articolului 2 (Definiții) din Regulamentul privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro. Cu toate acestea, Comisia intenționează să monitorizeze, pe baza activităților de supraveghere a pieței efectuate de către statele membre, problemele specifice de siguranță care ar putea fi legate de utilizarea acestor dispozitive.

(1) JO C 133, 9.5.2013, p. 52.
(2) Texte adoptate la 2 aprilie 2014, P7_TA(2014)0267.


Fondurile de piață monetară ***I
PDF 325kWORD 54k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind fondurile de piață monetară (COM(2013)0615 – C7-0263/2013 – 2013/0306(COD))
P8_TA(2017)0109A8-0041/2015

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0615),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0263/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 21 mai 2014(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2013(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 7 decembrie 2016, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0041/2015),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care înlocuiește, modifică în mod substanțial sau intenționează să modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 5 aprilie 2017 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului privind fondurile de piață monetară

P8_TC1-COD(2013)0306


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2017/1131.)

(1) JO C 255, 6.8.2014, p. 3.
(2) JO C 170, 5.6.2014, p. 50
(3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 29 aprilie 2015 (Texte adoptate, P8_TA(2015)0170).


Prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare ***I
PDF 326kWORD 61k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare (COM(2015)0583 – C8-0375/2015 – 2015/0268(COD))
P8_TA(2017)0110A8-0238/2016

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2015)0583),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0375/2015),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 17 martie 2016(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 16 martie 2016(2),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 20 decembrie 2016, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0238/2016),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care înlocuiește, modifică în mod substanțial sau intenționează să modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 5 aprilie 2017 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată, și de abrogare a Directivei 2003/71/CE

P8_TC1-COD(2015)0268


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2017/1129.)

(1) JO C 195, 2.6.2016, p. 1.
(2) JO C 177, 18.5.2016, p. 9.
(3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 15 septembrie 2016 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0353).


Cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020 ***
PDF 314kWORD 49k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (14942/2016 – C8-0103/2017 – 2016/0283(APP))
P8_TA(2017)0111A8-0110/2017

(Procedura legislativă specială – aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (COM(2016)0604),

–  având în vedere proiectul de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (14942/2016) și corrigendumul Consiliului la acesta (14942/2016 COR2),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 312 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (C8-0103/2017),

–  având în vedere acordul de principiu al Consiliului din 7 martie 2017 privind revizuirea cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2016 referitoare la revizuirea la jumătatea perioadei a CFM 2014-2020(3),

–  având în vedere rezoluția sa cu caracter nelegislativ din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de regulament(4),

–  având în vedere articolul 86 și articolul 99 alineatele (1) și (4) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru bugete (A8-0110/2017),

1.  aprobă proiectul de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, astfel cum este prezentat în anexa la prezenta rezoluție;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

ANEXĂ

Proiectul de regulament (UE, Euratom) 2017/… al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE, Euratom) 2017/1123 al Consiliului.)

(1) 7030/2017 și 7031/2017 COR1.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2016)0309.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2016)0412.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2017)0112.


Cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (Rezoluție)
PDF 416kWORD 46k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia fără caracter legislativ a Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (14942/2016 – C8-0103/2017 – 2016/0283(APP)2017/2051(INI))
P8_TA(2017)0112A8-0117/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (COM(2016)0604),

–  având în vedere proiectul de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (14942/2016) și corrigendumul Consiliului la acesta (14942/2016 COR2),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 312 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (C8-0103/2017),

–  având în vedere acordul de principiu al Consiliului din 7 martie 2017 privind revizuirea cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2016 referitoare la revizuirea la jumătatea perioadei a CFM 2014-2020(3),

–  având în vedere Rezoluția sa legislativă din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de regulament(4),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0117/2017),

1.  aprobă declarațiile comune ale Parlamentului European și Consiliului anexate la prezenta rezoluție;

2.  aprobă declarația sa, anexată la prezenta rezoluție;

3.  ia act de declarațiile unilaterale ale Consiliului și Comisiei;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale.

ANEXĂ

DECLARAȚII

Declarația Parlamentului European și a Consiliului privind majorările („top-ups”) pentru perioada rămasă din CFM

În contextul evaluării/revizuirii la jumătatea perioadei a CFM, Parlamentul European și Consiliul au convenit cu privire la majorările propuse de Comisie pentru cuantumurile indicate în tabelul de mai jos, care urmează a fi implementate în perioada 2017-2020(5) în cadrul procedurii bugetare anuale, fără a aduce atingere prerogativelor autorității bugetare:

 

Credite de angajament, milioane EUR

Rubrica 1a

 

Orizont 2020

200

MIE Transport

300

Erasmus+

100

COSME

100

Wifi4EU*

25

FEIS*

150

Total rubrica 1a

875

Rubrica 1b (YEI)

1200**

Rubrica 3

2549

Rubrica 4*

1385

Total rubrici 1a, 1b, 3, 4

6009

* Aceasta nu aduce atingere rezultatului discuțiilor în curs pe marginea proiectelor de propuneri legislative în cadrul rubricilor 1a și 4.

** S-a împărțit pe o perioadă de patru ani (2017-2020).

Se vor identifica realocări în cuantum total de 945 de milioane EUR în cadrul procedurii bugetare anuale, dintre care 875 de milioane EUR la rubrica 1a și 70 de milioane EUR la rubrica 4.

Declarația Parlamentului European și a Consiliului privind evitarea acumulării unui volum excesiv de facturi neplătite

Parlamentul European și Consiliul invită Comisia să continue monitorizarea îndeaproape a punerii în aplicare a programelor pentru perioada 2014-2020 pentru a asigura o evoluție ordonată a creditelor de plată, consecventă cu creditele de angajament autorizate. În acest scop, invită Comisia să prezinte în timp util, pe toată perioada rămasă a actualului CFM, cifre actualizate privind situația curentă și estimări în ceea ce privește creditele de plată. Parlamentul European și Consiliul vor lua orice decizie necesară, în timp util, pentru nevoi justificate în mod corespunzător pentru a preveni acumularea unui volum excesiv de facturi neplătite și pentru a asigura că cererile de plată sunt rambursate corespunzător.

Declarația Parlamentului European și a Consiliului cu privire la plățile pentru instrumente speciale

Parlamentul European și Consiliul au convenit să adapteze propunerea de modificare a Deciziei (UE) 2015/435 astfel încât să nu aducă în niciun fel atingere naturii plăților pentru alte instrumente speciale în general.

Declarația Parlamentului European și a Consiliului privind o evaluare independentă a rezultatelor obiectivului de reducere progresivă a personalului cu 5 % între 2013 și 2017

Parlamentul European și Consiliul propun efectuarea unei evaluări independente a rezultatelor obiectivului de reducere progresivă a personalului cu 5 % între 2013 și 2017, care să acopere toate instituțiile, organismele și agențiile, astfel cum s-a convenit în AII din 2013 privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară. Pe baza concluziilor evaluării, Parlamentul European și Consiliul invită Comisia să prezinte o propunere corespunzătoare de măsuri subsecvente.

Declarația Parlamentului European privind declarațiile comune adoptate în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM

Parlamentul European reamintește că cele patru declarații comune care însoțesc propunerea de revizuire a Regulamentului CFM sunt de natură politică și nu au implicații juridice.

În ceea ce privește declarațiile comune referitoare la majorările („top-ups”) și la realocările convenite pentru programele Uniunii, trebuie reamintit faptul că, în conformitate cu tratatele, autoritatea bugetară are competența de a stabili valoarea totală și conținutul bugetului Uniunii în cadrul procedurii bugetare anuale. Parlamentul European subliniază faptul că, ținând seama de poziția de egalitate de care beneficiază în exercitarea rolului său de componentă a autorității bugetare, intenționează să își utilizeze pe deplin prerogativele aferente, care nu pot fi restricționate de nicio declarație politică. Necesitatea de a respecta prerogativele autorității bugetare este menționată, de asemenea, în mod clar în textul declarațiilor comune.

Prin urmare, Parlamentul European pornește de la premisa că sumele menționate în cadrul declarațiilor comune reprezintă valori de referință, care vor fi examinate în cursul procedurii bugetare anuale, ținând seama în mod corespunzător de circumstanțele concrete în care este adoptat fiecare buget anual. În ceea ce privește, în special, realocările propuse la rubricile 1a și 4, Parlamentul intenționează să examineze, de la caz la caz, fiecare propunere individuală a Comisiei, pentru a asigura faptul că programele cheie ale Uniunii nu vor fi afectate de reduceri ale creditelor, în special în cazul în care acestea sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă sau au fost concepute pentru a răspunde actualelor nevoi presante ale Uniunii și, în plus, sunt caracterizate de o rată ridicată de execuție bugetară.

Este evident, în acest context, că, în cazul în care sumele menționate în declarațiile comune sunt preluate din propuneri legislative care nu au fost încă adoptate, menționarea acestor sume nu poate aduce atingere rezultatului negocierilor legislative desfășurate în vederea adoptării respectivelor propuneri.

Declarația Consiliului cu privire la plățile pentru instrumente speciale

Consiliul propune să se mențină status quo-ul și să nu se stabilească, în contextul prezentei evaluări/revizuiri, o regulă generală și cuprinzătoare în ceea ce privește tratarea plăților pentru alte instrumente speciale. În avizul Serviciului juridic al Consiliului s-a afirmat că va rămâne la latitudinea autorității bugetare să decidă, de la caz la caz, în ceea ce privește o anumită mobilizare în cauză, dacă câteva sau toate plățile corespunzătoare sunt luate sau nu în calcul peste plafoanele CFM.

Declarație a Comisiei privind consolidarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și măsuri suplimentare menite să contribuie la soluționarea crizei migrației și a unor probleme legate de securitate

În cazul în care tendința de scădere a șomajului în rândul tinerilor observată începând cu 2013 se va inversa, ar trebui să se ia în considerare majorarea fondurilor destinate Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor peste valoarea de 1,2 miliarde EUR convenită în cadrul evaluării/revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020 prin utilizarea marjelor disponibile în cadrul marjei globale pentru angajamente, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul privind CFM. În acest scop, Comisia va întocmi periodic rapoarte referitoare la tendințele statistice constatate și va prezenta un proiect de buget rectificativ, dacă va fi necesar.

Fără a aduce atingere celor de mai sus, ar trebui să fie luate în considerare, ca o chestiune de prioritate, marjele suplimentare disponibile, pentru investițiile în tineri în întreaga Europă și pentru măsuri menite să abordeze dimensiunea internă și externă a crizei migrației și a problemelor legate de securitate, în cazul în care vor apărea nevoi noi care nu sunt acoperite de finanțarea existentă sau convenită. Comisia va face propuneri în acest sens, dacă va fi cazul, ținând seama în același timp de necesitatea de a menține marje suficiente pentru evenimente neprevăzute, precum și de punerea în aplicare în bune condiții a programelor deja convenite.

(1) 7030/2017 și 7031/2017 COR1.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2016)0309.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2016)0412.
(4)Texte adoptate, P8_TA(2017)0111.
(5)O parte din majorările globale au fost deja convenite în cadrul procedurii bugetare 2017. Bugetul pentru 2017 include astfel 200 de milioane EUR la rubrica 1a și 725 de milioane EUR la rubrica 4. În plus, Parlamentul European și Consiliul au convenit să prevadă 500 de milioane EUR la rubrica 1b pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pentru 2017, cuantum care urmează să fie finanțat din marja globală pentru angajamente și care va fi implementat prin intermediul unui buget rectificativ în 2017. În final, Parlamentul European și Consiliul au invitat, de asemenea, Comisia să solicite creditele necesare în cadrul unui buget rectificativ în 2017 pentru a prevedea finanțarea FEDD din bugetul UE de îndată ce temeiul juridic va fi adoptat.


Mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute
PDF 322kWORD 49k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei (UE) 2015/435 privind mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute (COM(2016)0607 – C8-0387/2016 – 2016/2233(BUD))
P8_TA(2017)0113A8-0104/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0607 – C8-0387/2016),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(1), în special articolele 6 și 13,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(2), în special punctul 14,

–  având în vedere acordul de principiu al Consiliului din 7 martie 2017 privind revizuirea cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3),

–  având în vedere Decizia (UE) 2015/435 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2014 privind mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute în 2014(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei(6) și cea din 26 octombrie 2016 referitoare la revizuirea la jumătatea perioadei a CFM 2014-2020(7),

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0104/2017),

A.  întrucât, în 2014, Parlamentul European și Consiliul au mobilizat din marja pentru situații neprevăzute suma de 3 168 233 715 EUR în credite de plată; întrucât mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute a inclus o sumă de 350 de milioane EUR, în așteptarea unui acord privind tratamentul plăților aferente instrumentelor speciale;

B.  întrucât s-a decis compensarea sumei de 2 818 233 715 EUR pe parcursul perioadei 2018-2020 și invitarea Comisiei să prezinte în timp util o propunere privind suma rămasă de 350 de milioane EUR;

C.  întrucât, conform previziunilor pe termen mediu privind plățile, prezentate în contextul evaluării/revizuirii CFM la jumătatea perioadei, este de așteptat ca plafoanele anuale de plăți pentru perioada 2018-2020 să fie supuse unor presiuni;

D.  întrucât bugetul pentru exercițiul 2017 arată o marjă sub plafonul de plăți de 9,8 miliarde EUR, care permite compensarea integrală a sumei mobilizate în 2014,

1.  salută propunerea prezentată de Comisie ca parte a pachetului de evaluare/revizuire a CFM la jumătatea perioadei;

2.  consideră că compensarea sumei totale de 2 818 233 715 EUR mobilizate în 2014 cu ajutorul marjei disponibile sub plafonul de plăți pentru exercițiul 2017 va oferi mai multă flexibilitate în a doua parte a CFM și va contribui la prevenirea unei noi crize a plăților;

3.  subliniază că excluderea sumei restante de 350 de milioane EUR din cadrul compensării confirmă poziția de lungă durată a Parlamentului potrivit căreia creditele de plată pentru instrumente speciale sunt luate în calcul peste plafoanele CFM;

4.  salută acordul de principiu al Consiliului cu privire la decizia anexată, care este în concordanță cu interpretarea dată de Parlament;

5.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

7.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei (UE) 2015/435 privind mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2017/1331.)

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(2) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(3) 7030/2017 și 7031/2017 COR1.
(4) JO L 72, 17.3.2015, p. 4.
(5) JO C 294, 12.8.2016, p. 65.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0309.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2016)0412.


Estimarea bugetului de venituri și cheltuieli pentru exercițiul financiar 2018 - Secțiunea I - Parlamentul European
PDF 385kWORD 62k
Rezoluţia Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2018 (2017/2022(BUD))
P8_TA(2017)0114A8-0156/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(1), în special articolul 36,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3) (AII din 2 decembrie 2013),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1023/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2013 de modificare a Statutului funcționarilor Uniunii Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 aprilie 2016 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2017(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2016 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 1 decembrie 2016 referitoare la proiectul comun de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 aprobat de Comitetul de conciliere în cadrul procedurii bugetare(7),

–  având în vedere raportul prezentat Biroului de către Secretarul General privind proiectul preliminar de estimare a bugetului Parlamentului pentru exercițiul financiar 2018,

–  având în vedere proiectul preliminar de estimare a bugetului întocmit de Birou la 3 aprilie 2017 în temeiul articolului 25 alineatul (7) și al articolului 96 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Parlamentului,

–  având în vedere proiectul de estimare a bugetului întocmit de Comisia pentru bugete în conformitate cu articolul 96 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului,

–  având în vedere articolele 96 și 97 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0156/2017),

A.  întrucât această procedură reprezintă a treia procedură bugetară completă desfășurată în noua legislatură și cel de al cincilea an al cadrului financiar multianual 2014-2020;

B.  întrucât bugetul pe 2018, sub forma propusă în raportul Secretarului General, este în curs de pregătire, în contextul unei creșteri a plafonului de la rubrica V comparativ cu 2017, permițând o marjă mai mare pentru creșterea economică și investiții, precum și aplicarea în continuare a unor politici vizând realizarea de economii și îmbunătățirea eficienței;

C.  întrucât Secretarul General a propus șapte obiective prioritare pentru bugetul pe 2018, și anume: lansarea unei campanii de comunicare în cadrul pregătirilor pentru alegerile din 2019, consolidarea măsurilor de securitate luate, continuarea proiectelor imobiliare multianuale, realizarea de investiții în digitalizarea și informatizarea procedurilor, aplicarea în continuare a măsurilor necesare pentru introducerea limbii irlandeze ca limbă oficială cu un regim lingvistic complet, analizarea posibilului impact al Brexitului și încurajarea unei abordări ecologice în ceea ce privește transportul;

D.  întrucât Secretarul General a propus un buget de 1 971 883 373 EUR pentru proiectul preliminar de estimare a bugetului Parlamentului pentru exercițiul financiar 2018, ceea ce reprezintă o majorare globală cu 3,26 % față de bugetul pentru 2017 și 19,06 % din rubrica V din CFM 2014-2020;

E.  întrucât Secretarul General a propus investiții extraordinare suplimentare de 47,6 milioane EUR pentru a consolida proiectele de securitate, a asigura plata chiriei în cazul proiectului imobiliar ADENAUER și a lansa campania de comunicare în cadrul pregătirilor pentru alegerile din 2019;

F.  întrucât aproape 68 % din buget este alcătuit din cheltuieli indexate ce se referă, în cea mai mare parte, la remunerațiile și indemnizațiile deputaților și personalului, precum și la clădiri, care sunt ajustate în conformitate cu Statutul funcționarilor, cu indexarea sectorială sau cu rata inflației;

G.  întrucât raportul Parlamentului intitulat „Femeile în Parlamentul European”, publicat la 8 martie 2017, cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, arată un dezechilibru între femei și bărbați în ceea ce privește posturile de conducere în Parlament, 83,3 % din posturile de Secretar General Adjunct și de director general în Parlament fiind deținute de bărbați și 16,7 % de femei, 70,2 % din posturile de director în Parlament fiind deținute de bărbați și 29,8 % de femei și, totodată, 65,9 % din posturile de șefi de unitate în Parlament fiind deținute de bărbați și 34,1 % de femei;

H.  întrucât Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene impune Uniunii obligația de a respecta diversitatea lingvistică și interzice discriminarea pe motiv de limbă, oferind astfel fiecărui cetățean al Uniunii dreptul de a utiliza oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii atunci când corespondează cu instituțiile Uniunii, care trebuie să răspundă în aceeași limbă;

I.  întrucât Parlamentul European a subliniat deja în Rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2016(8) că bugetul pe 2016 ar trebui să aibă o bază realistă și să fie în conformitate cu principiile disciplinei bugetare și bunei gestiuni financiare;

J.  întrucât credibilitatea Parlamentului în calitatea sa de componentă a autorității bugetare depinde în mare măsură de capacitatea sa de a-și ține sub control cheltuielile proprii;

K.  întrucât credibilitatea Parlamentului depinde în mare măsură de capacitatea sa de a dezvolta democrația la nivelul Uniunii,

Cadrul general

1.  subliniază că proporția bugetului Parlamentului în 2018 ar trebui menținută sub 20 % din rubrica V; constată că nivelul bugetului estimat pentru 2018 corespunde unui procent de 18,88 %, mai mic decât cel din 2017 (19,26 %) și cel mai mic procent din cadrul rubricii V înregistrat în ultimii cincisprezece ani;

2.  în conformitate cu punctul 15 din rezoluțiile sale din 14 aprilie 2016 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2017 și cu punctul 98 din rezoluția sa menționată mai sus din 26 octombrie 2016 referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017, care solicită utilizarea pentru prima dată în cursul procedurii bugetare pentru exercițiul financiar 2018 a metodei de stabilire a bugetului Parlamentului pe baza nevoilor actuale, și nu pe baza unui sistem de coeficienți, solicită îndeplinirea acestor cereri;

3.  observă că suma alocată pentru investițiile și cheltuielile extraordinare în 2018 este de 47,6 milioane EUR, situându-se la același nivel ca în 2017; consideră că fondurile pentru campania de comunicare din 2019 ar trebui să fie considerate cheltuieli extraordinare;

4.  constată că 75 % din creditele solicitate pentru campania de comunicare în cadrul pregătirii pentru alegerile din 2019 au fost incluse în proiectul preliminar de estimare a bugetului pentru 2018, deoarece majoritatea contractelor vor fi semnate în 2018;

5.  evidențiază faptul că cea mai mare parte a bugetului Parlamentului este stabilită pe baza obligațiilor statutare sau contractuale și face obiectul indexării anuale;

6.  aprobă acordul încheiat la 28 martie 2017 cu Biroul privind nivelul bugetului estimat pentru 2018; scade nivelul cheltuielilor cu 18,4 milioane EUR comparativ cu poziția inițială a Biroului; stabilește nivelul global al bugetului estimat pentru 2018 la 1 953 483 373 EUR, ceea ce reprezintă o creștere totală cu 2,3 % comparativ cu bugetul pe 2017;

7.  subliniază că funcțiile esențiale ale Parlamentului sunt de a legifera, a-i reprezenta pe cetățeni și a controla activitatea altor instituții;

8.  subliniază rolul Parlamentului în consolidarea conștiinței politice europene și în promovarea valorilor Uniunii;

9.  subliniază că sunt necesare economii față de propunerea Secretarului General și că sunt puternic încurajate toate eforturile care vizează o utilizare mai eficientă și mai transparentă a fondurilor publice;

Transparența și accesibilitatea

10.  salută răspunsul la solicitarea Comisiei pentru bugete, furnizat în Rezoluția sa din 14 aprilie 2016 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2017(9) și reiterat în Rezoluția sa referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017(10), cu privire la planificarea bugetară pe termen mediu și lung, făcând o distincție clară între investiții și cheltuielile operaționale legate de funcționarea Parlamentului, precum și de obligațiile statutare ale acestuia (inclusiv chirii și achiziții);

11.  salută crearea unui grup de lucru privind procedurile de stabilire a estimării bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European; remarcă faptul că Parlamentul a cerut să se aibă în vedere o nouă revizuire a normelor aplicabile procedurilor bugetare interne(11); subliniază necesitatea ca membrii Biroului și ai Comisiei pentru bugete să primească informațiile relevante pentru procedura de stabilire a estimării în timp util și în mod inteligibil, precum și cu nivelul necesar de detaliere, pentru a permite Biroului și Comisiei pentru bugete să ia decizii având o imagine cuprinzătoare a situației și necesităților bugetului Parlamentului;

12.  îl invită din nou pe Secretarul General să facă o propunere privind prezentarea bugetului pe site-ul Parlamentului către publicul larg într-un mod suficient de detaliat, precum și inteligibil și ușor de utilizat, pentru a permite tuturor cetățenilor să înțeleagă mai bine activitățile și prioritățile Parlamentului, precum și dinamica cheltuielilor aferente;

13.  consideră că grupurile de vizitatori reprezintă unul dintre instrumentele-cheie pentru creșterea nivelului de informare al cetățenilor cu privire la activitățile Parlamentului; salută normele revizuite privind grupurile de vizitatori și consideră că riscul deturnării de fonduri a scăzut ca urmare a punerii în aplicare a noilor norme mai stricte; invită, în acest sens, Biroul și Grupul său de lucru pentru informare și comunicare să revizuiască creditele pentru grupurile de vizitatori ale deputaților, luând în considerare ratele inflației din ultimii ani, care au majorat, prin urmare, costul acestor vizite; consideră că, deși aceste sume nu sunt menite să acopere toate cheltuielile efectuate cu grupurile de vizitatori, ci mai degrabă să fie considerate o subvenție, nu poate fi ignorat faptul că proporția costurilor acoperite va scădea dacă indemnizația nu este ajustată în funcție de inflație; solicită Biroului să ia în considerare faptul că această discrepanță afectează în mod disproporționat grupurile de vizitatori care provin din medii socioeconomice mai modeste și care dețin mijloace financiare proprii foarte restrânse;

Securitatea și securitatea cibernetică

14.  ia act de actualele măsuri de consolidare a securității Parlamentului, referitoare la clădiri, echipamente și personal, securitatea cibernetică și securitatea comunicațiilor; solicită Secretarului General și Biroului să aplice pe mai departe conceptul de securitate globală pentru a aduce în continuare îmbunătățiri structurale, operaționale și culturale securității Parlamentului; reiterează necesitatea de a îmbunătăți performanța serviciilor IT furnizate Parlamentului, prin investiții în formarea personalului, dar și printr-o mai bună selecție a contractanților pe baza unei evaluări mai solide a serviciilor și a capacității IT a acestora;

15.  consideră că evenimentele recente demonstrează că probabilitatea unor atacuri cibernetice a crescut în mod dramatic, tehnologia care stă la baza unor astfel de atacuri depășind adesea măsurile de securitate cibernetică destinate combaterii lor; consideră că aplicațiile informatice au devenit instrumente importante pentru ca deputații și personalul să își desfășoare activitatea, dar, cu toate acestea, sunt vulnerabile la astfel de atacuri; salută, prin urmare, integrarea securității cibernetice în cadrul general de gestionare strategică al Parlamentului și consideră că acest lucru va permite instituției să își protejeze mai bine activele și informațiile;

16.  regretă că, în pofida instalării sistemului SECure EMail (SECEM), Parlamentul nu poate să primească informări restricționate și neclasificate de la alte instituții; deplânge faptul că Parlamentul nu este în măsură să își dezvolte singur propriul sistem de informații clasificate (CIS) și observă că sunt în curs de desfășurare negocieri cu alte instituții în acest sens; se așteaptă ca aceste negocieri să contribuie la identificarea celor mai bune mijloace care să-i permită Parlamentului să primească informări restricționate și neclasificate; îl invită pe Secretarul General să prezinte Comisiei pentru bugete informații suplimentare privind ultimele evoluții ale negocierilor în curs, înaintea examinării bugetului în Parlament în toamna anului 2017;

17.  salută eforturile de digitalizare și computerizare suplimentară a procedurilor; în acest sens, încurajează introducerea mai multor posibilități de utilizare a semnăturii digitale securizate în cadrul procedurilor administrative, cu scopul de a reduce utilizarea hârtiei și de a economisi timp;

18.  salută semnarea unui memorandum de înțelegere între Guvernul belgian și Parlamentul European, Consiliu, Comisie, Serviciul European de Acțiune Externă și alte instituții cu sediul la Bruxelles cu privire la investigațiile în vederea acordării autorizării de securitate pentru toți membrii personalului contractanților externi care solicită acces în instituțiile Uniunii; îl invită pe Secretarul General să ia în considerare oportunitatea extinderii aplicării acestui memorandum de înțelegere funcționarilor, asistenților parlamentari și stagiarilor, pentru a permite efectuarea verificărilor de securitate necesare înainte de recrutarea acestora;

Politica imobiliară

19.  reamintește că ultima strategie imobiliară pe termen mediu a fost adoptată de Birou în 2010; își pune întrebarea de ce nu a reușit Biroul să prezinte o strategie pe termen lung pentru clădirile Parlamentului în cursul acestei legislaturi, în pofida rezoluțiilor precedente ale Parlamentului; îi invită pe Secretarul General și pe vicepreședinți să prezinte Comisiei pentru bugete noua strategie imobiliară pe termen mediu cât mai curând posibil, înaintea examinării bugetului în Parlament în toamna anului 2017;

20.  își reiterează solicitarea de a se asigura un proces decizional transparent în domeniul politicii imobiliare, bazat pe o informare timpurie, ținând seama în mod corespunzător de articolul 203 din Regulamentul financiar; solicită în această privință mai multe informații cu privire la extinderea creșei WAYENBERG;

21.  solicită mai multe informații cu privire la proiectul de renovare a clădirii Paul Henri Spaak (PHS), în special orice aviz al contractanților externi referitor la opțiunile posibile pentru PHS, care a avut o durată de viață scurtă de 25 ani; solicită Secretarului General să prezinte Comisiei pentru bugete rezultatele acestui studiu cât mai curând posibil; subliniază faptul că clădirea existentă nu îndeplinește cerințele privind stabilitatea unei clădiri publice pentru funcții parlamentare, care are un nivel de securitate mai ridicat și trebuie să reziste la șocurile externe fără a se prăbuși; critică faptul că clădirea PHS nu îndeplinește nici măcar standardele minime ale cerințelor moderne privind stabilitatea și constată că a fost nevoie deja să se ia mai multe măsuri pentru a garanta stabilitatea acesteia; îndeamnă, prin urmare, Biroul și administrația Parlamentului să caute soluții viitoare pentru clădirea PHS care să protejeze viața și să garanteze condiții de muncă sănătoase pentru persoanele prezente în interiorul ei; ia act de nivelul creditelor propus de Secretarul General în 2018 în ceea ce privește studiile, proiectele pregătitoare și lucrările, precum și furnizarea de asistență pentru echipa de gestionare a proiectului; își exprimă îngrijorarea în legătură cu posibila confuzie privind sumele care urmează să fie cheltuite pentru studii și mutări; invită Biroul și Secretarul General să informeze Comisia pentru bugete cu privire la toate etapele ulterioare și să furnizeze o defalcare clară a costurilor cât mai curând posibil și până cel târziu în luna iulie 2017; reamintește că, în orice caz, este necesară implementarea unei arhitecturi moderne și eficiente din punct de vedere energetic; solicită o evaluare cu privire la modul în care renovarea va afecta Unitatea Vizite și Seminarii, disponibilitatea hemiciclului, precum și a celorlalte săli și birouri;

22.  consideră că 2018 va fi un an critic pentru clădirea Konrad Adenauer (KAD), deoarece va marca încheierea lucrărilor pe șantierul estic și începerea lucrărilor pe șantierul vestic; observă cu îngrijorare că bugetul alocat gestionării acestui proiect de anvergură a trebuit să fie revizuit, pentru a consolida echipele care monitorizează progresul lucrărilor; remarcă actuala practică de a utiliza transferurile colectoare de sfârșit de an pentru a contribui la proiectele imobiliare în curs; consideră că, deși acest lucru poate reprezenta o soluție pragmatică pentru a reduce plățile de dobânzi, se află totuși în contradicție cu transparența proiectelor imobiliare în cadrul bugetului Parlamentului și ar putea chiar stimula alocările bugetare excesive în anumite domenii;

23.  îi invită pe vicepreședinții responsabili și pe Secretarul General să prezinte Comisiei pentru bugete un raport privind progresele înregistrate și estimările pentru finalizarea lucrărilor în legătură cu clădirea KAD;

EMAS

24.  reamintește că Parlamentul s-a angajat să reducă cu 30 % emisiile sale de CO2 per echivalent normă întreagă până în 2020, comparativ cu nivelurile din 2006;

25.  consideră, prin urmare, că este extrem de important ca Parlamentul să își stabilească obiective noi, mai ambițioase și cantitative, care ar trebui să fie evaluate în mod regulat de către serviciile responsabile;

26.  reamintește angajamentul Parlamentului din Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică, și anume că, „dată fiind vizibilitatea crescută a clădirilor lor și rolul de lider pe care acesta ar trebui să îl joace în legătură cu performanța energetică a respectivelor clădiri și fără a aduce atingere normelor aplicabile în materie bugetară și în materie de achiziții publice, se va angaja să aplice clădirilor pe care le deține și pe care le ocupă aceleași cerințe ca cele aplicabile clădirilor administrațiilor centrale din statele membre, conform articolelor 5 și 6 din respectiva directivă;” subliniază importanța respectării acestei declarații, nu în ultimul rând pentru propria credibilitate în revizuirea în curs a Directivei privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei privind eficiența energetică;

27.  salută înființarea unui grup de lucru pentru mobilitate, care ar trebui să desfășoare o activitate cuprinzătoare și să aibă un mandat clar; subliniază faptul că Parlamentul trebuie să respecte toate legile în vigoare la nivel regional la locurile de muncă, inclusiv în domeniul respectiv; susține promovarea utilizării legăturii feroviare directe dintre sediul Parlamentului de la Bruxelles și aeroport; invită serviciile responsabile să-și revadă componența și dimensiunea parcului de autovehicule în acest context; solicită Biroului să stabilească fără întârziere un sistem de stimulente pentru promovarea utilizării bicicletelor pentru naveta între domiciliu și locul de muncă; ia act de faptul că un astfel de regim există deja în cadrul altor instituții, în special al Comitetului Economic și Social European;

Campania de comunicare pentru alegerile europene din 2019

28.  salută campania de comunicare, care reprezintă un efort util de a le explica cetățenilor scopul Uniunii și al Parlamentului European; subliniază că această campanie ar trebui să vizeze, printre altele, explicarea rolului Uniunii Europene, competențele Parlamentului, funcțiile sale, inclusiv alegerea președintelui Comisiei, precum și impactul său asupra vieților cetățenilor;

29.  observă că lucrările pregătitoare pentru campania de comunicare urmează să înceapă deja în acest an, anticipând viitoarele alegeri europene din 2019; salută scurtarea perioadei preelectorale la doi ani pentru campania de comunicare, față de perioada preelectorală de trei ani pentru alegerile europene din 2014;

30.  observă că volumul total al cheltuielilor pentru campania de comunicare pentru alegerile din 2019 este estimat la 25 de milioane EUR în 2018 și de 8,33 milioane EUR în 2019, cu un volum mai mare de angajamente financiare necesare în 2018; subliniază importanța unor astfel de campanii de comunicare, având în vedere în special situația actuală din Uniune;

31.  consideră că Direcția Generală Comunicare (DG COMM) ar trebui să dea curs recomandărilor cuprinse în evaluarea campaniei electorale europene din 2014(12) și să acorde prioritate colectării de date pentru proiectele campaniei, per unitate, pe baza unor indicatori-cheie prestabiliți, pentru a măsura impactul lor, analizând cu atenție cauzele profunde ale prezenței la vot extrem de scăzute la alegerile din 2014;

Aspecte legate de deputați

32.  salută activitatea desfășurată de Secretariatul General al Parlamentului, secretariatele grupurilor politice și birourile deputaților de sprijinire a deputaților în exercitarea mandatului lor; încurajează dezvoltarea continuă a acestor servicii care îmbunătățesc capacitatea deputaților de a controla activitatea Comisiei și a Consiliului și de a-i reprezenta pe cetățeni;

33.  ia act de consilierea și cercetarea oferite deputaților și comisiilor de către Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) și departamentele tematice; reamintește că o evaluare la jumătatea perioadei a eficacității cooperării dintre Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) și departamentele tematice a fost prevăzută în momentul înființării EPRS în 2013; reamintește că, la 14 aprilie 2016, a fost adoptată în plen o solicitare de a efectua o astfel de evaluare și de a prezenta rezultatele sale Comisiei pentru bugete(13); solicită încă o dată Secretarului General să efectueze o astfel de evaluare și să prezinte rezultatele acesteia Comisiei pentru bugete înaintea examinării bugetului în Parlament în toamna anului 2017; reamintește că o astfel de evaluare ar trebui să conțină propuneri cu privire la modalitățile de corelare mai bună a sprijinului acordat de EPRS cu evoluțiile din cadrul comisiilor tematice respective, precum și la modalitățile de a evita suprapunerea cu activitățile lor și de evita încurajarea concurenței între servicii; de asemenea, se așteaptă ca evaluarea să includă informații detaliate cu privire la expertiza externă, studiile externe și sprijinul extern pentru activitățile de cercetare ale Parlamentului, inclusiv numărul și costurile studiilor și lucrărilor de expertiză furnizate de serviciile interne și de prestatorii externi ai Parlamentului; ia act de cele patru proiecte specifice care sunt elaborate pe termen mediu în cadrul bibliotecii Parlamentului European, și anume biblioteca digitală, îmbunătățirea resurselor pentru cercetare, sursele de drept comparat și biblioteca deschisă; consideră că aceste proiecte constituie un mijloc de a îmbunătăți sprijinul acordat atât deputaților, cât și personalului, precum și de a facilita accesul la comunitatea externă de cercetare și la cetățeni; remarcă importanța acestor proiecte și necesitatea de a le integra în lucrările legislative ale deputaților și ale personalului;

34.  reamintește decizia adoptată de Parlament în cadrul procedurii bugetare a PE pe 2017, care stabilește înființarea unui serviciu de interpretare în limbajul internațional al semnelor pentru toate dezbaterile plenare, și face apel la administrație să o pună în aplicare fără întârziere;

35.  observă că Regulamentul de procedură revizuit recent(14) a impus deputaților o limită maximă de trei explicații orale privind votul per perioadă de sesiune, dar rămâne îngrijorat de faptul că interpretarea, precum și traducerea transcrierilor explicațiilor generează costuri suplimentare; îl îndeamnă pe Secretarul General să prezinte o defalcare detaliată a costurilor legate de explicațiile orale privind votul; indică disponibilitatea unor alternative cum ar fi explicațiile în scris privind votul, precum și o mulțime de mijloace publice de comunicare situate în interiorul clădirilor Parlamentului pentru ca deputații să își explice pozițiile de vot; ca măsură temporară, solicită ca explicațiile orale privind voturile să fie plasate pe ordinea de zi a ședinței plenare la sfârșitul activității din ziua respectivă, după discursurile de un minut și celelalte puncte pe ordinea de zi;

36.  reamintește obligația deputaților de a informa administrația cu privire la orice modificare a declarațiilor lor de interese;

37.  nu este de acord că este necesar ca mobilierul din birourile deputaților și ale asistenților acestora de la Bruxelles să fie schimbat; consideră că majoritatea obiectelor de mobilier se află în stare bună și că, prin urmare, nu există niciun motiv pentru a le schimba; consideră că mobilierul ar trebui schimbat numai dacă există un motiv justificat;

38.  îl invită pe Secretarul General ca, pentru pregătirea celei de-a noua legislaturi, să prezinte Biroului o listă mai exactă a cheltuielilor rambursabile în cadrul indemnizației pentru cheltuieli generale (ICG); reamintește principiul independenței mandatului; subliniază că deputații au posibilitatea de a-și publica situația cheltuielilor cu privire la ICG pe paginile web personale dacă doresc să facă acest lucru; reiterează apelul privind asigurarea unei transparențe mai mari în ceea ce privește ICG, după modelul cazurilor de bune practici prezentate de delegațiile naționale din Parlament și statele membre; consideră că deputații ar trebui să poată, de asemenea, să furnizeze linkuri pe site-ul Parlamentului spre locurile unde își publică în prezent situația cheltuielilor; reiterează faptul că o mai mare transparență cu privire la ICG nu ar trebui să atragă după sine creșterea efectivului de personal în administrația Parlamentului;

39.  subliniază că actuala linie bugetară pentru asistența parlamentară este corespunzătoare și nu ar trebui să crească mai mult decât indexarea salariilor;

40.  reamintește solicitarea adoptată de către adunarea plenară în rezoluția sa menționată anterior din 14 aprilie 2016 referitoare la estimarea Parlamentului pentru 2017, de a revizui normele care reglementează rambursarea cheltuielilor de misiune aferente deplasărilor între cele trei locuri de desfășurarea a activității Parlamentului și efectuate de asistenții parlamentari acreditați (APA), în vederea alinierii acestora la normele aplicabile celorlalți membri ai personalului, și regretă faptul că, până în prezent, nu a fost luată nicio măsură în acest sens; solicită Biroului să abordeze această chestiune fără nicio altă întârziere; între timp, subliniază că plafoanele actuale privind rambursarea cheltuielilor de misiune pentru APA (120/140/160 EUR) nu au fost ajustate din 2011 și că diferența dintre alte categorii de personal și APA a continuat să crească până la cel puțin 40 %, în urma introducerii unor plafoane noi aprobate de Consiliu la 9 septembrie 2016 care, până în prezent, au fost aplicate numai funcționarilor începând din 10 septembrie 2016; solicită, prin urmare, Biroului să ia măsurile necesare pentru a remedia această inegalitate;

41.  subliniază că remedierea acestei inegalități în ceea ce privește cheltuielile de misiune nu atrage după sine o creștere a liniei bugetare pentru asistența parlamentară;

42.  solicită utilizarea transparentă și corespunzătoare a rambursării cheltuielilor de deplasare ale deputaților și recomandă stimularea utilizării clasei economice, atât în ceea ce privește transportul aerian, cât și transportul feroviar;

43.  solicită Conferinței președinților și Biroului să analizeze din nou posibilitatea ca, sub rezerva anumitor condiții, APA să însoțească deputații în delegațiile și misiunile oficiale ale Parlamentului, după cum au solicitat deja mai mulți deputați; este de părere că deputații ar trebui să decidă dacă asistenții lor ar trebui să-i însoțească în delegațiile oficiale, utilizând pachetul indemnizației de asistență parlamentară al acestora;

Aspecte legate de personal

44.  în conformitate cu punctul 27 din AII din 2 decembrie 2013, care prevede o reducere treptată cu 5 % a personalului în toate instituțiile, organismele și agențiile în perioada 2013-2017, subliniază că, din cauza nevoilor specifice apărute în Parlament în 2014 și 2016, s-a ajuns la un acord cu Consiliul referitor la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016(15), prin care măsurile de reducere anuală a personalului Parlamentului sunt prevăzute să continue până în 2019;

45.  observă că, în timp ce grupurile politice au fost exceptate de la aplicarea acestor măsuri de reducere anuală a personalului începând cu 2014(16), acordul de conciliere cu privire la bugetul 2017 a dus la o scădere a posturilor din organigrama Secretariatului Parlamentului din cauza nerespectării de către Consiliu a acordului tacit (gentleman’s agreement);

46.  reamintește că nivelul total al personalului grupurilor politice este exceptat de la obiectivul de reducere cu 5 % a personalului în conformitate cu deciziile luate în ceea ce privește exercițiile financiare 2014, 2015, 2016 și 2017;

47.  consideră că pierderea a 136 de posturi din cadrul Secretariatului Parlamentului în 2016 poate crea dificultăți pentru furnizarea de servicii de către administrația Parlamentului; îl invită pe Secretarul General să prezinte informații suplimentare cu privire la măsurile de reducere a personalului luate anul trecut și să evalueze consecințele deciziilor bugetare asupra funcționării instituției;

48.  salută, în lumina măsurilor de reducere a personalului, propunerea de a transforma 50 de posturi AST permanente în 50 de posturi AD permanente, cu un impact bugetar nesemnificativ; ia act și de propunerea de a transforma trei posturi AST temporare în trei posturi AD temporare în cabinetul Președintelui;

49.  invită Biroul să asigure respectarea drepturilor sociale și de pensie ale APA și disponibilitatea mijloacelor financiare, în special în ceea ce privește APA care au fost angajați fără întrerupere de către deputații în Parlamentul European în ultimele două legislaturi parlamentare; în acest sens, invită administrația să prezinte o propunere care să ia în considerare decizia de organizare a alegerilor anticipate din 2014, precum și timpul petrecut în cadrul procedurii de recrutare pentru calcularea vechimii de 10 ani în serviciu stabilite în Statutul funcționarilor;

50.  solicită Biroului să propună o procedură de concediere prin consens reciproc între deputați și APA;

51.  consideră că, într-o perioadă în care este probabil ca resursele financiare și de personal aflate la dispoziția instituțiilor Uniunii să fie supuse unor constrângeri tot mai mari, este important ca instituțiile ca atare să poată recruta și păstra personalul cel mai capabil să facă față provocărilor complexe ale viitorului, în conformitate cu principiile întocmirii bugetului în funcție de performanțe;

52.  consideră că interpretarea și traducerea sunt esențiale pentru funcționarea instituției și recunoaște calitatea și valoarea adăugată a serviciilor prestate de interpreți; reiterează poziția Parlamentului exprimată în rezoluția sa din 14 aprilie 2016 menționată mai sus potrivit căreia Secretarul General ar trebui să facă propuneri suplimentare de raționalizare, de exemplu recurgerea sporită la traducerea și interpretarea la cerere, în special pentru intergrupurile din Parlamentul European, analizarea posibilelor câștiguri de eficiență realizate prin utilizarea celor mai recente tehnologii lingvistice ca instrument ajutător pentru interpreți, precum și evaluarea impactului cadrului revizuit pentru interpreții care fac parte din personal asupra gestionării mai eficiente a resurselor și a creșterii productivității;

53.  salută continuarea măsurilor luate de Parlament pentru a introduce irlandeza ca limbă oficială cu un regim lingvistic complet până la 1 ianuarie 2021; observă, în acest sens, că nu vor fi necesare posturi suplimentare în 2018; cu toate acestea, îi solicită Secretarului General să se consulte în continuare cu deputații irlandezi în legătură cu posibilitățile de utilizare eficientă a resurselor, fără a compromite drepturile garantate ale deputaților;

54.  îl îndeamnă pe Secretarul General să se bazeze pe acordurile de cooperare existente între Parlamentul European, Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European, în vederea identificării altor domenii în care funcțiile administrative ar putea fi partajate; îl invită, în plus, pe Secretarul General să efectueze un studiu cu privire la posibilitatea realizării unor sinergii și între Parlament, Comisie și Consiliu în ceea ce privește funcțiile și serviciile administrative;

Partidele politice și fundațiile politice europene

55.  reamintește că partidele și fundațiile politice europene contribuie la formarea conștiinței politice europene și la sporirea gradului de înțelegere de către cetățeni a legăturii dintre procesele politice la nivel național și european;

56.  consideră că recentele controverse în legătură cu finanțarea unor partide politice și a unor fundații politice europene au scos la iveală deficiențe ale sistemelor de gestionare și control existente;

57.  consideră că intrarea în vigoare a Regulamentelor (UE, Euratom) nr. 1141/2014(17) și (UE, Euratom) nr. 1142/2014(18) va oferi mecanisme de control suplimentare, cum ar fi cerința de înregistrare la Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene; consideră totuși că aceste măsuri mai pot fi îmbunătățite; remarcă faptul că partidele și fundațiile vor începe să solicite finanțare în temeiul noilor norme în exercițiul bugetar 2018;

58.  subliniază că au fost identificate o serie de probleme ale sistemului actual de cofinanțare, în care contribuțiile și granturile de la bugetul Parlamentului atât pentru partide, cât și pentru fundații nu pot depăși 85 % din cheltuielile eligibile, restul de 15 % urmând a fi acoperit din resurse proprii; constată, de exemplu, că insuficiența cotizațiilor membrilor și a donațiilor este adesea compensată de aporturile în natură;

Diverse

59.  ia act de dialogul permanent dintre Parlamentul European și parlamentele naționale; solicită consolidarea acestui dialog pentru a promova o mai bună înțelegere a contribuției Parlamentului European și a Uniunii în statele membre;

60.  ia act de faptul că s-au solicitat studii și avize externe pentru a sprijini activitatea comisiilor și a altor organe politice de analiză a posibilului impact al Brexitului, inclusiv a consecințelor bugetare pentru Parlament; pune sub semnul întrebării necesitatea de a apela la studii și avize externe, în loc să se recurgă la numărul mare de servicii de cercetare din cadrul Parlamentului; subliniază că, până la încheierea negocierilor privind ieșirea Regatului Unit din Uniune, Regatul Unit rămâne membru cu drepturi depline al Uniunii și toate drepturile și obligațiile aferente statutului de membru rămân în vigoare; subliniază, prin urmare, că decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniune nu va avea, probabil, un impact asupra bugetului Parlamentului pe 2018;

61.  reamintește rezoluția sa din 20 noiembrie 2013 referitoare la stabilirea sediilor instituțiilor Uniunii Europene(19), în care se estimează costurile dispersiei geografice a Parlamentului între 156 de milioane EUR și 204 milioane EUR, reprezentând echivalentul a 10 % din bugetul Parlamentului; subliniază că impactul asupra mediului al dispersiei geografice este estimat între 11 000 și 19 000 de tone de emisii de CO2; evidențiază percepția publică negativă cauzată de această dispersie și, prin urmare, își reiterează poziția solicitând o foaie de parcurs către un sediu unic;

62.  reamintește rezoluția sa menționată mai sus din 14 aprilie 2016 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2017; solicită implementarea unei cooperări cu posturile de televiziune, mijloacele de comunicare socială și alți parteneri pentru a stabili un centru media la nivel european în scopul formării tinerilor jurnaliști;

63.  îl invită pe Secretarul General și Biroul să promoveze o cultură a întocmirii bugetului în funcție de performanțe în cadrul administrației Parlamentului, în conformitate cu abordarea privind managementul schimbării, cu scopul de a îmbunătăți eficiența și calitatea activității interne a instituției;

o
o   o

64.  adoptă estimarea bugetului pentru exercițiul financiar 2018;

65.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei prezenta rezoluție și estimarea bugetului.

(1) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(4) JO L 287, 29.10.2013, p. 15.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2016)0132.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0411.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2016)0475.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2015)0172.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2016)0132.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2016)0411.
(11) Texte adoptate, P8_TA(2016)0484.
(12) Deloitte, studiu din decembrie 2015.
(13) A se vedea punctul 22 din rezoluția sa din 14 aprilie 2016 (P8_TA(2016)0132).
(14) Texte adoptate la 13 decembrie 2016, P8_TA(2016)0484 - articolul 183 alineatul (1).
(15) Texte adoptate, P8_TA(2015)0407.
(16) Texte adoptate, P7_TA(2013)0437; Texte adoptate, P8_TA(2014)0036; Texte adoptate, P8_TA(2015)0376; Texte adoptate, P8_TA(2016)0411.
(17) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (JO L 317, 4.11.2014, p. 1).
(18) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1142/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 în ceea ce privește finanțarea partidelor politice europene (JO L 317, 4.11.2014, p. 28).
(19) Texte adoptate, P7_TA(2013)0498.


Proiectul de buget rectificativ nr. 1 la bugetul general 2017 care însoțește propunerea privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru acordarea de asistență Regatului Unit, Ciprului și Portugaliei
PDF 247kWORD 48k
Rezoluţia Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 1/2017 la bugetul general pentru exercițiul financiar 2017, care însoțește propunerea privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru acordarea de asistență Regatului Unit, Ciprului și Portugaliei (07003/2017 – C8-0130/2017 – 2017/2018(BUD))
P8_TA(2017)0115A8-0155/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(1), în special articolul 41,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017, adoptat definitiv la 1 decembrie 2016(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3) (Regulamentul privind CFM),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(5),

–  având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 1/2017 adoptat de Comisie la 26 ianuarie 2017 (COM(2017)0046),

–  având în vedere poziția privind Proiectul de buget rectificativ nr. 1/2017 adoptată de Consiliu la 3 aprilie 2017 și transmisă Parlamentului European la 3 aprilie 2017 (07003/2017 – C8-0130/2017),

–  având în vedere articolele 88 și 91 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0155/2017),

A.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 1/2017 se referă la mobilizarea din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a sumei de 71 524 810 EUR în legătură cu inundațiile care au avut loc în Regatul Unit începând din decembrie 2015 până în ianuarie 2016, cu seceta și incendiile din perioada octombrie 2015-iunie 2016 din Cipru și cu incendiile din august 2016 de pe insula Madeira, aparținând Portugaliei;

B.  întrucât scopul proiectului de buget rectificativ nr. 1/2017 este de a înscrie oficial în bugetul pe 2017 al Uniunii această ajustare;

C.  întrucât, prin urmare, Comisia propune să se modifice bugetul pe 2017 și să se majoreze fondurile prevăzute la articolul bugetar 13 06 01 „Acordarea de asistență statelor membre în cazul unor catastrofe naturale majore cu repercusiuni grave asupra condițiilor de trai, a mediului natural sau a economiei”;

D.  întrucât FSUE este un instrument special, astfel cum sunt definite aceste instrumente în Regulamentul privind CFM, iar creditele de angajament și de plată corespunzătoare ar trebui să fie înscrise în buget peste plafoanele prevăzute de CFM,

1.  subliniază că este urgent necesar să se acorde asistență financiară prin FSUE regiunilor afectate de aceste catastrofe naturale;

2.  ia act de proiectul de buget rectificativ nr. 1/2017 prezentat de Comisie;

3.  aprobă poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 1/2017;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului rectificativ nr. 1/2017 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și parlamentelor naționale.

(1) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(2) JO L 51, 28.2.2017.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(5) JO L 168, 7.6.2014, p. 105.


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: EGF/2017/000 TA 2017 - Asistență tehnică la inițiativa Comisiei
PDF 339kWORD 51k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (EGF/2017/000 TA 2017 - Asistență tehnică la inițiativa Comisiei) (COM(2017)0101 – C8-0097/2017 – 2017/2033(BUD))
P8_TA(2017)0116A8-0157/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0101 – C8-0097/2017),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014–2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006(1) (Regulamentul privind FEG),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 12,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13,

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 aprilie 2016 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (EGF/2016/000 TA 2016 – Asistență tehnică la inițiativa Comisiei)(4),

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0157/2017),

A.  întrucât Uniunea a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale sau ale crizei economice și financiare mondiale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, și cu respectarea AII din 2 decembrie 2013 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG);

C.  întrucât adoptarea Regulamentului privind FEG reflectă acordul la care au ajuns Parlamentul și Consiliul de a reintroduce criteriul de mobilizare în caz de criză, de a majora contribuția financiară a Uniunii la 60 % din costurile totale estimate ale măsurilor propuse, de a crește eficiența prelucrării cererilor privind FEG la Comisie și în cadrul Parlamentului și al Consiliului prin scurtarea timpului de evaluare și aprobare, de a extinde gama de acțiuni și de beneficiari eligibili prin includerea persoanelor care desfășoară activități independente și a tinerilor și de a finanța stimulente pentru înființarea unor afaceri proprii;

D.  întrucât bugetul anual maxim disponibil pentru FEG este de 150 de milioane EUR (la prețurile din 2011) și întrucât articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul privind FEG prevede că se poate aloca 0,5 % din această sumă (și anume 844 620 EUR în 2017) pentru asistență tehnică la inițiativa Comisiei cu scopul de a finanța activități de pregătire, monitorizare, colectare a datelor și creare a unei baze de cunoștințe, asistență tehnică și administrativă, activități de informare și comunicare, precum și activități de audit, control și evaluare necesare pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind FEG;

E.  întrucât Parlamentul European a subliniat în repetate rânduri faptul că este necesar să se îmbunătățească valoarea adăugată și eficiența utilizării FEG, precum și capacitatea de inserție profesională a beneficiarilor FEG, având în vedere faptul că acesta este un instrument al Uniunii menit să acorde sprijin lucrătorilor disponibilizați;

F.  întrucât suma propusă de 310 000 EUR corespunde unui procentaj de aproximativ 0,18 % din bugetul anual maxim disponibil pentru FEG în 2017, care este mai mic cu 70 000 EUR decât în 2016,

1.  este de acord cu măsurile propuse de Comisie care urmează să fie finanțate cu titlu de asistență tehnică în conformitate cu articolul 11 alineatele (1) și (4) și cu articolul 12 alineatele (2), (3) și (4) din Regulamentul privind FEG;

2.  salută reducerea sumei solicitate în 2017 pentru asistența tehnică din FEG în comparație cu 2016; consideră că este important să se evalueze aceste solicitări ca procent din sumele anuale utilizate pentru FEG în anii anteriori și nu numai în raport cu suma maximă care ar putea fi cheltuită în acest an;

3.  observă importanța monitorizării și a colectării de date; reamintește importanța unor serii statistice robuste compilate într-o formă corespunzătoare pentru a fi ușor de accesat și de înțeles; salută viitoarea publicare a rapoartelor bianuale în 2017 și solicită o difuzare publică și largă în întreaga Uniune;

4.  reamintește importanța unui site internet dedicat FEG care să fie accesibil tuturor cetățenilor Uniunii; subliniază importanța multilingvismului atunci când se comunică cu publicul larg; solicită un mediu web mai ușor de utilizat și încurajează Comisia să îmbunătățească valoarea conținutului publicațiilor și activităților sale audiovizuale, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (4) din Regulamentul privind FEG;

5.  salută continuarea activității de instituire a unor proceduri standardizate pentru cererile FEG și gestionare, utilizând funcționalitățile sistemului electronic de schimb de date (SFC 2014), care permite o procesare simplificată și mai rapidă a cererilor, precum și o raportare îmbunătățită; constată că Comisia a facilitat operațiunile financiare ale FEG prin crearea unei interfețe între SFC și sistemul informatic contabil și financiar ABAC; observă că nu mai rămân de făcut decât mici ajustări și adaptări la posibile schimbări, ceea ce limitează, de facto, contribuția FEG la acest tip de cheltuieli;

6.  constată că procedura de integrare a FEG în SFC2014 durează de câțiva ani și că cheltuielile aferente din bugetul FEG au fost relativ mari; salută reducerea costurilor în comparație cu anii anteriori, ceea ce reflectă faptul că proiectul a atins, în prezent, un stadiu în care mai necesită doar mici ajustări și adaptări;

7.  reamintește importanța relaționării și a schimburilor de informații cu privire la FEG, în vederea diseminării celor mai bune practici; prin urmare, sprijină finanțarea acordată pentru două reuniuni ale Grupului de experți al persoanelor de contact din cadrul FEG și pentru două seminare menite să asigure relaționarea privind execuția FEG; se așteaptă ca acest schimb de informații să contribuie, de asemenea, la o raportare mai bună și mai detaliată privind rata de succes a cererilor în statele membre, în special în ceea ce privește rata de reintegrare în muncă a beneficiarilor;

8.  ia act de intenția Comisiei de a investi 70 000 EUR din bugetul destinat asistenței tehnice pentru a organiza două reuniuni ale grupului de experți al persoanelor de contact ale FEG; ia act, de asemenea, de intenția Comisiei de a investi 120 000 EUR pentru a promova, prin intermediul seminarelor, colaborarea în rețea între statele membre, organismele de punere în aplicare a FEG și partenerii sociali; salută disponibilitatea Comisiei de a invita membri ai Grupului său de lucru pentru FEG să participe la recentul seminar de relaționare care a avut loc în orașul Mons; solicită Comisiei să invite în continuare Parlamentul la aceste reuniuni și seminare, conform dispozițiilor aplicabile din Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană(5);

9.  subliniază nevoia de a consolida și mai mult relaționarea dintre toți actorii implicați în cererile de asistență din partea FEG, inclusiv, în special, dintre partenerii sociali și părțile interesate de la nivel regional și local, pentru a crea cât mai multe sinergii; subliniază că este necesar să se consolideze interacțiunea dintre persoana națională de contact și partenerii de la nivel regional sau local responsabili pentru soluționarea cazurilor și reamintește că procesul de comunicare, mecanismele de sprijin și fluxurile de informații (diviziuni interne, sarcini și responsabilități) ar trebui să fie clarificate și supuse aprobării tuturor partenerilor implicați;

10.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

11.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

12.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (EGF/2017/000 TA 2017 - Asistență tehnică la inițiativa Comisiei)

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2017/742.)

(1)JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
(2)JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3)JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2016)0112.
(5) JO L 304, 20.11.2010, p. 47.


Mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru acordarea de asistență Regatului Unit, Ciprului și Portugaliei
PDF 314kWORD 48k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru acordarea de asistență Regatului Unit, Ciprului și Portugaliei (COM(2017)0045 – C8-0022/2017 – 2017/2017(BUD))
P8_TA(2017)0117A8-0154/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0045 – C8-0022/2017),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în special articolul 10(2),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, în special punctul 11(3),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0154/2017),

1.  salută decizia, ca semn de solidaritate a Uniunii față de cetățenii Uniunii și regiunile afectate de catastrofe naturale;

2.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru acordarea de asistență Regatului Unit, Ciprului și Portugaliei

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul legislativ final, Decizia (UE) 2017/741.)

(1) JO L 311, 14.11.2002, p. 3.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.


Schimbul automatizat de date în ceea ce privește datele dactiloscopice în Letonia *
PDF 242kWORD 47k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Consiliului privind schimbul automatizat de date în ceea ce privește datele dactiloscopice în Letonia și de înlocuire a Deciziei 2014/911/UE (13521/2016 – C8-0523/2016 – 2016/0818(CNS))
P8_TA(2017)0118A8-0089/2017

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul Consiliului (13521/2016),

–  având în vedere articolul 39 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Amsterdam, și articolul 9 din Protocolul nr. 36 privind dispozițiile tranzitorii, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0523/2016),

–  având în vedere Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere(1), în special articolul 33,

–  având în vedere articolul 78 litera (c) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0089/2017),

1.  aprobă proiectul Consiliului;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 210, 6.8.2008, p. 1.


Schimbul automatizat de date în ceea ce privește datele ADN în Slovacia, Portugalia, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Cipru, Polonia, Suedia, Malta și Belgia *
PDF 243kWORD 47k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Consiliului privind schimbul automatizat de date în ceea ce privește datele ADN în Slovacia, Portugalia, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Cipru, Polonia, Suedia, Malta și Belgia și de înlocuire a deciziilor 2010/689/UE, 2011/472/UE, 2011/715/UE, 2011/887/EU, 2012/58/EU, 2012/299/EU, 2012/445/EU, 2012/673/EU, 2013/3/EU, 2013/148/EU, 2013/152/EU și 2014/410/EU (13525/2016 – C8-0522/2016 – 2016/0819(CNS))
P8_TA(2017)0119A8-0091/2017

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul Consiliului (13525/2016),

–  având în vedere articolul 39 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Amsterdam, și articolul 9 din Protocolul nr. 36 privind dispozițiile tranzitorii, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0522/2016),

–  având în vedere Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere(1), în special articolul 33,

–  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0091/2017),

1.  aprobă proiectul Consiliului;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 210, 6.8.2008, p. 1.


Schimbul automatizat de date în ceea ce privește datele dactiloscopice în Slovacia, Bulgaria, Franța, Republica Cehă, Lituania, Țările de Jos, Ungaria, Cipru, Estonia, Malta, România și Finlanda *
PDF 244kWORD 47k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Consiliului privind schimbul automatizat de date în ceea ce privește datele dactiloscopice în Slovacia, Bulgaria, Franța, Republica Cehă, Lituania, Țările de Jos, Ungaria, Cipru, Estonia, Malta, România și Finlanda și de înlocuire a deciziilor 2010/682/UE, 2010/758/UE, 2011/355/UE, 2011/434/UE, 2011/888/UE, 2012/46/UE, 2012/446/UE, 2012/672/UE, 2012/710/UE, 2013/153/UE, 2013/229/UE și 2013/792/UE (13526/2016 – C8-0520/2016 – 2016/0820(CNS))
P8_TA(2017)0120A8-0092/2017

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul Consiliului (13526/2016),

–  având în vedere articolul 39 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Amsterdam, și articolul 9 din Protocolul nr. 36 privind dispozițiile tranzitorii, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0520/2016),

–  având în vedere Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere(1), în special articolul 33,

–  având în vedere articolul 78 litera (c) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0092/2017),

1.  aprobă proiectul Consiliului;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 210, 6.8.2008, p. 1.


Schimbul automatizat de date în ceea ce privește datele privind înmatricularea vehiculelor în Finlanda, Slovenia, România, Polonia, Suedia, Lituania, Bulgaria, Slovacia și Ungaria *
PDF 243kWORD 47k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Consiliului privind schimbul automatizat de date în ceea ce privește datele privind înmatricularea vehiculelor în Finlanda, Slovenia, România, Polonia, Suedia, Lituania, Bulgaria, Slovacia și Ungaria și de înlocuire a deciziilor 2010/559/UE, 2011/387/UE, 2011/547/UE, 2012/236/UE, 2012/664/UE, 2012/713/UE, 2013/230/UE, 2013/692/UE și 2014/264/UE (13529/2016 – C8-0518/2016 – 2016/0821(CNS))
P8_TA(2017)0121A8-0095/2017

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul Consiliului (13529/2016),

–  având în vedere articolul 39 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Amsterdam, și articolul 9 din Protocolul nr. 36 privind dispozițiile tranzitorii, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0518/2016),

–  având în vedere Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere(1), în special articolul 33,

–  având în vedere articolul 78 litera (c) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0095/2017),

1.  aprobă proiectul Consiliului;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 210, 6.8.2008, p. 1.


Schimbul automatizat de date în ceea ce privește datele privind înmatricularea vehiculelor în Malta, Cipru și Estonia *
PDF 242kWORD 47k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Consiliului privind schimbul automatizat de date în ceea ce privește înmatricularea vehiculelor (VRD) în Malta, Cipru și Estonia și de înlocuire a deciziilor 2014/731/UE, 2014/743/UE și 2014/744/UE ale Consiliului (13499/2016 – C8-0519/2016 – 2016/0822(CNS))
P8_TA(2017)0122A8-0090/2017

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul Consiliului (13499/2016),

–  având în vedere articolul 39 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Amsterdam, și articolul 9 din Protocolul nr. 36 privind dispozițiile tranzitorii, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0519/2016),

–  având în vedere Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere(1), în special articolul 33,

–  având în vedere articolul 78 litera (c) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0090/2017),

1.  aprobă proiectul Consiliului;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 210, 6.8.2008, p. 1.


Porumbul modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21
PDF 357kWORD 57k
Rezoluţia Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59122, MIR604, 1507 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (D049280 – 2017/2624(RSP))
P8_TA(2017)0123B8-0236/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59122, MIR604, 1507 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 7 alineatul (3), articolul 9 alineatul (2) și articolul 21 alineatul (2),

–  având în vedere că, în urma votului din data de 27 ianuarie 2017, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz și având în vedere că, în urma votului din 27 martie 2017, nici Comitetului de apel nu a emis un aviz,

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),

–  având în vedere avizul emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 15 iulie 2016(3), care include o opinie minoritară, și avizele anterioare ale EFSA cu privire la porumbul care conține evenimente unice, Bt11 (care exprimă proteinele și Cry1Ab și PAT), 59122 (care exprimă proteinele Cry34Ab1, Cry35Ab1 și PAT), MIR604, (care exprimă proteinele mCry3A și PMI), 1507 (care produce proteinele Cry1F și PAT) și GA21 (care exprimă proteina mEPSPS),

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (COM(2017)0085, COD(2017)0035),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecții împotriva autorizării organismelor modificate genetic(4),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

Cererea

A.  întrucât, la 1 iulie 2011, Syngenta a prezentat autorității naționale competente din Germania o cerere pentru introducerea pe piață a produselor alimentare, ingredientelor alimentare și a furajelor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003; întrucât cererea se referea, de asemenea, la introducerea pe piață a porumbului modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 în produse care constau în sau conțin acest porumb și care sunt destinate altor utilizări decât consumul uman și animal ca orice alt porumb, cu excepția cultivării;

B.  întrucât, la 21 februarie 2014, Syngenta a extins domeniul de aplicare al cererii la toate subcombinațiile evenimentelor de modificare genetică unice care constituie porumbul Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21, cu excepția subcombinației 1507 × 59122, care a fost deja autorizată prin Decizia 2010/432/UE a Comisiei(5);

C.  întrucât, la 31 martie 2016, Syngenta a actualizat domeniului de aplicare al cererii, excluzând următoarele patru subcombinații, care făceau obiectul domeniului de aplicare al altei cereri: porumb Bt11 × GA21, porumb MIR604 × GA21, porumb Bt11 × MIR604 și Bt11 × MIR604 × GA21(6);

D.  întrucât solicitantul nu au furnizat date specifice cu privire la niciuna dintre cele 20 de subcombinații(7);

E.  întrucât utilizările prevăzute ale combinării celor cinci evenimente este combaterea lepidopterelor și coleopterelor dăunătoare porumbului și asigurarea toleranței la erbicidele care conțin glufosinat de amoniu sau glifosat(8); întrucât utilizările prevăzute ale diferitelor subcombinații sunt similare, în funcție de combinație;

Avizul EFSA

F.  întrucât, la 26 august 2016, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a emis un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește porumbul modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și toate subcombinațiile care intră în sfera de aplicare a cererii; întrucât avizul EFSA includea o opinie minoritară;

G.  întrucât EFSA recunoaște că nu au fost prezentate date specifice pentru toate cele 20 de subcombinații, că multe dintre acestea nici nu au fost create încă și că informațiile științifice cu privire la acestea nu au putut fi găsite în literatura de specialitate, dar, cu toate acestea, ajunge la concluzia că toate cele 20 subcombinații „ar trebui să fie la fel de sigure ca porumbul din combinarea celor cinci evenimente”;

H.  întrucât EFSA nu considerară necesară o monitorizare după introducerea pe piața a evenimentelor de transformare în cauză; întrucât EFSA afirmă pur și simplu că cerința de monitorizare ar trebui să fie luată în considerare pe baza noilor date privind exprimarea proteinelor, dacă subcombinațiile respective ar fi create prin metode de reproducție direcționate și importate în Uniune;

Preocupări

I.  întrucât sute de comentarii critice au fost prezentate de statele membre în timpul perioadei de consultare de trei luni(9); întrucât aceste comentarii se referă, printre altele, la: informațiile și datele lipsă, studii realizate în mod deficitar, studii lipsă, lipsa probelor pentru a exclude anumite căi de expunere, o bază de date insuficientă, de exemplu în ceea ce privește digestibilitatea, lipsa analizei efectelor combinate ale diferitelor proteine ale toxinei Bt atunci când se evaluează potențialul alergen și toxicitatea, deficiențe în ceea ce privește concepția studiilor efectuate pe teren și analiza statistică, lipsa unor rapoarte referitoare la rezultatele monitorizării, incapacitatea de a demonstra că produsul nu are efecte adverse asupra mediului, incapacitatea de a evalua în continuare diferențele semnificative detectate din punct de vedere statistic, de exemplu, în compoziția nutrițională, precum și nerealizarea testelor imunologice în legătură cu un potențial alergen care ar putea fi mai ridicat;

J.  întrucât o opinie minoritară, a fost exprimată de Jean-Michel Wal, membru al grupului GMO(10) din cadrul EFSA, precizând că: „niciun fel de date specifice în ceea ce privește vreuna dintre cele 20 de subcombinații nu au fost furnizate de solicitant, care nu a oferit nicio justificare satisfăcătoare care să explice motivele pentru care aceste date lipsesc și/sau pentru care consideră că nu sunt necesare pentru evaluarea riscurilor. Acesta este un motiv important pentru exprimarea acestei opinii minoritare, având în vedere că nu pot exista două tipuri de evaluare a riscurilor, unul global, pe baza unui set complet de date și altul, pentru care nu sunt disponibile date specifice și care se bazează pe ipoteze și considerații indirecte deduse de comitet prin așa-numita „abordare pe baza forței probante a datelor” și de extrapolare a datelor obținute pentru evenimente unice, combinarea a cinci evenimente și alte combinări care au fost prezentate și evaluate în alte cereri. În plus față de această chestiune de principiu, în cazul de față, acest lucru poate duce la riscuri necontrolate pentru sănătatea consumatorilor în anumite segmente de populație.”;

K.  întrucât, mai precis, opinia minoritară se întreabă de ce tipul de extrapolare efectuată pentru a evalua efectele adverse potențiale nu este definit cu exactitate: „Nu sunt specificate criteriile, procedura și nivelul de încredere necesare pentru această extrapolare și nu există o evaluare critică a limitelor sale. Nu s-a efectuat nicio evaluare a gradului de incertitudine rezultat, de exemplu, folosind o analiză probabilistică, astfel cum recomandă proiectul de Orientări privind incertitudinea din Evaluarea științifică a EFSA (revizuite pentru testare internă) elaborate de Comitetul științific al EFSA. Aceste deficiențe pot invalida concluzia generală.”;

L.  întrucât opinia minoritară din cadrul EFSA indică, de asemenea, mai multe deficiențe și argumente contradictorii în ceea ce privește cererea, de exemplu, faptul că solicitantul, pe de o parte, se referă la faptul că toate subcombinațiile au fost produse, iar nivelul exprimării proteinelor acestora au fost analizate(11), dar, pe de altă parte, nu furnizează niciun fel de date referitoare la vreuna dintre subcombinații;

M.  întrucât soiurile de porumb modificat genetic SYN-BTØ11-1, DAS-59122-7 și DAS-Ø15Ø7-1 implică în mod expres o proteină PAT care conferă toleranță la erbicidul pe bază de glufosinat de amoniu; întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere și se încadrează, prin urmare, la criteriile de excludere din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009; întrucât autorizarea glufosinatului expiră la 31 iulie 2018(12);

N.  întrucât porumbul modificat genetic MON-ØØØ21-9, conform descrierii din cerere, exprimă proteina mEPSPS care conferă toleranță la erbicidele pe bază de glifosat; întrucât, la 20 martie 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (agenția specializată în domeniul cancerului din cadrul OMC) a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni(13);

Procedura

O.  întrucât în urma votului său din data de 27 ianuarie 2017, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis un aviz; întrucât numai 10 state membre, reprezentând doar 38,43 % din populația UE, au votat în favoarea proiectului, 13 state membre au votat împotrivă, iar patru state membre s-au abținut; întrucât în urma votului său din 27 martie 2017 nici Comitetul de apel nu a emis un aviz;

P.  întrucât, în expunerea de motive a propunerii sale legislative prezentate la 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic pe teritoriul lor și în expunerea de motive din propunerea legislativă prezentată la 14 februarie 2017 de modificare a Regulamentul (UE) nr. 182/2011, Comisia a deplâns faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, deciziile de autorizare au fost adoptate de Comisie fără sprijinul avizului comitetului statelor membre și că retrimiterea dosarului la Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care reprezintă de fapt excepția în cadrul procedurii în ansamblu, a devenit regula în procesul decizional cu privire la produsele alimentare și furajele modificate genetic; întrucât Președintele Comisiei, dl Juncker, și-a exprimat, în mai multe rânduri, regretul față de această practică, pe care a catalogat-o ca nedemocratică(14);

Q.  întrucât propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 a fost respinsă de Parlament la 28 octombrie 2015 deoarece, în timp ce cultivarea se face în mod obligatoriu pe teritoriul unui stat membru, comerțul cu OMG-uri nu ține cont de frontiere, ceea ce înseamnă că o interzicere la nivel național a „vânzării și utilizării”, astfel cum a propus Comisia, ar fi fost imposibil de pus în aplicare fără a reintroduce verificarea la frontieră a importurilor; întrucât Parlamentul nu numai că a refuzat propunerea legislativă, dar a și invitat Comisia să își retragă propunerea și să prezinte o nouă propunere;

R.  întrucât considerentul 14 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie prevede în mod clar faptul că: „Atunci când examinează adoptarea altor proiecte de acte de punere în aplicare referitoare la sectoare deosebit de sensibile, cum ar fi, în special, impozitarea, sănătatea consumatorilor, siguranța alimentară și protecția mediului, pentru a găsi o soluție echilibrată, Comisia va acționa, pe cât posibil, astfel încât să evite să se opună unei poziții predominante care ar putea apărea în cadrul comitetului de apel împotriva caracterului adecvat al unui act de punere în aplicare”(15).

1.  consideră că acest proiect de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2.  consideră că decizia de punere în aplicare a Comisiei nu este în conformitate cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibilă cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002(16), constă în asigurarea unei baze prin care să se asigure un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și bunăstării animale, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne;

3.  consideră, mai exact, că aceasta contravine principiilor legislației alimentare generale, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 178/2002, referitoare la autorizarea soiurilor pentru care nu au fost furnizate date privind siguranța, care nici măcar nu au fost testate sau care nu au fost create încă;

4.  solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 1.
(2) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(3) Grupul GMO al EFSA (Grupul pentru organisme modificate genetic al EFSA), 2016. Aviz științific privind o cerere din partea Syngenta (EFSA-GMO-DE-2011-99) pentru introducerea pe piață a porumbului Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și a douăzeci de subcombinații, care nu au fost autorizate în prealabil, indiferent de originea lor, pentru utilizare în produsele alimentare și furaje, pentru import și pentru prelucrare în temeiul Regulamentul (CE) nr. 1829/2003; EFSA Journal 2016;14(8):4567 [p. 31]; doi:10.2903/j.efsa.2016.4567
(4)——————————— - Rezoluția din 16 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind introducerea pe piață în vederea cultivării, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unui produs din porumb (Zea mays L. linia 1507) modificat genetic pentru rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare (JO C 482, 23.12.2016, p. 110),Rezoluția din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (P8_TA(2015)0456),Rezoluția Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (P8_TA(2016)0040),Rezoluția Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (P8_TA(2016)0039),Rezoluția Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2), (P8_TA(2016)0038),Rezoluția Parlamentului European din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic care combină două sau trei dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604 și GA21 (P8_TA(2016)0271),Rezoluția Parlamentului European din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a unei garoafe de grădină modificate genetic (Dianthus caryophyllus L., linia SHD-27531-4) (P8_TA(2016)0272),Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic MON 810 (MON-ØØ81Ø-6) în vederea cultivării (P8_TA(2016)0388),Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor din porumb modificat genetic MON 810 (P8_TA(2016)0389),Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic Bt11 în vederea cultivării (P8_TA(2016)0386),Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1507 (DAS-Ø15Ø7-1) în vederea cultivării (P8_TA(2016)0387),Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic 281-24-236 × 3006-210-23 × MON 88913 (P8_TA(2016)0390).
(5) Decizia 2010/432/UE a Comisiei din 28 iulie 2010 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic 1507x59122 (DAS-Ø15Ø7-1xDAS-59122-7), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 202, 4.8.2010, p. 11).
(6) Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1685 a Comisiei din 16 septembrie 2016 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic obținut din combinarea a două sau trei dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604 și GA21 și de abrogare a Deciziilor 2010/426/UE, 2011/892/UE, 2011/893/UE și 2011/894/UE (JO L 254, 20.9.2016, p. 22).
(7) Astfel cum a confirmat EFSA în avizul menționat mai sus, (EFSA Journal 2016;14(8):4567 [31 pp.]).
(8) Porumb SYN-BTØ11-1 care exprimă proteina Cry1Ab care conferă protecție împotriva anumitor specii de dăunători din ordinul lepidopterelor, precum și proteina PAT, care conferă toleranță la erbicidele pe bază de glufosinat de amoniu.Porumb DAS-59122-7 care exprimă proteinele Cry34Ab1 și Cry35Ab1 care conferă protecție împotriva anumitor insecte dăunătoare din ordinul coleopterelor, precum și proteina PAT, care conferă toleranță la erbicidele pe bază de glufosinat de amoniu.Porumb SYN-IR6Ø4-5 care exprimă proteina Cry3A modificată care conferă protecție împotriva anumitor specii de dăunători din ordinul coleopterelor, precum și proteina PMI, care a fost utilizată ca marcator de selecție.Porumb DAS-Ø15Ø7-1 care exprimă proteina Cry1F care conferă protecție împotriva anumitor specii de dăunători din ordinul lepidopterelor, precum și proteina PAT, utilizată ca marcator de selecție, care conferă toleranță la erbicidul pe bază de glufosinat de amoniu.Porumb MON-ØØØ21-9 care exprimă proteina mEPSPS, care conferă toleranță la erbicidele pe bază de glifozat.
(9) A se vedea Registrul de întrebări EFSA , anexa G la Întrebarea nr. EFSA-Q-2011-00894, disponibilă online la: http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionDocumentsLoader?question=EFSA-Q-2011-00894 (ultimul punct).
(10) A se vedea anexa A la avizul EFSA.
(11) În cerere se afirmă că „porumbul Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și toate subcombinațiile sale indiferent de originea lor au fost produse prin încrucișări convenționale (...) (punctul ii)” și „analiza nivelului de exprimare a proteinelor confirmă faptul că încrucișarea evenimentelor individuale ale porumbului modificat genetic (...) nu are ca rezultat vreo interacțiune între acestea în porumbul Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 sau în subcombinațiile cu un număr mai mic ale respectivelor evenimente, indiferent de originea lor (punctul x)”.
(12) http://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/eu-pesticides-database/public/?event=activesubstance.detail&language=RO&selectedID=1436
(13) Monografiile IARC, Volumul 112: evaluarea a cinci insecticide și erbicide organofosforice, 20 martie 2015 (http://monographs.iarc.fr/ENG/Monographs/vol112/mono112.pdf).
(14) De exemplu, în Declarația de deschidere a sesiunii plenare a Parlamentului European, inclusă în orientările politice ale următoarei Comisii Europene (Strasbourg, 15 iulie 2014) sau în discursul privind starea Uniunii în 2016 (Strasbourg, 14 septembrie 2016).
(15) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(16) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.


Abordarea deplasărilor refugiaților și migranților: rolul acțiunii externe a UE
PDF 452kWORD 79k
Rezoluţia Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la abordarea deplasărilor refugiaților și migranților: rolul acțiunii externe a UE (2015/2342(INI))
P8_TA(2017)0124A8-0045/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 3, 8 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 80, 208 și 216 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, publicată în iunie 2016,

—  având în vedere comunicările Comisiei intitulate „O agendă europeană privind migrația” din 13 mai 2015 (COM(2015)0240), „Strămutarea forțată și dezvoltarea” din 26 aprilie 2016 (COM(2016)0234), „Stabilirea unui nou cadru de parteneriat cu țările terțe bazat pe Agenda europeană privind migrația” din 7 iunie 2016 (COM(2016)0385) și „Consolidarea investițiilor europene pentru locuri de muncă și creștere economică: către a doua etapă a Fondului european pentru investiții strategice și un nou plan european de investiții externe” din 14 septembrie 2016 (COM(2016)0581); și având în vedere Comunicările comune ale Comisiei și Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate intitulate „Abordarea crizei refugiaților din Europa: rolul acțiunii externe a UE” din 9 septembrie 2015 (JOIN(2015)0040), „Migrația pe ruta central-mediteraneeană: Gestionarea fluxurilor de migrație, salvarea de vieți omenești” din 25 ianuarie 2017 (JOIN(2017)0004) și „Revizuirea politicii europene de vecinătate” din 18 noiembrie 2015 (JOIN(2015)0050),

—  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale referitoare la abordarea globală în materie de migrație și mobilitate (AGMM) din 3 mai 2012,

—  având în vedere concluziile Consiliului European referitoare la migrație din 25-26 iunie, 15 octombrie și 17-18 decembrie 2015 și din 17-18 martie și 28 iunie 2016,

—  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri externe referitoare la migrația în cadrul cooperării pentru dezvoltare a UE din 12 decembrie 2014, la migrație din 12 octombrie 2015, la abordarea UE a strămutării forțate și a dezvoltării din 12 mai 2016 și la aspectele externe ale migrației din 23 mai 2016,

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe privind prioritățile viitoare pentru parteneriatele și acordurile cu Iordania și Liban din 17 octombrie 2016,

—  având în vedere declarația Conferinței la nivel înalt privind ruta est-mediteraneeană și a Balcanilor de Vest din 8 octombrie 2015,

—  având în vedere declarația politică și planul de acțiune ale Summitului desfășurat la Valetta la 11 și 12 noiembrie 2015,

–  având în vedere concluziile Summitului de la Bratislava din 16 septembrie 2016,

—  având în vedere Raportul special (9/2016) al Curții de Conturi, intitulat „Cheltuielile efectuate de UE, până în 2014, în țările din vecinătatea sa estică și sudică mediteraneeană, în cadrul politicii externe în materie de migrație”,

—  având în vedere Convenția ONU și Protocolul conex privind statutul refugiaților și principalele convenții internaționale privind drepturile omului, Convenția europeană privind drepturile omului și Carta drepturilor fundamentale a UE,

–  având în vedere Convențiile de la Geneva și protocoalele adiționale care reglementează desfășurarea conflictelor armate și care caută să limiteze efectele acestora,

—  având în vedere documentul final al Summitului ONU privind dezvoltarea durabilă din 25 septembrie 2015, intitulat „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”,

—  având în vedere Declarația de la New York pentru refugiați și migranți a reuniunii la nivel înalt a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite în scopul abordării deplasărilor în masă a refugiaților și migranților din 19 septembrie 2016 și anexele la aceasta referitoare la „Un cadru de răspuns cuprinzător în legătură cu problema refugiaților” și „Către un pact mondial pentru asigurarea unei migrații legale, desfășurate în condiții de siguranță și de ordine”,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare, îndeosebi cea din 9 iulie 2015 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate(1), cea din 8 martie 2016 referitoare la situația refugiatelor și a solicitantelor de azil în UE(2), cea din 12 aprilie 2016 referitoare la situația din Mediterana și la necesitatea unei abordări globale a migrației de către UE(3), cea din 13 septembrie 2016 referitoare la Fondul fiduciar al UE pentru Africa: implicațiile în ceea ce privește ajutorul pentru dezvoltare și ajutorul umanitar(4) și cea din 25 octombrie 2016 referitoare la drepturile omului și migrația în țările terțe(5),

—  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru dezvoltare, desfășurate în temeiul articolului 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și al Comisiei pentru dezvoltare și avizele Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0045/2017),

A.  întrucât migrația este unul dintre drepturile omului consacrat la articolul 13 din Declarația drepturilor omului a ONU; întrucât indivizii ar trebui să aibă dreptul de a trăi în țara lor de origine și în regiunea în care s-au născut și au crescut și unde își au rădăcinile culturale și sociale;

B.  întrucât mobilitatea umană se află la un nivel fără precedent de ridicat, la nivel internațional fiind înregistrați 244 de milioane de migranți care se deplasează din diverse motive, voluntar sau forțat; întrucât migrația internațională survine în primul rând în interiorul aceleiași regiuni și între țări în curs de dezvoltare; întrucât, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), femeile alcătuiesc majoritatea migranților internaționali înregistrați în Europa (52,4 %) și în America de Nord (51,2 %); întrucât fluxurile de migrație sud-sud au continuat să crească în comparație cu mișcările sud-nord: în 2015, 90,2 milioane de migranți internaționali născuți în țările în curs de dezvoltare locuiau în alte țări din partea de sud a globului, în timp ce 85,3 milioane de migranți internaționali născuți în sud locuiau în țările din partea de nord a globului;

C.  întrucât numărul minorilor neînsoțiți care traversează Marea Mediterană este în creștere constantă și întrucât, în pofida numărului tot mai mare de operațiuni de salvare, numărul de decese în Marea Mediterană continuă să crească (5 079 în 2016 față de 3 777 în 2015, potrivit OIM);

D.  întrucât, potrivit Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), în 2015 au rămas în situație de strămutare forțată 65,3 milioane de persoane, printre care 40,8 milioane de persoane strămutate intern (PSI) și 21,3 milioane de refugiați, situație provocată de conflicte, violențe și încălcări ale drepturilor omului, încălcări ale dreptului umanitar internațional și destabilizare; întrucât aceste date nu iau în considerare persoanele strămutate din cauza catastrofelor naturale, a inegalităților, sărăciei, lipsei de perspective socioeconomice, a schimbărilor climatice, a absenței unor politici de dezvoltare pe termen lung consistente și eficace și a absenței voinței politice de a aborda cu fermitate problemele structurale care stau la baza acestor fluxuri de migrație; întrucât UNHCR estimează numărul de apatrizi la cel puțin 10 milioane de persoane;

E.  întrucât datele disponibile în prezent evidențiază o creștere a refugiaților de peste 50% în ultimii cinci ani; întrucât o serie de elemente contribuie la această evoluție uluitoare, inclusiv faptul că repatrierea voluntară a refugiaților se află la cel mai mic nivel din 1980, că numărul de refugiați cărora li s-au oferit posibilități de integrare locală rămâne limitat și că numărul persoanelor relocate se menține la aproximativ 100 000 pe an;

F.  întrucât 6,7 milioane de refugiați se află în situații de strămutare prelungită, estimate să dureze în medie aproximativ 26 de ani, cu o lipsă totală de perspective; întrucât soluțiile durabile pentru strămutare sunt în continuare inacceptabil de puține, ceea ce impune ca strămutarea forțată să fie percepută drept o provocare politică și de dezvoltare, nu drept una exclusiv umanitară;

G.  întrucât această provocare de calibru mondial impune o abordare globală și multilaterală bazată pe cooperare și pe acțiuni sinergetice la nivel internațional, precum și pe soluții concrete și coordonate, care nu trebuie să reprezinte exclusiv o reacție pasivă, ci să anticipeze posibile crize viitoare; întrucât 86 % din refugiații înregistrați la nivel mondial locuiesc în regiuni sărace, țările cel mai puțin dezvoltare găzduind 26 % din numărul total, iar aceste țări, drept urmare, suferă din cauza capacităților suprasolicitate și a destabilizării suplimentare suferite de propria coeziune și dezvoltare socială și economică; întrucât aceste țări dispun în foarte rare cazuri de instrumente de protecție a drepturilor migranților și nu dispun de instrumente în materie de azil; întrucât acel număr de un milion de persoane care au sosit în UE în 2015 reprezintă o proporție de 0,2 % din populația UE, față de proporția mult mai mare (până la 20 %) din țările învecinate sau din Europa din anii 1990;

H.  întrucât refugiații, persoanele strămutate intern și migranții constituie categorii separate din punct de vedere juridic, însă în realitate au loc deplasări în masă, mixte, de persoane, provocate de o serie de cauze de natură transfrontalieră și de ordin politic, economic, social, umanitar, legate de dezvoltare și de drepturile omului; întrucât demnitatea umană a tuturor persoanelor implicate în aceste deplasări trebuie să se afle în centrul tuturor politicilor europene ce vizează astfel de chestiuni; întrucât, în plus, refugiații și solicitanții de azil trebuie să fie tratați întotdeauna conform statutului lor și nu ar trebui să li se refuze sub nicio formă drepturile ce rezultă din convențiile internaționale aplicabile și din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; întrucât diferența juridică ce există între refugiați și migranți nu ar trebui interpretată drept o diferență care îi conferă migrației din motive economice sau în scopul unui trai mai bun un grad scăzut de legitimitate decât migrației persoanelor care fug de persecuții; întrucât, în majoritatea cazurilor, atât drepturile politice, cât și cele economice, printre alte drepturi fundamentale ale omului, se află în pericol în situații de conflict, instabilitate sau neliniște și continuă să fie amenințate ca urmare a strămutării forțate;

I.  întrucât actuala criză alimentară și nutrițională din Sahel duce la erodarea rezistenței oamenilor, agravată de o succesiune rapidă a crizelor, de lipsa serviciilor elementare și de conflictele din regiune; întrucât această situație va provoca intensificarea migrației;

J.  întrucât în fiecare etapă a deplasării migranții sunt expuși tuturor pericolelor fizice și psihologice posibile, inclusiv violenței, exploatării, traficului cu persoane și abuzului sexual și bazat pe gen; întrucât acest lucru este valabil mai ales pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi femeile (de exemplu femeile care dirijează singure gospodăria sau femeile însărcinate), copiii (indiferent dacă sunt neînsoțiți, separați sau însoțiți de familiile lor), persoanele LGBTI, persoanele cu handicap, persoanele care au nevoie urgentă de tratament medical și persoanele în etate; întrucât, în procesul de relocare sau în timp ce le sunt examinate cererile de azil în conformitate cu legislația aplicabilă, acestor grupuri vulnerabile ar trebui să li se acorde de urgență protecție umanitară și acces la mecanisme de protecție și de direcționare, la statutul de rezident și la serviciile de bază, inclusiv la cele de sănătate;

K.  întrucât creșterea mobilității umane, dacă este gestionată în condiții de siguranță, ordine, în mod regulamentar, responsabil și preventiv, poate reduce expunerea migranților și a refugiaților la pericole, poate oferi avantaje semnificative deopotrivă țărilor-gazdă și migranților, astfel cum o confirmă Agenda 2030, și poate, de asemenea, să reprezinte un factor important de creștere pentru țările-gazdă, inclusiv pentru UE; întrucât aceste beneficii sunt adesea puternic subestimate; întrucât UE trebuie să conceapă soluții fezabile, inclusiv utilizarea de lucrători străini, anticipând îmbătrânirea treptată a populației europene, pentru a garanta un echilibru între populația activă, remunerată, și cea inactivă și pentru a satisface nevoile specifice ale pieței forței de muncă;

L.  întrucât răspunsul UE a mobilizat diferite instrumente interne și externe, dar pare să se fi axat în mod excesiv pe măsuri de termen scurt și pe reducerea sau oprirea fluxurilor; întrucât această abordare pe termen scurt nu are în vedere nici cauzele strămutării sau migrației forțate, nici nevoile umanitare ale migranților; întrucât trebuie îmbunătățite instrumentele de care dispune UE pentru a răspunde crizelor și cele de prevenire a conflictelor, deoarece conflictele violente constituie cauza principală a strămutărilor forțate;

M.  întrucât Curtea de Conturi Europeană a exprimat îndoieli puternice cu privire la eficacitatea cheltuielilor UE cu migrația externă, inclusiv pentru proiecte ce vizează respectarea drepturilor omului în cazul migranților; întrucât, de asemenea, Curtea a constatat că securitatea și protecția frontierelor au constituit elementul predominant în cheltuielile europene cu migrația;

N.  întrucât ajutorul umanitar bazat pe nevoi și pe respectarea principiilor umanității, neutralității, imparțialității și independenței, precum și pe respectarea dreptului umanitar internațional și a drepturilor omului consacrate în Convențiile de la Geneva și în protocoalele adiționale la acestea trebuie să se afle în centrul tuturor acțiunilor externe ale UE; întrucât independența ajutorului umanitar trebuie să prevaleze, ceea ce înseamnă că acțiunile umanitare nu trebuie să fie condiționate de considerente politice, economice sau legate de securitate și nu trebuie să fie afectate de discriminare;

O.  întrucât realizarea cu succes a unei politici în materie de migrație bazate pe drepturile omului impune combaterea percepțiilor negative ale migrației și cultivarea unor considerente pozitive, care să prezinte migrația ca pe o oportunitate pentru țările-gazdă, contracarându-se astfel extremismul și populismul;

P.  întrucât UE are responsabilitatea de a-și susține partenerii de punere în aplicare în asigurarea unei asistențe și protecții de înaltă calitate, efective și rapide și trebuie să poarte răspundere în fața populațiilor afectate; întrucât, în această privință, partenerii UE reclamă o finanțare în timp util și previzibilă, iar deciziile privind alocarea de fonduri pentru prioritățile în schimbare sau pentru cele noi ar trebui să le ofere suficient timp pentru măsurile de planificare și de atenuare;

Q.  întrucât cooperarea descentralizată poate contribui la o mai bună înțelegere a nevoilor și culturilor persoanelor strămutate intern, a migranților și a refugiaților și la sensibilizarea populației locale cu privire la provocările cu care se confruntă migranții în țările lor de origine; întrucât guvernele europene locale și regionale pot juca un rol-cheie în eliminarea acestor cauze profunde, prin consolidarea capacităților;

R.  întrucât articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede explicit că „[a]cțiunea Uniunii pe scena internațională are la bază principiile care au inspirat crearea, dezvoltarea și extinderea sa și pe care intenționează să le promoveze în lumea întreagă: democrația, statul de drept, universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectarea demnității umane, principiile egalității și solidarității, precum și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional”; întrucât, în conformitate cu articolul 208 din Tratatul de la Lisabona, asistența pentru dezvoltare are ca scop reducerea și eventual eradicarea sărăciei în țările terțe,

Acțiuni de mare anvergură și principiale ale UE ca răspuns la provocările legate de mobilitate

1.  subliniază că, în lumea de astăzi, suntem martorii unei mobilități umane de un nivel fără precedent și că una dintre acțiunile cele mai urgente pe care trebuie să le întreprindă fără întârziere comunitatea internațională constă într-un răspuns comun mai ferm pentru abordarea provocărilor și a oportunităților proprii acestui fenomen; subliniază că acest răspuns trebuie să se întemeieze pe solidaritate și trebuie să se axeze nu numai pe aspecte legate de securitate, ci și pe protecția deplină a drepturilor și a demnității tuturor celor siliți de indiferent ce circumstanțe să-și părăsească casa în căutarea unei vieți mai bune; subliniază că orice răspuns trebuie să acorde o atenție deosebită celor mai vulnerabile persoane și să prevadă măsuri de asistență în țara lor de origine; subliniază că, deși tratamentul care li se aplică este determinat de cadre juridice diferite, refugiații și migranții au aceleași drepturi umane universale și libertăți fundamentale, care trebuie garantate indiferent de statutul lor juridic; reamintește că UE trebuie să-și respecte valorile și principiile în cadrul tuturor politicilor comune și să le promoveze în relațiile sale externe, inclusiv cele prevăzute la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană; atrage atenția asupra faptului că politicile externe ale Uniunii, precum și alte politici ale sale cu o dimensiune externă, trebuie să fie consecvente;

2.  subliniază că acest nivel ridicat al mobilității umane a fost provocat de cauze multiple, complexe, care necesită luarea unor decizii bazate pe dovezi pentru a separa diferitele elementele ale sale și pentru a concepe răspunsuri politice specifice; subliniază că UE și statele sale membre trebuie să țină cont de realitatea actuală și să conceapă o nouă abordare față de deplasările de persoane, care să se bazeze pe date reale și pe interesele UE, stimulând rezistența persoanelor prin creșterea accesului la serviciile de bază, în special la educație, precum și prin integrarea acestora în contextul local și contribuția lor la acest context prin asigurarea unor oportunități de angajare și de activități profesionale independente;

3.  subliniază că migrația internațională poate să contribuie la dezvoltarea socioeconomică, fapt atestat istoric, iar acest fenomen trebuie să fie tratat în mod pozitiv, pentru a se promova înțelegerea autentică și obiectivă a problemei și a beneficiilor comune conexe, astfel încât să fie combătute discursurile xenofobe, populiste și naționaliste; salută, așadar, campania „Împreună” inițiată de ONU pentru a reduce percepția și atitudinile negative față de refugiați și migranți și invită instituțiile UE să coopereze pe deplin cu ONU și să sprijine această campanie; subliniază nevoia adoptării unor politici mondiale, europene, naționale și locale pe termen mediu și lung, care să nu fie determinate exclusiv de presiunile politice actuale sau de considerente electorale naționale; insistă ca aceste politici să fie coerente, pertinente, cuprinzătoare și flexibile, iar scopul lor să fie dirijarea migrației ca un fenomen uman obișnuit și soluționarea preocupărilor legitime cum ar fi gestionarea frontierelor, protecția socială a grupurilor vulnerabile și incluziunea socială a refugiaților și migranților;

4.  subliniază că sistemul de ajutoare umanitare este suprasolicitat, iar resursele sale financiare nu vor fi niciodată suficiente pentru a răspunde crizelor provocate de strămutarea forțată, mai ales dată fiind durata îndelungată care le caracterizează pe cele mai multe dintre ele; ia act, așadar, de noul cadru politic schițat în comunicarea Comisiei pe tema „Strămutarea forțată și dezvoltarea” din aprilie 2016, ca un pas în direcția potrivită, și invită SEAE și Comisia Europeană să pună în aplicare conținutul acestuia în noul cadru de parteneriat cu țările terțe; remarcă importanța unei abordări cuprinzătoare și mai sustenabile a migrației, inclusiv prin promovarea unei legături mai strânse între aspectul umanitar și dezvoltare și a necesității de a implica diverși parteneri – actori regionali, guverne, autorități locale, diaspora, societatea civilă, inclusiv organizațiile de refugiați și migranți, organizațiile religioase locale și ONG-urile vizate, precum și sectorul privat – pentru elaborarea unor strategii specifice, bazate pe informații concrete, pentru soluționarea acestei provocări, fiind totodată conștient de faptul că ajutorul umanitar nu este un instrument de gestionare a crizelor, astfel cum se prevede în consensul european privind ajutorul umanitar;

5.  subliniază că cooperarea pentru dezvoltare a UE trebuie să abordeze în continuare cauzele profunde ale strămutării forțate și ale migrației, și anume conflictele armate, persecuțiile indiferent de motive, violența bazată pe gen, guvernarea defectuoasă, sărăcia, lipsa de oportunități economice și schimbările climatice, prin combaterea fragilității statelor, promovarea păcii și securității, soluționarea conflictelor și prin procesele de reconciliere ce urmează conflictelor, prin justiție și echitate, precum și prin consolidarea instituțiilor, capacității administrative, democrației, bunei guvernanțe, statului de drept și a respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale, în acord cu Obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 16 din noua Agendă 2030 și cu principiile prevăzute în Carta Organizației Națiunilor Unite și în dreptul internațional;

6.  subliniază necesitatea de a se pune accentul pe aspectele socioeconomice ale fenomenului migrației, de a se realiza analizele necesare, pe țări, ale cauzelor profunde ale strămutării forțate și migrației și de a încuraja țările de origine să adopte și să pună în practică măsuri și politici care să aibă ca rezultat crearea de locuri de muncă decente și de oportunități economice reale, astfel încât migrația să devină o alegere, nu o necesitate; invită UE să continue politicile menite să reducă și, în cele din urmă, să elimine sărăcia, să combată inegalitățile și insecuritatea alimentară, să promoveze dezvoltarea economică, să combată corupția și să consolideze serviciile publice de bază; constată că o politică de succes ar trebui să recunoască necesitatea creării unei rezistențe economice atât în țările-gazdă, cât și în cele de origine; subliniază necesitatea de a îmbunătăți coerența politicilor în favoarea dezvoltării (CPD);

7.  subliniază că locurile de muncă și oportunitățile economice sunt de importanță determinantă pentru atenuarea impactului vulnerabilităților provocate de strămutare; solicită UE să ajute migranții și refugiații să se mute în locuri care oferă astfel de oportunități, să contribuie la crearea unor oportunități în locul lor de exil (inclusiv prin eliminarea barierelor și a obstacolelor din calea accesului pe piața forței de muncă) și să-i ajute să dezvolte noi competențe, mai adaptate la nevoile pieței muncii locale;

8.  salută angajamentul UE în favoarea asistenței umanitare, ca cel mai mare donator din lume, în scopul îmbunătățirii condițiilor de viață ale refugiaților; îndeamnă UE și statele membre să-și îndeplinească angajamentele deja asumate și să-și sporească angajamentele financiare în acord cu creșterea nevoilor umanitare; constată că răspunsul umanitar va fi întotdeauna primul element al oricărui răspuns la crizele de strămutare; subliniază faptul că dreptul internațional și principiile umanitare ale umanității, neutralității, imparțialității și independenței trebuie să rămână cadrul călăuzitor al răspunsului umanitar al UE la criza refugiaților și la criza strămutărilor forțate;

9.  recunoaște că drepturile și demnitatea a milioane de ființe umane se vor deteriora în continuare dacă acestea zac în tabere de refugiați sau la marginea orașelor, fără a avea acces la nevoile de bază, fără mijloace de trai și posibilități de a realiza un venit;

10.  subliniază importanța de a recunoaște dimensiunea de gen a migrației, care vizează nu doar vulnerabilitatea femeilor în fața numeroaselor forme de abuz, ci și multiplele motive ale migrației, rolul femeilor în acțiunile de răspuns la situațiile de urgență, contribuția lor socioeconomică și participarea lor activă la soluționarea și prevenirea conflictelor, precum și la procesele postconflictuale și la reconstrucția unei societăți democratice; observă că acordarea unei atenții sporite emancipării femeilor și rolului mai proeminent al acestora în calitate de factori de decizie este de o importanță determinantă pentru soluționarea cauzelor profunde ale strămutării forțate și pentru asigurarea respectării drepturilor femeilor și a autonomiei acestora în fiecare etapă a procesului de migrare; reiterează că politicile UE în materie de deplasare a refugiaților și a migranților trebuie să conțină o dimensiune de gen și de vârstă;

11.  solicită o cooperare sporită cu ONU, precum și cu alți actori, inclusiv creșterea contribuțiilor financiare pentru UNHCR și UNRWA; subliniază, în acest sens, că este necesar să fie îmbunătățite condițiile de trai din taberele de refugiați, mai ales în ceea ce privește serviciile de sănătate și educația, și să fie eliminată treptat dependența de asistență umanitară în cazul crizelor existente de lungă durată prin stimularea rezistenței și crearea unor condiții în care persoanele strămutate să poată trăi în demnitate ca persoane care contribuie în folosul țărilor lor de origine, până la întoarcerea sau relocarea lor voluntară;

12.  atrage atenția asupra importanței măsurilor adoptate de UE pentru a aborda dimensiunea externă a crizei migrației, în special lupta împotriva crimei organizate responsabile de traficul cu migranți și traficul cu persoane, precum și cooperarea mai strânsă cu țările de origine și de tranzit;

13.  subliniază necesitatea de a pune în aplicare un cadru și structuri adecvate în țările de origine, pentru a putea primi cu demnitate migranții returnați, aceștia fiind vulnerabili și marginalizați, punându-le la dispoziție mijloacele necesare pentru o integrare socioculturală reușită;

14.  reamintește că grupurile vulnerabile, inclusiv femeile, minorii (atât cei însoțiți de familiile lor, cât și cei neînsoțiți), persoanele cu handicap, persoanele în vârstă și persoanele LGBTI, se supun unui risc de abuz deosebit de mare în toate etapele procesului de migrare; reamintește că fetele și femeile se supun, în plus, uni risc considerabil de abuz și discriminare determinate de gen și de sex, chiar și după ce sosesc în locuri considerate sigure; solicită ca acestor grupuri să li se acorde o asistență și o protecție umanitară speciale în cadrul procesului de relocare sau de integrare și să li se acorde prioritate în cadrul procedurilor de primire care țin seama de dimensiunea de gen, cu o mai bună respectare a standardelor minime și cu dispoziții mai eficiente privind reîntregirea familiilor; solicită ca, pe durata procesului de solicitare a azilului, persoanele vulnerabile să se bucure de garanții deosebite împotriva violenței și a discriminării și să li se acorde acces la statutul de rezident și la serviciile de bază, incluzând cele de sănătate și educație, în conformitate cu legislația aplicabilă; invită Uniunea Europeană să elaboreze programe de formare în cadrul cooperării sale cu țările terțe, dedicate nevoilor specifice ale refugiaților și migranților vulnerabili;

15.  evidențiază faptul că copiii reprezintă o proporție semnificativă a migranților și refugiaților și trebuie elaborate și puse în aplicare proceduri specifice care să le asigure protecția în conformitate cu Convenția ONU cu privire la drepturile copilului; solicită țărilor-gazdă să se asigure că copiilor refugiați li se acordă acces integral la educație și să promoveze pe cât posibil integrarea și incluziunea lor în sistemele de educație naționale; solicită, de asemenea, comunităților umanitare și de dezvoltare să acorde mai multă atenție educației și formării profesorilor atât din cadrul comunităților strămutate, cât și din cadrul comunităților-gazdă, iar donatorilor internaționali le solicită să acorde prioritate educației atunci când răspund la crizele refugiaților, prin intermediul unor programe care să vizeze implicarea și sprijinirea psihologică a copiilor migranți, precum și promovarea învățării limbii țării-gazdă pentru a asigura o mai bună integrare a copiilor refugiați; salută sprijinul financiar pentru extinderea măsurilor educaționale și de formare destinate copiilor sirieni și majorarea recentă de la 4 % la 6 % a proporției fondurilor pentru educație din bugetul UE destinat ajutoarelor umanitare, UE devenind astfel unul dintre donatorii principali care susțin proiecte educaționale în situații de criză peste tot în lume; solicită ca aceste noi fonduri să fie executate cu o mai mare eficacitate;

16.  recunoaște faptul că statutul de apatrid afectează puternic respectarea drepturilor omului; solicită Comisiei și SEAE să combată problema statutului de apatrid în toate acțiunile externe ale UE, în special abordând problema discriminării bazate pe gen, religie sau statutul de minoritate în cadrul legislației privind cetățenia, promovând dreptul copiilor de a avea o cetățenie și sprijinind campania Agenției ONU pentru refugiați (UNHCR) care vizează eliminarea statutului de apatrid până în 2024; denunță restricțiile și interdicțiile impuse de unele țări persoanelor care pleacă din țară sau se întorc în țară, precum și efectul apatridiei asupra accesului la drepturi; invită guvernele și parlamentele naționale să elimine cadrele juridice punitive care tratează migrația ca o infracțiune;

17.  subliniază că, în conformitate cu principiile UE, unul dintre obiectivele generale ale politicilor UE în materie de migrație externă ar trebui să fie instituirea unui regim de guvernanță multilaterală pentru migrația internațională, recenta reuniune la nivel înalt a ONU fiind un prim pas în acest sens;

Gestionarea mai bună a migrației internaționale: o responsabilitate mondială

18.  își exprimă îngrijorarea puternică cu privire la decizia recentă a administrației SUA de a interzice temporar cetățenilor din șapte țări cu o populație majoritară musulmană să intre pe teritoriul SUA și de a suspenda temporar sistemul din SUA de primire a refugiaților; consideră că astfel de decizii discriminatorii alimentează discursurile împotriva migrației și cele xenofobe, ar putea să încalce principalele instrumente ale dreptului internațional, cum ar fi Convenția de la Geneva, și pot să submineze puternic actualele eforturi întreprinse la nivel mondial pentru a se asigura partajarea echitabilă la nivel internațional a responsabilității față de refugiați; invită UE și statele sale membre să adopte o poziție comună fermă în sensul apărării sistemului de protecție internațională și a securității juridice a tuturor populațiilor afectate, în special a cetățenilor UE;

19.  salută reuniunea la nivel înalt a Adunării Generale a ONU din 19 septembrie 2016 pentru abordarea deplasărilor în masă a refugiaților și migranților și găzduirea summit-ului liderilor de către Statele Unite, deoarece fluxurile migratorii constituie o responsabilitate mondială care impune un răspuns eficace la nivel mondial și o mai strânsă cooperare între toate părțile interesate în vederea identificării unei soluții durabile, care să respecte în totalitate drepturile omului; salută rezultatul acestor summituri ca expresia unui angajament politic autentic de o fermitate fără precedent și speră că acest lucru va duce imediat la un răspuns cu adevărat global și la partajarea internațională a responsabilităților legate de refugiați și de marile deplasări migratoare din întreaga lume; regretă însă profund lipsa unor angajamente specifice sau a unor angajamente cu efecte juridice obligatorii în ceea ce privește ajutoarele sau reformele, care sunt necesare pentru eliminarea discrepanței actuale dintre retorică și realitate; le solicită tuturor părților implicate să garanteze angajamentul și cooperarea politică permanentă, urgentă și efectivă, schimbul de cunoștințe și experiență cu țările-partenere, organizațiile societății civile și autoritățile locale, precum și finanțare și acțiuni concrete de solidaritate în sprijinul țărilor-gazdă; subliniază nevoia unui nivel mai mare de coordonare între UE și partenerii săi internaționali la nivelul ONU pentru abordarea provocărilor în materie de migrație; le solicită UE și statelor sale membre să preia inițiativa în cadrul eforturilor internaționale, în special în ceea ce privește garantarea implementării rapide a acordurilor, inclusiv a viitoarelor acorduri din cadrul ONU privind refugiații și migrația în condiții de siguranță, regulamentare și de ordine, instituind mecanisme de monitorizare, dacă este cazul;

20.  subliniază că cooperarea globală în materie de migrație și mobilitate ar trebui să se bazeze pe cadre regionale și subregionale; invită UE să consolideze cadrele de cooperare cu organizații regionale precum Uniunea Africană, Liga Statelor Arabe, Consiliul de Cooperare al Golfului și să promoveze gestionarea mobilității intraregionale și subliniază că aceste organizații regionale trebuie încurajate să participe fără rezerve la această cooperare; constată că integrarea economică la nivelul subregiunilor, în special al celor din Africa, este de asemenea un instrument pentru promovarea gestionării în comun și pentru încurajarea inițiativelor sud-sud în ceea ce privește gestionarea migrației și a mobilității; îndeamnă Uniunea Europeană să solicite Uniunii Africane să-și asume un rol mai puternic și mai credibil în prevenirea crizelor politice de pe continent;

21.  subliniază faptul că UE poate beneficia de o cooperare mai strânsă și sinergie cu băncile de dezvoltare multilaterale și cu organismele specializate ale ONU, în special cu UNHCR și cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), legată acum de ONU; ia act de recentele idei ale Băncii Mondiale cu privire la situația persoanelor strămutate forțat și salută recunoașterea necesității de a dezvolta politici de atenuare a situației și politici în materie de azil care să sprijine persoanele strămutate forțat să se integreze și, în același timp, să oblige comunitățile-gazdă să își îndeplinească obiectivele de dezvoltare;

22.  subliniază că răspunderea pentru relocarea persoanelor strămutate forțat îi incumbă comunității internaționale, în cadrul căreia UNHCR joacă un rol important; invită statele membre ale UE să-și respecte integral angajamentele; consideră că este esențial să fie realizat de urgență un răspuns coordonat și sustenabil care să asigure proceduri echitabile și accesibile, astfel încât persoanelor care au nevoie de protecție internațională să le fie acordat azil în Uniunea Europeană și în alte țări-gazdă, în loc să fie lăsată această responsabilitate în principal în seama statelor din prima linie sau a țărilor învecinate cu zonele de conflict; evidențiază faptul că sprijinul financiar este depășit de întinderea și amploarea strămutărilor, la care se adaugă lipsa unor soluții adecvate și eficiente pentru soluționarea cauzelor profunde ale acestor strămutări forțate;

23.  subliniază obligațiile impuse de dreptul internațional privind refugiații și invită toate țările care nu au făcut încă acest lucru să ratifice și să pună în aplicare Convenția privind refugiații și protocolul la aceasta; invită toate țările să își extindă protecția la persoanele strămutate intern, cum este cazul unor mecanisme precum Convenția Uniunii Africane pentru Protecția și Asistența Persoanelor Strămutate Intern în Africa (Convenția de la Kampala);

24.  subliniază faptul că noțiunile de țări sigure și de țări de origine sigure nu ar trebui să împiedice examinarea individuală a cererilor de azil; solicită colectarea de informații specializate, detaliate și actualizate periodic cu privire la drepturile persoanelor, în special în cazul femeilor, al copiilor, al persoanelor cu handicap și al persoanelor LGBTI, în țările de origine ale solicitanților de azil, inclusiv în acele țări care sunt considerate sigure;

25.  subliniază că trebuie făcut tot posibilul pentru a garanta refugiaților un mediu de trai uman pe teritoriul statelor membre și în taberele de refugiați, în special în ceea ce privește asistența medicală, oportunitatea de a primi o educație și oportunitatea de a lucra;

26.  subliniază nevoia de a îmbunătăți oportunitățile pentru educație; solicită armonizarea politicilor de recunoaștere a calificărilor, protecția drepturilor lucrătorilor migranți și acoperirea în materie de securitate socială în conformitate cu convențiile principale ale OIM; solicită semnarea și ratificarea Convenției internaționale a ONU privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a membrilor familiilor acestora;

27.  consideră că protecția temporară sau subsidiară pe baza presupunerii că refugiații se vor întoarce în țara de origine cât mai curând posibil creează o lipsă de perspectivă și de oportunități pentru integrare; reamintește importanța rolului pozitiv pe care refugiații îl pot juca în reconstrucția societăților lor după ce se întorc în țările lor de origine;

28.  condamnă numărul dramatic de decese în rândul migranților în Marea Mediterană și își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul în creștere al încălcărilor drepturilor omului în cazul migranților și solicitanților de azil aflați în drum spre Europa;

29.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la numărul de minori neînsoțiți care au dispărut; solicită Comisiei și statelor membre să creeze o bază de date care să includă detalii privind minorii neînsoțiți care au intrat în statele membre;

30.  subliniază nevoia de a identifica soluții diplomatice și politice durabile pentru conflictele violente și de a investi în mecanisme eficace de avertizare timpurie și de prevenire a conflictelor, pentru a le reduce în viitor; cere ca UE să depună eforturi diplomatice coordonate cu partenerii internaționali și puterile și organizațiile regionale principale pentru a le determina să-și asume un rol mai activ și mai eficace în domeniul prevenirii, medierii, soluționării conflictelor și al reconcilierii și pentru a le asigura persoanelor dreptul de a rămâne în țările și regiunile lor de origine; subliniază că aceste subiecte ar trebui să reprezinte activitățile principale ale SEAE, care ar trebui să dispună de resursele și competențele necesare pentru a putea să realizeze aceste obiective, inclusiv în ceea ce privește bugetul și personalul; remarcă faptul că delegațiile UE și reprezentanții speciali joacă un rol fundamental în această privință; subliniază că răspunsul la migrație și la strămutarea forțată ar trebui să se bazeze pe nevoi și pe drepturi și să țină seama de vulnerabilitățile populației și nu ar trebui să se limiteze la asistența umanitară, ci să implice și actorii din sectorul dezvoltării și al societății civile;

31.  solicită UE și statelor sale membre să își asume în mod serios responsabilitățile privind problema schimbărilor climatice, să pună rapid în aplicare Acordul de la Paris și să preia inițiativa în recunoașterea efectului pe care îl au schimbările climatice asupra strămutărilor în masă, deoarece este probabil ca amploarea și frecvența strămutărilor să crească; solicită în special UE să pună suficiente mijloace la dispoziția țărilor afectate de schimbările climatice pentru a le ajuta să se adapteze la consecințele acestora și să le atenueze efectele; subliniază că acest lucru nu trebuie să aibă loc în detrimentul cooperării pentru dezvoltare tradiționale care vizează reducerea sărăciei; consideră că persoanele strămutate din cauza efectelor schimbărilor climatice ar trebui să beneficieze de un statut special în materie de protecție internațională, care să ia în considerare natura specifică a situației acestora;

32.  salută activitatea ONG-urilor locale și internaționale și a organizațiilor societății civile, în pofida dificultăților și a pericolelor cu care se confruntă, care constă în acordarea de asistență urgentă și, de multe ori, salvatoare de vieți persoanelor celor mai vulnerabile în țările de origine, de tranzit sau de destinație ale refugiaților și ale migranților; subliniază că, în multe cazuri, această activitate completează vidul creat de state și de comunitatea internațională în general;

33.  consideră că este de importanță determinantă să se depășească prezentarea actuală a refugiaților descriși numai ca o povară și subliniază contribuțiile pozitive pe care aceștia le pot aduce în comunitățile gazdă, dacă li se oferă această posibilitate; recomandă implicarea refugiaților în definirea și elaborarea răspunsurilor politice care îi afectează direct, precum și în crearea sau consolidarea programelor necesare; solicită instituțiilor și agențiilor europene să lanseze, în cadrul administrațiilor lor, stagii special destinate refugiaților proaspăt absolvenți aflați în situație de ședere legală pe teritoriul Uniunii Europene, ca un mod de a conduce prin puterea exemplului și de a demonstra beneficiile investiției în tânăra generație;

Acțiunea externă a UE și parteneriatele cu țările terțe

34.  subliniază că acțiunea externă a UE trebuie să fie axată pe măsuri pașnice, trebuie să fie proactivă și să privească în perspectivă, și nu doar să reacționeze la situații concrete, schimbându-și obiectivele atunci când apare o nouă criză; sprijină o cooperare mai strânsă în domeniul securității, al educației și al schimbului de informații între UE și țările terțe, pentru a îmbunătăți gestionarea fluxurilor de migrație și pentru a evita noi crize; reamintește că fenomenul migrației își are originea într-un set complex de cauze, cum ar fi creșterea populației, pauperitatea, numărul insuficient de posibilități profesionale și de locuri de muncă, instabilitatea politică, încălcarea drepturilor omului, oprimarea politică, persecuțiile, conflictele militare și alte forme de violență, precum și schimbările climatice; reamintește că abordarea acestor probleme poate elimina factorii principali care determină strămutarea forțată și migrația; subliniază nevoia esențială de a consolida consecvența politică la două niveluri: între politicile interne și externe ale UE, și – în cadrul acțiunii externe – între politica de extindere, politica europeană de vecinătate, relațiile bilaterale cu partenerii strategici ai UE, precum și politicile de dezvoltare și cele comerciale; consideră că politica comercială cu țările în curs de dezvoltare ar trebui să fie reciproc avantajoasă, luând în același timp în considerare disparitățile economice existente între aceste țări și UE; subliniază importanța Grupului comisarilor responsabili cu acțiunea externă în coordonarea acțiunilor UE în materie de migrație la cel mai înalt nivel politic și în impulsionarea unei politici comune și ambițioase a UE în domeniul migrației;

35.  subliniază nevoia de a aplica o abordare cuprinzătoare a conflictelor și a crizelor externe prin identificarea impactului direct și indirect de natură economică, de mediu, socială, bugetară și politică al strămutării asupra țărilor terțe, pentru a adapta mai bine politicile de dezvoltare la nevoile acestora;

36.  indică faptul că revizuirea politicii europene de vecinătate (PEV), prezentată la 18 noiembrie 2015, include planuri de a implica țările terțe care se învecinează cu țările partenere din vecinătatea UE în contextul cadrelor de cooperare extinse; solicită insistent, prin urmare, instituirea de cadre tematice pentru a asigura cooperarea între Uniune, țările-partenere din vecinătatea sudică și actorii regionali principali, în special cei din Africa, cu privire la aspecte regionale cum ar fi securitatea, energia și gestionarea fluxurilor de refugiați și de migranți;

37.  reiterează că baza politicii externe a UE ar trebui să o constituie principiul „mai mult pentru mai mult”, potrivit căruia UE ar trebuie să creeze parteneriate (financiare) tot mai strânse cu acele țări care înregistrează progrese în domeniul reformelor democratice; subliniază că axarea pe îmbunătățirea calității vieții oamenilor în țările terțe ar trebui să fie una dintre prioritățile politicii externe a UE;

38.  solicită VP/ÎR, în cooperare cu statele membre, să depună eforturi în vederea dezvoltării unei reziliențe a statului, a economiei și a societății, în special pentru vecinii UE și regiunile înconjurătoare în sens larg, inclusiv prin politica europeană de vecinătate și alte instrumente ale UE;

39.  condamnă incriminarea în creștere a migrației în detrimentul drepturilor omului ale persoanelor în cauză și maltratarea și detenția arbitrară a refugiaților în țările terțe; solicită VP/ÎR și SEAE să abordeze această problemă, inclusiv în cadrul dialogurilor sale privind drepturile omului și în cadrul subcomitetelor pentru justiție, libertate și securitate și să dezvolte capacități de protecție în țările terțe de tranzit;

40.  solicită instituirea unei adevărate politici europene comune în domeniul migrației, bazate pe drepturile omului și pe principiul solidarității între statele membre consacrat la articolul 80 din TFUE, care să vizeze securizarea frontierelor externe ale UE și crearea de canale legale adecvate pentru o migrație în condiții de siguranță și ordonată, inclusiv o migrație circulară, și care să fie o politică sustenabilă pe termen lung menită să promoveze creșterea și coeziunea în cadrul UE, în vederea instituirii unui cadru clar pentru relațiile UE cu țările terțe; invită Comisia și Consiliul să întărească sistemul cărții albastre europene, pentru o mai bună gestionare a migrației economice; avertizează că orice politică susceptibilă să contrazică valorile de bază ale UE, consacrate la articolul 8 din TUE și în Carta drepturilor fundamentale, poate să afecteze credibilitatea și capacitatea UE de a influența evenimentele de la nivel internațional; remarcă faptul că politicile externe ale UE în domeniul migrației necesită ca acordurile cu țările terțe să fie ghidate de obiective pe termen lung și de stabilirea de parteneriate durabile; reamintește că astfel de parteneriate ar trebui să fie bazate pe dialog, pe interese comune și pe implicarea sinceră a părților; salută planul de acțiune al UE împotriva introducerii ilegale de migranți (2015-2020), care preconizează intensificarea cooperării cu țările terțe, însă subliniază că implementarea unei politici comune a UE în domeniul migrației legale ar fi esențială pentru subminarea modelului comercial al traficanților și pentru combaterea traficului cu persoane; invită Comisia să aducă acquis-ul UE existent în conformitate cu Protocolul ONU împotriva traficului ilegal și să asigure protecția adecvată a migranților care sunt victime ale actelor de violență sau de abuz;

41.  cere ca toate acordurile cu țările terțe să garanteze că drepturile migranților, indiferent de statutul lor, reflectă dreptul internațional și solicită să fie adoptate acte legislative corespunzătoare, inclusiv în materie de azil, în care să se prevadă, în special, că trecerea ilegală a unei frontiere nu poate fi considerată un temei pentru pedeapsa cu închisoarea;

42.  reiterează importanța cooperării cu țările terțe în combaterea traficului de ființe umane și a contrabandiștilor, pentru ca rețelele respective să poată fi vizate cât mai în profunzime; subliniază, în acest sens, necesitatea de a întări cooperarea judiciară și polițienească cu aceste țări pentru a identifica și distruge aceste rețelele; reamintește, de asemenea, necesitatea de a dezvolta capacitățile acestor țări pentru ca ele să-i poată urmări și sancționa eficient pe cei răspunzători; solicită, prin urmare, să fie încurajată cooperarea dintre Uniunea Europeană, statele membre, Europol, Eurojust și țările terțe în cauză; reafirmă că măsurile luate împotriva traficului de persoane nu ar trebui să prejudicieze drepturile victimelor traficului, ale migranților, ale refugiaților și ale altor persoane care au nevoie de protecție internațională; solicită să se pună capăt imediat detenției victimelor traficului de ființe umane și a copiilor;

43.  subliniază că rețelele de traficanți de ființe umane și rețelele de contrabandă utilizează din plin internetul în activitățile lor infracționale și, prin urmare, este esențial ca Uniunea Europeană să își intensifice acțiunile, în special în cadrul Europol și al Unității de semnalare a conținutului online (IRU), precum și cooperarea sa cu țări terțe în acest sens;

44.  reamintește că traficanții pot utiliza căi legale de migrație pentru a aduce victimele în Europa; consideră că criteriile pe care țările terțe sunt obligate să le respecte înainte de orice acord de liberalizare a regimului vizelor cu Uniunea Europeană ar trebui să includă în mod specific cooperarea din partea țărilor terțe respective în combaterea traficului de ființe umane; invită Comisia să acorde o atenție deosebită atât acestui aspect, cât și luptei împotriva traficanților în toate discuțiile legate de negocierea acestor acorduri;

45.  salută abordarea potrivit căreia UE ar trebui să își stabilească priorități clare și obiective măsurabile pentru orice politici comune și, în special, în contextul interacțiunii sale cu țări terțe; subliniază că Parlamentul ar trebui să participe la stabilirea acestor obiective clare; consideră că o acțiune externă a UE bazată pe o abordare comună este singurul mod de a asigura o politică mai puternică și eficientă; solicită o acțiune cu adevărat unificată și coordonată între UE și statele sale membre, deoarece inițiativele unilaterale, indiferent de caracterul lor extern sau intern, pot submina viabilitatea și succesul politicilor și intereselor noastre comune;

46.  solicită o mai bună protecție a frontierelor externe ale UE, obiectivul fiind prevenirea intrării ilegale în UE, combaterea traficului cu persoane și prevenirea pierderii de vieți omenești pe mare; salută, în acest context, crearea poliției de frontieră și a gărzii de coastă europene, pe baza Frontex, care va ajuta la gestionarea într-un mod mult mai eficient a migrației; subliniază, cu toate acestea, că este necesar un ajutor financiar și tehnic mai consistent pentru protecția frontierelor tuturor statelor membre din partea de sud-est a UE, ale țărilor candidate pentru aderarea la UE și ale altor țări-partenere din regiune; regretă, în special, lipsa controlului parlamentar al activităților externe ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și solicită, în acest sens, ca agenția să raporteze sistematic Parlamentului cu privire la aplicarea mecanismelor sale de lucru și la operațiunile comune cu țările terțe, împreună cu societatea civilă;

47.  subliniază că deschiderea unor canale sigure și legale pentru solicitanții de azil și potențialii migranți le va permite acestora să recurgă la canale de intrare și ieșire oficiale, lipsind astfel traficanții de ființe umane și rețelele criminale asociate lor de oportunități comerciale; subliniază că absența unor căi de migrație legală duce adesea la răspândirea metodelor neregulamentare de mobilitate, ceea ce are ca rezultat, la rândul său, o mai mare vulnerabilitate și un risc de abuz în toate etapele deplasării migranților și refugiaților; solicită, în acest sens, crearea de urgență, specifică și reală a unor căi de intrare în UE organizate, sigure și legale, recurgându-se, printre altele, la mecanisme mai eficace de reîntregire a familiilor și la programe de relocare mai eficace; își reiterează, de asemenea, apelul lansat statelor membre să valorifice toate posibilitățile existente pentru a acorda vize umanitare, îndeosebi persoanelor vulnerabile și, mai ales, minorilor neînsoțiți, la ambasadele și birourile consulare ale UE din țările de origine sau de tranzit; solicită ca sistemul european comun de azil să permită, de asemenea, ca depunerea și prelucrarea cererilor de azil să aibă loc în afara UE sau la frontierele externe ale UE; solicită ca UE să sprijine crearea de coridoare umanitare în cazul unor crize puternice ale refugiaților și ale persoanelor strămutate, cu scopul de a acorda ajutor umanitar și de a asigura acoperirea celor mai elementare nevoi ale refugiaților și respectarea drepturilor omului în cazul acestor refugiați; ia act de propunerea Comisiei privind instituirea unui cadru al Uniunii în materie de relocare, dar cere continuarea lucrărilor la nivelul UE cu privire la crearea și consolidarea căilor de migrație legale, care ar completa măsurile de relocare;

48.  ia act de noul cadru de parteneriat cu țările terțe, ca indiciu al unei acțiuni politice reale, în special, deoarece vizează prin abordarea bidimensională a cadrului să includă obiectivele pe termen scurt, cum ar fi salvarea de vieți pe Marea Mediterană și creșterea ratei de returnare în țările de origine și de tranzit, precum și obiectivele pe termen lung, cum ar fi abordarea cauzelor profunde ale migrației neregulamentare și strămutării forțate prin întărirea sprijinului UE acordat țărilor terțe pentru consolidarea capacităților și ameliorarea situației politice, sociale și economice a acestora; subliniază că succesul abordării prezentate în comunicarea din iunie 2016 depinde de capacitatea UE de a oferi țărilor terțe de tranzit și de origine stimulente reale, stabilite de comun acord cu acestea și își exprimă preocuparea legată de oferta limitată, axată în principal pe gestionarea frontierelor sau pe mecanismele de returnare voluntară asistată care, deși sunt esențiale și necesare, sunt numai un răspuns parțial pe termen scurt la o situație extrem de complexă; subliniază că noile cadre de parteneriat nu trebuie să devină singurul pilon al acțiunii UE privind migrația și subliniază necesitatea de a echilibra și completa acest răspuns, punând accentul pe dezvoltarea economiilor locale, calificarea și mobilitatea regională și pe niveluri mai ridicate de protecție în țările de tranzit și de origine;

49.  reamintește importanța unei abordări echilibrate în contextul noului cadru de parteneriat; avertizează împotriva abordării cantitative în contextul noului cadru de parteneriat și al „pachetelor privind migrația” asociate, care consideră că creșterea măsurabilă a numărului și a ratei de returnări este principalul obiectiv al UE; subliniază faptul că numărul de returnări depinde în mod clar de natura fluxurilor migratorii și de situația din țările de origine; subliniază că obiectivele pe termen scurt ale pachetelor ar trebui să se axeze asupra celor mai bune modalități de abordare a provocărilor cu care se confruntă țările terțe, inclusiv prin dezvoltarea unor canale de migrație legală, care ar avea ca rezultat scăderea nivelurilor de migrație neregulamentară și a numărului de decese din Mediterana; solicită creșterea numărului de burse de studii disponibile pentru tinerii din țările terțe; salută faptul că programele UE privind returnarea și reintegrarea sprijină consolidarea capacităților și îmbunătățirea gestionării migrației în țările de tranzit și de origine; solicită o evaluare a punerii în aplicare a politicii UE de returnare; subliniază necesitatea că țările terțe să își îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul acordurilor de readmisie;

50.  subliniază nevoia de a construi parteneriate strânse cu țările candidate la UE și cu țările potențial candidate din regiunea Balcanilor de Vest cu privire la migrație și de a furniza sprijinul și cooperarea necesare în gestionarea fluxurilor migratorii în regiune;

51.  solicită parteneriate de mobilitate și acorduri privind migrația circulară pentru a facilita deplasarea resortisanților țărilor terțe între țările lor de origine și UE și pentru a sprijini dezvoltarea socioeconomică a ambelor părți;

52.  subliniază că, în cadrul activităților sale de formare și al schimburilor de bune practici cu țările terțe, UE ar trebui să se concentreze pe dreptul internațional și pe dreptul Uniunii, dar și pe practicile relevante, inclusiv în ceea ce privește drepturile fundamentale, accesul la protecție internațională, operațiunile de căutare și salvare, precum și o mai bună identificare a persoanelor aflate într-o situație vulnerabilă și asistența acordată acestora; consideră că acest lucru se aplică în special activităților de formare privind gestionarea frontierelor, care nu ar trebui în niciun caz să fie folosite ca mijloc de a împiedica persoanele să își părăsească țara, conform dreptului internațional;

53.  solicită cea mai mare vigilență cu privire la tratamentul aplicat migranților care sunt trimiși înapoi în țara de origine sau într-o țară terță; consideră că orice dialog privind returnarea și readmisia, în special în ceea ce privește acordurile de readmisie, ar trebui să abordeze în mod sistematic chestiunea returnării în siguranță și a reintegrării migranților; subliniază că migranții ar trebuie să beneficieze de securitate și protecție depline împotriva tratamentelor inumane și degradante, inclusiv în centrele de detenție, și că Uniunea trebuie să sprijine programele de reintegrare; reamintește că nicio persoană nu ar trebui trimisă sau returnată cu forța în țări în care viața sau libertatea acesteia ar putea fi amenințată, datorită originii, religiei, naționalității, apartenenței la un anumit grup social sau opiniilor politice, sau în care există risc de tortură, de tratament degradant și încălcări ale drepturilor omului în general; subliniază faptul că expulzările și returnarea în masă sunt interzise în temeiul dreptului internațional;

54.  încurajează autoritățile responsabile în domeniul politicii externe și al politicii de dezvoltare să se asigure că persoanele care sunt returnate sunt tratate în mod corespunzător, iar integritatea lor este respectată; invită Comisia și statele membre să elaboreze programe de însoțire pentru a garanta că sunt derulate programe de asistență practică în țările de origine, care includ atât măsuri de formare profesională, cât și și programe destinate construirii de structuri economice, inclusiv start-up-uri și întreprinderi mici, precum și programe de schimburi academice și profesionale cu statele membre ale UE;

55.  subliniază că acordurile de parteneriat, cum ar fi parteneriatele de mobilitate, ar trebui să garanteze că migranții pot fi primiți în condiții de siguranță în țările de tranzit și de origine, într-un mod care le respectă pe deplin drepturile lor fundamentale; subliniază că Parlamentul are o competență clară în ceea ce privește acordurile UE privind readmisia și mobilitatea, astfel cum este prevăzută în Tratatul de la Lisabona [articolul 79 alineatul (3) din TFUE] și subliniază în special că PE trebuie să aprobe în prealabil încheierea unor acorduri de asociere și a unor acorduri similare [articolul 218 alineatul (6) litera (v) din TFUE] și trebuie să fie informat de îndată și pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii [articolul 218 alineatul (10) din TFUE];

56.  reiterează poziția Parlamentului, exprimată în rezoluția sa din 12 aprilie 2016, care privilegiază acordurile de readmisie ale UE față de acordurile bilaterale încheiate de statele membre cu țări terțe; reamintește elaborarea recentă a unui nou document european privind returnarea și subliniază că ar trebui promovată recunoașterea acestuia în mod sistematic în orice nou acord de readmisie;

57.  salută dialogurile la nivel înalt purtate de VP/ÎR și de Comisie și, în unele cazuri, de statele membre, în numele UE în ansamblul ei, ca practici bune și eficace de promovare a coordonării; subliniază că coordonarea trebuie desfășurată de Comisie și de SEAE; le solicită Comisiei și SEAE să informeze regulat Parlamentul cu privire la aceste dialoguri și să indice stadiul operațional exact de implementare a proceselor de la Rabat și Khartoum și a inițiativelor prioritare convenite la summitul de la Valletta; indică din nou că asumarea comună a parteneriatelor încheiate între UE și țările terțe este o condiție prealabilă pentru succesul politicii UE în domeniul migrației; regretă faptul că pachetele concepute de către Comisie, SEAE și statele membre pentru țările prioritare, ca parte a noului cadru de parteneriat, nu au fost nici prezentate, nici dezbătute, nici aprobate de reprezentanții aleși ai cetățenilor europeni; condamnă această lipsă de transparență și solicită implicarea Parlamentului în elaborarea pachetelor privind migrația și controlul punerii acestora în aplicare, care trebuie să asigure respectarea deplină a drepturilor omului, a dreptului internațional umanitar și a angajamentelor UE privind dezvoltarea asumate în temeiul tratatelor;

58.  remarcă faptul că atingerea obiectivelor Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă necesită integrarea, de către UE și țările partenere, în strategiile lor de dezvoltare durabilă, a unei dinamici bine gestionate a migrației; solicită, în această privință, Comisiei și SEAE să ajute țările de tranzit să elaboreze strategii de integrare a migranților și să instituie sisteme de azil cu înalte standarde de protecție;

59.  subliniază că asistența și cooperarea UE trebuie să fie personalizate în vederea obținerii dezvoltării și creșterii în țările terțe, promovând astfel și creșterea în cadrul UE, și în vederea reducerii și, în cele din urmă, a eradicării sărăciei, în conformitate cu articolul 208 din TFUE, nu în vederea stimulării țărilor terțe să coopereze pentru a repatria migranții în situație neregulamentară sau a descuraja în mod forțat deplasarea persoanelor sau pentru a opri fluxurile migratorii către Europa; reamintește că atât donatorii, cât și guvernele țărilor care primesc ajutor trebuie să lucreze în vederea îmbunătățirii eficienței ajutorului; remarcă faptul că fluxurile de migrație sunt o realitate internațională și nu ar trebui să devină un indicator al performanței politicilor externe ale UE în domeniul migrației, iar acordurile cu țările terțe trebuie să fie bazate pe obiective pe termen lung, stabilirea de parteneriate durabile și respectarea drepturilor omului;

60.  subliniază importanța consultării societății civile în toate politicile externe ale Uniunii, acordând o atenție deosebită participării depline, transparenței și difuzării corecte a informațiilor în toate politicile și procesele legate de migrație;

61.  solicită Comisiei să coopereze îndeaproape cu ONG-urile și cu experții care desfășoară activități în țările de origine ale solicitanților de azil în vederea identificării celor mai bune metode posibile de sprijinire a persoanelor și a grupurilor sociale care se află în situațiile cele mai vulnerabile; invită Comisia să implice ONG-urile și experții din țările de origine ale solicitanților de azil pentru a găsi mecanismele și instrumentele care funcționează cel mai bine pentru prevenirea conflictelor;

62.  subliniază că, pentru a evita suprapunerea eforturilor, a maximiza impactul și eficiența ajutorului global și a asigura că accentul se pune în principal asupra dezvoltării, Comisia ar trebui să mențină un dialog intens cu ONG-urile locale și internaționale, cu societatea civilă și cu guvernele locale din țările partenere, precum și cu ONU pentru elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor din domeniul migrației, al strămutărilor și al refugiaților;

63.  atrage atenția asupra intenției de a revizui documentele de programare a cooperării pentru dezvoltare pentru a concretiza noile pachete privind migrația; subliniază că această revizuire trebuie să fie realizată în conformitate cu principiile eficacității dezvoltării și în dialog cu țările partenere, organizațiile societății civile locale și europene, precum și cu sectorul privat; solicită ca Parlamentul să fie implicat pe deplin în toate etapele revizuirii, inclusiv în ceea ce privește documentele de programare ale Fondului european de dezvoltare (FED); invită statele membre să își revizuiască asistența pentru dezvoltare, în conformitate cu angajamentul de 0,7 % din PIB, în scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă;

64.  solicită purtarea unor discuții echilibrate între UE și partenerii săi externi; recomandă UE și statelor sale membre să se angajeze să ofere oportunități mai mari de migrație legală către UE, fie pentru cei care caută protecție, un loc de muncă sau educație, fie pentru reîntregirea familiei;

65.  invită statele membre și Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a promova transferuri bănești mai rapide, mai ieftine și mai sigure efectuate de migranți atât în țările de origine, cât și în țările de destinație, inclusiv prin reducerea costurilor de tranzacție, astfel cum este prevăzut în Declarația de la New York din 19 septembrie 2016 privind refugiații și migranții;

66.  este extrem de îngrijorat de conflictul ce continuă în Siria, unde violența împotriva civililor, atacurile asupra infrastructurilor civile și asupra spitalelor și încălcările dreptului umanitar internațional din ultimii cinci ani au condus la strămutarea forțată a unei jumătăți din populația țării; invită UE și statele sale membre să îmbunătățească mijloacele de prevenire a conflictelor și de gestionare a crizelor și să joace un rol mai important în soluționarea conflictelor din vecinătatea UE și, în special, a conflictului sirian; își exprimă sprijinul deplin față de țările din vecinătatea Siriei, care continuă să dea dovadă de o extraordinară solidaritate în ceea ce privește găzduirea a milioane de refugiați, în pofida resurselor limitate; reamintește că mulți dintre acești refugiați continuă să trăiască în condiții de sărăcie, fără acces sau cu acces limitat la recunoașterea legală, la sistemele de sănătate și de educație sau la piețele locurilor de muncă; este profund îngrijorat de soarta și de situația umanitară a celor 75 000 de persoane blocate la frontiera cu Iordania în tabăra neoficială de la Rukban; invită UE și statele sale membre să continue și să accelereze cooperarea și dialogul cu Liban și Iordania și să mărească sprijinul financiar atât prin organizațiile internaționale, cât și prin canalele europene, precum și cu alte țări terțe gazdă, pentru a se asigura, în primul rând, că populațiile de refugiați se pot bucura de condiții de trai decente și acces la servicii de bază și că li se acordă dreptul la libera circulație și șanse de angajare și, în al doilea rând, că fondurile își ating obiectivele finale; subliniază că acest lucru ar trebui combinat cu asistența acordată comunităților gazdă pentru a consolida reziliența lor economică;

67.  remarcă faptul că, după punerea în aplicare a acordului politic încheiat de către statele membre și Turcia la 18 martie 2016, s-a diminuat numărul persoanelor care ajung în statele membre din prima linie; subliniază îngrijorările privind acest acord politic, astfel cum sunt declarate public de către organizațiile umanitare internaționale, în special cu privire la respectarea dreptului internațional și a drepturilor omului; își exprimă preocuparea în legătură cu situația din Turcia și impactul pe care aceasta l-ar putea avea asupra considerării Turciei ca țară sigură; subliniază că liberalizarea vizelor pentru Turcia nu trebuie percepută ca o recompensă pentru cooperarea cu UE în domeniul migrației, ci ca un rezultat al îndeplinirii stricte a tuturor criteriilor de referință instituite de UE; avertizează cu privire la reproducerea acestui model în alte țări, deoarece este necesar să se ia în considerare propriile particularități ale fiecărei țări și regiuni;

68.  își exprimă deosebita îngrijorare cu privire la situația drepturilor omului în Turcia, unde sunt încălcate în mod constant drepturile de bază, cum ar fi libertatea de exprimare sau de întrunire, populația din partea de sud-est a țării este atacată de propriul guvern, peste 30 000 de funcționari publici au fost demiși pe motive politice și peste 130 de organe de presă au fost închise de către autorități;

69.  regretă lipsa consultării și a transparenței în elaborarea documentului intitulat „calea comună de urmat privind unele aspecte legate de migrație”, semnat recent de UE și Afganistan care se concentrează în special pe readmisii și care prevede returnarea unui număr nelimitat de cetățeni afgani, pe bază voluntară sau nu; își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilele consecințe asupra solicitanților de azil afgani care, în 2016, reprezentau al doilea cel mai mare grup național care solicita azil în UE; reamintește că returnările pot avea loc numai după o evaluare corespunzătoare a fiecărui caz individual, cu respectarea deplină a drepturilor acestor persoane și invită UE și statele membre să aloce resursele necesare pentru a accelera procedurile administrative și judiciare actuale;

70.  regretă profund faptul că, în cadrul politicii UE în domeniul migrației și în răspunsul la deplasările refugiaților, UE și statele sale membre au optat pentru încheierea de acorduri cu țări terțe, care evită controlul parlamentar asociat metodei comunitare; solicită Comisiei să includă cel puțin un mecanism de evaluare bianuală a oricărei declarații politice semnate cu țările terțe pentru a evalua continuarea sau încheierea acestor acorduri; subliniază nevoia de a include garanții pentru drepturile omului în orice acord încheiat în cadrul politicilor privind migrația și refugiații;

71.  subliniază că politica UE cu privire la Africa este unul dintre elementele-cheie pentru stabilitate și dezvoltare în anii și deceniile următoare; consideră că cordonul de țări care trece prin regiunea Sahel și prin Cornul Africii, precum și zonele de instabilitate din nordul și din sudul său ar trebui să rămână în atenția UE; subliniază legătura dintre dezvoltare, securitate și migrație și solicită o cooperare mai strânsă în prevenirea și gestionarea conflictelor, precum și în abordarea cauzelor profunde ale destabilizării, strămutării forțate și a migrației neregulamentare, în promovarea rezilienței și a oportunităților economice egale și în prevenirea încălcărilor drepturilor omului; consideră că UE trebuie să joace un rol central în stabilizarea Libiei, și ca un mijloc de a pune capăt încălcărilor constante ale drepturilor omului care îi afectează pe libieni, refugiați și migranți;

Mijloace de acțiune adecvate

72.  recunoaște propunerea Comisiei privind un plan de investiții externe nou și ambițios (PIE), pentru mobilizarea investițiilor în țările din vecinătatea UE și în țările terțe în curs de dezvoltare, cu condiția ca planul să fie pus în aplicare într-un mod complet transparent, iar investițiile să contribuie la îmbunătățirea condițiilor în țările beneficiare și la combaterea corupției și a guvernanței deficiente; remarcă faptul că Fondul european pentru dezvoltare durabilă propus va fi finanțat parțial prin alocări din Fondul european de dezvoltare (FED), Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) și Instrumentul european de vecinătate (IEV) care reprezintă utilizări ale fondurilor de dezvoltare pentru a stimula investițiile în sectorul privat; consideră că sprijinirea sectoarelor private din țările terțe, concomitent cu promovarea unui mediu de bună guvernanță și bune practici în afaceri nu trebuie prezentată drept o măsură nouă și ar trebui îmbunătățită în continuare; îi solicită Comisiei să asigure coerența între instrumentele de finanțare externe, de exemplu ICD și FED, și proiecte pentru a axa asistența UE asupra priorităților și a evita risipirea fondurilor și a eforturilor; subliniază necesitatea unei adiționalități sistematice, atât în ceea ce privește alegerea politicilor care trebuie sprijinite, cât și în ceea ce privește execuția lor financiară;

73.  subliniază că suma de 3,35 miliarde EUR alocată pentru noul Fond european pentru dezvoltare durabilă (FEDD), ca parte a PIE, corespunde unui procent de peste 5 % din totalul fondurilor disponibile din FED, ICD și IEV în cadrul financiar multianual (CFM); invită Comisia să furnizeze mai multe detalii privind această estimare și impactul preconizat și să indice în ce temei se așteaptă ca statele membre, alți donatori și parteneri privați să contribuie cu până la 44 de miliarde EUR la acest fond, având în vedere că unele state membre încă nu au contribuit la fondurile fiduciare actuale;

74.  recomandă alocarea resurselor adecvate pentru măsurile special adaptate la timpul petrecut de refugiați și de persoanele strămutate în interiorul țării în cadrul acordurilor de protecție temporară, care trebuie să fie o perioadă plină de oportunități pentru creșterea și formarea tuturor generațiilor, prin asigurarea educației pentru copii, a formării profesionale pentru tinerii adulți și a locurilor de muncă pentru adulți; consideră că acest lucru va garanta faptul că, atunci când este posibilă reîntoarcerea lor în țara de origine, aceste persoane vor avea „forțe proaspete” și vor fi capabile să aducă țărilor lor un nou imbold, în loc să fie epuizați de ani de așteptare fără perspective reale;

75.  salută propunerea Comisiei de revizuire a CFM, în special în ceea ce privește investirea bugetului UE cu instrumente mai bune de gestionare a crizelor; se așteaptă ca revizuirea propusă a normelor financiare să crească gradul de responsabilizare și buna gestiune financiară; subliniază că abordarea cauzelor profunde ale fluxurilor de migrație implică, de asemenea, acordarea de sprijin țărilor terțe pentru consolidarea capacităților;

76.  subliniază că UE trebuie să își asigure mijloacele necesare pentru realizarea obiectivelor sale și punerea în aplicare a politicilor sale (articolul 311 din TFUE), deoarece, fără o finanțare suficientă, UE nu-și poate îndeplini funcțiile așa cum ar fi de așteptat și nici nu poate satisface așteptările europenilor; subliniază costurile umane, politice și economice ale lipsei de acțiune; remarcă faptul că revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) sau, cel mai târziu, negocierea următorului CFM oferă ocazia necesară pentru revizuirea instrumentelor externe privind migrația și, de asemenea, pentru a majora bugetul UE astfel încât să permită încetarea instrumentelor ad hoc și reinstituirea unității bugetului; evidențiază ferm nevoia ca Parlamentul să primească un rol major de supraveghere și în acest domeniu; regretă profund că Comisia nu a propus creșterea mijloacelor bugetare pentru acțiunea externă, o rubrică bugetară deja relativ scăzută și, în plus, redirecționează instrumentele pentru dezvoltare către migrație, deviindu-le astfel de la alte priorități;

77.  constată că reorientarea instrumentelor de finanțare externă ale UE către asigurarea securității, consolidarea păcii și soluționarea conflictelor, gestionarea migrației și a frontierelor reprezintă noi provocări în raport cu obiectivele și principiile inițiale ale acestor instrumente;

78.  subliniază că soluționarea dezastrelor și vulnerabilităților noi și cronice necesită investiții previzibile pe termen lung și respectarea noii agende de dezvoltare durabilă, îndeosebi prin promovarea evaluării riscurilor, planificării și finanțării efectuate în comun de către actorii din domeniul umanitar, al dezvoltării, al consolidării păcii și al schimbărilor climatice;

79.  consideră că sprijinirea statului de drept și combaterea corupției trebuie să fie platformele centrale ale acțiunii UE în țările de origine; subliniază importanța verificărilor adecvate derulate cu privire la utilizarea finanțării pentru țările terțe, pentru a se garanta că aceasta este folosită în scopul declarat;

80.  constată că, deși contribuie la mobilizarea resurselor și la accelerarea și flexibilitatea acțiunii UE, crearea unor fonduri fiduciare și a unor instrumente financiare ad hoc poate, totodată, să pună în pericol principiile eficacității dezvoltării și să submineze unitatea bugetului și autoritatea bugetară a Parlamentului; solicită, în consecință, ca Parlamentului să i se confere un rol mai important în supravegherea utilizării acestor instrumente, inclusiv prin participarea în comitetele directoare, dar nu numai prin aceasta; reamintește că eficacitatea fondurilor fiduciare depinde în mare măsură de disponibilitatea statelor membre de a contribui și de a se implica pe deplin; solicită ca aceste instrumente să fie supravegheate de Parlament și solicită elaborarea de orientări pentru includerea lor în bugetul UE și în sfera sa de competențe;

81.  remarcă faptul că suma de 3,6 miliarde EUR trebuia să fie alocată Fondului fiduciar de urgență pentru stabilitate și pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației neregulamentare și ale strămutărilor de persoane în Africa, lansat la summitul de la Valletta; solicită statelor membre să aloce aceeași suma alocată de Comisie, și anume 1,8 miliarde EUR;

82.  solicită ca fondurile fiduciare să urmeze aceleași reguli și regulamente care se aplică în cazul instrumentelor de finanțare tradiționale ale UE cu privire la transparență, tratamentul egal al partenerilor și capacitatea de a furniza partenerilor finanțare previzibilă și la timp;

83.  își exprimă îngrijorarea că proiectul de buget al UE pentru 2017 prevede o creștere pentru gestionarea fluxurilor de migrație sau a inițiativelor de securitate internă în detrimentul fondurilor de coeziune ale UE și ale acțiunilor în lume;

84.  solicită UE să evalueze cu atenție și sistematic impactul acțiunilor finanțate asupra migrației, strămutării și refugiaților pe baza calității ajutorului umanitar și a ajutorului pentru dezvoltare acordat;

85.  subliniază că sprijinul specific bazat pe situația locală este un element-cheie pentru o politică eficientă și orientată spre rezultate și că un astfel de sprijin ar trebui negociat cu țările terțe; solicită Comisiei și statelor membre să elaboreze obiective clare și măsurabile care să fie puse în aplicare de instrumentele financiare, inclusiv fondurile fiduciare, într-un mod coerent și coordonat;

86.  salută recurgerea la misiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comună (PSAC), cum ar fi EUCAP Sahel Niger și operațiunea EUNAVFOR MED Sophia, care ar trebui consolidate în continuare ca o metodă de protejare a frontierelor externe ale UE și de prevenire a traficului de persoane și a introducerii ilegale de migranți; sprijină cooperarea cu NATO și inițiativele UE, precum grupul operativ comun MARE al Europol, pentru a aduna și a partaja informații și pentru combaterea traficanților, subliniind totodată că mobilitatea mondială nu trebuie considerată drept o amenințare, ci o oportunitate; reamintește, în acest context, că salvarea vieților pe mare și protejarea drepturilor migranților trebuie să aibă o importanță primordială în toate aceste operațiuni; recomandă utilizarea instrumentelor PSAC pentru avertizarea timpurie (previziuni), mediere și soluționarea conflictelor, subliniind totodată cât este de importantă inițierea procesului de planificare a unor soluții durabile cât de timpuriu posibil în situații de conflict;

87.  reamintește Parteneriatul strategic ONU-UE privind menținerea păcii și gestionarea crizelor și prioritățile sale pentru perioada 2015-2018, astfel cum au fost convenite în martie 2015; încurajează UE să-și continue activitatea pentru a ține seama de rolul cheie al altor organizații și țări și pentru a facilita contribuțiile statelor membre; regretă faptul că numai 11 din cele 28 de state membre ale UE și-au asumat angajamente la summitul liderilor privind menținerea păcii, desfășurat la 28 septembrie 2015; invită statele membre ale UE să își mărească în mod semnificativ contribuțiile militare și polițienești la misiunile de menținere a păcii ale ONU;

88.  salută și sprijină inițiativele Băncii Europene de Investiții de susținere a rezilienței economice în vecinătatea sudică a UE și în Balcanii de Vest prin proiecte care au ca rezultat crearea de locuri de muncă, reziliența economică și reducerea sărăciei, în conformitate cu politicile externe ale Uniunii Europene;

89.  le solicită Comisiei și SEAE să furnizeze Parlamentului și publicului, cât mai repede posibil, o perspectivă de ansamblu detaliată asupra diferitelor instrumente și programe de finanțare și asupra îmbinării cu programele statelor membre în cele 16 țări prioritare(6) cu care UE poartă dialoguri la nivel înalt privind migrația și în temeiul abordării globale în materie de migrație și mobilitate (AGMM); își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la faptul că în unele dintre țările prioritare există regimuri represive care sunt ele însele cauza principală a plecării din țară a refugiaților; reamintește că AGMM rămâne cadrul cuprinzător al politicii UE în materie de migrație externă și azil, dar remarcă faptul că inițiativele politice recente s-au raportat la acesta în mod limitat și solicită clarificări în legătură cu relevanța AGMM în contextul actual, precum și o revizuire a AGMM în conformitate cu recomandările OIM;

90.  salută detașarea de ofițeri de legătură europeni în materie de migrație în țările prioritare ca prim pas către consolidarea cooperării UE cu țările terțe în domeniul migrației; recomandă consolidarea personalului care se ocupă în cadrul delegațiilor UE cu aspecte legate de justiție și afaceri interne cu un mandat clar pentru dezvoltarea coordonării la nivelul statelor membre;

91.  subliniază nevoia unei abordări descentralizate în loc de a pune în aplicare o abordare centralizată de la Bruxelles, printr-o mai bună utilizare a delegațiilor UE, care au devenit într-o perioadă foarte scurtă un instrument de mare valoare, și printr-o mai mare flexibilitate și perioade de programare mai scurte, în special pentru țările expuse riscului; solicită desemnarea de coordonatori regionali cu capacitatea de a coordona dezvoltarea, cooperarea și relațiile externe pentru a asigura o abordare coerentă bazată pe situația locală de pe teren;

92.  recomandă promovarea, cu sprijinul UE, de campanii de informare în țările terțe pentru a informa cetățenii cu privire la drepturile lor de mobilitate și la obligațiile lor și pentru a-i avertiza cu privire la riscurile cu care s-ar putea confrunta pe parcursul călătoriei, în special cu privire la traficanți și la persoanele care introduc ilegal migranți, pentru a facilita luarea celei mai bune decizii în cunoștință de cauză;

93.  solicită ca programele de înfrățire și acțiunea TAIEX să fie utilizate mai bine, nu numai pentru schimbul de bune practici și formare, ci și pentru dezvoltare și cooperare, punând accentul în special pe țările aflate sub presiune;

o
o   o

94.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor celor 16 țări prioritare identificate în noul cadru de parteneriat cu țările terțe în conformitate cu Agenda europeană privind migrația și organizațiilor societății civile care îi reprezintă pe migranți și refugiați și care lucrează cu aceștia.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2015)0272.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2016)0073.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2016)0102.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2016)0337.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2016)0404.
(6) Etiopia, Eritreea, Mali, Niger, Nigeria, Senegal, Somalia, Sudan, Ghana, Côte d'Ivoire, Algeria, Maroc, Tunisia, Afganistan, Bangladesh și Pakistan.

Notă juridică - Politica de confidențialitate