Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 14 iunie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030, în vederea realizării unei uniuni energetice reziliente și a respectării angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris, și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații relevante pentru schimbările climatice (COM(2016)0482 – C8-0331/2016 – 2016/0231(COD))(1)

P8_TA(2017)0256 A8-0208/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de regulament Titlu Propunere de Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030, în vederea realizării unei uniuni energetice reziliente și a respectării angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris, și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații relevante pentru schimbările climatice privind acțiunea în domeniul climei, în vederea realizării unei uniuni energetice reziliente și a respectării angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris, și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații relevante pentru schimbările climatice („Regulamentul privind acțiunea în domeniul climei pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris”). Amendamentul 2 Propunere de regulament Referirea 1 a (nouă) având în vedere Protocolul nr. 1 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, Amendamentul 3 Propunere de regulament Referirea 1 b (nouă) având în vedere Protocolul nr. 2 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 3 (3)  La data de 10 iunie2016, Comisia a prezentat propunerea ca UE să ratifice Acordul de la Paris. Această propunere legislativă face parte din procesul de punere în aplicare a angajamentului UE din cadrul Acordului de la Paris. Angajamentul Uniunii cu privire la reducerea emisiilor la nivelul întregii economii a fost confirmat în contribuția preconizată a Uniunii și a statelor sale membre, stabilită la nivel național, care a fost prezentată Secretariatului CCONUSC la 6 martie 2015. (3)  Consiliul a ratificat Acordul de la Paris la 5 octombrie 2016, în urma aprobării Parlamentului European din 4 octombrie 2016. Acordul de la Paris a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016 și, în conformitate cu articolul său 2, are drept obiectiv „consolidarea răspunsului global la amenințarea reprezentată de schimbările climatice, în contextul dezvoltării durabile și al eforturilor de eradicare a sărăciei, inclusiv prin: (a) menținerea creșterii temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și continuarea eforturilor de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, recunoscând că astfel s-ar reduce în mod semnificativ riscurile și efectele schimbărilor climatice; (b) creșterea capacității de adaptare la efectele negative ale schimbărilor climatice și de încurajare a rezistenței la schimbările climatice și a dezvoltării cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră, într-un mod care nu pune în pericol producția alimentară; (c) întreprinderea măsurilor necesare pentru ca fluxurile financiare să corespundă unei evoluții către o dezvoltare cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră și rezistentă la schimbările climatice.” Acordul de la Paris prevede, de asemenea, că părțile trebuie să ia măsuri pentru a conserva și a consolida, după caz, absorbanții și rezervoarele de gaze cu efect de seră, inclusiv pădurile. Această propunere legislativă face parte din procesul de punere în aplicare a angajamentului UE din cadrul Acordului de la Paris. Angajamentul Uniunii cu privire la reducerea emisiilor la nivelul întregii economii a fost confirmat în contribuția preconizată a Uniunii și a statelor sale membre, stabilită la nivel național, care a fost prezentată Secretariatului CCONUSC la 6 martie 2015. Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 4 (4)  Acordul de la Paris înlocuiește abordarea adoptată în conformitate cu Protocolul de la Kyoto din 1997 care nu va fi continuat după 2020. (4)  Acordul de la Paris înlocuiește abordarea adoptată în conformitate cu Protocolul de la Kyoto din 1997 care nu va fi continuat după 2020. Prin urmare, sistemele de investiții ecologice legate de Protocolul de la Kyoto, care oferă sprijin financiar proiectelor de reducere a emisiilor din statele membre cu venituri mai reduse, vor fi suspendate. Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 4 a (nou) (4a)  În reuniunea sa din 21 octombrie 2009, Consiliul Mediu a sprijinit obiectivul Uniunii de a reduce emisiile cu 80-95 % până în 2050, față de nivelurile din 1990, în contextul reducerilor care trebuie realizate de către țările dezvoltate, ca grup, potrivit IPCC (Grupul interguvernamental privind schimbările climatice). Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 5 (5)  Tranziția către o energie curată presupune schimbarea conduitei de afaceri și asigurarea de stimulente la nivelul întregului spectru politic. O prioritate esențială a Uniunii o constituie crearea unei uniuni energetice reziliente, care să le furnizeze cetățenilor săi o energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri abordabile. Îndeplinirea acestui obiectiv presupune continuarea măsurilor ambițioase în domeniul climei prin prezentul regulament, precum și înregistrarea de progrese în legătură cu celelalte aspecte ale uniunii energetice, care sunt prevăzute în Strategia-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice. (5)  Tranziția către o energie curată și bioeconomie presupune schimbarea conduitei de afaceri la nivelul întregului spectru politic și asigurarea de stimulente pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) cu mai puțin capital și pentru exploatațiile agricole de mici dimensiuni pentru a-și adapta modelele de afaceri. O prioritate esențială a Uniunii o constituie crearea unei uniuni energetice reziliente care să pună pe primul plan eficiența energetică și să își propună drept obiectiv să le furnizeze cetățenilor săi o energie sigură, sustenabilă și la prețuri abordabile, aplicând totodată politici stricte în materie de durabilitate și de reducere a emisiilor care să promoveze utilizarea bioresurselor în locul resurselor fosile. Îndeplinirea acestui obiectiv presupune continuarea măsurilor ambițioase în domeniul climei prin prezentul regulament, precum și înregistrarea de progrese în legătură cu celelalte aspecte ale uniunii energetice, care sunt prevăzute în Strategia-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice. __________________ __________________ 16 COM(2015)0080 16 COM(2015)0080. Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 9 (9)  Abordarea privind stabilirea unor limite obligatorii anuale la nivel național, care a fost adoptată în Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului19, ar trebui continuată în perioada 2021-2030, calcularea traiectoriei urmând să înceapă în 2020 la nivelul emisiilor medii anuale de gaze cu efect de seră generate în perioada 2016-2018 și să se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru fiecare stat membru. În 2021 se prevede o ajustare a alocării pentru statele membre care au o limită pozitivă în temeiul Deciziei 406/2009/CE și al căror nivel anual de emisii alocate, determinate în temeiul Deciziilor 2013/162/UE și 2013/634/UE, a crescut în perioada 2017-2020, în scopul de a reflecta capacitatea de creștere a nivelului emisiilor în anii respectivi. Consiliul European a conchis că disponibilitatea și utilizarea instrumentelor de flexibilitate existente în sectoarele care nu fac obiectul ETS ar trebui îmbunătățite semnificativ pentru a se asigura eficiența din punctul de vedere al costurilor a efortului colectiv al UE și convergența emisiilor pe cap de locuitor până în 2030. (9)  Abordarea privind stabilirea unor limite obligatorii anuale la nivel național, care a fost adoptată în Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului19, ar trebui continuată în perioada 2021-2030, calcularea traiectoriei urmând să înceapă în 2018 la nivelul emisiilor medii anuale de gaze cu efect de seră generate în perioada 2016-2018 sau la nivelul valorii cotei anuale de emisii pentru 2020, în funcție de care dintre cele două valori este mai scăzută, și să se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru fiecare stat membru. Pentru a recompensa adoptarea de măsuri anticipate și pentru a sprijini statele membre cu o capacitate de investiții mai redusă, statele membre al căror PIB pe cap de locuitor se află sub media UE, care, în perioada 2013-2020, înregistrează un nivel mai scăzut de emisii decât nivelul lor anual de emisii alocate pentru perioada 2013-2020 în conformitate cu Decizia 406/2009/CE, pot, sub rezerva anumitor condiții, să solicite alocări suplimentare din fondul de rezervă. În 2021 se prevede o ajustare suplimentară a alocării pentru statele membre care au o limită pozitivă în temeiul Deciziei 406/2009/CE și al căror nivel anual de emisii alocate, determinate în temeiul Deciziilor 2013/162/UE și 2013/634/UE, a crescut în perioada 2017-2020, în scopul de a reflecta capacitatea de creștere a nivelului emisiilor în anii respectivi. Consiliul European a conchis că disponibilitatea și utilizarea instrumentelor de flexibilitate existente în sectoarele care nu fac obiectul ETS ar trebui îmbunătățite semnificativ pentru a se asigura eficiența din punctul de vedere al costurilor a efortului colectiv al UE și convergența emisiilor pe cap de locuitor până în 2030. _________________ _________________ 19 Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (JO L 140, 5.6.2009, p. 136). 19 Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (JO L 140, 5.6.2009, p. 136). Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 9 a (nou) (9a)  Pentru a aduce Uniunea pe calea spre o economie cu emisii reduse de carbon, prezentul regulament prevede o traiectorie pe termen lung de reducere, începând cu 2031, a emisiilor de gaze cu efect de seră care fac obiectul prezentului regulament. Regulamentul contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivului prevăzut în Acordul de la Paris de a atinge un echilibru între emisiile antropice prin surse și absorbțiile prin absorbanți ale gazelor cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol. Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 10 a (nou) (10a)  Pentru a menține deplina eficiență a rezervei pentru stabilitatea pieței instituite prin Decizia (UE) 2015/18141a a Parlamentului European și a Consiliului, certificatele anulate ca rezultat al utilizării flexibilității prevăzute în prezentul regulament în urma reducerii certificatelor EU ETS nu ar trebui luate în considerare drept certificate care au fost anulate în conformitate cu Directiva 2003/87/CE atunci când se stabilește, în temeiul Deciziei (UE) 2015/1814, numărul total de certificate aflate în circulație într-un anumit an în temeiul deciziei respective. ____________________________ 1a Decizia (UE) 2015/1814 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 octombrie 2015 privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 2003/87/CE (JO L 264, 9.10.2015, p. 1). Amendamentul 11 Propunere de regulament Considerentul 11 (11)  O serie de măsuri ale Uniunii sporesc capacitatea statelor membre de a-și respecta angajamentele privind clima și sunt esențiale pentru a realiza reducerile de emisii necesare în sectoarele care intră sub incidența prezentului regulament. Printre acestea se numără legislația privind gazele fluorurate, reducerile de CO2 generate de vehiculele rutiere, performanța energetică a clădirilor, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și economia circulară, precum și instrumente de finanțare ale Uniunii pentru investiții legate de climă. (11)  O serie de măsuri ale Uniunii sporesc capacitatea statelor membre de a-și respecta angajamentele privind clima și sunt esențiale pentru a realiza reducerile de emisii necesare în sectoarele care intră sub incidența prezentului regulament. Printre acestea se numără legislația privind gazele fluorurate, reducerile de CO2 generate de vehiculele rutiere, îmbunătățiri ale performanței energetice a clădirilor, creșterea energiei din surse regenerabile, o mai mare eficiență energetică și promovarea economiei circulare, precum și instrumente de finanțare ale Uniunii pentru investiții legate de climă. Amendamentul 12 Propunere de regulament Considerentul 11 a (nou) (11a)  Pentru a realiza respectivele reduceri de emisii și într-un demers menit să maximizeze rolul sectorului agricol, este important ca statele membre să promoveze acțiuni de atenuare inovatoare cu cel mai mare potențial, inclusiv: transformarea terenurilor arabile în pășuni permanente; gestionarea gardurilor vii, a zonelor tampon și a arborilor de pe terenurile agricole; noi măsuri agrosilvice și scheme de plantare de păduri; prevenirea îndepărtării arborilor și a despăduririlor; reducerea sau eliminarea aratului, utilizarea de culturi de protecție/culturi intercalate și de reziduuri de culturi pe terenuri; realizarea de bilanțuri privind carbonul și de planuri de gestionare a solului/a substanțelor nutritive; îmbunătățirea eficienței azotului și inhibarea nitrificării; refacerea și conservarea zonelor umede/turbăriilor; îmbunătățirea metodelor de creștere, hrănire și gestionare a animalelor, pentru reducerea emisiilor. Amendamentul 13 Propunere de regulament Considerentul 11 b (nou) (11b)  Prezentul regulament, inclusiv instrumentele de flexibilitate disponibile, oferă un stimulent pentru reducerea emisiilor în concordanță cu alte acte legislative ale Uniunii în materie de climă și energie pentru sectoarele reglementate de prezentul regulament, inclusiv în domeniul eficienței energetice. Dat fiind că peste 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră sunt legate de sectorul energiei, o utilizare mai eficientă a energiei și economii mai mari de energie vor contribui semnificativ la reducerea acestor emisii. Prin urmare, politicile ambițioase privind eficiența energetică au un rol esențial nu numai pentru creșterea economiilor prin reducerea importurilor de combustibili fosili, în vederea asigurării securității energetice și a reducerii facturilor consumatorilor, ci și pentru intensificarea utilizării de tehnologii de economisire a energiei în clădiri, industrie și transporturi, pentru consolidarea competitivității economice, crearea de locuri de muncă la nivel local, îmbunătățirea condițiilor de sănătate și combaterea sărăciei energetice. Măsurile luate în sectoarele reglementate de prezentul regulament, ale căror costuri se amortizează în timp, reprezintă o modalitate eficientă din punctul de vedere al costurilor de a ajuta statele membre să își atingă obiectivele prevăzute de prezentul regulament. Ca atare, atunci când transpun prezentul regulament în politici naționale, este important ca statele membre să acorde o atenție deosebită posibilităților specifice și diverse de creștere a eficienței energetice și de investiții în acest domeniu care apar în diferitele sectoare de activitate. Amendamentul 14 Propunere de regulament Considerentul 11 c (nou) (11c)   Sectorul transporturilor nu este doar un emițător major de gaze cu efect de seră, ci și sectorul cu cea mai rapidă creștere a consumului de energie din 1990. Prin urmare, este important ca Comisia și statele membre să depună mai multe eforturi pentru a îmbunătăți eficiența energetică, pentru a stimula trecerea la moduri de transport durabile și pentru a reduce dependența ridicată de dioxid de carbon a sectorului. Decarbonizarea mixului energetic prin promovarea energiei cu emisii reduse pentru sectorul transporturilor, de exemplu prin biocarburanți durabili și vehicule electrice, va contribui la obiectivul de reducere a emisiilor de CO2, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris. Acest lucru ar putea fi facilitat prin asigurarea faptului că sectorul deține un cadru clar pe termen lung care să ofere siguranță și o bază pentru investiții. Amendamentul 15 Propunere de regulament Considerentul 11 d (nou) (11d)   Impactul politicilor energetice și sectoriale asupra angajamentelor naționale și ale UE în domeniul climei ar trebui evaluat prin metode cuantificate comune, astfel încât aceste efecte să fie transparente și verificabile. Amendamentul 57 Propunere de regulament Considerentul 12 (12)  Regulamentul [ ] [privind includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul privind clima și energia pentru 2030] stabilește normele de contabilizare referitoare la emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF). Chiar dacă, din punctul de vedere al mediului, rezultatul prevăzut de prezentul regulament în ceea ce privește nivelul reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră realizate este afectat de luarea în considerare a unei cantități maxime echivalente cu suma emisiilor nete totale și a absorbțiilor nete totale aferente terenurilor despădurite, terenurilor împădurite, terenurilor cultivate gestionate și pajiștilor gestionate, conform prevederilor Regulamentului [ ], ar trebui să se includă, atunci când este necesar, ca posibilitate suplimentară pentru statele membre de a-și respecta angajamentele ce le revin, flexibilitatea de a împărți o cantitate maximă de 280 de milioane de tone de CO2 echivalent din aceste absorbții între statele membre, conform cifrelor din anexa III. În cazul în care actul delegat prin care se actualizează nivelurile de referință pentru păduri, bazate pe planurile forestiere naționale de contabilizare în temeiul articolului 8 alineatul (6) din Regulamentul [LULUCF], este adoptat, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește articolul 7, pentru a reflecta contribuția categoriei de contabilizare „terenuri forestiere gestionate” în cadrul flexibilității prevăzute la articolul respectiv. Înainte de adoptarea unui astfel de act delegat, Comisia ar trebui să evalueze, pe baza datelor disponibile, fiabilitatea contabilizării terenurilor forestiere gestionate și, în special, coerența ratelor de recoltare preconizate și a celor efective. În plus, prin prezentul regulament ar trebui să se permită posibilitatea de a anula în mod voluntar unitățile anuale de emisii alocate pentru a se permite ca aceste cantități să fie luate în considerare atunci când se evaluează respectarea de către statele membre a cerințelor din Regulamentul [ ]. (12)  Regulamentul [ ] [privind includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul privind clima și energia pentru 2030] stabilește normele de contabilizare referitoare la emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF). Chiar dacă, din punctul de vedere al mediului, rezultatul prevăzut de prezentul regulament în ceea ce privește nivelul reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră realizate este afectat de luarea în considerare a unei cantități maxime echivalente cu suma emisiilor nete totale și a absorbțiilor nete totale aferente terenurilor despădurite, terenurilor împădurite, terenurilor cultivate gestionate, pajiștilor gestionate și, după caz, terenurilor umede gestionate, conform prevederilor Regulamentului [ ], ar trebui să se includă, atunci când este necesar, ca posibilitate suplimentară pentru statele membre de a-și respecta angajamentele ce le revin, flexibilitatea de a împărți o cantitate maximă de 280 de milioane de tone de CO2 echivalent din aceste absorbții între statele membre, conform cifrelor din anexa III. În cazul în care actul delegat prin care se actualizează nivelurile de referință pentru păduri, bazate pe planurile forestiere naționale de contabilizare în temeiul articolului 8 alineatul (6) din Regulamentul [LULUCF], este adoptat, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește articolul 7, pentru a reflecta o contribuție echilibrată a categoriei de contabilizare „terenuri forestiere gestionate” în cadrul flexibilității de 280 de milioane prevăzute la articolul respectiv. Înainte de adoptarea unui astfel de act delegat, Comisia ar trebui să evalueze, pe baza datelor disponibile, fiabilitatea contabilizării terenurilor forestiere gestionate și, în special, coerența ratelor de recoltare preconizate și a celor efective. În plus, prin prezentul regulament ar trebui să se permită posibilitatea de a anula în mod voluntar unitățile anuale de emisii alocate pentru a se permite ca aceste cantități să fie luate în considerare atunci când se evaluează respectarea de către statele membre a cerințelor din Regulamentul [ ]. Amendamentul 17 Propunere de regulament Considerentul 12 a (nou) (12a)  Realizarea, în mod coerent de către toate părțile implicate, a numeroaselor obiective ale Uniunii legate de sectorul agricol, printre care atenuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, îmbunătățirea calității aerului, conservarea biodiversității și a serviciilor ecosistemice și sprijinirea economiilor rurale, va necesita schimbări în materie de investiții și stimulente, sprijinite de măsuri la nivelul Uniunii, precum PAC. Este esențial ca prezentul regulament să ia în considerare obiectivul de a contribui la realizarea obiectivelor Strategiei Uniunii pentru păduri, care vizează promovarea unei aprovizionări cu lemn competitive și durabile pentru bioeconomia Uniunii, ale politicilor forestiere naționale ale statelor membre, ale Strategiei Uniunii în domeniul bioeconomiei și ale Strategiei Uniunii privind economia circulară. Amendamentul 18 Propunere de regulament Considerentul 13 (13)  În vederea asigurării unei raportări și verificări eficiente, transparente și eficiente din punctul de vedere al costurilor a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații necesare pentru evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește cotele anuale de emisii ale statului membru, cerințele de raportare și evaluare anuală prevăzute în prezentul regulament sunt integrate în articolele relevante din Regulamentul (UE) nr. 525/2013, care ar trebui, prin urmare, să fie modificate în mod corespunzător. Modificarea regulamentului respectiv ar trebui să asigure totodată faptul că se vor evalua în continuare în fiecare an progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește reducerea emisiilor, ținându-se seama de progresele înregistrate în ceea ce privește politicile și măsurile Uniunii, precum și de informațiile oferite de statele membre. Evaluarea ar trebui să includă, o dată la doi ani, progresele estimate la nivelul Uniunii în vederea respectării angajamentelor sale de reducere a emisiilor, precum și cele ale statelor membre în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate. Cu toate acestea, aplicarea deducerilor ar trebui luată în considerare doar la intervale de cinci ani, astfel încât să se poată ține cont de o eventuală contribuție aferentă terenurilor despădurite, terenurilor împădurite, terenurilor cultivate și pajiștilor, prevăzută a fi realizată în temeiul Regulamentului [ ]. Acest lucru nu aduce atingere îndatoririi Comisiei de a asigura conformitatea cu obligațiile statelor membre care decurg din prezentul regulament și nici competenței Comisiei de a iniția proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în acest sens. (13)  În vederea asigurării unei raportări și verificări eficiente, transparente și eficiente din punctul de vedere al costurilor a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații necesare pentru evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește cotele anuale de emisii ale statului membru, cerințele de raportare și evaluare anuală prevăzute în prezentul regulament sunt integrate în articolele relevante din Regulamentul (UE) nr. 525/2013, care ar trebui, prin urmare, să fie modificate în mod corespunzător. Modificarea regulamentului respectiv ar trebui să asigure totodată faptul că se vor evalua în continuare în fiecare an progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește reducerea emisiilor, ținându-se seama de progresele înregistrate în ceea ce privește politicile și măsurile Uniunii, precum și de informațiile oferite de statele membre. Evaluarea ar trebui să includă, o dată la doi ani, progresele estimate la nivelul Uniunii în vederea respectării angajamentelor sale de reducere a emisiilor, precum și cele ale statelor membre în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate. Din noi în doi ani, ar trebui să se realizeze o verificare completă a conformității. Aplicarea eventualei contribuții aferente terenurilor despădurite, terenurilor împădurite, terenurilor cultivate și pajiștilor, prevăzută a fi realizată în temeiul Regulamentului [ ], ar trebui considerată în funcție de intervalele prevăzute în respectivul regulament. Acest lucru nu aduce atingere îndatoririi Comisiei de a asigura conformitatea cu obligațiile statelor membre care decurg din prezentul regulament și nici competenței Comisiei de a iniția proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în acest sens. Amendamentul 19 Propunere de regulament Considerentul 13 a (nou) (13a)   Dat fiind că sectoarele care fac obiectul prezentului regulament sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune, politicile de reducere a emisiilor în aceste sectoare sunt deosebit de importante pentru a îndeplini angajamentele Uniunii în conformitate cu Acordul de la Paris. Prin urmare, procedurile de monitorizare, raportare și urmărire în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie pe deplin transparente. Statele membre și Comisia ar trebui să pună la dispoziția publicului informațiile referitoare la respectarea prezentului regulament și ar trebui să asigure implicarea corespunzătoare a părților interesate și a publicului în procesul de revizuire a prezentului regulament. De asemenea, Comisia este îndemnată să creeze un sistem eficient și transparent pentru monitorizarea rezultatelor mecanismelor de flexibilitate introduse. Amendamentul 20 Propunere de regulament Considerentul 14 (14)  Ca mijloc de sporire a eficienței generale din punctul de vedere al costurilor a reducerilor totale, statele membre ar trebui să poată transfera o parte din cota lor anuală de emisii altor state membre. Ar trebui să se asigure transparența unor astfel de transferuri, acestea putându-se efectua printr-o modalitate convenabilă pentru ambele părți, inclusiv prin licitație, prin recurgerea la intermediari de pe piață care acționează cu titlu de agenți sau prin acorduri bilaterale. (14)  Ca mijloc de sporire a eficienței generale din punctul de vedere al costurilor a reducerilor totale, statele membre ar trebui să poată să constituie rezerve sau să ia cu împrumut o parte din cota lor anuală de emisii. De asemenea, statele membre ar trebui să poată transfera o parte din cota lor anuală de emisii altor state membre. Ar trebui să se asigure transparența unor astfel de transferuri, acestea putându-se efectua printr-o modalitate convenabilă pentru ambele părți, inclusiv prin licitație, prin recurgerea la intermediari de pe piață care acționează cu titlu de agenți sau prin acorduri bilaterale. Amendamentul 21 Propunere de regulament Considerentul 15 (15)  Agenția Europeană de Mediu intenționează să sprijine dezvoltarea durabilă și să ajute la obținerea de îmbunătățiri semnificative și cuantificabile în mediul din Europa, punând la dispoziție informații prompte, specifice, relevante și fiabile factorilor de decizie politică, instituțiilor publice și publicului. Agenția Europeană de Mediu ar trebui să ofere asistență Comisiei, după caz, în conformitate cu programul său anual de lucru. (15)  Agenția Europeană de Mediu intenționează să sprijine dezvoltarea durabilă și să ajute la obținerea de îmbunătățiri semnificative și cuantificabile în mediul din Europa, punând la dispoziție informații prompte, specifice, relevante și fiabile factorilor de decizie politică, instituțiilor publice și publicului. Agenția Europeană de Mediu ar trebui să ofere asistență Comisiei, după caz, în conformitate cu programul său anual de lucru, și să contribuie în mod direct și eficace la combaterea schimbărilor climatice. Amendamentul 22 Propunere de regulament Considerentul 17 (17)  Pentru a asigura existența unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a articolului 4, conform căruia se vor stabili limitele de emisii anuale pentru statele membre, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare. Competențele de executare ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului21. (17)  Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește completarea prezentului regulament prin stabilirea cotelor anuale de emisii pentru statele membre. _________________ 21 Regulamentul (UE) Nr. 182/2011 al Parlamentului european și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13). Amendamentul 23 Propunere de regulament Considerentul 19 a (nou) (19a)   Pe lângă eforturile de reducere a propriilor emisii, este important ca Uniunea, în conformitate cu obiectivul de a-și crește impactul pozitiv asupra amprentei de carbon de la nivel global, să aibă în vedere, împreună cu țările terțe, soluții climatice prin punerea în aplicare a unor proiecte comune cu țările respective, în contextul politicii privind clima pentru 2030, ținând seama de faptul că Acordul de la Paris face referire la un nou mecanism de cooperare internațională pentru combaterea schimbărilor climatice. Amendamentul 24 Propunere de regulament Considerentul 20 (20)  Prezentul regulament ar trebui să fie revizuit începând din anul 2024 și, ulterior, o dată la 5 ani, în vederea evaluării modului de funcționare a acestuia în ansamblu. Revizuirea ar trebui să țină seama de evoluția circumstanțelor naționale și să se bazeze pe rezultatele bilanțului la nivel mondial prevăzut prin Acordul de la Paris. (20)  Prezentul regulament ar trebui să fie revizuit începând din anul 2024 și, ulterior, o dată la 5 ani, în vederea evaluării modului de funcționare a acestuia în ansamblu. Revizuirea ar trebui să țină seama de evoluția circumstanțelor naționale și să se bazeze pe rezultatele bilanțului la nivel mondial prevăzut prin Acordul de la Paris. Pentru a respecta Acordul de la Paris, Uniunea trebuie să depună treptat mai multe eforturi, iar, o dată la cinci ani, să prezinte o contribuție care să reflecte obiective cât mai ambițioase. Revizuirea ar trebui să țină seama de obiectivul Uniunii de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii cu 80-95 % până în 2050 față de nivelurile din 1990 și de obiectivul prevăzut în Acordul de la Paris de a atinge un echilibru între emisiile antropice prin surse și absorbțiile prin absorbanți de gaze cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol. Revizuirea ar trebui să se bazeze pe cele mai bune avize științifice disponibile și pe un raport pregătitor al Agenției Europene de Mediu. Revizuirea reducerilor emisiilor statelor membre pentru perioada după 2031 ar trebui să țină cont de principiile corectitudinii și eficienței din punctul de vedere al costurilor. Amendamentul 25 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 Prezentul regulament stabilește obligațiile cu privire la contribuțiile minime ale statelor membre la respectarea angajamentului Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2030, normele de stabilire a nivelului anual de emisii alocate și de evaluare a progreselor înregistrate de statele membre în sensul respectării contribuțiilor lor minime. Prezentul regulament stabilește obligațiile cu privire la contribuțiile minime ale statelor membre la respectarea angajamentului Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2030, normele de stabilire a nivelului anual de emisii alocate și de evaluare a progreselor înregistrate de statele membre în sensul respectării contribuțiilor lor minime. Prezentul regulament le impune statelor membre să reducă emisiile de gaze cu efect de seră menționate la articolul 2 pentru a îndeplini obiectivul Uniunii de a reduce GES cu cel puțin 30 % în 2030 comparativ cu 2005 într-un mod echitabil și eficient din punctul de vedere al costurilor. Amendamentul 26 Propunere de regulament Articolul 1 – paragraful 1 a (nou) Obiectivul general al prezentului regulament este de a aduce Uniunea pe calea spre o economie cu emisii reduse de carbon prin stabilirea unui parcurs previzibil pe termen lung destinat reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii cu 80-95% față de nivelurile din 1990 până în 2050. Amendamentul 27 Propunere de regulament Articolul 2 – alineatul 3 3.   În sensul prezentului regulament, emisiile de CO2 din categoria de surse a IPCC „1.A.3.A aviația civilă” se consideră a fi egale cu zero. (3)   În sensul prezentului regulament, emisiile de CO2 din categoria de surse a IPCC „1.A.3.A aviația civilă” care intră sub incidența Directivei 2003/87/CE se consideră a fi egale cu zero. Amendamentul 28 Propunere de regulament Articolul 2 – alineatul 3 a (nou) (3a)   Prezentul regulament se aplică emisiilor de CO2 din categoria de surse a IPCC „1.A.3.D navigație” care nu intră sub incidența Directivei 2003/87/CE. Amendamentul 29 Propunere de regulament Articolul 4 Articolul 4 Articolul 4 Niveluri anuale de emisii pentru perioada 2021-2030 Niveluri anuale de emisii pentru perioada 2021-2030 1.   Fiecare stat membru își limitează, până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră, cel puțin cu procentul stabilit pentru statul membru respectiv în anexa I la prezentul regulament în raport cu emisiile sale din 2005 stabilite conform alineatului (3). (1)   Fiecare stat membru își limitează, până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră, cel puțin cu procentul stabilit pentru statul membru respectiv în anexa I la prezentul regulament în raport cu emisiile sale din 2005 stabilite conform alineatului (3). 2.   Sub rezerva mecanismelor de flexibilitate prevăzute la articolele 5, 6 și 7, a ajustării în temeiul articolului 10 alineatul (2) și ținând seama de orice deducere care rezultă din aplicarea articolului 7 din Decizia nr. 406/2009/CE, fiecare stat membru se asigură că emisiile sale de gaze cu efect de seră generate în fiecare an al perioadei 2021 - 2029 nu depășesc nivelul stabilit printr-o traiectorie lineară, care începe în 2020, la nivelul emisiilor sale medii de gaze cu efect de seră din cursul anilor 2016, 2017 și 2018, stabilit conform punctului 3, și se încheie în 2030, la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în anexa I la prezentul regulament. (2)   Sub rezerva mecanismelor de flexibilitate prevăzute la articolele 5, 6 și 7, a ajustării în temeiul articolului 10 alineatul (2) și ținând seama de orice deducere care rezultă din aplicarea articolului 7 din Decizia nr. 406/2009/CE, fiecare stat membru se asigură că emisiile sale de gaze cu efect de seră generate în fiecare an al perioadei 2021-2029 nu depășesc nivelul stabilit printr-o traiectorie lineară, care începe în 2018, fie la nivelul emisiilor sale medii de gaze cu efect de seră din cursul anilor 2016, 2017 și 2018, stabilit conform punctului 3, fie la valoarea emisiilor anuale alocate pentru 2020 stabilită la articolul 3 alineatul (2) și la articolul 10 din Decizia nr. 406/2009/CE, în funcție de care dintre aceste valori este mai scăzută, și se încheie în 2030, la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în anexa I la prezentul regulament. 3.   Comisia adoptă un act de punere în aplicare care stabilește nivelurile anuale de emisii alocate pentru anii 2021-2030 exprimate în tone de CO2 echivalent, astfel cum se prevede la alineatele (1) și (2). În sensul prezentului act de punere în aplicare, Comisia efectuează o analiză cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2005 și 2016 - 2018 prezentat de statele membre în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013. (3)   Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 12 pentru a completa prezentul regulament stabilind nivelurile anuale de emisii alocate pentru anii 2021-2030 exprimate în tone de CO2 echivalent, astfel cum se prevede la alineatele (1) și (2). În sensul actelor delegate în cauză, Comisia efectuează o analiză cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2005 și 2016-2018 prezentat de statele membre în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013. 4.   În prezentul act de punere în aplicare se menționează de asemenea, pe baza procentelor comunicate de statele membre în temeiul articolului 6 alineatul (2), cantitățile care pot fi luate în considerare pentru asigurarea conformității acestora în temeiul articolului 9 în perioada 2021 - 2030. În cazul în care suma cantităților din toate statele membre depășește cantitatea totală colectivă de 100 de milioane, cantitățile pentru fiecare stat membru se reduc proporțional pentru a nu se depăși cantitatea totală generală. (4)   În prezentul act delegat se menționează de asemenea, pe baza procentelor comunicate de statele membre în temeiul articolului 6 alineatul (2), cantitățile care pot fi luate în considerare pentru asigurarea conformității acestora în temeiul articolului 9 în perioada 2021 - 2030. În cazul în care suma cantităților din toate statele membre depășește cantitatea totală colectivă de 100 de milioane, cantitățile pentru fiecare stat membru se reduc proporțional pentru a nu se depăși cantitatea totală generală. 5.  Prezentul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 13. Amendamentul 30 Propunere de regulament Articolul 4 a (nou) Articolul 4a Traiectoria pe termen lung de reducere a emisiilor începând cu 2031 Cu excepția cazului în care se decide altfel ca urmare a primei revizuiri sau a unei revizuiri ulterioare menționate la articolul 14 alineatul (2) pentru fiecare an între 2031 și 2050, fiecare stat membru continuă să își reducă emisiile de gaz cu efect de seră ce intră sub incidența prezentului regulament. Fiecare stat membru se asigură că emisiile sale de gaze cu efect de seră din fiecare an în perioada 2031-2050 nu depășesc nivelul definit de o traiectorie lineară, care începe de la nivelul său anual de emisii alocate pentru 2030 și se încheie în 2050 la un nivel de emisii care este cu 80 % sub nivelurile înregistrate în 2005 pentru statul membru respectiv. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 12 pentru a completa prezentul regulament care stabilește nivelurile anuale de emisii alocate pentru anii 2031-2050 exprimate în tone de CO2 echivalent. Amendamentul 31 Propunere de regulament Articolul 5 Articolul 5 Articolul 5 Instrumente de flexibilitate pentru atingerea limitelor anuale Instrumente de flexibilitate pentru atingerea limitelor anuale 1.   Statele membre pot utiliza mecanismele de flexibilitate prevăzute la alineatele (2) - (6) din prezentul articol, precum și la articolele 6 și 7. (1)   Statele membre pot utiliza mecanismele de flexibilitate prevăzute la alineatele (2) - (6) din prezentul articol, precum și la articolele 6 și 7. 2.   În ceea ce privește perioada 2021-2029, un stat membru poate lua cu împrumut o cantitate de până la 5 % din cota sa anuală de emisii pentru anul următor. (2)   În ceea ce privește perioada 2021-2025, un stat membru poate lua cu împrumut o cantitate de până la 10% din cota sa anuală de emisii pentru anul următor. În ceea ce privește perioada 2026-2029, un stat membru poate lua cu împrumut o cantitate de până la 5 % din cota sa anuală de emisii pentru anul următor. 3.   Un stat membru ale cărui emisii de gaze cu efect de seră pentru un anumit an se situează sub cota sa anuală de emisii din anul respectiv, ținând seama de utilizarea mecanismelor de flexibilitate în conformitate cu prezentul articol și cu articolul 6, poate păstra excedentul respectiv din cota sa anuală de emisii pentru anii următori, până în 2030. (3)   Un stat membru ale cărui emisii de gaze cu efect de seră pentru un anumit an se situează sub cota sa anuală de emisii din anul respectiv, ținând seama de utilizarea mecanismelor de flexibilitate în conformitate cu prezentul articol și cu articolul 6, poate păstra, în perioada 2021-2025, excedentul din cota sa anuală de emisii, în limita a 10% din cota sa anuală de emisii, pentru anii următori, până în 2025. În perioada 2026-2029, un stat membru poate păstra excedentul din cota sa anuală de emisii, în limita a 5% din cota sa anuală de emisii, pentru anii următori, până în 2030. 4.   Un stat membru poate transfera unui alt stat membru până la 5 % din nivelul său anual de emisii alocate dintr-un anumit an. Statul membru beneficiar poate utiliza respectiva cantitate pentru asigurarea conformității cu articol 9 pentru anul respectiv sau pentru anii următori până în 2030. (4)   Un stat membru poate transfera unui alt stat membru până la 5 % din nivelul său anual de emisii alocate dintr-un anumit an în perioada 2021-2025 și până la 10 % din nivelul său anual de emisii în perioada 2026-2030. Statul membru beneficiar poate utiliza respectiva cantitate pentru asigurarea conformității cu articol 9 pentru anul respectiv sau pentru anii următori până în 2030. 5.   Un stat membru poate transfera altor state membre partea din cota sa anuală de emisii pentru un anumit an care depășește emisiile sale de gaze cu efect de seră pentru anul respectiv, ținând seama de utilizarea mecanismelor de flexibilitate în conformitate cu alineatele (2) - (4) și articolul 6. Un stat membru beneficiar poate utiliza respectiva cantitate pentru asigurarea conformității cu articol 9 pentru anul respectiv sau pentru anii următori până în 2030. (5)   Un stat membru poate transfera altor state membre partea din cota sa anuală de emisii pentru un anumit an care depășește emisiile sale de gaze cu efect de seră pentru anul respectiv, ținând seama de utilizarea mecanismelor de flexibilitate în conformitate cu alineatele (2) - (4) și articolul 6. Un stat membru beneficiar poate utiliza respectiva cantitate pentru asigurarea conformității cu articol 9 pentru anul respectiv sau pentru anii următori până în 2030. (5a)   Un stat membru nu transferă nicio parte din cota sa anuală de emisii dacă, în momentul transferului, emisiile acelui stat membru depășesc cota sa anuală de emisii. 6.   Statele membre au posibilitatea de a utiliza, fără nicio limită cantitativă, creditele din proiectele alocate în temeiul articolului 24a alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE pentru asigurarea conformității cu articolul 9, în același timp evitându-se dubla contabilizare. (6)   Statele membre au posibilitatea de a utiliza, fără nicio limită cantitativă, creditele din proiectele alocate în temeiul articolului 24a alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE pentru asigurarea conformității cu articolul 9, în același timp evitându-se dubla contabilizare. Statele membre pot încuraja stabilirea de parteneriatele privat-privat și public-privat pentru astfel de proiecte. Amendamentul 32 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 3 a (nou) (3a)   Accesul la mecanismul de flexibilitate prevăzut în prezentul articol și în anexa II se acordă cu condiția ca statele membre în cauză să se angajeze să adopte măsuri în alte sectoare în care în trecut au fost obținute rezultate insuficiente. Comisia completează prezentul regulament prin adoptarea unui act delegat în conformitate cu articolul 12, care prevede o listă de astfel de măsuri și sectoare, până la 31 decembrie 2019. Amendamentul 55 Propunere de regulament Articolul 7 – titlu Utilizarea suplimentară a unei cantități de maximum 280 de milioane de absorbții nete aferente terenurilor despădurite, terenurilor împădurite, terenurilor cultivate gestionate și pajiștilor gestionate Utilizarea suplimentară a unei cantități de maximum 280 de milioane de absorbții nete aferente exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii Amendamentul 34 Propunere de regulament Articolul 7 – alineatul 1 1.   În măsura în care emisiile unui stat membru depășesc nivelul său anual de emisii alocate pentru un anumit an, se poate lua în considerare o cantitate maximă echivalentă cu suma emisiilor și absorbțiilor totale nete din categoriile de contabilizare combinate - terenuri despădurite, terenuri împădurite, terenuri cultivate gestionate și pajiști gestionate - la care se face referire în articolul 2 din Regulamentul [ ] [LULUCF] pentru asigurarea conformității sale în temeiul articolului 9 din prezentul regulament pentru anul respectiv, în următoarele condiții: (1)   În măsura în care emisiile unui stat membru depășesc nivelul său anual de emisii alocate pentru un anumit an, inclusiv eventualele cote de emisii alocate păstrate în temeiul articolului 5 alineatul (3), se poate lua în considerare o cantitate maximă echivalentă cu suma emisiilor și absorbțiilor totale nete din categoriile de contabilizare combinate - terenuri despădurite, terenuri împădurite, terenuri cultivate gestionate, zone umede gestionate și, după caz, în temeiul actului delegat adoptat în temeiul alineatului (2), terenuri forestiere gestionate - la care se face referire în articolul 2 din Regulamentul [ ] [LULUCF] pentru asigurarea conformității sale în temeiul articolului 9 din prezentul regulament pentru anul respectiv, în următoarele condiții: (-a)  până la 1 ianuarie 2019, statul membru prezintă Comisiei un plan de acțiune care stabilește măsurile, inclusiv, după caz, modul de utilizare a finanțării din partea Uniunii, ce vizează o agricultură eficientă din punctul de vedere al climei, exploatarea terenurilor și silvicultura și explică modul în care aceste măsuri vor contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul prezentului regulament și la respectarea cerințelor prevăzute la articolul 4 din Regulamentul [ ][LULUCF] pentru perioada cuprinsă între 2021 și 2030; (a)  cantitatea cumulată luată în considerare pentru respectivul stat membru pentru toți anii din perioada 2021-2030 nu depășește nivelul stabilit în anexa III pentru respectivul stat membru; (a)  cantitatea cumulată luată în considerare pentru respectivul stat membru pentru toți anii din perioada 2021-2030 nu depășește nivelul stabilit în anexa III pentru respectivul stat membru; (b)  această cantitate depășește cerințele impuse statului membru respectiv în temeiul articolului 4 din Regulamentul [ ] LULUCF; (b)  să fie demonstrat că această cantitate depășește cerințele impuse statului membru respectiv în temeiul articolului 4 din Regulamentul [ ] LULUCF în perioadele de cinci ani stabilite la articolul 12 din Regulamentul [ ][LULUCF]; (c)  statul membru nu a dobândit, din alte state membre, în temeiul regulamentului [ ][LULUCF], o cantitate de absorbții nete mai mare decât cantitatea de absorbții nete transferate; și (c)  statul membru nu a dobândit, din alte state membre, în temeiul regulamentului [ ][LULUCF], o cantitate de absorbții nete mai mare decât cantitatea de absorbții nete transferate; și (d)  statul membru a respectat cerințele regulamentului [ ] [LULUCF]. (d)  statul membru a respectat cerințele regulamentului [ ] [LULUCF]. Comisia poate emite avize cu privire la planurile de acțiune prezentate de statele membre în conformitate cu litera (-a). Amendamentul 56 Propunere de regulament Articolul 7 – alineatul 2 2.   În cazul în care actul delegat prin care se actualizează nivelurile de referință pentru păduri, bazate pe planurile forestiere naționale de contabilizare în temeiul articolului 8 alineatul (6) din Regulamentul [LULUCF] este adoptat, Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în vederea modificării alineatului (1) al prezentului articol pentru a reflecta contribuția categoriei de contabilizare „terenuri forestiere gestionate”, în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament. (2)   În cazul în care actul delegat prin care se actualizează nivelurile de referință pentru păduri, bazate pe planurile forestiere naționale de contabilizare în temeiul articolului 8 alineatul (6) din Regulamentul [LULUCF] este adoptat, Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în vederea modificării alineatului (1) al prezentului articol și a categoriilor de contabilizare de la Anexa III pentru a reflecta o contribuție echilibrată a categoriei de contabilizare „terenuri forestiere gestionate”, în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament, fără a depăși cantitatea totală de 280 de milioane disponibilă în temeiul prezentului articol. Amendamentul 36 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 1 1.   În 2027 și în 2032, în cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră revizuite ale unui stat membru depășesc cota sa anuală de emisii pentru oricare an dat al perioadei, luându-se în considerare alineatul (2) al prezentului articol și mecanismele de flexibilitate utilizate în temeiul articolelor 5 și 7, se aplică următoarele măsuri: (1)   Din doi în doi ani, Comisia verifică măsura în care statele membre respectă prezentul regulament. În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră revizuite ale unui stat membru depășesc cota sa anuală de emisii pentru oricare an dat al perioadei, luându-se în considerare alineatul (2) al prezentului articol și mecanismele de flexibilitate utilizate în temeiul articolelor 5 și 7, se aplică următoarele măsuri: (a)  la cantitatea emisiilor statului membru pentru anul următor se adaugă o cantitate egală cu cantitatea, exprimată în tone de CO2 echivalent, a surplusului de emisii de gaze cu efect de seră, înmulțită cu un factor de 1,08 în conformitate cu măsurile adoptate în temeiul articolului 11; și (a)  la cantitatea emisiilor statului membru pentru anul următor se adaugă o cantitate egală cu cantitatea, exprimată în tone de CO2 echivalent, a surplusului de emisii de gaze cu efect de seră, înmulțită cu un factor de 1,08 în conformitate cu măsurile adoptate în temeiul articolului 11; și (b)  statului membru îi este temporar interzis să transfere orice parte din cota sa anuală de emisii către un alt stat membru până când acesta nu va fi respectat dispozițiile prezentului regulament. Administratorul central contabilizează această interdicție în registrul menționat la articolul 11. (b)  statului membru îi este temporar interzis să transfere orice parte din cota sa anuală de emisii către un alt stat membru până când acesta nu va fi respectat dispozițiile prezentului regulament. Administratorul central contabilizează această interdicție în registrul menționat la articolul 11. Amendamentul 58 Propunere de regulament Articolul 9 a (nou) Articolul 9a Rezerva pentru măsurile anticipate (1)  Pentru a se ține seama de măsurile anticipate adoptate înainte de 2020, o cantitate care nu depășește un total de 90 de milioane de tone în alocări anuale de emisii în perioada 2026-2030 este, la cererea unui stat membru, luată în calcul la stabilirea conformității statului membru respectiv în cadrul ultimei analize de verificare a conformității efectuate în temeiul articolului 9 din prezentul regulament, cu condiția ca: (a)  totalul alocărilor anuale de emisii pentru perioada 2013-2020 determinat în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) și cu articolul 10 din Decizia 406/2009/CE să depășească totalul emisiilor de gaze cu efect de seră anuale verificate pentru perioada 2013-2020; (b)  PIB-ul său pe cap de locuitor la prețurile pieței în 2013 se situează sub media UE; (c)  să fi utilizat la maximum instrumentele de flexibilitate prevăzute la articolele 6 și 7 la nivelurile stabilite în anexele II și III; (d)  să fi utilizat la maximum instrumentele de flexibilitate menționate la articolul 5 alineatele (2) și (3) și să nu fi transferat emisii alocate unui alt stat membru în conformitate cu articolul 5 alineatele (4) și (5); și (e)  Uniunea în ansamblu să își îndeplinească obiectivul menționat la articolul 1 alineatul (1). (2)  Cota maximă a unui stat membru din totalul menționat la alineatul (1) care poate fi luată în calcul la stabilirea conformității se stabilește pe baza raportului dintre, pe de o parte, diferența dintre nivelurile anuale totale de emisii alocate pentru perioada 2013-2020 și totalul emisiilor de gaze cu efect de seră anuale verificate în aceeași perioadă, și, pe de altă parte, diferența dintre valoarea totală a alocărilor anuale de emisii pentru perioada 2013-2020 din toate statele membre care îndeplinesc criteriul menționat la alineatul (1) litera (b) și valoarea totală a emisiilor de gaze cu efect de seră anuale verificate ale statelor membre respective în aceeași perioadă. Valoarea anuală a emisiilor alocate și a emisiilor anuale verificate este stabilită în temeiul alineatului (3). (3)  Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 12 pentru a completa prezentul regulament stabilind cotele maxime ale fiecărui stat membru exprimate în tone de CO2 echivalent, astfel cum se prevede la alineatele (1) și (2). În scopul acestor acte delegate, Comisia utilizează nivelul anual de emisii alocate, stabilit în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) și cu articolul 10 din Decizia 406/2009/CE și datele revizuite din inventar pentru anii 2013 și 2020, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 525/2013. Amendamentul 38 Propunere de regulament Articolul 10 – alineatul 2 2.   Cantitatea inclusă în anexa IV la prezentul regulament se adaugă alocării aferente anului 2021 pentru fiecare stat membru menționat în anexa respectivă. (2)   Cantitatea inclusă în anexa IV la prezentul regulament, care se ridică la un total de 39,14 milioane de tone echivalente de CO2 pentru toate statele membre, se adaugă alocării aferente anului 2021 pentru fiecare stat membru menționat în anexa respectivă. Amendamentul 39 Propunere de regulament Articolul 11 – titlu Registrul Registrul european Amendamentul 40 Propunere de regulament Articolul 11 – alineatul 1 1.   Comisia asigură contabilizarea precisă, în temeiul prezentului regulament, prin registrul Uniunii, întocmit conform articolului 10 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013, inclusiv a nivelului anual de emisii alocate, a mecanismelor de flexibilitate exercitate în temeiul articolelor 4 - 7, a conformității în temeiul articolului 9 și a modificărilor privind domeniul de aplicare în conformitate cu articolul 10 din prezentul regulament. Administratorul central efectuează un control automatizat al fiecărei tranzacții realizate în temeiul prezentului regulament și, dacă este cazul, blochează tranzacțiile pentru a se asigura că nu există nereguli. Aceste informații sunt puse la dispoziția publicului. (1)   Comisia asigură contabilizarea precisă, în temeiul prezentului regulament, prin registrul Uniunii, întocmit conform articolului 10 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013. În acest scop, Comisia adoptă un act delegat în temeiul articolului 12 cu scopul de a completa prezentul regulament mai ales în ceea ce privește nivelul anual de emisii alocate, mecanismele de flexibilitate exercitate în temeiul articolelor 4-7, conformitatea în temeiul articolului 9 și modificările privind domeniul de aplicare în conformitate cu articolul 10 din prezentul regulament. Administratorul central efectuează un control automatizat al fiecărei tranzacții realizate în temeiul prezentului regulament și, dacă este cazul, blochează tranzacțiile pentru a se asigura că nu există nereguli. Sistemul privind Registrul european este transparent și include toate informațiile relevante privind transferul de cote între statele membre. Aceste informații sunt puse la dispoziția publicului printr-un site web special găzduit de Comisie. Amendamentul 41 Propunere de regulament Articolul 11 – alineatul 2 2.  Comisia este împuternicită să adopte un act delegat pentru punerea în aplicare a alineatului (1) în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament. eliminat Amendamentul 42 Propunere de regulament Articolul 11 a (nou) Articolul 11a Impactul finanțării Uniunii asupra climei Comisia ar trebui să realizeze un studiu cuprinzător la nivel transsectorial privind impactul finanțării acordate din bugetul Uniunii sau în alt mod în temeiul dreptului Uniunii asupra atenuării schimbărilor climatice. Până la 1 ianuarie 2019, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport referitor la constatările studiului, care va fi însoțit, dacă este cazul, de propuneri legislative care vizează încetarea oricărei finanțări a Uniunii care nu este compatibilă cu obiectivele și politicile Uniunii de reducere a emisiilor de CO2. Acestea includ propunerea unei verificări ex ante obligatorii a compatibilității de mediu, care se aplică fiecărei noi investiții a Uniunii începând din 1 ianuarie 2020, și obligația de a prezenta rezultatele în mod public, într-o manieră transparentă și accesibilă. Amendamentul 43 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 2 2.   Competența de a adopta actele delegate prevăzute la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 11 din prezentul regulament se deleagă Comisiei pentru o perioadă nedeterminată, începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament. (2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 4 alineatul (3), articolul 4a, articolul 6 alineatul (3a), articolul 7 alineatul (2), articolul 9a și articolul 11 din prezentul regulament se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la … [data intrării în vigoare a prezentului regulament]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. Amendamentul 44 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 3 3.   Delegarea de competențe menționată la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 11 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competenței specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte începând din ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară precizată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în vigoare. (3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatul (3), articolul 4a, articolul 6 alineatul (3a), articolul 7 alineatul (2), articolul 9a și articolul 11 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competenței specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte începând din ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară precizată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în vigoare. Amendamentul 45 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 6 6.   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (2) și al articolului 11 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecțiuni. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. (6)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (3), al articolului 4a, al articolului 6 alineatul (3a), al articolului 7 alineatul (2), al articolului 9a și al articolului 11 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecțiuni. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. Amendamentul 46 Propunere de regulament Articolul 13 Articolul 13 eliminat Procedura comitetului 1.  Comisia este asistată de Comitetul pentru schimbări climatice instituit prin Regulamentul (UE) nr. 525/2013. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. 2.  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Amendamentul 47 Propunere de regulament Articolul 14 – paragraful 1 (1)  În termen de șase luni de la dialogul de facilitare în cadrul CCONUSC din 2018, Comisia publică o comunicare în care evaluează coerența actelor legislative europene în domeniul climei și energiei cu obiectivele Acordului de la Paris. În special, comunicarea analizează rolul și caracterul adecvat al obligațiilor prevăzute în prezentul regulament în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor în cauză, precum și consecvența actelor legislative ale Uniunii în domeniul climei și energiei, inclusiv în ceea ce privește eficiența energetică și cerințele legate de energia din surse regenerabile, precum și a actelor legislative în domeniul agriculturii și al transporturilor, cu angajamentul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE. Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, până la 28 februarie 2024 și, ulterior, o dată la cinci ani, un raport cu privire la funcționarea prezentului regulament, contribuția acestuia la obiectivul general al UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și la obiectivele Acordului de la Paris, și poate formula propuneri, dacă este cazul. (2)   Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, până la 28 februarie 2024 și, ulterior, după primul bilanț global al punerii în aplicare a Acordului de la Paris din 2023 și în termen de șase luni de la următoarele bilanțuri globale, un raport cu privire la funcționarea prezentului regulament, contribuția acestuia la obiectivul general al UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și la obiectivele Acordului de la Paris. Raportul este însoțit, dacă este cazul, de propuneri legislative de mărire a reducerilor emisiilor statelor membre. La distribuția între statele membre, revizuirea reducerilor emisiilor statelor membre pentru perioada după 2031 ține cont de principiile corectitudinii și eficienței din punctul de vedere al costurilor. Raportul ține seama, de asemenea, de progresul înregistrat de Uniune și de țările terțe în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris, precum și de progresele înregistrate în ceea ce privește mobilizarea și susținerea finanțărilor private pentru a sprijini tranziția la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Amendamentul 48 Propunere de regulament Articolul 15 a (nou) Decizia (UE) 2015/1814 Articolul 1 – alineatul 4 Articolul 15a Modificarea Deciziei (UE) 2015/1814 Articolul 1 alineatul (4) din Decizia (UE) 2015/1814 se înlocuiește cu următorul text: „(4) Comisia publică numărul total de certificate aflate în circulație în fiecare an până la data de 15 mai a exercițiului următor. Numărul total de certificate aflate în circulație într-un anumit an este numărul cumulat de certificate emise în perioada de după 1 ianuarie 2008, inclusiv numărul de certificate emise în temeiul articolului 13 alineatul (2) din Directiva 2003/87/CE în perioada respectivă și al drepturilor de utilizare a creditelor internaționale de către instalațiile industriale în cadrul EU ETS în ceea ce privește emisiile până la data de 31 decembrie a aceluiași an, minus tonele cumulate de emisii verificate generate de instalații în cadrul schemei EU ETS între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie a aceluiași an, toate certificatele anulate în conformitate cu articolul 12 alineatul (4) din Directiva 2003/87/CE, altele decât certificatele anulate în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/...* al Parlamentului European și al Consiliului, și certificatele din rezervă. Nu se ține seama de emisiile produse în cursul perioadei de trei ani care începe în 2005 și se încheie în 2007 și nici de certificatele eliberate în ceea ce privește emisiile respective. Prima publicare are loc până la 15 mai 2017. ______________ * Regulamentul (UE) nr. 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului privind acțiunea în domeniul climei, în vederea realizării unei uniuni energetice reziliente și a respectării angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris, și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații relevante pentru schimbările climatice („Regulamentul privind acțiunea în domeniul climei pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris”). (JO L ..., ..., p. ...).

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0208/2017).

Decizia Parlamentului European din 14 iunie 2017 privind cererea de ridicare a imunității lui Rolandas Paksas (2016/2070(IMM))

P8_TA(2017)0257 A8-0219/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Rolandas Paksas, transmisă de Procurorul General al Republicii Lituania la 31 martie 2016 și comunicată în ședința plenară din 13 aprilie 2016,

–  în urma audierii lui Rolandas Paksas, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

–  în urma schimbului de opinii cu Procurorul General al Lituaniei și procurorul șef al parchetului Secției de anchetă în domeniul criminalității organizate și corupției din cadrul biroului Procurorului General,

–  având în vedere articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013(1),

–  având în vedere articolul 62 din Constituția Lituaniei,

–  având în vedere articolul 4 din Legea privind statutul și condițiile de muncă ale deputaților în Parlamentul European aleși în Republica Lituania,

–  având în vedere articolul 22 din Statutul Seimas,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8‑0219/2017),

A.  întrucât Procurorul General al Republicii Lituania a cerut ridicarea imunității parlamentare a lui Rolandas Paksas, deputat în Parlamentul European, în cadrul unor cercetări penale;

B.  întrucât cererea Procurorului General se referă la faptul că Rolandas Paksas este suspectat că a fost de acord să accepte mită, la 31 august 2015, pentru a influența autoritățile publice și demnitari ai statului în exercitarea puterii, ceea ce constituie o infracțiune în temeiul Codului penal lituanian;

C.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul nr. 7, pe durata sesiunilor Parlamentului European deputații beneficiază, pe teritoriul statului lor de proveniență, de imunitățile acordate deputaților parlamentului național respectiv;

D.  întrucât, în conformitate cu articolul 62 din Constituția Republicii Lituania, deputații în parlamentul național (Seimas) nu pot fi trași la răspundere penal, nu pot fi arestați și nu le poate fi restricționată libertatea în niciun alt mod fără acordul Seimas-lui;

E.  întrucât, în conformitate cu articolul 4 din Legea privind statutul și condițiile de muncă ale deputaților în Parlamentul European aleși în Republica Lituania, aceștia din urmă beneficiază de aceeași imunitate personală pe teritoriul Republicii Lituania ca și membrii Seimas-ului Republicii Lituania, cu excepția cazului în care legislația UE prevede altfel;

F.  întrucât, în conformitate cu articolul 22 din Statutul Seimas-ului, membrii acestei instituții nu pot fi urmăriți penal, arestați sau supuși oricărei alte restricții a libertății personale fără acordul Seimas-ului, cu excepția cazurilor în care sunt prinși în flagrant delict săvârșind o infracțiune penală, situație în care Procurorul General trebuie să notifice imediat Seimas-ului acest lucru;

G.  întrucât, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură, imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție a independenței Parlamentului în ansamblu și a deputaților săi;

H.  întrucât scopul imunității parlamentare este acela de a proteja Parlamentul și pe membrii acestuia de proceduri judiciare deschise în legătură cu activități desfășurate în exercitarea funcțiilor parlamentare și care nu pot fi disociate de aceste funcții.

I.  întrucât, dacă aceste proceduri nu sunt legate de exercitarea funcțiilor unui deputat, imunitatea sa ar trebui ridicată, cu excepția cazului în care există indicii potrivit cărora intenția subiacentă procedurilor judiciare ar putea fi aceea de a prejudicia activitatea politică a deputatului și, în felul acesta, independența Parlamentului (fumus persecutionis).

J.  întrucât, pe baza numeroaselor informații detaliate puse la dispoziție în acest caz, nu există niciun motiv pentru a suspecta că procedurile deschise împotriva lui Rolandas Paksas pornesc dintr-o intenție de a-i prejudicia activitatea politică în calitate de deputat în Parlamentul European;

K.  întrucât nu este de competența Parlamentului European să adopte o poziție cu privire la vinovăția sau nevinovăția deputatului sau să se pronunțe dacă actele imputate acestuia justifică punerea în mișcare a acțiunii penale, și nici să se pronunțe pe fond cu privire la sistemele juridice și judiciare naționale;

1.  hotărăște să retragă imunitatea lui Rolandas Paksas;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorităților competente ale Republicii Lituania și lui Rolandas Paksas.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579; hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543, hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.

Decizia Parlamentului European din 14 iunie 2017 privind cererea de ridicare a imunității lui Mylène Troszczynski (2017/2019(IMM))

P8_TA(2017)0258 A8-0218/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Mylène Troszczynski, transmisă la 1 decembrie 2016 de Ministrul Justiției al Republicii Franceze în cadrul unei anchete judiciare conduse de procurorul din cadrul parchetului Bobigny, deschise pentru acuzația de defăimare publică a unei persoane sau grup de persoane pe motive legate de originea ori apartenența sau neapartenența lor la o etnie, națiune, rasă sau la o religie anume, precum și pentru acuzația de instigare la ură sau violență împotriva unei persoane sau grup de persoane pe motive legate de originea ori apartenența sau neapartenența lor la o etnie, națiune, rasă sau la o religie anume, și comunicată în ședința plenară din 16 ianuarie 2017,

–  în urma audierii lui Mylène Troszczynski, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013(1),

–  având în vedere articolul 26 din Constituția Republicii Franceze, astfel cum a fost modificată prin Legea constituțională nr. 95-880 din 4 august 1995,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0218/2017),

A.  întrucât procurorul din cadrul parchetului Bobigny a solicitat ridicarea imunității lui Mylène Troszczynski, deputată în Parlamentul European și membră a Consiliului Regional Picardia, în legătură cu proceduri privind publicarea pe contul său Twitter la 23 septembrie 2015 a unei imagini cu femei care poartă vălul integral și care par să stea la coadă în fața unei CAF (Casa de Alocații Familiale), însoțite de mențiunea „Rosny-Sous-Bois CAF la 9.12.2014. Credeam că purtarea vălului integral este interzisă prin lege ...”;

B.  întrucât imaginea ofensatoare a fost, de fapt, un fotomontaj pe baza unei fotografii făcute la Londra și utilizate deja de către un alt titular de cont Twitter, și întrucât ancheta a arătat că nu dna Troszczynski a fost cea care a publicat mesajul online, ci asistentul său, care a recunoscut că a procedat astfel;

C.  întrucât procurorul a precizat că, în calitate de editor al propriului său cont Twitter, dna Troszczynski ar putea fi considerată răspunzătoare pentru mesajul Twitter;

D.  întrucât, în momentul în care doamna Troszczynski și-a dat seama că fotografia a fost falsificată, a retras-o imediat de pe contul său Twitter;

E.  întrucât ridicarea imunității lui Mylène Troszczynski este legată de o presupusă infracțiune de defăimare publică la adresa unei persoane sau grup de persoane pe motive legate de originea sau apartenența ori neapartenența lor la o etnie, națiune, rasă sau la o religie anume, fapte prevăzute și sancționate la articolele 23, 29 par. 1, 32 alin. 2 și 3 și articolele 42, 43 și 48-6 din legea din 29 iulie 1881, precum și de instigare la discriminare, ură sau violență rasială, făcând obiectul instrumentării în curs, faptă prevăzută și sancționată la articolul 24, alineatele 8, 10,11 și 12, articolul 23 primul paragraf și articolul 42 din legea din 29 iulie 1881, precum și la articolul 131-26 alineatele 2 și 3 din Codul penal;

F.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, membrii Parlamentului European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute membrilor parlamentului propriei țări;

G.  întrucât articolul 26 din Constituția franceză prevede că niciun membru al parlamentului nu poate fi urmărit, cercetat, reținut, deținut sau judecat pentru opiniile sau pentru voturile exprimate în cadrul exercitării funcțiilor sale și niciun membru al parlamentului nu poate fi arestat pentru o infracțiune sau nu poate face obiectul nici unei alte măsuri privative sau restrictive de libertate fără autorizația parlamentului;

H.  întrucât sfera imunității acordate membrilor parlamentului francez corespunde, de fapt, domeniului de aplicare a imunității acordate deputaților în Parlamentul European în temeiul articolului 8 din Protocolul nr 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene; întrucât Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că, pentru a beneficia de imunitate, opiniile unui deputat în Parlamentul European trebuie să fie exprimate în exercitarea funcțiilor sale, ceea ce impune existența unei legături între opinia exprimată și îndatoririle parlamentare; întrucât această legătură trebuie să fie directă și evidentă;

I.  întrucât acuzațiile nu au legătură cu poziția lui Mylène Troszczynski de deputată în Parlamentul European, ci se referă la activități cu caracter regional, dat fiind că imaginea falsificată și observațiile se refereau la ceea ce părea să se întâmple în Rosny-Sous-Bois, încălcând legislația franceză;

J.  întrucât presupusele fapte nu au drept obiect opinii sau voturi exprimate în exercitarea de către Mylène Troszczynski a funcțiilor sale de deputată în Parlamentul European, în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

K.  întrucât nu există nicio suspiciune de fumus persecutionis, și anume de o încercare evidentă de a obstrucționa activitatea parlamentară a lui Mylène Troszczynski, dincolo de ancheta judiciară care a fost deschisă în urma unei plângeri vizând defăimarea unei administrații publice, depusă de către Casa pentru Alocații Familiale din Seine-Saint-Denis reprezentată de directorul său general,

1.  hotărăște să retragă imunitatea lui Mylène Troszczynski;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente Ministrului Justiției al Republicii Franceze și lui Mylène Troszczynski.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543; hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.

Decizia Parlamentului European din 14 iunie 2017 privind cererea de ridicare a imunității lui Jean-Marie Le Pen (2017/2020(IMM))

P8_TA(2017)0259 A8-0217/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Jean-Marie Le Pen, transmisă la 22 decembrie 2016 de către dl Jean-Jacques Urvoas, Ministrul de Justiție al Franței, în legătură cu o solicitare a procurorului general de la Curtea de Apel din Paris, și anunțată în plen la 16 ianuarie 2017,

–  în urma audierii lui Jean-Marie Le Pen, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013(1),

–  având în vedere articolul 26 din Constituția Republicii Franceze,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0217/2017),

A.  întrucât procurorul general de la Curtea de Apel Paris a cerut ridicarea imunității parlamentare a deputatului în Parlamentul European Jean-Marie Le Pen, în cadrul unei proceduri penale;

B.  întrucât cererea procurorului general se referă la acuzația că Jean-Marie Le Pen ar fi făcut, în timpul unei emisiuni radio, o declarație care incita la discriminare, ură și violență rasială, ceea ce constituie o infracțiune penală conform Codului penal francez;

C.  întrucât articolul 26 din Constituția Republicii Franceze prevede că „niciun membru al Parlamentului nu poate fi cercetat, urmărit, arestat, deținut sau judecat pentru opiniile sau voturile exprimate în exercițiul funcțiilor sale” și întrucât niciun membru al Parlamentului nu poate face obiectul, în materie penală sau corecțională, unei arestări sau unei alte măsuri privative sau restrictive de libertate” fără autorizația Parlamentului;

D.  întrucât, potrivit articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, deputații în Parlamentul European nu pot fi sub nicio formă cercetați, reținuți sau urmăriți datorită opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor;

E.  întrucât, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură, imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție a independenței Parlamentului în ansamblu și a deputaților săi;

F.  întrucât dispozițiile privind imunitatea parlamentară trebuie interpretate ținând seama de valorile, obiectivele și principiile consacrate în tratate;

G.  întrucât, pentru deputații în Parlamentul European, această imunitate absolută se referă nu numai la opiniile exprimate de deputat în reuniunile oficiale ale Parlamentului, ci și la cele exprimate în afara acestuia, cum ar fi în media, atunci când există „o legătură între opinia formulată și funcțiile parlamentare”(2);

H.  întrucât nu există nicio legătură între declarația incriminată și activitatea parlamentară a lui Jean-Marie Le Pen și întrucât, prin urmare, Jean-Marie Le Pen nu acționa în calitatea sa de deputat în Parlamentul European;

I.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul nr. 7, deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul statului din care provin, de aceleași imunități ca și cele acordate deputaților parlamentului național respectiv;

J.  întrucât doar imunitatea conferită prin articolul 9 poate fi ridicată(3);

K.  întrucât scopul acestei imunități este acela de a proteja Parlamentul și deputații săi de procedurile judiciare deschise în legătură cu activități desfășurate în exercitarea funcțiilor parlamentare și care nu pot fi disociate de aceste funcții;

L.  întrucât, în cazul în care procedurile nu privesc exercițiul funcțiilor unui deputat, imunitatea trebuie ridicată, cu excepția situației în care există indicii potrivit cărora intenția subiacentă procedurilor judiciare este de a prejudicia activitatea politică a deputatului și, prin urmare, independența Parlamentului (fumus persecutionis);

M.  întrucât, pe baza informațiilor furnizate în acest caz, nu există niciun motiv pentru a suspecta că procedurile din cazul lui Jean-Marie Le Pen sunt motivate de o intenție de prejudicia activitatea sa politică de deputat în Parlamentul European;

1.  decide să-i ridice imunitatea lui Jean-Marie Le Pen;

2.  Încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorităților competente din Republica Franceză și lui Jean-Marie Le Pen.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543, hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23. (2) Hotărârea pronunțată în cauza Patriciello, menționată mai sus, punctul 33. (3) Hotărârea pronunțată în cauza Marra, menționată mai sus, punctul 45.

Rezoluţia Parlamentului European din 14 iunie 2017 referitoare la necesitatea unei strategii a Uniunii Europene pentru a eradica și a preveni decalajul dintre pensiile bărbaților și cele ale femeilor (2016/2061(INI))

P8_TA(2017)0260 A8-0197/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolele 8, 151, 153 și 157 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a UE, în special prevederile referitoare la drepturile sociale și la egalitatea dintre bărbați și femei,

–  având în vedere articolele 22 și 25 din Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere Observația generală nr. 16 a Comitetului ONU pentru drepturile economice, sociale și culturale (CDESC) referitoare la egalitatea de drepturi între bărbați și femei în ceea ce privește drepturile economice, sociale și culturale (articolul 3 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale (PIDESC))(1) și Observația generală nr. 19 a CDESC referitoare la dreptul la securitate socială (articolul 9 din PIDESC)(2),

—  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere articolul 4 alineatele (2) și (3) și articolele 12, 20 și 23 din Carta socială europeană,

–  având în vedere Concluziile Comitetului european pentru drepturile sociale din 5 decembrie 2014(3),

–  având în vedere Directiva 79/7/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1978 privind aplicarea treptată a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale(4),

–  având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(5),

–  având în vedere Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii(6),

–  având în vedere Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă(7),

–  având în vedere foaia de parcurs a Comisiei din august 2015 privind un nou început pentru rezolvarea problemelor de echilibru între viața profesională și viața privată pentru familiile cu venituri medii,

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei, din 3 decembrie 2015, intitulat „Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019” (SWD(2015)0278), și în special Obiectivul 3.2,

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2011 referitoare la situația femeilor care se apropie de vârsta de pensionare(8),

–  având în vedere rezoluția sa din 25 octombrie 2011 privind situația mamelor singure(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 mai 2012 conținând recomandări adresate Comisiei privind aplicarea principiului remunerării egale a bărbaților și femeilor pentru muncă egală sau muncă de valoare egală(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2013 referitoare la impactul crizei economice asupra egalității de gen și a drepturilor femeilor(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2015 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană în 2013(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iunie 2015 referitoare la Strategia UE pentru egalitatea între femei și bărbați post-2015(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 octombrie 2015 referitoare la aplicarea Directivei 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă(14),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2016 referitoare la crearea unor condiții pe piața forței de muncă favorabile echilibrului dintre viața profesională și cea privată(15),

—  având în vedere concluziile Consiliului din 18 iunie 2015 privind „Oportunități egale pentru femei și bărbați în ceea ce privește veniturile: eliminarea disparității de gen în ceea ce privește pensiile”,

—  având în vedere Declarația din 7 decembrie 2015 a trioului de președinții ale UE (Țările de Jos, Slovacia și Malta) privind egalitatea de gen,

–  având în vedere Pactul european pentru egalitatea de gen (2011-2020) adoptat de Consiliu la 7 martie 2011,

–  având în vedere studiul solicitat de către Departamentul său tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale intitulat „Disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile: diferențe între mame și femeile fără copii” (2016) și studiul Comisiei intitulat „Disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile în UE” (2013),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0197/2017),

A.  întrucât în 2015, decalajul de gen la nivelul pensiilor în UE, care poate fi definit ca fiind diferența dintre venitul mediu obținut (înainte de perceperea impozitelor și taxelor) de femei ca pensie în raport cu venitul primit de bărbați, era de 38,3 % pentru grupa de vârstă de cel puțin 65 de ani; întrucât acest decalaj a crescut în jumătate dintre statele membre în ultimii cinci ani; întrucât criza financiară din ultimii ani a avut un impact negativ asupra veniturilor multor femei; întrucât în unele state membre, între 11 și 36 % dintre femei nu au deloc acces deloc la niciun fel de pensie;

B.  întrucât egalitatea între femei și bărbați este unul dintre principiile comune și fundamentale consacrate la articolul 2 și la articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, la articolul 8 din TFUE și la articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; întrucât egalitatea de gen ar trebui să fie integrată, de asemenea, în toate politicile, inițiativele, programele și acțiunile UE;

C.  întrucât drepturile de care beneficiază femeile în privința cuantumului pensiilor sunt mai reduse decât cele ale bărbaților în majoritatea statelor membre ale UE, iar femeile sunt suprareprezentate în categoriile celor mai săraci pensionari și subreprezentate în categoriile celor mai bogați;

D.  întrucât aceste disparități sunt inacceptabile și ar trebui reduse, iar toate contribuțiile de pensii ar trebui calculate și colectate într-o formă neutră din perspectiva genului în UE, egalitatea de gen fiind unul dintre principiile sale fondatoare, la fel ca și dreptul tuturor oamenilor la o viață demnă ca unul dintre drepturile fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE;

E.  întrucât o persoană din patru în UE-28 depinde de pensie ca principală sursă de venit, iar creșterea semnificativă a numărului de persoane care ating vârsta pensionării, ca urmare a creșterii speranței de viață și a îmbătrânirii generale a populației, va conduce la o dublare a acestei categorii până în anul 2060;

F.  întrucât, ca urmare a schimbărilor demografice, pe viitor, din ce în ce mai puțini angajați activi vor trebui să susțină din ce în ce mai mulți pensionari, ceea ce înseamnă că sistemele de pensii ocupaționale pentru limită de vârstă și cele private vor deveni din ce în ce mai importante;

G.  întrucât scopul politicilor în materie de pensii este de a asigura independența economică, care este esențială pentru egalitatea între femei și bărbați, iar sistemele de securitate socială în statele membre oferă tuturor cetățenilor UE o pensie adecvată și decentă și condiții decente de trai și îi protejează împotriva riscului de sărăcie, cauzată de diverși factori sau de excluziune socială, astfel încât să garanteze în mod activ participarea socială, culturală și politică și viață demnă la bătrânețe, pentru a continua să facă parte din societate;

H.  întrucât responsabilitatea individuală din ce în ce mai mare pentru deciziile de economisire care implică diferite riscuri presupune, de asemenea, ca persoanele să fie clar informate cu privire la opțiunile disponibile și la riscurile asociate; întrucât, atât femeile, cât și bărbații, dar, în mod special, femeile trebuie susținute pentru a-și îmbunătăți a nivelului de cunoștințe financiare, pentru a fi în măsură să ia decizii în cunoștință de cauză într-un domeniu din ce în ce mai complex;

I.  întrucât decalajul de pensii are tendința de a agrava situația de vulnerabilitate economică a femeilor și de a le expune la excluziune socială, la sărăcie permanentă și la dependență economică, mai ales de soții lor sau de alți membri ai familiei; întrucât, diferența de remunerare și de pensie este și mai pronunțată pentru femeile cu dezavantaje multiple sau apartenență la minorități rasiale, etnice, religioase și lingvistice, având în vedere că ele ocupă adesea locuri de muncă care necesită mai puține abilități și mai puține responsabilități;

J.  întrucât pensiile legate mai degrabă de drepturi individuale decât de drepturi derivate ar putea contribui la garantarea independenței economice a tuturor indivizilor, la reducerea factorilor care descurajează participare la munca oficială și la reducerea la minimizarea stereotipurilor de gen;

K.  întrucât, ca urmare a unei speranțe de viață mai ridicate, femeile pot avea nevoie, în medie, de un venit din pensie mai ridicat decât bărbații; întrucât aceste venituri suplimentare pot fi puse la dispoziția lor prin mecanisme ale pensiei de urmaș;

L.  întrucât lipsa de date comparabile, complete, fiabile și actualizate periodic, pe baza cărora să se evalueze dimensiunea decalajului dintre pensii și ponderea factorilor care contribuie la acesta, face dificil de hotărât care sunt cela mai eficiente mijloace pentru a combate acest decalaj;

M.  întrucât acest decalaj este mai mare pentru categoria de vârstă 65-74 ani (peste 40 %) față de media pentru categoria de vârstă de peste 65 de ani, în special din cauza transferului de drepturi, cum ar fi pensia de urmaș, care există în unele state membre;

N.  întrucât reducerile și înghețarea pensiilor cresc riscul de sărăcie la bătrânețe, în special în rândul femeilor; întrucât procentajul femeilor vârstnice aflate în pericol de sărăcie și de excluziune socială a fost de 20,2 % în 2014, comparativ cu 14,6 % în rândul bărbaților, și întrucât, până în 2050, proporția persoanelor cu vârsta de peste 75 de ani aflate în pericol de sărăcie ar putea ajunge la 30 % în majoritatea statelor membre;

O.  întrucât persoanele cu vârsta de peste 65 de ani dispun de venituri echivalente cu aproximativ 94 % din venitul mediu al întregii populații; întrucât, cu toate acestea, aproximativ 22 % dintre femeile cu vârsta de peste 65 de ani trăiesc sub pragul de sărăcie;

P.  întrucât decalajul mediu dintre pensii în Uniunea Europeană în 2014 masca discrepanțe semnificative între statele membre; întrucât, prin comparație, cel mai redus decalaj de gen dintre pensii este de 3,7 %, iar cel mai ridicat este de 48,8 %, în timp ce diferența depășește 30 % în 14 state membre;

Q.  întrucât există diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește procentajul populației care primește pensie, acesta fiind de 15,1 % în Cipru și de 31,8 % în Lituania în anul 2013, în timp ce majoritatea beneficiarilor pensiilor din majoritatea statelor membre UE în 2013 erau femei;

R.  întrucât acest decalaj între pensii, generat de o serie de factori, este rezultatul dezechilibrului de gen în parcursul profesional și în viața de familie, precum și în oportunitățile de a face contribuții la pensie, poziția în structura familială și modul în care este calculat venitul pentru sistemul de pensii; întrucât decalajul de pensii dintre bărbați și femei reflectă totodată segregația de pe piața muncii proporția mai mare de femei care lucrează cu fracțiune de normă, pentru venituri salariale orare mai mici, cu pauze profesionale și mai puțini ani de încadrare în muncă din cauza muncii neremunerate realizate de femei ca mame și ca îngrijitoare în familiile lor; întrucât, prin urmare, decalajul de pensii ar trebui considerat un indicator principal al inegalității de gen pe piața forței de muncă, cu atât mai mult cu cât nivelul actual al decalajului de pensii între femei și bărbați este foarte apropiat de decalajul dintre femei și bărbați în ceea ce privește salariul total (39,7 % în 2015);

S.  întrucât amploarea reală a decalajului dintre pensii - care este rezultatul tuturor dezechilibrelor și inegalităților de gen acumulate (în ceea ce privește, de exemplu, accesul la putere și resursele economice pe parcursul vieții) de-a lungul vieții lor profesionale și care se regăsesc în primul și al doilea pilon de pensii - poate fi mascată prin mecanisme corective;

T.  întrucât acest decalaj dintre pensii reflectă, la un moment dat, condițiile existente în societate și pe piața muncii într-o perioadă care acoperă mai multe decenii; întrucât aceste condiții sunt supuse unor evoluții, uneori importante, care vor avea repercusiuni asupra necesităților diferitelor generații de femei pensionare;

U.  întrucât decalajul dintre pensii prezintă caracteristici diferite în funcție de situația personală, statutul social și starea civilă și/sau familială a pensionarelor respective; întrucât, în acest context, o abordare comună nu ar produce în mod necesar cele mai bune rezultate;

V.  întrucât familiile monoparentale sunt, în mod special, vulnerabile deoarece reprezintă 10 % din totalul familiilor care au în grijă minori, iar 50 % dintre acestea sunt expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială, acest procent fiind de două ori mai mare decât cel al populației totale expuse acestui risc; întrucât există o corelație pozitivă între decalajul dintre pensii și numărul de copii crescuți și întrucât, în cazul femeilor și mamelor căsătorite, decalajul de gen dintre este mai mare decât în cazul femeilor singure fără copii; întrucât, din acest punct de vedere, inegalitățile cu care s-au confruntat mamele singure riscă să se amplifice când se pensionează;

W.  întrucât concediul pentru creșterea copilului determină mamele - care reprezintă 79,76 % din persoanele care își reduc timpul de lucru pentru a avea grijă de copiii cu vârsta mai mică de opt ani- să se angajeze în locuri de muncă cu salarii mici, cu fracțiune de normă sau nedorite, sau să-și întrerupă cariera pentru a avea grijă de copiii; întrucât concediul de maternitate, concediul de paternitate și concediul pentru creșterea copilului sunt instrumente necesare și vitale pentru o mai bună repartizare a sarcinilor de îngrijire, pentru îmbunătățirea echilibrului între viața profesională și cea privată și pentru a reduce cât mai mult întreruperile de carieră ale femeilor;

X.  întrucât nivelurile de remunerare și, prin urmare, drepturile de pensie ale taților nu sunt afectate de numărul copiilor lor sau, dimpotrivă, pot fi influențate pozitiv;

Y.  întrucât rata șomajului în rândul femeilor este subevaluată, având în vedere că multe femei nu sunt înregistrate ca șomere, în special cele care locuiesc în zone rurale sau izolate, multe dintre ele dedicându-se exclusiv muncii în gospodărie și îngrijirii copiilor; întrucât această situație conduce la o disparitate între pensii;

Z.  întrucât, date fiind modalitățile așa-zis clasice de organizare a muncii, pentru un cuplu în care ambii părinți doresc să lucreze cu normă întreagă, este dificil să găsească un echilibru armonios între viața familială și cea profesională;

AA.  întrucât introducerea, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, a unor contribuții pentru pensie ca recunoaștere a activității de îngrijire a copiilor sau a altor membri de familie ar putea contribui atenuarea efectelor negative pe care le are asupra pensiei întreruperea carierei din motive de îngrijire și întrucât ar fi de dorit ca toate statele membre să își consolideze sau îmbunătățească sistemele de contribuții în acest sens;

AB.  întrucât cotizarea pentru pensie în cazul formelor diferite de muncă ar putea ajuta toți lucrătorii să obțină un venit din pensii;

AC.  întrucât, deși s-au depus unele eforturi pentru remedierea acestei situații, ratele de angajare a femeilor continuă să fie inferioare obiectivelor Strategiei Europa 2020 și ratelor de angajare a bărbaților; întrucât creșterea participării femeilor pe piața forței de muncă contribuie la eforturile de reducere a decalajului de gen dintre pensii în UE, deoarece există o legătură directă între participarea pe piața muncii și nivelul pensiilor; întrucât ratele de integrare pe piața muncii nu conțin informații cu privire la durata și forma de angajare și, prin urmare, valoarea lor informativă legată de nivelurile de remunerare și ale pensiilor este redusă;

AD.  întrucât numărul de ani lucrați are un efect direct asupra venitului la pensie; întrucât femeile au, în medie, o carieră mai scurtă cu peste 10 ani decât bărbații, iar femeile care au lucrat mai puțin de 14 ani sunt victime ale unui decalaj de pensii de două ori mai important (64 %) decât cel care afectează femeile care au lucrat o perioadă mai mare (32 %);

AE.  întrucât femeile sunt mai susceptibile decât bărbații să-și întrerupă cariera adoptă formele atipice de ocupare a forței de muncă, muncesc cu fracțiune de normă (32 % dintre femei, în comparație cu 8,2 % dintre bărbați) sau fără să fie remunerate, în special când îngrijesc copii și rude și au aproape singure responsabilitatea exclusivă pentru îngrijirea și activitățile casnice, datorită persistenței inegalităților de gen, toate acestea fiind în detrimentul pensiilor pe care le vor avea;

AF.  întrucât investițiile în școli, în învățământul preșcolar, în universități și în îngrijirea persoanelor în vârstă pot contribui la crearea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și pot avea ca rezultat pe termen lung nu numai crearea de locuri de muncă, ci și obținerea de către femei a unor locuri de muncă de bună calitate, precum și posibilitatea de a rămâne pe piața muncii pentru perioade mai mari, ceea ce va avea pe termen lung un efect pozitiv asupra pensiilor;

AG.  este un pilon fundamental al societății noastre și este într-o mare măsură realizată de femei, iar acest dezechilibru este reflectat în diferența de gen la nivelul pensiilor; întrucât acest tip de muncă invizibilă nu este suficient recunoscut, în special atunci când se iau în considerare drepturile la pensie;

AH.  întrucât în UE continuă să existe diferențe mari de remunerare între bărbați și femei; întrucât aceste diferențe, care s-au ridicat la 16,3 % în 2014, sunt determinate în special de fenomene de discriminare și de segregare, care generează o suprareprezentare a femeilor în sectoare în care nivelul de remunerare este mai scăzut decât în alte sectoare dominate mai ales de bărbați; întrucât alți factori, cum ar fi întreruperile de carieră sau munca involuntară cu fracțiune de normă pentru a concilia responsabilitățile profesionale cu cele familiale, stereotipurile, subevaluarea muncii femeilor și diferențele în nivelurile de educație și de experiență profesională contribuie, de asemenea, la disparitățile de gen la nivelul remunerării;

AI.  întrucât articolul 151 din TFUE prevede că UE are ca obiectiv realizarea unei protecții sociale adecvate; întrucât, prin urmare, UE ar trebui să sprijine statele prin recomandări care să vizeze îmbunătățirea protecției persoanelor vârstnice care, datorită vârstei sau a situației personale, au dreptul de a primi o pensie;

AJ.  întrucât consolidarea legăturii dintre contribuții și remunerare, alături de creșterea părții celui de al doilea și al treilea pilon în organizarea sistemelor de pensii, transferă către actori privați riscurile apariției de factori de gen specifici în decalajul de pensii;

AK.  întrucât reformele sistemelor de pensii cuprinse în Cartea albă a pensiilor a Comisiei Europene, din 2012, nu sunt însoțite de evaluări ex-ante și ex-post ale impactului de gen cu privire la pensii;

AL.  întrucât organizarea sistemelor publice de securitate socială și a sistemelor de pensii ține de competența exclusivă a statelor membre; întrucât UE are, în primul rând, o competență de sprijinire în domeniul sistemelor de pensii, mai ales în temeiul articolului 153 din TFUE,

Observații generale

1.  solicită Comisiei să elaboreze, în strânsă colaborare cu statele membre, o strategie pentru eradicarea decalajului de pensii dintre bărbați și femei în Uniunea Europeană („strategia”) și să le ajute să stabilească orientări în această privință;

2.  aprobă și sprijină apelul făcut de Consiliu pentru o nouă inițiativă a Comisiei vizând stabilirea unei strategii a egalității dintre femei și bărbați 2016-2020, care să ia forma unei comunicări, așa cum s-a întâmplat în cazul strategiilor anterioare, și pentru consolidarea angajamentului strategic al UE față de egalitatea de gen, angajament care să fie strâns legat de Strategia Europa 2020;

3.  consideră că această strategie ar trebui să urmărească nu numai abordarea la nivelul statelor membre a impactului decalajului de pensii, în special asupra celor mai vulnerabile grupuri, ci și prevenirea acesteia în viitor prin combaterea cauzelor sale fundamentale, cum ar fi pozițiile inegale ale femeilor și bărbaților pe piața muncii din punctul de vedere al salarizării, avansării în carieră și al oportunităților de a lucra cu normă întreagă, precum și segregarea pe piața forței de muncă; încurajează, în acest sens, dialogul interguvernamental și schimbul de bune practici între statele membre;

4.  subliniază că este necesară o abordare multilaterală, cu o combinație de acțiuni în cadrul diferitelor politici care vizează îmbunătățirea egalității de gen, pentru a realiza cu succes strategia, care trebuie să cuprindă o abordare a pensiilor din perspectiva întregii vieți profesionale a persoanelor, precum și tratarea diferențelor de gen în nivelul de ocupare a forței de muncă, în carierele și posibilitățile de a plăti contribuțiile la pensie, precum și cele care rezultă din modul în care sunt organizate sistemele de pensii; invită Comisia și statele membre să țină seama de concluziile Consiliului din 18 iunie 2015, intitulate „Oportunități egale pentru femei și bărbați în ceea ce privește veniturile: eliminarea diferențelor de gen la pensie”;

5.  atrage atenția asupra rolului important jucat de partenerii sociali în dezbaterea chestiunilor legate de salariul minim, respectându-se astfel principiul subsidiarității; subliniază rolul important al sindicatelor și al acordurilor colective în asigurarea accesului persoanelor vârstnice la pensii de stat în conformitate cu principiile solidarității dintre generații și egalității între femei și bărbați; semnalează că este important să se țină seama în mod corespunzător de partenerii sociali atunci când se adoptă decizii politice care modifică aspecte juridice semnificative ale condițiilor de eligibilitate pentru dreptul la pensie; invită UE și statele membre ca, în cooperare cu partenerii sociali și cu organizațiile pentru egalitatea de gen, să creeze și să aplice politici în vederea eliminării disparităților de gen în materie de remunerare; recomandă statelor membre să ia în considerare realizarea în mod regulat a unor analize comparative ale salariilor, ca o completare a acestor eforturi;

6.  invită statele membre să pună în aplicare măsuri respectuoase și de prevenire a sărăciei pentru lucrătorii a căror sănătate nu le permite să lucreze până la vârsta legală de pensionare; susține menținerea pensionării anticipate pentru lucrătorii care se expun unor condiții de muncă dificile sau riscante; consideră că un nivel mai ridicat al ocupării forței de muncă, prin crearea unor locuri de muncă de calitate, ar putea contribui la reducerea considerabilă a creșterii pe viitor a numărului de persoane care nu pot lucra până la vârsta legală de pensionare și, prin urmare, la atenuarea sarcinii financiare a îmbătrânirii;

7.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la impactul recomandărilor de austeritate specifice fiecărei țări asupra sistemelor de pensii și asupra sustenabilității acestora, precum și asupra accesului la pensii bazate pe contribuții într-un număr din ce în ce mai mare de state membre, precum și cu privire la efectele negative ale recomandărilor specifice fiecărei țări asupra nivelurilor veniturilor și asupra transferurilor sociale necesare pentru eradicarea sărăciei și a excluziunii sociale;

8.  subliniază că principiul subsidiarității trebuie aplicat cu strictețe și în domeniul pensiilor;

Evaluare și conștientizare pentru a combate mai eficient decalajul de pensii

9.  invită statele membre și Comisia să continue analizarea decalajelor de gen la nivelul pensiilor i să colaboreze cu Eurostat și cu Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei (EIGE) pentru elaborarea unor indicatori oficiali și fiabili privind decalajul de gen la pensii, precum și pentru identificarea factorilor diferiți care stau la baza acestuia pentru a-l monitoriza și a stabili obiective clare de reducere, precum și pentru a raporta Parlamentului European; invită statele membre să pună anual la dispoziția Eurostat statistici privind disparitățile salariale de gen și decalajul de pensii dintre bărbați și femei, astfel încât să fie posibilă evaluarea evoluțiilor de pe întreg teritoriul UE și mijloacele de rezolvare a acestei situații;

10.  invită Comisia să realizeze o analiză amănunțită a impactului pe care îl au recomandările din Cartea albă din 2012 cu privire la pensii asupra categoriilor de populație cele mai vulnerabile, în special asupra femeilor, în vederea combaterii cauzelor decalajului de pensii dintre bărbați și femei, precum și să stabilească un indicator oficial cu privire la decalajul de pensii dintre bărbați și femei și să realizeze o monitorizare sistematică; cere o evaluare adecvată și o monitorizare a impactului asupra genului pe care îl au recomandările sau măsurile adoptate până în prezent; invită Comisia să sprijine elaborarea de statistici dezagregate în funcție de gen și cercetări pentru a consolida monitorizarea și evaluarea efectelor pe care le au reformele în materie de pensii asupra prosperității și bunăstării femeilor;

11.  invită statele membre să promoveze combaterea decalajului de pensii dintre bărbați și femei prin politici sociale, sensibilizând actorii decizionali competenți în domeniu și dezvoltând programe pentru a informa femeile cu privire la consecințele fenomenului și a le oferi instrumente care să le permită conceperea unor strategii de finanțare a pensiilor care să fie sustenabile și adaptate nevoilor lor specifice, precum și despre accesul femeilor la pensiile din pilonul al doilea și al treilea, în special în sectoarele feminizate unde participarea la acești piloni poate fi redusă; invită Comisia și statele membre să conștientizeze și mai mult publicul în legătură cu egalitatea de remunerare și decalajul de pensii, precum și cu discriminarea directă și indirectă a femeilor la locul de muncă;

12.  reafirmă că, pentru a compara la nivelul UE noțiuni precum disparitatea salarială de gen, decalajul de pensii dintre bărbați și femei este nevoie de definiții clare și armonizate;

13.  invită statele membre și instituțiile Uniunii să promoveze studiile cu privire la efectele decalajelor de gen asupra pensiilor femeilor și asupra independenței lor financiare, luând în considerare aspecte precum îmbătrânirea populației, diferențele de gen în ceea ce privește starea de sănătate și speranța de viață, evoluția structurilor familiale și creșterea numărului de locuințe unipersonale, precum și diferitele situații personale ale femeilor; solicită, totodată, ca statele membre să elaboreze posibile strategii pentru a pune capăt decalajului de pensii dintre bărbați și femei;

Reducerea inegalităților în ceea ce privește capacitățile de contribuție la regimul de pensii

14.  solicită Comisiei Europene și statelor membre să garanteze o implementare adecvată a legislației europene împotriva discriminărilor dintre bărbați și femei și monitorizarea sistematică a progresului acesteia, cu inițierea procedurilor de constatare a neîndeplinirii în cazul nerespectării obligațiilor și posibila revizuire a acestora pentru a putea asigura egalitatea între bărbați și femei în privința capacităților de contribuție la pensie;

15.  condamnă cu fermitate decalajele de gen în remunerare și componenta lor „inexplicabilă” ce rezultă din discriminarea la locul de muncă și își reiterează apelul pentru revizuirea Directivei 2006/54/CE, care a fost transpusă clar și suficient numai în două state membre, pentru a se asigura o egalitate de gen mai mare în materie de angajare și de remunerare, aplicând principiul egalității de remunerare între femei și bărbați, pentru muncă egală garantat prin tratat de la crearea CEE;

16.  invită statele membre și Comisia să asigure aplicarea principiului nediscriminării și egalității pe piața forței de muncă și în ceea ce privește accesul la locuri de muncă și, în special, să adopte măsuri de protecție socială pentru a asigura că remunerarea și prestațiile sociale acordate femeilor, inclusiv pensiile, respectă principiul egalității de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin, pentru muncă egală sau pentru o muncă de aceeași valoare; solicită statelor membre să stabilească măsuri adecvate în vederea reducerii încălcărilor principiului remunerației egale a femeilor și bărbaților pentru muncă egală și pentru o muncă de valoare egală;

17.  îndeamnă statele membre, angajatorii și sindicatele să elaboreze și să implementeze instrumente utile și specifice de evaluare a locului de muncă pentru a facilita determinarea activității cu valoare egală și a asigura astfel plata egală între femei și bărbați și, prin urmare, pe viitor, pensii egale; încurajează societățile să realizeze audituri anuale privind egalitatea de remunerare, să publice datele cu cea mai mare transparență și să reducă diferența de gen în remunerare;

18.  invită Comisia și statele membre să sprijine combaterea segregării orizontale și verticale pe piața muncii, eliminând inegalitățile de gen și discriminarea pe motive de gen la încadrarea în muncă și încurajând, în special prin educație și prin campanii de conștientizare, fetele și femeile să se orienteze spre studii, meserii și cariere în sectoare cu potențial de inovare și de creștere, care sunt în prezent dominate de bărbați, ca urmare a unor stereotipuri persistente;

19.  invită Comisia și statele membre să le ofere femeilor mai multe stimulente pentru a lucra mai mult timp și cu pauze mai mici, pentru a fi mai independente economic, atât în prezent, cât și în viitor;

20.  reamintește că este important, în contextul creșterii transferului responsabilității regimurilor de pensii către regimuri de finanțare personală, să se asigure că accesul la serviciile financiare acoperite de Directiva 2004/113/CE este nediscriminatoriu și bazat pe criterii actuariale unisex; constată că aplicarea regulii unisex va contribui la reducerea decalajului de gen dintre pensii; invită statele membre și Comisia să crească gradul de transparență, de acces la informații și de certitudine pentru membrii și beneficiarii sistemelor de pensii ocupaționale, ținând seama de principiile UE privind nediscriminarea și egalitatea de gen;

21.  subliniază că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit clar că sistemele de pensii de serviciu trebuie considerate remunerație și că, prin urmare, acestora li se aplică, de asemenea, principiul egalității de tratament;

22.  invită statele membre să acorde o atenție specială femeilor care adesea nu dobândesc drepturi de pensii și sunt lipsite, așadar, de independență economică, mai ales în caz de divorț;

Reducerea inegalităților de gen în cariera profesională

23.  salută răspunsul Comisiei la solicitarea sa privind îmbunătățirea concilierii dintre viața profesională și cea personală, prin propuneri fără caracter legislativ și printr-o propunere legislativă care creează mai multe tipuri de concedii, pentru a răspunde provocărilor secolului XXI; subliniază că propunerile formulate de Comisie reprezintă o bază bună în direcția îndeplinirii așteptărilor cetățenilor europeni; invită toate instituțiile să realizeze măsurile din acest pachet cât mai curând cu putință;

24.  îndeamnă statele membre să respecte și să aplice legislația privind drepturile referitoare la maternitate, astfel încât femeile să nu fie dezavantajate la pensie pentru că au devenit mame în timpul perioadei active;

25.  invită statele membre să aibă în vedere posibilitatea ca angajații să poată negocia acorduri voluntare flexibile de muncă, inclusiv „munca inteligentă”, în conformitate cu practicile naționale și independent de vârsta copiilor sau situația familială, permițând astfel femeilor și bărbaților un echilibru mai bun între viața profesională și viața personală, astfel încât să nu fie nevoiți să-l favorizeze pe celălalt părinte când își asumă responsabilități de îngrijire;

26.  ia act de propunerea privind concediul pentru îngrijiri acordat părinților și îngrijitorilor, inclusă în directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, și își reiterează apelul privind acordarea unei remunerații și a unei protecții sociale adecvate; încurajează statele membre să introducă „credite de îngrijire” în beneficiul femeilor, dar și al bărbaților, pe baza schimbului de bune practici, pentru a compensa întreruperile de carieră pentru îngrijirea informală a unui membru al familiei și perioade oficiale de concediu de îngrijire, cum ar fi concediul de maternitate, paternitate și de îngrijire a copilului, precum și să le valorifice echitabil la calculul drepturilor de pensie; consideră că aceste „credite de îngrijire” trebuie acordate pentru o perioadă de timp determinată scurtă, pentru a nu adânci și mai mult stereotipurile și inegalitățile;

27.  invită statele membre să elaboreze strategii pentru recunoașterea importanței îngrijirii neoficiale a membrilor familiei și a altor persoane dependente și a împărțirii lor echitabile între femei și bărbați, lipsa acestora reprezentând o cauză potențială pentru întreruperea carierei și pentru munca precară în cazul femeilor, ceea ce le periclitează drepturile lor de pensie; în acest context, subliniază importanța stimulentelor pentru bărbați de a-și folosi concediul pentru creșterea copilului și concediul de paternitate;

28.  solicită statelor membre ca angajații care se întorc la lucru după concediul de maternitate sau parental să își poată relua fostul loc de muncă în condiții comparabile;

29.  reamintește că echilibrul dintre viața personală și cea profesională nu se poate atinge decât dacă există structuri locale, de calitate, accesibile și la prețuri convenabile, pentru îngrijirea copiilor, a persoanelor în vârstă și a altor persoane dependente, și cu încurajarea împărțirii egale a responsabilităților, costurilor și îngrijirilor; invită statele membre să mărească investițiile în servicii pentru copii, subliniază necesitatea existenței unor structuri de îngrijire a copiilor în zonele rurale și îndeamnă Comisia să sprijine statele membre, inclusiv prin furnizarea fondurilor UE disponibile, pentru a crea astfel de structuri într-o formă care să fie accesibilă tuturor; invită statele membre nu numai să îndeplinească obiectivele de la Barcelona cât de curând posibil și nu mai târziu de 2020, ci și să definească obiective specifice similare pentru servicii pe termen lung, oferind totodată familiilor opțiunea de a alege modelul preferat de creștere a copiilor; felicită statele membre care au realizat deja cele două seturi de obiective specifice;

Efectele sistemelor de pensii asupra decalajului de pensii

30.  invită statele membre să evalueze, pe baza unor date fiabile și comparabile, efectele sistemelor lor de pensii asupra decalajului de pensii și a factorilor care stau la baza acestuia, pentru a combate discriminarea și a crea transparență în sistemele de pensii ale statelor membre ale UE;

31.  subliniază că sustenabilitatea sistemelor de pensii trebuie să țină seama de provocările ridicate de schimbările demografice, de îmbătrânirea populației, de rata natalității, precum și de raportul dintre numărul persoanelor active economic și numărul persoanelor aflate la vârsta de pensie; reamintește că situația celor aflați la vârsta de pensie este strâns legată de numărul de ani de activitate și de contribuțiile plătite;

32.  invită statele membre ca, pentru a asigura o securitate socială durabilă, dată fiind speranța de viață în creștere din UE, să opereze urgent modificările structurale necesare ale sistemelor de pensii;

33.  invită Comisia s și statele membre să studieze atent modul în care decalajul de pensii ar putea fi afectat de evoluția sistemelor obligatorii de pensii de stat către mecanismele mai flexibile din cadrul sistemelor ocupaționale și private de contribuții la pensii, în ceea ce privește calcularea duratei de contribuție la regimul de pensii și ieșirea progresivă de pe piața muncii;

34.  avertizează cu privire la riscurile la adresa egalității de gen reprezentate de trecerea de la pensiile de securitate socială la pensii finanțate personal, deoarece pensiile personale au la bază contribuții individuale și nu compensează timpul petrecut având grijă de copii și de alte persoane aflate în întreținere sau perioadele de șomaj, de concediu medical sau de dizabilități; subliniază că reformele sistemelor de pensii care asociază beneficiile sociale cu creșterea și cu situația piețelor muncii și a piețelor financiare se concentrează numai asupra aspectelor macroeconomice, neglijând scopul social al pensiilor;

35.  invită statele membre să elimine din sistemele lor de pensii și din reformele adoptate elementele care agravează dezechilibrele de pensii (în special dezechilibrele de gen precum actualul decalaj dintre pensii), ținând seama de impactul de gen al oricărei reforme viitoare a pensiilor, precum și să aplice măsuri de eradicare a acestei discriminări; subliniază că orice modificare de politică privind pensiile ar trebui măsurată în raport cu impactul acesteia asupra disparităților de gen, cu o analiză specifică de comparare a impactului modificărilor propuse asupra femeilor și a bărbaților, și că acest lucru ar trebui să fie o caracteristică a proceselor de planificare, elaborare, implementare și evaluare a politicii publice;

36.  invită Comisia să încurajeze schimburile de bune practici pentru a identifica atât mecanismele corective cele mai eficiente, cât și cele care ar putea contribui la lupta împotriva factorilor care favorizează decalajul de pensii;

37.  invită Comisia și statele membre să introducă tarife de viață unisex în sistemele de pensii și de contribuții, ca recunoaștere a activității de îngrijire, precum și pentru beneficiile derivate, astfel încât femeile să poată primi pensii egale pentru contribuții egale, chiar dacă se așteaptă ca femeile să trăiască mai mult decât bărbații, precum și să se asigure că speranța de viață pentru femei nu este folosită drept pretext pentru discriminare, mai exact în ceea ce privește calcularea pensiilor;

38.  solicită o revizuire a tuturor stimulentelor disponibile în cadrul sistemului fiscal și de pensii și a impactului acestora asupra decalajului de pensii dintre femei și bărbați, cu accent pe gospodăriile al căror cap de familie sunt mamele singure; solicită, de asemenea, eliminarea stimulentelor contraproductive și individualizarea drepturilor;

39.  subliniază rolul important pe care pensiile de urmaș îl au în protejarea multor femei în vârstă de riscul de sărăcie și de excluziune socială cu care se confruntă care sete mai ridicat comparativ cu bărbații în vârstă; solicită statelor membre să reformeze, dacă este necesar, sistemele de pensii de urmaș, astfel încât să nu fie penalizate femeile necăsătorite; invită statele membre ca, cu sprijinul Comisiei, să studieze, ținând seama de ratele ridicate de divorț și de numărul mare al cuplurilor necăsătorite, efectele diferitelor sisteme care asigură pensii de urmaș asupra sărăciei în rândul cuplurilor necăsătorite și a excluziunii sociale a femeilor în vârstă și să ia în considerare posibilitatea furnizării de instrumente juridice pentru asigurarea unor drepturi de pensie partajate în caz de divorț;

40.  subliniază că orice persoană are dreptul la o pensie de stat accesibilă tuturor și amintește articolul 25 din Carta drepturilor fundamentale a UE, în care este consacrat dreptul persoanelor vârstnice de a avea o viață demnă și independentă, precum și articolul 34 din Cartă, în care se recunoaște dreptul de a avea acces la prestațiile de securitate socială și la serviciile sociale care garantează protecție în situații precum maternitatea, boala, accidentele de muncă, dizabilitatea, nevoia de îngrijiri pe termen lung sau vârsta înaintată, precum și în cazul pierderii locului de muncă; subliniază importanța sistemelor publice de securitate socială finanțate prin contribuții ca o componentă importantă a asigurării unei pensii adecvate;

41.  solicită statelor membre să se asigure că atât bărbații, cât și femeile au șansa de a realiza perioade de contribuție integrale și, de asemenea, să asigure tuturor dreptul la pensie, în vederea eliminării decalajului de pensii prin combaterea discriminării de gen în ocuparea forței de muncă, prin adaptarea educației și a planificării carierei, prin îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și viața privată și prin creșterea investițiilor în îngrijirea copiilor și a persoanelor în vârstă; consideră, de asemenea, relevante următoarele măsuri: elaborarea de reglementări temeinice privind sănătatea și siguranța la locul de muncă care să țină seama de riscurile profesionale de gen, precum și de riscurile psihosociale, investițiile în serviciile publice de ocupare a forței de muncă care să poată orienta femeile de toate vârstele în căutarea unui loc de muncă și introducerea unor norme flexibile pentru tranziția de la un loc de muncă la pensie;

42.  reamintește că, în Comentariul general nr. 16 (2005) privind egalitatea de drepturi între bărbați și femei în ceea ce privește drepturile economice, sociale și culturale, Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale și culturale a semnalat faptul că articolul 3, în raport cu articolul 9, din PIDESC impune, printre altele, ca vârsta de pensionare obligatorie să fie aceeași pentru bărbați și femei și să se garanteze faptul că femeile primesc aceleași prestații din planurile de pensii, atât publice, cât și private;

o
o   o

43.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) 11 august 2005, E/C.12/2005/4. (2) 4 februarie 2008, E/C.12/GC/19. (3) XX-3/def/GRC/4/1/EN. (4) JO L 6, 10.1.1979, p. 24. (5) JO L 303, 2.12.2000, p. 16. (6) JO L 373, 21.12.2004, p. 37. (7) JO L 204, 26.7.2006, p. 23. (8) JO C 51 E, 22.2.2013, p. 9. (9) JO C 131 E, 8.5.2013, p. 60. (10) JO C 264 E, 13.9.2013, p. 75. (11) JO C 36, 29.1.2016, p. 6. (12) JO C 316, 30.8.2016, p. 2. (13) JO C 407, 4.11.2016, p. 2. (14) Texte adoptate, P8_TA(2015)0351. (15) Texte adoptate, P8_TA(2016)0338.

Rezoluţia Parlamentului European din 14 iunie 2017 referitoare la Raportul Comisiei pe 2016 privind Serbia (2016/2311(INI))

P8_TA(2017)0261 A8-0063/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile Președinției în urma reuniunii Consiliului European de la Salonic din 19-20 iunie 2003 privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,

–  având în vedere Decizia 2008/213/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în Parteneriatul european cu Serbia și de abrogare a Deciziei 2006/56/CE(1),

–  având în vedere Avizul Comisiei din 12 octombrie 2011 referitor la cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană (SEC(2011)1208), decizia Consiliului European din 2 martie 2012 de a acorda Serbiei statutul de țară candidată și decizia Consiliului European din 27-28 iunie 2013 de a deschide negocierile cu Serbia,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2013,

–  având în vedere Rezoluția 1244(1999) a Consiliului de Securitate al ONU, Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție din 22 iulie 2010 privind conformitatea cu dreptul internațional a declarației unilaterale de independență a Kosovo, precum și Rezoluția 64/298 din 9 septembrie 2010 a Adunării Generale a ONU, care a luat act de conținutul avizului CIJ și a salutat disponibilitatea UE de a înlesni dialogul dintre Serbia și Kosovo,

–  având în vedere declarația și recomandările adoptate cu ocazia celei de a cincea reuniuni a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere UE-Serbia din 22-23 septembrie 2016,

–  având în vedere Raportul referitor la politica privind întreprinderile și industria adoptat la 7 octombrie 2016 de către Comitetul consultativ mixt UE-Serbia pentru societatea civilă,

–  având în vedere raportul final al misiunii limitate a OSCE/ODHIR de observare a alegerilor privind alegerile parlamentare anticipate din Serbia din 29 iulie 2016,

–  având în vedere raportul Comisiei pe 2016 privind Serbia din 9 noiembrie 2016 (SWD(2016)0361),

–  având în vedere evaluarea Comisiei privind programul de reformă economică din Serbia (2016-2018) (SWD(2016)0137),

–  având în vedere concluziile comune ale dialogului economic și financiar dintre UE și Balcanii de Vest și Turcia din 26 mai 2016 (9500/2016),

–  având în vedere concluziile Președinției din 13 decembrie 2016,

–  având în vedere cea de a treia reuniune a Consiliului de stabilizare și de asociere UE-Serbia, desfășurată la 13 decembrie 2016,

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2016 referitoare la Raportul pe 2015 privind Serbia(2),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0063/2017),

A.  întrucât Serbia, la fel ca orice țară care aspiră să devină membră a UE, trebuie evaluată în funcție de propriile merite în ceea ce privește îndeplinirea, implementarea și respectarea aceluiași set de criterii și întrucât calitatea reformelor necesare și angajamentul față de acestea determină calendarul aderării;

B.  întrucât progresele Serbiei în cadrul capitolelor 23 și 24 referitoare la statul de drept și în procesul de normalizare a relațiilor cu Kosovo în cadrul capitolului 35 rămân esențiale pentru ritmul general al procesului de negociere, în conformitate cu cadrul de negociere;

C.  întrucât Serbia a adoptat măsuri importante în direcția normalizării relațiilor cu Kosovo, din care au rezultat, la 19 aprilie 2013, Primul acord cu privire la principiile aplicabile normalizării relațiilor, precum și acordurile din august 2015, dar mai sunt încă multe de făcut în acest sens; întrucât sunt necesare de urgență măsuri suplimentare pentru a aborda, a depăși și a soluționa toate chestiunile rămase între cele două țări;

D.  întrucât Serbia și-a menținut angajamentul față de crearea unei economii de piață funcționale și a continuat punerea în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere (ASA),

E.  întrucât trebuie să se asigure pe deplin punerea în aplicare a cadrului juridic privind protecția minorităților, mai ales în domeniul educației, al utilizării limbii, al accesului la serviciile mass-media și la serviciile religioase în limba minoritară, precum și în ceea ce privește reprezentarea politică adecvată a minorităților naționale la nivel local, regional și național,

1.  salută deschiderea negocierilor privind capitolele 23 (Sistemul judiciar și drepturile fundamentale) și 24 (Justiție, libertate și securitate), considerate drept capitole esențiale în abordarea UE în materie de extindere fondată pe statul de drept, deoarece progresele înregistrate la aceste capitole rămân cruciale pentru ritmul general al procesului de negociere; salută deschiderea capitolelor 32 (Control financiar) și 35 (Alte aspecte), deschiderea negocierilor privind capitolul 5 (Achiziții publice), precum și deschiderea și închiderea provizorie a capitolului 25 (Știință și cercetare), deschiderea negocierilor privind capitolul 20 (Politica privind întreprinderile și industria) și deschiderea și închiderea provizorie a capitolului 26 (Educație și cultură); așteaptă cu interes deschiderea unor capitole suplimentare care au fost pregătite din punct de vedere tehnic;

2.  salută angajamentul continuu al Serbiei pe calea integrării în UE și abordarea sa constructivă și bine pregătită în cadrul negocierilor, ceea ce reprezintă un semn clar de hotărâre și de voință politică; invită Serbia să promoveze în mod activ și să comunice în continuare această decizie strategică în rândul populației, inclusiv informând în mai mare măsură cetățenii sârbi cu privire la fondurile provenite de la bugetul UE și destinate Serbiei; invită autoritățile sârbe să se abțină de la retorica anti-UE și de la mesajele adresate publicului; subliniază necesitatea unor dezbateri în cunoștință de cauză, transparente și constructive pe tema UE, a instituțiilor sale și a ceea ce presupune apartenența la UE; ia act de îmbunătățirea dialogului și a consultărilor publice cu părțile interesate relevante și cu societatea civilă, precum și de implicarea acestora în procesul de integrare europeană;

3.  subliniază că o implementare riguroasă a reformelor și a politicilor rămâne un indicator principal al unui proces de integrare reușit; salută adoptarea Programului național revizuit pentru adoptarea acquis-ului (PNAA); invită Serbia să îmbunătățească planificarea, coordonarea și monitorizarea implementării noii legislații și a noilor politici, instituind o capacitate administrativă adecvată și eficientă, și să depună eforturi suplimentare pentru a asigura includerea sistematică a societății civile în dialogurile referitoare la politici, inclusiv în procesul de aderare, ca instrument de îmbunătățire a guvernanței democratice; salută inițiativele constante ale Biroului guvernamental pentru cooperarea cu societatea civilă vizând îmbunătățirea cooperării dintre stat și sectorul civil;

4.  constată întârzierile în absorbția ajutoarelor de preaderare, cauzate, printre altele, și de cadrul instituțional neadecvat; îndeamnă autoritățile să caute exemple pozitive și bune practici în rândul statelor membre; subliniază că este necesar să se instituie un sistem instituțional mai eficace și mai cuprinzător la nivel național, regional și local pentru absorbția IPA (Instrumentul de asistență pentru preaderare) și a altor fonduri disponibile;

5.  salută progresele înregistrate de Serbia în ceea ce privește dezvoltarea unei economii de piață funcționale și îmbunătățirea situației economice generale din țară; subliniază că Serbia a înregistrat progrese semnificative în abordarea unora dintre deficiențele sale în materie de politici, în special în ceea ce privește deficitul bugetar, care este în prezent sub nivelul stabilit în criteriile de la Maastricht; subliniază că perspectivele de creștere economică s-au îmbunătățit, iar dezechilibrele interne și externe au fost reduse; salută faptul că procesul de restructurare a întreprinderilor de stat a avansat, în special în domeniul energiei și al transportului feroviar, și subliniază importanța gestionării profesionale a acestora pentru a le face mai eficace, mai competitive și mai economice; subliniază importanța locurilor de muncă din sectorul public din Serbia, precum și importanța respectării drepturilor lucrătorilor;

6.  ia act de rezultatele alegerilor prezidențiale organizate la 2 aprilie 2017; condamnă cu fermitate retorica utilizată în timpul campaniei prezidențiale de către funcționari ai guvernului și mass-media pro-guvernamentală împotriva altor candidați la președinție; regretă accesul inegal al candidaților la mass-media pe durata campaniei electorale, precum și întreruperea activității parlamentare pe parcursul campaniei, fapt ce i-a privat pe politicienii din opoziție de posibilitatea de a se exprima într-un forum public; invită autoritățile să cerceteze în mod corespunzător diferitele tipuri de nereguli, acte de violență și de intimidare semnalate pe durata alegerilor; ia act de protestele care au avut loc în momentul respectiv în diferite orașe din Serbia și încurajează autoritățile să examineze cererile acestora în conformitate cu normele democratice și cu spiritul democrației;

7.  subliniază importanța capitală a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) pentru economia Serbiei și invită Serbia să îmbunătățească mediul de afaceri pentru sectorul privat; invită guvernul sârb și instituțiile UE să își extindă oportunitățile de finanțare pentru IMM-uri, în special în domeniul tehnologiei informației și al economiei digitale; felicită Serbia pentru eforturile sale din domeniul educației duale și profesionale menite să reducă șomajul în rândul tinerilor și subliniază importanța organizării unor cursuri de formare adaptate în mai mare măsură la cerințele pieței muncii; încurajează Serbia să promoveze spiritul întreprinzător, îndeosebi în rândul tinerilor; constată existența unor tendințe demografice defavorabile și a fenomenului „exodului creierelor” și face apel la Serbia să introducă programe naționale de promovare a încadrării în muncă a tinerilor;

8.  salută desfășurarea alegerilor parlamentare din 24 aprilie 2016, care au fost evaluate pozitiv de observatorii internaționali; invită autoritățile să urmeze integral recomandările misiunii OSCE/ODIHR de observare a alegerilor, în special în ceea ce privește relatările părtinitoare în mass-media, avantajarea neechitabilă a celor aflați la putere, estomparea distincției dintre activitățile de stat și cele de partid, procesul de înregistrare și lipsa transparenței în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a campaniei electorale; subliniază că finanțarea partidelor politice trebuie să fie conformă cu cele mai înalte standarde internaționale; invită autoritățile să ancheteze în mod corespunzător plângerile privind neregulile, actele de violență și intimidările care au survenit în timpul procesului electoral; invită Serbia să asigure alegeri corecte și libere în aprilie 2017;

9.  constată că prim-ministrul Aleksandar Vučić a primit 55,08 % din voturi la alegerile prezidențiale din 2 aprilie 2017; subliniază că o delegație pluripartită a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a observat alegerile, iar OSCE/ODIHR a trimis o misiune de observare a alegerilor;

10.  își reiterează apelul adresat Serbiei, în concordanță cu obligațiile statutului său de țară candidată, de a-și alinia treptat politica externă și de securitate la cea a UE, inclusiv politica privind Rusia; consideră regretabilă realizarea de exerciții militare comune între Serbia și Rusia; este preocupat de prezența unor instalații aeriene rusești la Niš; regretă faptul că, în decembrie 2016, Serbia a fost una dintre cele 26 de țări care nu a sprijinit rezoluția privind Crimeea din cadrul Organizației Națiunilor Unite, care solicita o misiune internațională de observare a situației drepturilor omului în peninsulă; salută contribuția importantă a Serbiei la mai multe misiuni și operațiuni ale UE în cadrul PSAC (EUTM Mali, EUTM Somalia, EU-NAVFOR-Atalanta, EUTM RCA), precum și participarea continuă la operațiunile internaționale de menținere a păcii; încurajează ferm și sprijină Serbia în negocierea aderării la OMC;

11.  felicită Serbia pentru abordarea sa constructivă și umanitară în ceea ce privește criza migrației; invită Serbia să încurajeze această abordare constructivă și în ceea ce privește țările învecinate; ia act cu satisfacție de faptul că Serbia a depus eforturi substanțiale pentru a se asigura că resortisanții țărilor terțe primesc adăpost și provizii umanitare cu sprijin internațional și din partea UE; subliniază că Serbia ar trebui să adopte și să pună în aplicare noua legislație în materie de azil; invită autoritățile sârbe să continue să asigure servicii de bază, ca de pildă un adăpost adecvat, alimente, instalații sanitare și asistență medicală, pentru toți refugiații și migranții; invită Comisia și Consiliul să ofere sprijin continuu pentru Serbia în soluționarea provocărilor legate de migrație, precum și să monitorizeze îndeaproape modul în care sunt cheltuite subvențiile financiare pentru organizarea și gestionarea fluxurilor de migranți; încurajează Serbia să sprijine tendința de scădere a numărului solicitanților de azil care sosesc în UE dinspre Serbia; invită Serbia să respecte în totalitate drepturile solicitanților de azil și să se asigure că minorii neînsoțiți și neprotejați sunt identificați și protejați; invită Comisia să își continue activitatea în domeniul migrației alături de toate țările din Balcanii de Vest, pentru a se asigura că normele și standardele europene și internaționale sunt respectate;

Statul de drept

12.  constată că, deși s-au înregistrat unele progrese în domeniul sistemului judiciar, în special prin adoptarea de măsuri în vederea armonizării jurisprudenței și prin promovarea în continuare a unui sistem de recrutare pe bază de merit, independența sistemului judiciar nu este asigurată în practică, ceea ce împiedică judecătorii și procurorii să pună în aplicare legislația adoptată; invită autoritățile să alinieze cadrul constituțional și juridic la standardele europene, în vederea reducerii influenței politice în recrutarea și numirea judecătorilor și a procurorilor; subliniază că eficiența și calitatea sistemului judiciar și accesul la justiție sunt în continuare supuse unor constrângeri din cauza distribuției inegale a volumului de muncă, a numărului mare de cauze aflate pe rol care au acumulat întârzieri și a lipsei unui sistem de asistență juridică gratuită, care trebuie instituit; solicită punerea în aplicare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;

13.  își exprimă preocuparea față de lipsa de progrese în combaterea corupției și îndeamnă Serbia să dea dovada unei voințe politice și a unui angajament clare în abordarea acestei chestiuni, inclusiv prin consolidarea și aplicarea integrală a cadrului juridic; invită Serbia să accelereze punerea în aplicare a strategiei naționale și a planului de acțiune privind combaterea corupției și solicită efectuarea unui bilanț inițial al anchetelor, urmăririlor penale și condamnărilor pentru cazurile de corupție la nivel înalt; salută progresele înregistrate cu privire la finalizarea proiectului de lege privind Agenția anticorupție, precum și activitățile de prevenire și de combatere a corupției, care au fost prevăzute în noul proiect de înfrățire cu UE („EU Twinning”); îndeamnă Serbia să modifice și să pună în aplicare secțiunea din Codul penal care vizează infracțiunile cu caracter economic și infracțiunile legate de corupție, pentru a asigura un cadru credibil și previzibil în materie de drept penal; își exprimă preocuparea față de scurgerile de informații repetate către mass-media cu privire la anchetele în curs; invită autoritățile sârbe să ancheteze cu seriozitate mai multe cazuri importante în care jurnaliștii au prezentat dovezi ale unor presupuse fapte ilegale; își reiterează solicitarea pentru o reformă corespunzătoare a infracțiunii de abuz în serviciu și de abuz în funcție de răspundere, pentru a preveni o posibilă utilizare necorespunzătoare sau arbitrară; subliniază că utilizarea excesivă a dispoziției privind abuzul în serviciu în sectorul privat este dăunătoare pentru mediul de afaceri și limitează securitatea juridică; invită Serbia să garanteze neutralitatea și continuitatea administrației publice;

14.  salută rolul activ al Serbiei în cooperarea polițienească și judiciară internațională și regională, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește combaterea criminalității organizate și adoptarea de către Serbia a primei evaluări naționale a amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată (SOCTA); invită Serbia să își intensifice eforturile dedicate anchetării rețelelor infracționale mai ample, îmbunătățirii anchetelor financiare și a activităților polițienești bazate pe informații și elaborării unui bilanț solid de condamnări definitive; invită Serbia să pună integral în aplicare legea privind forțele polițienești din februarie 2016, să se alinieze la normele UE privind confiscarea bunurilor rezultate din activități cu caracter infracțional și să instituie o platformă sigură pentru schimbul de informații între autoritățile de aplicare a legii; salută modificările recente aduse legii privind proprietatea publică și subliniază că trebuie să se asigure implementarea transparentă și nediscriminatorie a acesteia și că trebuie adoptate măsuri suplimentare care să instituie legalitatea juridică deplină asupra drepturilor de proprietate; solicită eforturi suplimentare pentru soluționarea chestiunii legate de domeniul de aplicare, implementarea și implicațiile Legii privind organizarea și competențele autorităților de stat în procedurile privind crimele de război; invită autoritățile să abordeze cazurile de utilizare excesivă a forței de către poliție împotriva cetățenilor; a luat act, cu preocupare, de evenimentele controversate din cartierul Savamala din Belgrad, legate, în special, de demolarea proprietății private; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că a trecut un an întreg fără ca ancheta să progreseze și solicită soluționarea sa rapidă și cooperarea deplină cu autoritățile judiciare în cadrul anchetelor pentru a-i aduce pe cei vinovați în fața justiției; invită Ministerul de Interne din Serbia și autoritățile orașului Belgrad să coopereze pe deplin cu ministerul public în acest caz; invită autoritățile să se abțină de la acuzații, presiuni și atacuri îndreptate împotriva membrilor mișcării civile „Let’s not drown Belgrade”;

15.  salută rolul activ al Serbiei în lupta împotriva terorismului și reamintește că Serbia a incriminat deja în 2014 activitatea combatanților străini, în conformitate cu Rezoluția 2178 (2014) a Consiliului de Securitate al ONU; îndeamnă la adoptarea strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea terorismului, finalizate în martie 2016; invită Serbia să transpună integral în practică recomandările raportului de evaluare al Comitetului de Experți pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor și Finanțării Terorismului (MONEYVAL) al Consiliului Europei și, în special, recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) privind finanțarea terorismului și spălarea de bani; salută cooperarea internațională și regională constantă a Serbiei în lupta împotriva drogurilor, dar subliniază că trebuie depuse și mai multe eforturi pentru a identifica și a urmări rețelele infracționale implicate în traficul de persoane; consideră că o strategie regională și o cooperare consolidată între toate țările din regiune sunt esențiale pentru combaterea corupției și a criminalității organizate;

Democrația

16.  salută măsurile luate pentru a îmbunătăți transparența și procesul de consultare din cadrul Parlamentului, inclusiv prin audieri publice și prin reuniuni și consultări periodice cu Convenția națională privind integrarea europeană, îndeosebi deoarece acestea reprezintă o componentă importantă a procedurilor de negociere; își menține preocuparea față de utilizarea pe scară largă a unor proceduri de urgență la adoptarea legislației; subliniază că recurgerea frecventă la procedurile de urgență și modificările ordinii de zi a Parlamentului aduse în ultimul moment subminează eficacitatea parlamentară, precum și calitatea și transparența procesului legislativ, fără a permite întotdeauna o consultare suficientă a părților interesate și a publicului larg; subliniază că supravegherea executivului de către Parlament trebuie să fie consolidată; solicită o mai bună coordonare la toate nivelurile și adoptarea imediată a unui cod de conduită al Parlamentului; regretă faptul că, din cauza unor perturbări, șeful misiunii delegației UE în Serbia nu a putut prezenta raportul Comisiei în cadrul Comisiei pentru integrare europeană din Parlamentul sârb; subliniază că șeful delegației UE ar trebui să poată prezenta acest raport fără obstacole necuvenite și că acest lucru va permite și supravegherea corespunzătoare a procesului de aderare de către Parlamentul sârb;

17.  ia act de necesitatea revizuirii Constituției, pentru a reflecta pe deplin recomandările Comisiei de la Veneția, în special în ceea ce privește rolul Parlamentului în numirile judiciare, controlul exercitat de partidele politice asupra mandatului deputaților din Parlament, independența instituțiilor-cheie și protecția drepturilor fundamentale;

18.  salută faptul că au fost adoptate programul de reformă a gestiunii finanțelor publice, strategia de e-guvernare, o strategie privind reforma în materie de reglementare și elaborarea de politici și noi legi privind procedurile administrative generale, salariile publice și funcționarii publici de la nivelul administrațiilor provinciale și locale; ia act de faptul că punerea în aplicare a planului de acțiune pentru reforma administrației publice a fost lentă în anumite domenii, precum și de faptul că nu s-au înregistrat progrese în modificarea cadrului juridic pentru funcționarii publici din cadrul administrației centrale; subliniază că trebuie să se depună mai multe eforturi pentru a profesionaliza și depolitiza în continuare administrația și a asigura o transparență mai mare a procedurilor de recrutare și de destituire;

19.  reiterează importanța unor organisme de reglementare independente, cum ar fi Avocatul Poporului, comisarul pentru informațiile de importanță publică și protecția datelor cu caracter personal, Curtea de Conturi a Statului, Agenția anticorupție și Consiliul anticorupție, pentru a asigura supravegherea și tragerea la răspundere a executivului; subliniază necesitatea transparenței și a răspunderii instituțiilor de stat; invită autoritățile să protejeze pe deplin independența acestor organisme de reglementare, să le asigure sprijinul politic și administrativ deplin pentru a-și desfășura activitatea și să dea curs în mod corespunzător recomandărilor lor; invită autoritățile să se abțină de la a formula acuzații și atacuri politice nefondate la adresa Avocatului Poporului;

20.  subliniază necesitatea de a asigura un sistem de învățământ accesibil cu o programă de învățământ completă și echilibrată, inclusiv cu privire la importanța drepturilor omului și combaterea discriminării, oportunitățile de muncă și de formare pentru tineri și promovarea programelor de studiu europene, cum ar fi programul ERASMUS;

Drepturile omului

21.  subliniază că cadrul legislativ și instituțional pentru respectarea dreptului internațional al drepturilor omului este în vigoare; subliniază că este necesară punerea în aplicare coerentă a acestuia în întreaga țară; observă că sunt necesare eforturi suplimentare susținute pentru a îmbunătăți situația persoanelor care aparțin unor grupuri vulnerabile, inclusiv a romilor, a persoanelor cu handicap, a persoanelor cu HIV/SIDA și a persoanelor LGBTI, precum și a migranților și a solicitanților de azil și a minorităților etnice; subliniază că este necesar ca autoritățile sârbe, precum și toate partidele politice și personalitățile publice să promoveze un climat tolerant și favorabil incluziunii în Serbia; invită autoritățile să asigure punerea corespunzătoare în aplicare a legislației adoptate împotriva discriminării, în special în ceea ce privește infracțiunile motivate de ură; își exprimă preocuparea cu privire la Legea privind drepturile victimelor civile de război, care exclude anumite grupuri de victime ale violențelor din timpul conflictului, și face apel la autorități să o reexamineze;

22.  își reiterează preocuparea față de lipsa de progrese în ceea ce privește îmbunătățirea situației libertății de exprimare și a autocenzurii mass-mediei, un fenomen care se agravează; subliniază că amestecurile politice, amenințările, violența și intimidările îndreptate împotriva jurnaliștilor, inclusiv atacurile fizice, amenințările verbale și scrise și atacurile asupra proprietății rămân un motiv de îngrijorare; face apel la autorități să condamne public și fără echivoc toate atacurile, să asigure resurse adecvate pentru anchetarea mai proactivă a tuturor cazurilor de atacuri împotriva jurnaliștilor și a societăților din mass-media și să aducă rapid autorii acestor atacuri în fața justiției; își exprimă preocuparea față de faptul că procesele civile de calomnie și campaniile de denigrare vizează în mod disproporționat organele de presă și jurnaliștii critici, precum și față de posibilul impact asupra libertății presei al hotărârilor judecătorești privind calomnia; își exprimă preocuparea față de campania negativă îndreptată împotriva jurnaliștilor de investigație care informează cu privire la actele de corupție și solicită funcționarilor guvernamentali să se abțină de la angajarea în astfel de campanii; solicită punerea în aplicare pe deplin a legilor privind mass-media; salută semnarea memorandumului privind cooperarea și protecția jurnaliștilor încheiat între procurori, poliție, jurnaliști și asociațiile mass-media și așteaptă cu interes punerea în aplicare a acestuia; subliniază necesitatea unei transparențe totale în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei și finanțarea acesteia; încurajează guvernul să garanteze independența și sustenabilitatea financiară a organizațiilor mass-media publice, precum și viabilitatea financiară a conținutului mass-media în limbile minorităților, și să sporească rolul difuzorilor publici în acest domeniu;

23.  este preocupat că Legea privind publicitatea a fost adoptată în 2015 fără o consultare publică adecvată, eliminându-se dispoziții importante precum cele legate de interzicerea promovării autorităților publice și a publicității politice în afara campaniei electorale;

24.  regretă cerința referitoare la utilizarea fondurilor IPA, care obligă organizațiile societății civile să devină partenere cu statul pentru a li se aproba cererile;

25.  condamnă campania negativă desfășurată de guvern și de mass-media guvernamentală împotriva organizațiilor societății civile; este preocupat de cadrul guvernamental prin care se înființează organizații fictive ale societății civile în opoziție cu organizațiile societății civile independente; consideră că este inacceptabil ca, pentru acceptarea unei cereri de fonduri IPA din partea organizațiilor societății civile, să fie necesară încheierea unui parteneriat cu guvernul;

Respectarea și protecția minorităților

26.  reiterează că promovarea și protejarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităților naționale, constituie o condiție prealabilă de bază pentru aderarea la UE; salută adoptarea unui plan de acțiune pentru exercitarea drepturilor minorităților naționale, precum și adoptarea unui decret de instituire a unui fond dedicat minorităților naționale, care trebuie să devină operațional; solicită punerea în aplicare pe deplin a planului de acțiune și a anexei într-un mod cuprinzător și transparent, cu implicarea constructivă a tuturor părților; își reafirmă apelul adresat Serbiei să asigure aplicarea consecventă a legislației privind protecția minorităților și să acorde o atenție specială tratamentului nediscriminatoriu al minorităților naționale la nivelul întregii țări, inclusiv în ceea ce privește educația, utilizarea limbilor, reprezentarea adecvată în sistemul judiciar, în administrația publică, în parlamentul național și în organismele locale și regionale, precum și accesul la mass-media și la serviciile religioase în limbile minorităților; salută adoptarea unor noi standarde educaționale pentru predarea limbii sârbe ca limbă nematernă și progresele înregistrate în ceea ce privește traducerea manualelor școlare în limbile minorităților și încurajează autoritățile sârbe să asigure sustenabilitatea acestor procese; invită Serbia să transpună integral în practică toate tratatele internaționale privind drepturile minorităților;

27.  observă că diversitatea multietnică, multiculturală și multiconfesională a Voivodinei contribuie și ea, la rândul ei, la identitatea Serbiei; subliniază că Voivodina a menținut un nivel ridicat de protecție pentru minorități și că situația interetnică a rămas bună; subliniază că autonomia Voivodinei nu ar trebui diminuată și că legea privind resursele din Voivodina ar trebui adoptată fără întârziere, așa cum se prevede în Constituție; salută succesul înregistrat de orașul sârbesc Novi Sad, selectat pentru a fi Capitală Europeană a Culturii în 2021;

28.  ia act de adoptarea noii strategii privind incluziunea socială a romilor pentru perioada 2016-2025, care vizează educația, sănătatea, locuințele, ocuparea forței de muncă, protecția socială, combaterea discriminării și egalitatea de gen; solicită punerea în aplicare completă și rapidă a noii strategii pentru incluziunea romilor, întrucât aceștia constituie grupul cel mai slab, cel mai marginalizat și cel mai discriminat din Serbia, precum și adoptarea urgentă a planului de acțiune și înființarea unui organism pentru coordonarea punerii în aplicare a planului de acțiune; condamnă demolarea de către autorități a așezărilor ilegale ale romilor, fără vreo notificare sau fără oferirea unor spații de cazare alternative; este extrem de preocupat de faptul că nu se emit acte de identitate pentru romi, fapt care le limitează acestora drepturile fundamentale; este de părere că toate chestiunile menționate anterior fac ca un număr mare de romi din Serbia să solicite azil în țările membre UE;

Cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate

29.  salută faptul că Serbia rămâne angajată în mod constructiv în relațiile bilaterale cu alte țări implicate în procesul de aderare și cu statele membre ale UE învecinate; încurajează Serbia să își consolideze colaborarea proactivă și pozitivă cu vecinii și cu regiunea în sens larg, să promoveze bune relații de vecinătate și să intensifice eforturile depuse împreună cu țările învecinate în vederea soluționării chestiunilor bilaterale conform dreptului internațional; își reiterează apelul către autorități de a facilita accesul la arhivele care privesc fostele republici ale Iugoslaviei; face apel la Serbia să transpună integral în practică acordurile bilaterale cu țările învecinate; subliniază faptul că litigiile bilaterale restante nu ar trebui să aibă un efect negativ asupra procesului de aderare; încurajează Serbia să consolideze cooperarea cu statele membre ale UE învecinate, în special în privința zonelor de frontieră, pentru a facilita dezvoltarea economică;

30.  a luat act cu satisfacție de faptul că Serbia a demonstrat un angajament din ce în ce mai constructiv față de inițiativele de cooperare regională, cum ar fi Strategia Dunării, Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, Consiliul de Cooperare Regională, Acordul central european de comerț liber, Inițiativa adriatico-ionică, procesul de la Brdo-Brijuni, inițiativa „Grupului celor șase din Balcanii de Vest” și agenda sa privind conectivitatea, precum și Procesul de la Berlin; salută întâlnirea dintre prim-miniștrii bulgar, român și sârb pe tema cooperării privind infrastructura energetică și de transport și sprijină ideea permanentizării întâlnirilor „Grupului de la Craiova”; subliniază importanța Biroului de Cooperare Regională a Tinerilor din Balcanii de Vest pentru promovarea reconcilierii; invită Serbia să pună în aplicare măsurile de reformă în materie de conectivitate asociate cu agenda privind conectivitatea și concluziile conferinței de la Paris din 2016 privind Balcanii de Vest și Regulamentul TEN-T; salută rolul Camerei de Comerț și Industrie a Serbiei în promovarea cooperării regionale și contribuția la instituirea Forumului de Investiții al Camerei Balcanilor de Vest;

31.  salută adoptarea unei strategii naționale privind anchetarea și urmărirea penală a crimelor de război; solicită Serbiei să promoveze un climat de respect și toleranță și condamnă toate formele de discurs de incitare la ură, de aprobare publică și de negare a genocidului, a crimelor împotriva umanității și a crimelor de război; ia act de faptul că mandatul fostului procuror pentru crime de război a expirat în decembrie 2015; subliniază că numirea succesorului său reprezintă un motiv serios de îngrijorare; solicită punerea în aplicare a acestei strategii naționale și adoptarea unei strategii operaționale privind urmărirea penală în conformitate cu principiile și normele dreptului internațional și cu standardele internaționale; solicită o cooperare regională consolidată pentru procesarea crimelor de război și soluționarea tuturor chestiunilor rămase nerezolvate în acest sens, inclusiv prin cooperarea între parchetele însărcinate cu anchetarea crimelor de război din regiune în ceea ce privește chestiunile de interes comun; solicită cooperarea deplină cu Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII), care rămâne esențială; solicită tratarea crimelor de război fără nicio discriminare, cu eliminarea impunității și asigurarea tragerii la răspundere; îndeamnă autoritățile să își continue eforturile legate de soarta persoanelor dispărute, localizând gropile comune și garantând drepturile victimelor și ale familiilor acestora; își reiterează sprijinul față de inițiativa privind înființarea Comisiei regionale pentru stabilirea faptelor privind crimele de război și alte încălcări grave ale drepturilor omului comise în Fosta Iugoslavie și îndeamnă Guvernul Serbiei să își asume rolul de lider în ceea ce privește înființarea acesteia;

32.  își exprimă preocuparea cu privire la participarea mai multor oficiali sârbi, la 9 ianuarie 2017, la sărbătorirea Zilei Republicii Srpska, care a fost organizată sfidând hotărârile Curții Constituționale din Bosnia și Herțegovina; subliniază că atât Serbia, în calitate de țară candidată, cât și Bosnia și Herțegovina, în calitate de țară potențial candidată, ar trebui, prin acțiunile lor, să apere și să promoveze statul de drept; solicită autorităților sârbe să susțină reformele constituționale din Bosnia și Herțegovina, în vederea consolidării capacității țării de a funcționa și de a derula discuțiile privind aderarea la UE;

33.  salută deschiderea a trei puncte noi de trecere a frontierei între Serbia și România ca o evoluție pozitivă și recomandă deschiderea celor trei puncte de trecere a frontierei cu Bulgaria care au fost întârziate, și anume Salash-Novo Korito, Bankya-Petachinci și Treklyano-Bosilegrad;

34.  felicită atât Serbia, cât și Albania pentru angajamentul permanent de care au dat dovadă în eforturile lor de îmbunătățire a relațiilor bilaterale și de consolidare a cooperării regionale la nivel politic și societal, de exemplu prin intermediul Biroului de Cooperare Regională a Tinerilor (RYCO), cu sediul la Tirana; încurajează ambele țări să continue această cooperare fructuoasă, cu scopul de a promova reconcilierea în regiune;

35.  salută angajamentul continuu al Serbiei în cadrul procesului de normalizare cu Kosovo, precum și angajamentul acesteia față de punerea în aplicare a acordurilor obținute în cadrul dialogului facilitat de UE; reiterează faptul că progresele în cadrul dialogului ar trebui evaluate în funcție de realizarea lor în practică; prin urmare, solicită ambelor părți să pună în aplicare în continuare pe deplin, cu bună-credință și în timp util, toate acordurile deja încheiate și să continue cu hotărâre procesul de normalizare, inclusiv în ceea ce privește chestiunea Comunității municipalităților sârbe; încurajează Serbia și Kosovo să identifice noi domenii de dialog cu scopul de a îmbunătăți viața oamenilor și normalizarea globală a relațiilor; își reiterează solicitarea adresată Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) de a evalua rezultatele obținute de părți în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor care le revin;

36.  regretă, cu toate acestea, decizia luată de către autoritățile sârbe de a nu permite fostei președinte a Kosovo, Atifete Jahjaga, să participe la Festivalul de la Belgrad „Mirëdita Dobar Dan”, la care a fost invitată să prezinte un discurs cu privire la victimele violenței sexuale în timpul războiului din Kosovo; regretă, de asemenea, măsurile de reciprocitate adoptate ulterior de către autoritățile din Kosovo de a interzice intrarea în Kosovo a ministrului muncii din Serbia, Aleksandar Vulin; subliniază că aceste decizii încalcă Acordul de la Bruxelles privind libera circulație încheiat între Serbia și Kosovo în cadrul procesului de normalizare a relațiilor dintre cele două țări;

37.  își exprimă preocuparea profundă cu privire la tensiunile recente dintre Serbia și Kosovo pe tema primei călătorii cu trenul pe ruta Belgrad-Mitrovica Nord, inclusiv privind declarațiile belicoase și retorica anti-UE; subliniază că este necesar ca atât Belgradul, cât și Priștina să se abțină de la orice acțiune care ar putea pune în pericol progresele înregistrate până în prezent, precum și de la gesturi de provocare și retorică contraproductivă, care ar putea obstrucționa procesul de normalizare;

38.  salută sprijinul acordat de autoritățile sârbe Republicii Muntenegru în anchetarea atacurilor eșuate planificate pentru ziua alegerilor din Muntenegru, în 2016; remarcă faptul că autoritățile sârbe au arestat doi suspecți în urma emiterii de către Muntenegru a unui mandat de arestare; încurajează autoritățile sârbe să continue cooperarea cu Muntenegru în vederea extrădării suspecților în Muntenegru, în conformitate cu termenii acordului bilateral între cele două țări privind extrădarea;

39.  invită Comisia să depună eforturi suplimentare pentru a sprijini un veritabil proces de reconciliere în regiune, în special prin sprijinirea proiectelor culturale care abordează trecutul recent și care promovează o înțelegere comună și împărtășită a istoriei și o cultură publică și politică bazată pe toleranță, incluziune și reconciliere;

Energia

40.  invită Serbia să pună pe deplin în aplicare măsurile de reformă în materie de conectivitate din sectorul energetic; încurajează Serbia să dezvolte concurența pe piața gazelor naturale și să adopte măsuri pentru a îmbunătăți alinierea la acquis în domeniul eficienței energetice, al energiei din surse regenerabile și al combaterii schimbărilor climatice, inclusiv prin adoptarea unei politici cuprinzătoare privind clima ; solicită ratificarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice; solicită elaborarea unei strategii privind energia hidroelectrică pentru Balcanii de Vest în ansamblul lor, în conformitate cu legislația UE din domeniul mediului, și face apel la autorități să utilizeze fonduri UE suplimentare în valoare de 50 de milioane EUR pentru a dezvolta potențialul hidroenergetic al regiunii; felicită Serbia pentru instituirea sistemului de finanțare pentru mediu prin intermediul Fondului verde; subliniază necesitatea de a se dezvolta interconexiunile din sectorul gazelor și al energiei electrice dintre Serbia și vecinii săi; încurajează Serbia să accelereze pregătirile tehnice și bugetare pentru interconexiunea gazieră Bulgaria-Serbia;

41.  subliniază că Serbia încă nu a adoptat în mod oficial Strategia de gestionare a apei și încă nu a revizuit Legea privind apa și Planul național de gestionare a bazinului Dunării; subliniază că aceste legi sunt de importanță fundamentală pentru alinierea în continuare la acquis-ul UE și pentru îmbunătățirea punerii în aplicare a directivelor UE în sectorul apei;

o
o   o

42.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Guvernului și Parlamentului Serbiei.

(1) JO L 80, 19.3.2008, p. 46. (2) Texte adoptate, P8_TA(2016)0046.

Rezoluţia Parlamentului European din 14 iunie 2017 referitoare la Raportul Comisiei pe 2016 privind Kosovo (2016/2314(INI))

P8_TA(2017)0262 A8-0062/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile Președinției în urma reuniunii Consiliului European de la Salonic din 19-20 iunie 2003 privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere dintre UE și Kosovo, care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2016,

–  având în vedere semnarea unui acord-cadru cu Kosovo privind participarea la programele Uniunii,

–  având în vedere Primul acord cu privire la principiile aplicabile normalizării relațiilor, semnat la 19 aprilie 2013 de prim-miniștrii Hashim Thaçi și Ivica Dačić, precum și Planul de acțiune și punere în aplicare din 22 mai 2013,

–  având în vedere Decizia (PESC) 2016/947 a Consiliului din 14 iunie 2016 de modificare a Acțiunii comune 2008/124/PESC privind misiunea Uniunii Europene de sprijinire a supremației legii în Kosovo (EULEX Kosovo),

–  având în vedere rapoartele Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite privind activitățile în curs de desfășurare ale Administrației Interimare a ONU în Kosovo (UNMIK) și evoluțiile aferente, inclusiv cel mai recent raport publicat la 26 octombrie 2016, precum și dezbaterea din Consiliul de Securitate cu privire la UNMIK care a avut loc la 16 noiembrie 2016,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei pe 2016 din 9 noiembrie 2016 privind politica de extindere a UE (COM(2016)0715),

–  având în vedere raportul Comisiei pe 2016 privind Kosovo din 9 noiembrie 2016 (SWD(2016)0363),

–  având în vedere evaluarea Comisiei din 18 aprilie 2016 privind programul de reformă economică al Kosovo pentru perioada 2016-2018 (SWD(2016)0134),

–  având în vedere concluziile comune ale dialogului economic și financiar dintre UE și Balcanii de Vest și Turcia din 26 mai 2016 (9500/2016),

–  având în vedere agenda de reformă europeană lansată la 11 noiembrie 2016 la Pristina,

–  având în vedere concluziile Președinției din 13 decembrie 2016 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere,

–  având în vedere concluziile reuniunilor Consiliului Afaceri Generale din 7 decembrie 2009, 14 decembrie 2010 și 5 decembrie 2011, care au subliniat și reafirmat că, fără a aduce atingere poziției exprimate de statele membre cu privire la statutul său, Kosovo ar trebui să beneficieze, de asemenea, de perspectiva unei liberalizări ulterioare a vizelor, odată cu îndeplinirea tuturor condițiilor,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 1 iunie 2016 de regulament privind liberalizarea vizelor pentru resortisanții din Kosovo (COM(2016)0277) și cel de al patrulea raport al Comisiei din 4 mai 2016 privind progresele înregistrate de Kosovo referitor la foaia de parcurs privind liberalizarea regimului vizelor (COM(2016)0276),

–  având în vedere Rezoluția 1244 (1999) a Consiliului de Securitate al ONU, Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție din 22 iulie 2010 privind conformitatea cu dreptul internațional a declarației unilaterale de independență a Kosovo, precum și Rezoluția 64/298 din 9 septembrie 2010 a Adunării Generale a ONU, care a luat act de conținutul avizului CIJ și a salutat disponibilitatea UE de a înlesni dialogul dintre Serbia și Kosovo,

–  având în vedere declarațiile comune ale reuniunilor interparlamentare PE-Kosovo din 28-29 mai 2008, 6-7 aprilie 2009, 22-23 iunie 2010, 20 mai 2011, 14-15 martie 2012, 30-31 octombrie 2013 și 29-30 aprilie 2015 și declarațiile și recomandările adoptate la prima și a doua reuniune a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere UE-Kosovo din 16-17 mai 2016 și, respectiv, din 23-24 noiembrie 2016, precum și prima reuniune a Consiliului de stabilizare și de asociere, care a avut loc la 25 noiembrie 2016,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0062/2017),

A.  întrucât independența Kosovo este recunoscută de 114 dintre cele 193 de state membre ale ONU, inclusiv de 23 dintre cele 28 de state membre ale UE;

B.  întrucât țările (potențial) candidate sunt evaluate pe baza propriilor merite și întrucât calendarul aderării este determinat de viteza și calitatea cu care acestea fac reformele necesare;

C.  întrucât UE și-a afirmat în repetate rânduri disponibilitatea de a asista Kosovo în dezvoltarea sa economică și politică, oferindu-i o perspectivă europeană clară, în conformitate cu perspectiva europeană a regiunii, iar Kosovo și-a demonstrat aspirația în drumul său către integrarea europeană;

D.  întrucât statul de drept, drepturile fundamentale, consolidarea instituțiilor democratice, inclusiv reforma administrației publice, precum și bunele relații de vecinătate, dezvoltarea economică și competitivitatea constituie elemente centrale ale politicii de extindere a UE;

E.  întrucât peste 90 % din locuitorii din Kosovo se tem de șomaj și peste 30 % primesc între 0 și 120 EUR pe lună,

1.  salută intrarea în vigoare a acordului de stabilizare și de asociere UE-Kosovo (ASA) la 1 aprilie 2016, ca o primă relație contractuală și ca etapă esențială a continuării procesului de integrare a Kosovo în UE; salută lansarea, la 11 noiembrie 2016, a Agendei de reformă europeană, precum și adoptarea strategiei naționale pentru punerea în aplicare a ASA ca o platformă de facilitare a punerii în aplicare a ASA și solicită Kosovo să continue să dea dovadă de o voință și o hotărâre politică clare de a implementa foaia de parcurs convenită, inclusiv prin instituirea mecanismului de coordonare pentru implementarea ASA, și să profite de impulsul adus de ASA pentru a pune în aplicare și a instituționaliza reforme și a îmbunătăți dezvoltarea socioeconomică în Kosovo, pentru a stabili relații de cooperare cu UE în numeroase domenii, care ar stimula, de asemenea, integrarea Kosovo în ceea ce privește comerțul și investițiile, pentru a îmbunătăți relațiile cu țările învecinate și a contribui la stabilitatea din regiune; invită guvernul din Kosovo să se concentreze asupra punerii în aplicare a reformelor cuprinzătoare necesare în vederea îndeplinirii obligațiilor care îi revin în temeiul ASA; salută organizarea celei de-a doua reuniuni a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere la 23-24 noiembrie 2016, precum și organizarea primei reuniuni a Consiliului de stabilizare și de asociere UE-Kosovo la 25 noiembrie 2016; observă că organizarea în a doua jumătate a lui 2017 de alegeri generale anticipate și de alegeri municipale libere, echitabile și transparente este esențială pentru viitorul democratic al Kosovo, precum și pentru viitorul procesului de integrare în UE;

2.  salută derularea în general pașnică și ordonată a alegerilor generale anticipate din 11 iunie 2017; regretă însă că, în parte datorită timpului scurt avut la dispoziție, unele dintre recomandările din 2014 ale Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al OSCE nu au fost abordate; își exprimă îngrijorarea privind problemele constate de către observatorii UE în timpul campaniei electorale, referitoare, în special, la interferența unor partide politice în independența mass-mediei, atât private, cât și publice, precum și la amenințările și actele de intimidare împotriva membrilor și candidaților comunității sârbe din Kosovo aflați în concurență cu Srpska Lista; îndeamnă partidele să formeze în mod rapid un guvern pentru a continua pe calea apropierii Kosovoului de UE și să se angajeze să ratifice un acord de demarcare a frontierelor cu Muntenegru, precum și să continue să obțină rezultate tangibile în ceea ce privește condamnările la nivel înalt pentru fapte de corupție și de criminalitate organizată pentru a pregăti calea spre un regim de călătorii fără viză pentru cetățenii kosovari;

3.  își exprimă îngrijorarea cu privire la persistența polarizării extreme a peisajului politic; solicită tuturor părților să dea dovadă de responsabilitate și să și-o asume și să creeze condițiile pentru un dialog fructuos, orientat către soluții și către rezultate, în vederea disipării tensiunilor și a obținerii unui compromis durabil care să faciliteze progresele țării pe drumul său european;

4.  îndeamnă liderii comunității sârbo-kosovare să își asume pe deplin responsabilitatea privind locul și rolul lor în cadrul instituțiilor țării, acționând independent de Belgrad și în mod constructiv în avantajul tuturor locuitorilor din Kosovo și solicită, în același timp, Kosovo să sprijine în continuare accesul sârbilor kosovari la instituțiile din Kosovo; salută, în acest sens, integrarea sârbilor kosovari din personalul judiciar, poliție și protecția civilă în sistemul din Kosovo; invită autoritățile din Kosovo să continue să construiască un climat de încredere reciprocă între comunități, promovând, în același timp, integrarea economică a acestora;

5.  condamnă în termenii cei mai fermi întreruperea violentă a activităților de către unii membri ai opoziției care a avut loc în parlamentul din Kosovo în prima jumătate a anului 2016 și salută atât întoarcerea opoziției pentru a participa la lucrările Adunării cu privire la majoritatea chestiunilor, cât și implicarea constructivă a tuturor membrilor delegației parlamentare mixte a Parlamentului European și a Adunării din Kosovo Kosovo în ultima perioadă a legislaturii aflate la sfârșit de mandat; subliniază importanța dialogului politic, a participării active și constructive a tuturor partidelor politice în cadrul procesului decizional și a activității parlamentare neîngrădite, toate acestea reprezentând condiții esențiale pentru realizarea de progrese în cadrul procesului de integrare în UE;

6.  subliniază că drumul către integrarea în UE necesită o viziune strategică pe termen lung și un angajament susținut față de adoptarea și implementarea reformelor necesare;

7.  ia act de faptul că cinci state membre nu au recunoscut Kosovo; subliniază că recunoașterea ar fi benefică pentru normalizarea relațiilor dintre Kosovo și Serbia și ar spori credibilitatea UE în ceea ce privește propria sa politică externă; ia act cu satisfacție de abordarea constructivă a tuturor statelor membre în ceea ce privește facilitarea și consolidarea relațiilor dintre UE și Kosovo cu scopul promovării dezvoltării socioeconomice, a statului de drept și a consolidării democratice în beneficiul populației din Kosovo; încurajează o abordare pozitivă cu privire la participarea Kosovo în cadrul organizațiilor internaționale;

8.  salută propunerea Comisiei de a aproba liberalizarea vizelor, ceea ce ar reprezenta un pas pozitiv pentru Kosovo pe drumul către integrarea europeană; ia act cu satisfacție de reducerea cererilor de azil depuse de către cetățenii kosovari, atât în UE, cât și în țările asociate spațiului Schengen și salută introducerea fondului de reintegrare și a programelor de reintegrare pentru cetățenii din Kosovo reîntorși; își exprimă îngrijorarea cu privire la impasul din cadrul Adunării aflate la sfârșit de mandat cu privire la ratificarea acordului de demarcare a frontierelor cu Muntenegru și subliniază că liberalizarea vizelor poate fi acordată doar după ce Kosovo va fi îndeplinit toate criteriile, inclusiv în ceea ce privește obținerea unor rezultate tangibile în ceea ce privește condamnările la nivel înalt pentru fapte de corupție și de criminalitate organizată, care a fost foarte mult susținută prin mecanismul IT de urmărire pentru cazuri importante din Kosovo pentru crime la nivel înalt, mecanism care ar trebui, de asemenea, să fie extins și la alte cazuri penale; invită, prin urmare, autoritățile să își intensifice eforturile pentru a aborda chestiunile legate de spălarea de bani, traficul de droguri, traficul de ființe umane, comerțul cu arme și deținerea ilegală de arme;

9.  consideră că este esențial ca politica externă și de securitate a Kosovo să fie aliniată la politica externă și de securitate comună a UE;

10.  salută progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a diverselor acorduri semnate începând cu august 2016 în procesul de normalizare a relațiilor cu Serbia, după luni în care progresele au fost foarte mici sau absente; subliniază faptul că punerea pe deplin în aplicare a acordurilor este esențială pentru continuarea evoluției pozitive a dialogului dintre Pristina și Belgrad; solicită atât Kosovo, cât și Serbiei să se angajeze într-o mai mare măsură și să dea dovadă de o voință politică mai susținută cu privire la normalizarea relațiilor și să se abțină de la orice acțiuni care ar pune în pericol progresele realizate până acum în acest proces; reamintește că aceasta este o condiție a aderării la UE; ia act de unele progrese privind alte aspecte tehnice precum cadastrul, diplomele universitare și plăcuțele de înmatriculare și cu privire la punerea în aplicare a acordului privind podul de la Mitrovica; a urmărit cu îngrijorare evoluțiile de pe podul Mitrovica și sprijină acordul recent; salută alocarea unui cod internațional telefonic independent pentru Kosovo; își reiterează solicitarea adresată Serviciului European de Acțiune Externă de a evalua rezultatele obținute de părți în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor care le revin, în mod periodic și prezentând rapoarte Parlamentului European; subliniază că acordurile la care s-a ajuns ar trebui să îmbunătățească viața de zi cu zi a cetățenilor; constată că beneficiile dialogului nu sunt evidente pentru cetățenii din Kosovo și Serbia și subliniază nevoia de transparență totală în comunicarea rezultatelor dialogului, în special în nordul Kosovo; subliniază importanța unor bune relații de vecinătate cu toate țările din Balcanii de Vest;

11.  condamnă cu fermitate actul de a trimite un tren naționalist sârb de la Belgrad în nordul Kosovo; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la declarațiile războinice și retorica anti-UE; ia act de decizia instanței din Colmar (Franța) de a refuza extrădarea către Serbia și de a-l elibera pe dl Ramush Haradinaj, care a fost achitat în 2008 și 2012 de către Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII) și arestat în Franța la 4 ianuarie 2017 pe baza unui mandat de arestare internațional emis de către Serbia în 2004 în temeiul legii sale privind organizarea și competențele autorităților de stat în procedurile privind crimele de război; regretă faptul că această lege a fost până în prezent utilizată în mod abuziv pentru a urmări în justiție cetățeni din state care au făcut parte din fosta Iugoslavie, astfel cum a dovedit acest caz recent; invită ambele părți să se abțină de la acțiuni provocatoare și retorică inutilă care ar putea dăuna procesului de normalizare; îndeamnă UE, Kosovo și Serbia să dezbată aceste aspecte în mod constructiv în cadrul negocierilor de aderare la UE;

12.  ia act de faptul că nu a fost încă instituită asociația municipalităților sârbe, că statutul aferent nu a fost încă redactat și că înființarea asociației este responsabilitatea guvernului din Kosovo; îndeamnă Kosovo să instituie asociația fără alte întârzieri, în conformitate cu acordul la care s-a ajuns în cadrul dialogului facilitat de UE și pe baza hotărârii Curții Constituționale a Kosovo; în acest sens, încurajează autoritățile din Kosovo să numească un grup de lucru la nivel înalt cu un mandat clar și limitat în timp pentru a propune un statut pentru consultarea publică și controlul parlamentar; își exprimă îngrijorarea că structurile paralele ale Serbiei continuă să existe, inclusiv prin intermediul unui sprijin financiar continuu și solicită desființarea acestora; încurajează toate părțile interesate să găsească o soluție pe termen lung reciproc acceptabilă pentru situația complexului minier Trepca;

13.  solicită forțelor politice să se asigure că sunt respectate libertățile civile și de securitate ale comunității sârbe și lăcașurile de cult ale acesteia;

14.  salută înființarea secțiunilor judecătorești specializate pentru Kosovo și a Parchetului specializat de la Haga ca etapă esențială în vederea asigurării justiției și a reconcilierii; subliniază că protecția martorilor este un aspect crucial pentru succesul Tribunalului special și, prin urmare, invită autoritățile să permită cetățenilor să beneficieze de acest sistem, fără a se teme de represalii; solicită UE și statelor membre să sprijine în continuare Tribunalul, inclusiv printr-o finanțare adecvată; salută voința exprimată de Țările de Jos de a găzdui Tribunalul;

15.  solicită Kosovo să abordeze chestiunea persoanelor dispărute, inclusiv: garantarea efectivă a drepturilor de proprietate, interzicerea uzurpării de proprietăți și garantarea returnării și a reintegrării persoanelor strămutate; solicită Kosovo să asigure o compensație efectivă victimelor violurilor din timpul războiului, așa cum este menționat în Planul național de acțiune; constată cu îngrijorare progresele lente în anchete, urmăriri penale și condamnări în cazurile legate de crime de război, inclusiv în cazurile de violență sexuală din timpul războiului din Kosovo în perioada 1998-1999, și solicită Kosovo să-și intensifice eforturile în acest sens;

16.  regretă faptul că societatea civilă nu este consultată în mod regulat ca parte a procesului de luare a deciziilor; subliniază necesitatea continuării consolidării societății civile și solicită să se demonstreze voința politică de a colabora cu societatea civilă, prin punerea în aplicare a standardelor minime pentru consultare publică;

17.  solicită forțelor politice să garanteze, să respecte, să sprijine și să intensifice eforturile vizând îmbunătățirea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar aferent, făcând o distincție clară între aspirațiile legitime pentru libertate și justiție ale locuitorilor din Kosovo și acțiunile unor persoane presupuse a fi săvârșit crime de război, care trebuie urmărite penal în mod corespunzător de către autoritățile judiciare competente;

18.  ia act de faptul că Ombudsmanul a început punerea în aplicare a legii din 2015 privind Ombudsmanul cu creșterea și îmbunătățirea raportării și solicită adoptarea legislației secundare aferente; invită adunarea și guvernul din Kosovo să asigure independența organizațională, financiară și funcțională a Ombudsmanului, în conformitate cu standardele internaționale privind instituțiile naționale în domeniul drepturilor omului; îndeamnă guvernul să dea curs rapoartelor și recomandărilor Biroului Auditorului General și ale Ombudsmanului;

19.  subliniază că este necesară o funcționare adecvată a instituției Ombudsmanului, inclusiv prin asigurarea faptului că dispune de toate resursele necesare pentru a-și îndeplini misiunea;

20.  ia act de faptul că, deși s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește adoptarea legislației privind funcționarea corectă a sistemului judiciar, administrarea justiției are în continuare un ritm lent, este ineficientă și este îngreunată de deficiențele rămase în legislația penală, considerente politice și economice, interferența politicului, lipsa răspunderii și resursele financiare și umane limitate, inclusiv în cadrul Parchetului specializat; încurajează Kosovo să abordeze cu prioritate aceste aspecte, pentru a asigura securitatea juridică în ceea ce privește drepturile de proprietate ale investitorilor străini; ia act de eforturile depuse de poliție și de parchet, în vederea soluționării problemelor legate de criminalitatea organizată; recunoaște eforturile depuse de autoritățile competente în ceea ce privește ancheta asupra decesului în închisoare a dlui Astrit Dehari și le îndeamnă să finalizeze ancheta;

21.  salută semnarea acordului-cadru privind participarea Kosovo la programele UE și încurajează intrarea în vigoare și implementarea adecvată a acordului cât mai repede posibil, după aprobarea Parlamentului European;

22.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la lipsa progreselor în legătură cu protecția libertății de expresie și a libertății mass-mediei, precum și cu privire la creșterea interferenței politice, a presiunilor și a intimidărilor asupra mass-mediei; este profund îngrijorat de creșterea numărului de amenințări și atacuri directe asupra ziariștilor și de autocenzura răspândită pe scară largă în rândul acestora; îndeamnă autoritățile kosovare să recunoască pe deplin și să protejeze libertatea de expresie în conformitate cu standardele UE, să pună capăt impunității cu privire la atacurile împotriva jurnaliștilor și să-i aducă pe făptași în fața justiției; îndeamnă guvernul să garanteze independența serviciilor publice de mass-media și sustenabilitatea VTK (venitul tonă-kilometru) al acestora și să introducă un sistem de finanțare adecvat; solicită adoptarea unei legislații de calitate privind drepturile de autor și garantarea transparenței în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra mijloacelor media;

23.  invită guvernul din Kosovo să se asigure că cazurile de atacuri fizice la adresa jurnaliștilor și alte forme de presiune sunt anchetate prompt, să accelereze și să întărească judecarea cauzelor de către sistemul judiciar, să continue să condamne în mod clar toate atacurile împotriva jurnaliștilor și a organelor mass-media, să asigure transparența proprietății organelor mass-media, precum și să combată creșterea riscurilor de presiuni nejustificate asupra unor redactori și jurnaliști;

24.  salută acordul semnat de Kosovo și de Serbia la 30 noiembrie 2016 privind etapele finale ale punerii în aplicare a acordului privind justiția, la care s-a ajuns în cadrul dialogului din 9 februarie 2015, care va permite instituțiilor judiciare ale țării să devină operaționale pe întreg teritoriul Kosovo;

25.  subliniază că corupția sistemică este în contradicție cu valorile esențiale ale UE de transparență și independență a sistemului judiciar, își reiterează îngrijorarea cu privire la progresele foarte lente înregistrate în combaterea corupției și a criminalității organizate și face apel la reînnoirea eforturilor și la o voință politică clară de a aborda aceste chestiuni, care împiedică orice viitoare progrese economice semnificative; regretă că în anumite zone ale Kosovo, în special în nord, corupția și criminalitatea organizată nu sunt pedepsite; este preocupat de faptul că bilanțul în ceea ce privește anchetele, urmăririle penale și condamnările definitive rămâne scăzut, iar confiscarea și punerea sub sechestru a activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni este rareori utilizată, în ciuda faptului că este un instrument esențial în combaterea corupției; prin urmare, recomandă înghețarea promptă a activelor și o creștere a numărului de confiscări definitive; încurajează Agenția de combatere a corupției din Kosovo să adopte o abordare mai proactivă în cadrul anchetelor; își exprimă îngrijorarea că finanțarea partidelor și a campaniilor politice nu face obiectul unei supravegheri de reglementare corespunzătoare; consideră că legea privind conflictele de interese trebuie să fie pusă în concordanță cu standardele europene și că trebuie pusă în aplicare eliminarea efectivă a funcționarilor publici puși sub acuzare sau condamnați pentru infracțiuni grave sau pentru infracțiuni legate de corupție; este preocupat de lipsa unei coordonări eficiente între instituțiile responsabile pentru detectarea, investigarea și urmărirea în justiție a cazurilor de corupție; este profund îngrijorat de implicarea unor grupări armate infracționale în activitățile infracționale transfrontaliere și face apel la o cooperare directă și efectivă între Kosovo și Serbia, precum și între toate țările din regiune, în combaterea criminalității organizate; subliniază că participarea Kosovo la Interpol și cooperarea sa cu Europol ar înlesni aceste eforturi;

26.  este preocupat de faptul că Kosovo continuă să fie o țară de stocare și de tranzit pentru drogurile tari; ia act cu îngrijorare de lipsa de spații de depozitare în condiții de siguranță a drogurilor confiscate înainte de distrugere; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la rata scăzută de condamnări în cazurile de combatere a traficului de persoane, în ciuda faptului că Kosovo este o sursă, un spațiu de tranzit și o destinație pentru femeile și copiii care fac obiectul traficului; ia act cu îngrijorare de existența grupărilor armate și de implicarea acestora în activitățile crimei organizate cum ar fi traficul de arme, precum și de aparenta impunitate cu care acestea au capacitatea de a-și desfășura activitatea la nivel transfrontalier;

27.  solicită Kosovo să continue eforturile de a pune capăt violenței bazate pe gen și de a asigura femeilor drepturi depline; solicită instituțiilor din Kosovo să aloce finanțare adecvată pentru punerea în aplicare a strategiei naționale privind violența domestică, ceea ce include mecanisme internaționale precum Convenția de la Istanbul; salută sprijinul politic la nivel înalt pentru drepturile persoanelor LGBTI; salută desfășurarea celei de a doua „pride parade”, însă reiterează faptul că frica este încă larg răspândită în rândul comunității LGBTI;

28.  solicită autorităților din Kosovo să trateze în mod prioritar integrarea perspectivei de gen și să se asigure că organele de conducere și autoritățile dau un bun exemplu în acest sens; este preocupat de provocările structurale care împiedică punerea în aplicare a legii privind egalitatea de gen și este în continuare îngrijorat de subreprezentarea femeilor în posturi de decizie; îndeamnă Kosovo să încurajeze în mod continuu femeile să încerce să obțină posturi la nivel înalt; își exprimă îngrijorarea în legătură cu numărul scăzut al proprietarilor femei și invită autoritățile să asigure în mod activ că drepturile de proprietate ale femeilor, inclusiv drepturile de moștenire, sunt garantate; salută adoptarea strategiei naționale în domeniul violenței domestice și solicită punerea ei în aplicare pe deplin pentru a se realiza progrese în combaterea violenței în familie și a violenței bazate pe gen; reiterează legătura dintre violența sexuală din timpul războaielor și conflictelor și normalizare și nivelul ridicat de prezență a violenței bazate pe gen în țările aflate în situații postconflict, dacă aceste aspecte nu sunt abordate în mod corespunzător; solicită autorităților să încurajeze în mod public și să introducă mecanisme de protecție și măsuri de asigurare a unui adăpost pentru femeile care rup tăcerea și denunță violența domestică; încurajează activitatea ONG-urilor în acest domeniu;

29.  deși salută instituirea Grupului de coordonare interministerială pentru drepturile omului în 2016, constată că sunt necesare mai multe eforturi pentru a apăra drepturile tuturor minorităților din Kosovo, inclusiv drepturile comunităților de romi, askhali, egipteni și gorani, prin punerea integrală în aplicare a legislației relevante și alocarea unor resurse suficiente; invită autoritățile competente de la nivel național și local să adopte în mod prioritar toate măsurile legislative și practice necesare pentru a limita discriminarea și a promova drepturile diverselor comunități etnice, inclusiv drepturile culturale, lingvistice și de proprietate, pentru a contribui la dezvoltarea unei societăți multietnice; solicită Kosovo să garanteze integrarea deplină a refugiaților care se întorc, mulți dintre aceștia fiind romi, precum și redobândirea de către aceștia a drepturilor de cetățeni, punând astfel capăt statutului de apatrid; solicită Kosovo să adopte o nouă strategie și un nou plan de acțiune pentru integrarea comunităților romă, ashkali și egipteană;

30.  salută eforturile sporite de combatere și prevenire a extremismului violent și a radicalizării și recunoaște activitățile importante desfășurate de Kosovo în acest domeniu; ia act de faptul că numeroși combatanți străini s-au întors în Kosovo și solicită autorităților să se asigure că aceștia vor fi monitorizați și urmăriți penal și să instituie o abordare cuprinzătoare cu politici eficace de prevenire, deradicalizare și, atunci când este cazul, de reintegrare; solicită să se continue identificarea, prevenirea și întreruperea valului de luptători străini și a fluxului fondurilor nedetectabile destinate radicalizării; subliniază că este nevoie de programe comunitare eficiente pentru a aborda nemulțumirile care alimentează extremismul și radicalizarea violente și pentru a construi relații care să promoveze toleranța și dialogul;

31.  salută îmbunătățirea situației economice și creșterea veniturilor fiscale care pun la dispoziția guvernului mai multe resurse pentru ca acesta să își desfășoare politicile; își exprimă, cu toate acestea, preocupările privind sustenabilitatea bugetului Kosovo, în special cu privire la cuantumul prestațiilor acordate veteranilor și solicită, în acest sens, reformarea legislației relevante, așa cum s-a convenit cu Fondul Monetar Internațional; reiterează că reformele structurale socioeconomice sunt esențiale pentru a susține creșterea pe termen lung; subliniază necesitatea de a consolida de urgență industria locală, concentrându-se, în același timp, asupra competitivității produselor produse la nivel local, pentru a fi în măsură să atingă standardele de import ale UE; este preocupat de dependența de remiteri de bani efectuate de migranți; își exprimă îngrijorarea cu privire la deciziile ad-hoc de finanțare luate care subminează stabilitatea necesară pentru întreprinderi; reiterează necesitatea de a grăbi înregistrarea noilor întreprinderi care în prezent sunt afectate de o administrație care nu poate fi trasă la răspundere, de o infrastructură subdezvoltată, de un stat de drept deficient, precum și de corupție; îndeamnă Kosovo să dea curs recomandărilor cuprinse în evaluarea UE „Small Business Act” și să introducă proceduri de evaluare a impactului pentru a reduce sarcina administrativă asupra IMM-urilor și invită Comisia să crească asistența către IMM-uri ; invită Kosovo să pună în aplicare integral recomandările Programului de reforme economice 2016-2018 și Agenda de reformă europeană lansată la 11 noiembrie 2016;

32.  ia act cu îngrijorare de nivelul ridicat al șomajului, în special în rândul tinerilor, și își exprimă îngrijorarea cu privire la discriminarea femeilor pe piața forței de muncă, în special în cadrul procesului de recrutare; îndeamnă Kosovo să își intensifice eforturile pentru a crește nivelul de ocupare a forței de muncă și pentru a îmbunătăți condițiile de pe piața forței de muncă; subliniază necesitatea de a se concentra pe ameliorarea calității educației, inclusiv prin îmbunătățirea formării cadrelor didactice și prin sprijinirea tranzițiilor de la școală la locul de muncă și a corelării competențelor educaționale cu nevoile pieței muncii, lucru esențial în combaterea ratei foarte ridicate a șomajului în rândul tinerilor; solicită eforturi suplimentare pentru a spori educația comună a tuturor componentelor societății kosovare; subliniază necesitatea de a consolida mecanismele de asigurare a respectării legislației, în special a inspectoratelor muncii și a instanțelor, și de a consolida dialogul, prin intermediul Consiliului Social și Economic din Kosovo, dintre instituțiile publice și partenerii sociali; salută concluziile reuniunii la nivel înalt de la Paris din 2016 și crearea primului Oficiu de Cooperare Regională pentru Tineret;

33.  regretă ritmul lent al eforturilor făcute de Kosovo în vederea creării unei capacități administrative adecvate și eficiente, ceea ce împiedică Kosovo să pună în aplicare pe deplin legislația adoptată și să utilizeze în mod eficace fondurile UE; regretă corupția endemică, interferența politicului și politizarea personalului din administrația publică de la toate nivelurile precum și numirile în diverse instituții și agenții independente pe baza apartenenței politice și nu îndeajuns pe criterii profesionale; solicită depunerea de eforturi suplimentare pentru a asigura recrutarea pe bază de merit, necesară asigurării existenței unei administrații publice eficace, eficiente și independente din punct de vedere profesional; solicită anchetarea recentelor acuzații de interferență politică în procesul de recrutare pentru organismele publice și în procesele decizionale;

34.  constată că caietele de sarcini aferente cererilor pentru toate formele de contracte în cadrul finanțării IPA sunt atât de exigente încât întreprinderile din Kosovo sau cele regionale deseori nu sunt în măsură nici măcar să le solicite și, în acest sens, solicită să se acorde o atenție deosebită îndrumării și instruirii părților interesate; îndeamnă autoritățile să direcționeze asistența rămasă, care nu a fost încă programată, către proiecte cu un impact direct mai mare asupra economiei Kosovo;

35.  salută prelungirea mandatului EULEX Kosovo și îndeamnă Kosovo să continue să coopereze în mod activ la îndeplinirea completă și neîngrădită de către EULEX a mandatului său; solicită UE să acționeze în continuare pentru consolidarea independenței justiției, a poliției și a sistemului vamal și după 2018, astfel încât Kosovo să preia responsabilitatea deplină asupra acestor funcțiuni; face apel la o tranziție eficientă și lină a dosarelor judiciare tratate de procurorii EULEX către procurorii naționali cu garanții corespunzătoare pentru a se garanta că victimele încălcărilor din trecut au acces la adevăr, justiție și despăgubiri;

36.  ia act de încheierea anchetei penale cu privire la presupuse fapte de corupție în cadrul misiunii EULEX; își exprimă satisfacția că funcționarii UE implicați au fost găsiți nevinovați; solicită EULEX să garanteze eficacitatea, transparența deplină și o mai mare responsabilitate în ceea ce privește misiunea pe durata mandatului său și să pună în aplicare pe deplin toate recomandările făcute de expertul independent Jean Paul Jacqué în raportul său din 2014;

37.  ia act de faptul că, până în prezent, Kosovo nu a devenit o importantă rută de tranzit pentru refugiații și migranții care se deplasează de-a lungul „rutei Balcanilor de Vest”; îndeamnă autoritățile kosovare să se asigure că persoanele aflate în tranzit sunt tratate în conformitate cu legislația europeană și internațională, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a UE și Convenția din 1951 privind statutul refugiaților; reafirmă că finanțarea, printre alte dispoziții din cadrul postului IPA II, ar trebui să fie disponibilă și pregătită a fi mobilizată și pusă în aplicare în mod rapid și eficace în vremuri de criză și necesitate;

38.  salută faptul că mai multe situri religioase și culturale al sârbilor care au fost, din păcate, distruse în 2004, cum ar fi catedrala ortodoxă, au fost renovate cu fonduri publice din Kosovo; ia act de angajamentul Kosovo pentru protecția siturilor din patrimoniul cultural și solicită autorităților să pună în aplicare toate convențiile ONU privind patrimoniul cultural la toate nivelurile, indiferent de statutul Kosovo vizavi de UNESCO, prin adoptarea unei strategii și a unei legislații naționale corespunzătoare, și să asigure protecția și gestionarea adecvată a siturilor de patrimoniu cultural de pe întreg teritoriul Kosovo; salută, în acest sens, programul finanțat de UE care vizează protecția și reconstrucția siturilor mici aparținând patrimoniului cultural în vederea promovării dialogului intercultural și interreligios în toate municipalitățile multietnice; reiterează faptul că proiectul de lege privind libertatea de religie trebuie să fie adoptat și ar trebui să includă recomandările Comisiei de la Veneția cu privire la această chestiune;

39.  salută călduros decizia Consiliului Europei de a acorda Kosovo statutul de observator în cadrul Adunării sale Parlamentare începând cu ianuarie 2017, în cadrul sesiunilor referitoare la Kosovo; sprijină eforturile Kosovo de a se integra în comunitatea internațională; solicită, în acest sens, participarea Kosovo la toate organizațiile regionale și internaționale relevante și îndeamnă Serbia să pună capăt interferențelor în acest proces;

40.  îndeamnă autoritățile din Kosovo să adopte o strategie energetică și un cadru legislativ pe termen lung credibile, bazate pe eficiența energetică, pe diversificarea surselor de energie și pe dezvoltarea surselor regenerabile de energie; subliniază nevoia de a continua să se depună eforturi în vederea asigurării unor rețele de energie electrică fiabile și pentru ca sectorul energetic să devină mai sustenabil, atât din punctul de vedere al securității, cât și din cel al standardelor de mediu; invită autoritățile să semneze memorandumul de înțelegere Balcanii de Vest 6 privind dezvoltarea pieței regionale a energiei electrice și stabilirea unui cadru de colaborare viitoare cu alte țări; subliniază că, în 2017, Kosovo va deține președinția Tratatului de instituire a Comunității Energiei și reamintește autorităților din Kosovo de obligațiile legale care decurg din acest tratat, de a ajunge la nivelul de 25 % din energie provenit din surse regenerabile până în 2020; solicită guvernului să respecte acordul de a dezafecta centrala Kosovo A și a recondiționa centrala Kosovo B, prin utilizarea celor 60 de milioane EUR alocate în acest scop de UE în cadrul fondurilor IPA; solicită o strategie privind energia hidroelectrică pentru întreaga regiune a Balcanilor de Vest;

41.  își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelurile alarmante ale poluării aerului în Kosovo, în special în zona urbană a Priștinei și invită autoritățile statale și locale să ia de urgență măsuri adecvate pentru a face față acestei situații de urgență; evidențiază faptul că strategia națională pentru calitatea aerului trebuie aplicată în mod corespunzător; este preocupat de faptul că problema gestionării deșeurilor rămâne una dintre cele mai vizibile probleme în Kosovo, legislația actuală nefiind în măsură să facă față pe deplin provocărilor;

42.  salută lansarea unui nou proiect de conectivitate feroviară pe Coridorul Orient — Mediterana de Est, care include o nouă linie de cale ferată și gări în Kosovo, acesta constituind singura legătură a Kosovo cu întreaga regiune; invită guvernul Kosovo să sprijine pe deplin punerea în aplicare a proiectului;

43.  salută eforturile Comisiei vizând deblocarea rețelei electrice de interconexiune dintre Albania și Kosovo care a fost blocată timp de luni de zile de către Serbia și solicită o cooperare constructivă între autoritățile din domeniul energiei electrice din Serbia și din Kosovo; reamintește Serbiei că termenul-limită stabilit de Comunitatea Energiei pentru eliminarea blocadei a fost 31 decembrie 2016, cel târziu;

44.  invită Comisia să își continue activitatea privind aspectele legate de migrație cu toate țările din Balcanii de Vest, pentru a se asigura că sunt respectate normele și standardele europene și internaționale; salută eforturile depuse până în prezent în acest sens;

45.  invită Comisia să depună eforturi suplimentare pentru a sprijini un veritabil proces de reconciliere în regiune, în special prin sprijinirea proiectelor culturale care abordează trecutul recent și care promovează o înțelegere comună și împărtășită a istoriei și o cultură publică și politică bazată pe toleranță, incluziune și reconciliere;

46.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, precum și guvernului și Adunării Naționale ale Kosovo.

Rezoluţia Parlamentului European din 14 iunie 2017 referitoare la Raportul Comisiei privind fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei pe 2016 (2016/2310(INI))

P8_TA(2017)0263 A8-0055/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile Președinției Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte(1),

–  având în vedere Acordul-cadru încheiat la Ohrid și semnat la Skopje la 13 august 2001 (Acordul-cadru de la Ohrid - „ACO”),

–  având în vedere decizia Consiliului European din 16 decembrie 2005 de a acorda acestei țări statutul de țară candidată la aderarea la UE, concluziile Consiliului European din iunie 2008, din decembrie 2008, din decembrie 2012, din decembrie 2014 și din decembrie 2015, precum și concluziile Consiliului din 13 decembrie 2016, care au fost susținute de majoritatea covârșitoare a delegațiilor și care au reiterat angajamentul clar și ferm pentru procesul de aderare a țării la UE,

–  având în vedere cea de-a 13-a reuniune a Comisiei de stabilizare și asociere dintre această țară și Comisie, care a avut loc la Skopje la 15 iunie 2016,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 noiembrie 2016, intitulată „Politica de extindere a UE” (COM(2016)0715), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2016 privind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (SWD(2016)0362),

–  având în vedere raportul special al Curții de Conturi Europene din iunie 2016 privind fosta Republică iugoslavă a Macedoniei,

–  având în vedere prioritățile de reformă urgente elaborate de Comisie în iunie 2015 pentru Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei,

–  având în vedere recomandările grupului de experți la nivel înalt privind problemele sistemice din domeniul statului de drept referitoare la interceptarea comunicațiilor, semnalate în primăvara anului 2015,

–  având în vedere acordul politic (așa-numitul „Acord de la Pržino”) între cele patru partide politice mari, încheiat la Skopje la 2 iunie și la 15 iulie 2015, precum și Acordul cvadrilateral privind implementarea sa din 20 iulie și 31 august 2016,

–  având în vedere declarația finală a președintelui Summitului Balcanilor de Vest organizat la Paris, la 4 iulie 2016, precum și recomandările organizațiilor societății civile pentru Summitul de la Paris din 2016,

–  având în vedere constatările și concluziile preliminare ale OSCE/ODIHR, precum și raportul final al acesteia privind alegerile parlamentare anticipate din 11 decembrie 2016,

–  având în vedere Rezoluțiile 817 (1993) și 845 (1993) ale Consiliului de Securitate al ONU și Rezoluția 47/225 a Adunării Generale a ONU, precum și Acordul interimar din 13 septembrie 1995,

–  având în vedere hotărârea Curții Internaționale de Justiție privind aplicarea Acordului interimar din 13 septembrie 1995,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind această țară,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0055/2017),

A.  întrucât, după ce au fost amânate de două ori, alegerile parlamentare anticipate din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei au avut loc la 11 decembrie 2016, într-o atmosferă marcată de calm și normalitate, în conformitate cu standardele internaționale și cu recomandările OSCE/ODIHR; întrucât acestea s-au desfășurat fără incidente majore, au fost în general bine gestionate și s-a înregistrat o prezență la vot ridicată;

B.  întrucât reformele și pregătirile pentru aderare sunt îngreunate de polarizarea politică, neîncrederea reciprocă profundă și lipsa unui dialog veritabil între părți; întrucât se pot observa constant regrese în unele domenii importante; întrucât democrația și statul de drept au fost permanent contestate, în special ca rezultat al acaparării statului care afectează funcționarea instituțiilor democratice și domenii-cheie ale societății;

C.  întrucât, la 27 aprilie 2017, Talat Xhaferi a fost ales noul președinte al parlamentului macedonean; întrucât, la 17 mai 2017, Președintele Republicii Macedonia a încredințat mandatul de a forma un nou guvern liderului SDSM, Zoran Zaev; întrucât, la 31 mai 2017, noul guvern condus de prim-ministrul Zoran Zaev a fost votat de parlamentul macedonean;

D.  întrucât printre chestiunile esențiale în procesul de reformă se numără și reforma sistemului judiciar, administrația publică și media, șomajul în rândul tinerilor, precum și o reexaminare a punerii în aplicare a Acordului-cadru de la Ohrid;

E.  întrucât este nevoie de angajamentul ferm al tuturor forțelor politice pentru ca țara să continue să urmărească integrarea sa europeană și euroatlantică; întrucât noul guvern trebuie să adopte și să implementeze pe deplin reforme solide cu rezultate concrete, în special în domeniul statului de drept, al justiției, al corupției, al drepturilor fundamentale, al afacerilor interne și al relațiilor de bună vecinătate;

F.  întrucât există o înțelegere comună între Comisie, Consiliu și Parlament cu privire la faptul că menținerea recomandării pozitive de a deschide negocierile de aderare cu această țară rămâne dependentă/condiționată de înregistrarea de progrese în punerea în aplicare a Acordului de la Pržino și de înregistrarea unor progrese substanțiale în punerea în aplicare a priorităților de reformă urgente;

G.  întrucât Consiliul a blocat procesul din cauza diferendului nerezolvat cu Grecia privind numele țării; întrucât chestiunile bilaterale nu ar trebui folosite ca pretext pentru a bloca începerea rapidă a negocierilor cu UE;

H.  întrucât disputele bilaterale nu ar trebui să fie folosite pentru a bloca procesul de aderare la UE, nici deschiderea negocierilor de aderare, ci ar trebui să fie abordate în mod corespunzător într-un spirit constructiv și în conformitate cu standardele UE și ale ONU; întrucât ar trebui depuse toate eforturile pentru a menține relații de bună vecinătate și relații interetnice bune;

I.  întrucât țările (potențial) candidate sunt evaluate pe baza propriilor merite și întrucât calendarul aderării este determinat de viteza și calitatea cu care acestea fac reformele necesare; întrucât deschiderea negocierilor de aderare ar trebui garantată odată cu îndeplinirea condițiilor cerute; întrucât, de mai mulți ani, această țară este considerată una dintre cele mai avansate țări candidate la aderarea la UE în ceea ce privește alinierea la acquis;

J.  întrucât procesul de aderare la UE este un stimulent major pentru continuarea reformelor, în special în ceea ce privește statul de drept, independența sistemului judiciar, lupta împotriva corupției și libertatea presei; întrucât cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate sunt elemente esențiale ale procesului de extindere, ale procesului de stabilizare și de asociere și ale procesului de aderare al țării;

K.  întrucât, la 20 iulie și 31 august 2016, liderii principalelor patru partide politice au ajuns la un acord privind punerea în aplicare a Acordului de la Pržino, care a inclus stabilirea datei de 11 decembrie 2016 pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate și și-au declarat sprijinul pentru activitatea procurorului special; întrucât aceștia și-au reiterat, de asemenea, angajamentul de a pune în aplicare „prioritățile de reformă urgente”;

L.  întrucât criza politică recentă a ilustrat absența unui sistem efectiv de control și echilibru între instituțiile macedonene, precum și necesitatea sporirii transparenței și responsabilității publice;

M.  întrucât lupta împotriva criminalității organizate și a corupției rămâne fundamentală pentru combaterea infiltrării grupărilor infracționale în sistemele politice, juridice și economice;

1.  salută formarea noului guvern la 31 mai 2017; îndeamnă toate partidele politice să acționeze în spiritul reconcilierii, în interesul comun al tuturor cetățenilor și să colaboreze cu guvernul pentru restabilirea încrederii în țară și în instituțiile sale, inclusiv prin implementarea integrală a Acordului de la Przino și a priorităților urgente de reformă;

2.  salută respectarea libertăților fundamentale demonstrată la alegerile anticipate desfășurate la 11 decembrie 2016, care au fost bine gestionate, s-au desfășurat într-o manieră transparentă, care a favorizat includerea și fără incidente majore; observă că OSCE/ODIHR a considerat că alegerile au fost competitive; salută faptul că toate partidele politice au acceptat rezultatele alegerilor în interesul stabilității interne și subliniază responsabilitatea lor de a se asigura că nu se revine la o criză politică; îndeamnă toate părțile să se abțină de la orice obstrucționare a funcționării eficiente a parlamentului; îndeamnă noul guvern să declanșeze rapid reformele necesare, pentru a asigura integrarea euro-atlantică a țării și pentru promovarea perspectivei europene a acesteia, în beneficiul cetățenilor; consideră că este esențială cooperarea între partide și între etnii pentru rezolvarea problemelor presante interne și a celor legate de UE, precum și pentru a menține recomandarea pozitivă în vederea deschiderii negocierilor de aderare la UE;

3.  salută îmbunătățirile aduse procesului electoral, inclusiv cadrul juridic, listele de alegători și mediatizarea; salută faptul că reprezentanții societății civile au fost prezenți în calitate de observatori în cea mai parte a secțiilor de votare; invită autoritățile competente să trateze în mod eficace pretinsele nereguli și deficiențe, inclusiv intimidarea votanților, cumpărarea voturilor, folosirea abuzivă a resurselor publice, presiunile politice asupra mass-mediei, precum și retorica agresivă și atacurile verbale la adresa jurnaliștilor, de asemenea, în perspectiva alegerilor locale din mai 2017; îndeamnă autoritățile competente să abordeze recomandările făcute de OSCE/ODIHR și de Comisia de la Veneția și țină o evidență credibilă a controlului eficace al finanțării partidelor politice și campaniilor electorale; subliniază că este nevoie de o mai mare transparență și continuarea depolitizării activității administrației electorale pentru a câștiga încrederea cetățenilor la viitoarele alegeri;

4.  consideră că este important să se realizeze un recensământ al populației (ultimul datează din 2002), cu condiția existenței unui consens național cu privire la metodologia ce urmează a fi aplicată, cu scopul de a obține o imagine actualizată și realistă a demografiei populației macedonene pentru a răspunde mai bine nevoilor cetățenilor macedoneni și a le oferi acestora servicii mai bune, și cu scopul de a continua actualizarea listei de alegători și de a minimiza orice nereguli și deficiențe în viitor;

5.  se așteaptă ca noul guvern, în cooperare cu alte partide, să accelereze reformele legate de UE ca o primă prioritate; își reafirmă sprijinul pentru deschiderea negocierilor de aderare, cu condiția realizării de progrese în implementarea Acordului de la Pržino pentru a asigura punerea sa deplină, concretă și sustenabilă în aplicare și progrese substanțiale în punerea în aplicare a priorităților urgente de reformă cu privire la reformele sistemice; invită Consiliul să abordeze chestiunea negocierilor de aderare în cel mai scurt timp; este în continuare convins că negocierile pot genera reformele atât de necesare, pot crea o nouă dinamică, revitaliza perspectiva europeană și avea o influență pozitivă asupra soluționării disputelor bilaterale, pentru a nu îngreuna procesul de aderare la UE;

6.  subliniază importanța strategică a înregistrării de progrese suplimentare în procesul de integrare în UE și solicită încă o dată tuturor părților să demonstreze voință politică și angajament în implementarea integrală a priorităților urgente de reformă și a Acordului de la Pržino; subliniază faptul că implementarea Acordului de la Pržino este esențială și după alegeri, pentru a asigura stabilitate și durabilitate politică pe viitor; invită Comisia să evalueze, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de sfârșitul anului 2017, progresele înregistrate de țară în implementare și să raporteze Parlamentului și Consiliului; reamintind, totodată, că reformele trebuiau de mult lansate și aplicate, sprijină continuarea Dialogului la nivel înalt privind aderarea (HLAD) pentru a acorda sistematic asistență țării în acest sens; regretă faptul că nu a fost organizată nicio reuniune în cadrul Dialogului la nivel înalt privind aderarea și că s-au înregistrat puține progrese în realizarea obiectivelor anterioare; atrage atenția asupra consecințelor politice, de securitate și social-economice potențial negative pe care le-ar avea întârzieri suplimentare în procesul de aderare euro-atlantică a țării; solicită, în plus, Comisiei și SEAE să sporească vizibilitatea proiectelor finanțate de UE în țară pentru a aduce UE mai aproape de cetățenii țării;

7.  subliniază progresele semnificative înregistrate de țară în procesul de integrare în UE și evidențiază consecințele negative ale unor întârzieri suplimentare în procesul de integrare, inclusiv pierderea credibilității politicii de extindere a UE și riscul de instabilitate în regiune;

8.  subliniază faptul că actualele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană (Brexit, migrație, radicalism etc.) nu ar trebui să împiedice procesul de extindere și că aceste provocări au demonstrat mai degrabă necesitatea integrării depline a Balcanilor de Vest în structurile UE cu scopul de a consolida și de a aprofunda parteneriatul pentru a depăși crizele internaționale;

9.  salută nivelul ridicat de aliniere legislativă la acquis-ul comunitar și recunoaște prioritatea acordată aplicării și respectării efective a cadrului juridic și politic existent, la fel ca în cazul țărilor deja angajate în negocierile de aderare;

10.  felicită țara pentru îndeplinirea constantă a angajamentelor sale în cadrul Acordului de stabilizare și de asociere (ASA); solicită Consiliului să adopte propunerea Comisiei din 2009 de a trece la a doua etapă a ASA, în conformitate cu dispozițiile relevante;

11.  îndeamnă toate partidele să dea dovadă de voință politică și responsabilitate, să depășească dezbinările din mediul politic, polarizarea și lipsa unei culturi a compromisului și să reia dialogul; subliniază din nou rolul esențial pe care îl joacă parlamentul în dezvoltarea democratică a țării, dar și ca forum de dialog și reprezentare politică; cere consolidarea funcțiilor de supraveghere ale acestuia și limitarea practicii de modificare frecventă a textelor de lege și de folosire a unor proceduri scurtate de adoptare, fără o consultare suficientă sau o evaluare a impactului; cere ca comisiile parlamentare care se ocupă de interceptarea comunicațiilor și de securitate și contrainformații să funcționeze normal, să aibă acces neîngrădit la datele și mărturiile necesare, pentru a asigura un control parlamentar credibil asupra serviciilor relevante; recunoaște rolul constructiv al societății civile în sprijinirea și consolidarea proceselor democratice;

12.  remarcă o serie de progrese în reforma administrației publice, inclusiv măsurile de aplicare a noului cadru juridic privind gestionarea resurselor umane; solicită în continuare un angajament pentru punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei; își exprimă în continuare îngrijorarea cu privire la politizarea administrației publice și la faptul că funcționarii publici sunt supuși unor presiuni politice; îndeamnă noul guvern să demonstreze un puternic angajament politic de a întări profesionalismul, meritul, neutralitatea și independența la toate nivelurile, prin implementarea procedurii de recrutare și evaluare bazate pe merit; subliniază că trebuie finalizată strategia de reformă a administrației publice pentru perioada 2017-2022, inclusiv prin alocări bugetare suficiente pentru implementare, și trebuie consolidate capacitățile administrative relevante; solicită ca viitorul guvern să instituie un cadru transparent și eficace de responsabilitate între instituții și în interiorul acestora; recomandă o reprezentare echitabilă a tuturor comunităților la toate nivelurile administrației publice;

13.  recomandă viitorului guvern să elaboreze o strategie cuprinzătoare privind guvernarea electronică, însoțită de dezvoltarea în continuare a serviciilor electronice pentru cetățeni și întreprinderi pentru a reduce sarcina birocratică pentru stat, cetățeni și activitățile comerciale; evidențiază faptul că guvernarea electronică și serviciile electronice ar consolida performanța economică a țării și ar spori transparența și eficiența administrației și a serviciilor publice; subliniază dreptul cetățenilor de a avea acces la informațiile publice și solicită eforturi suplimentare pentru a garanta faptul că acest drept nu este încălcat în niciun fel; încurajează căutarea de soluții electronice inovatoare pentru a facilita accesul la informațiile publice și pentru a reduce birocrația aferentă;

14.  regretă regresele continue înregistrate în reforma sistemului judiciar, care ar trebui să fie încurajată să funcționeze în mod independent; deplânge frecventele ingerințe politice în activitățile sale, inclusiv în ceea ce privește numirea și promovarea judecătorilor și a procurorilor, precum și lipsa de responsabilitate și cazurile de justiție selectivă; solicită încă o dată autorităților competente să soluționeze în mod eficace problemele rămase nesoluționate, astfel cum sunt identificate în prioritățile urgente de reformă, și să demonstreze voința politică de a înregistra progrese în reforma sistemului judiciar, inclusiv prin îmbunătățirea, în drept și în practică, a transparenței în procedurile de numire și de promovare și prin reducerea duratei procedurilor din instanțe; recunoaște faptul că s-au depus unele eforturi pentru îmbunătățirea transparenței; invită, de asemenea, autoritățile să asigure profesionalismul Consiliului Judiciar și al Consiliului procurorilor, precum și independența funcțională a întregului sistem judiciar;

15.  reafirmă importanța unei anchete temeinice și independente, desfășurată în mod nestingherit, privind acuzațiile de nereguli aduse în prim-plan de interceptările convorbirilor, precum și eșecurile de supraveghere conexe; reamintește importanța mandatului și a activității procurorului special și ale Comisiei parlamentare de anchetă pentru a analiza acuzațiile atât sub aspectul răspunderii juridice, cât și al responsabilității politice; ia act de faptul că procurorul special a procedat la primele inculpări penale în legătură cu neregulile rezultate din interceptări;

16.  își exprimă îngrijorarea cu privire la atacurile politice împotriva procurorului special (SPO) și la obstrucționările administrative și judiciare ale activității acestuia, precum și la lipsa de cooperare din partea altor instituții; reamintește instanțelor penale care nu sunt de acord cu cererile oficiale ale SPO că au o obligație juridică de a îi acorda asistență; consideră că este esențial pentru procesul democratic ca SPO să poată să-și îndeplinească toate atribuțiile și să desfășoare anchete temeinice în deplină autonomie, fără îngrădiri și cu mijloacele necesare; solicită să se acorde SPO sprijin deplin, precum și condițiile și timpul necesar pentru a-și finaliza activitatea importantă; solicită să se pună capăt obstrucționărilor din instanțe privind trimiterea de probe procurorului special, precum și sprijinirea modificării legii pentru a asigura că acesta are o autoritate autonomă pentru protecția martorilor în cazurile care intră în competența instituției sale; are convingerea fermă că rezultatele anchetelor constituie un pas important către restaurarea încrederii în instituțiile naționale; în plus, subliniază necesitatea adoptării unor modificări ale Legii privind protecția martorilor;

17.  este în continuare preocupat de faptul că corupția continuă să constituie o problemă gravă și că lupta împotriva corupției este subminată de ingerințe politice; subliniază faptul că este nevoie de o voință politică puternică pentru combaterea acesteia; subliniază că trebuie consolidată independența poliției, a parchetului și a Comisiei de stat pentru prevenirea corupției (CSPC); solicită să se depună eforturi în vederea îmbunătățirii transparenței și asigurării selecției și numirii bazate pe merit a membrilor CSPC; cere să se depună urgent eforturi pentru a asigura prevenirea și sancționarea efectivă a conflictelor de interese, precum și pentru a se înregistra rezultate credibile în ceea ce privește corupția la nivel înalt, inclusiv punerea în aplicare a cadrului juridic pentru protecția avertizorilor de integritate în conformitate cu standardele europene, cu prioritățile urgente în materie de reformă și cu recomandările Comisiei de la Veneția; încurajează încă o dată organizațiile societății civile independente și mass-media să dezvăluie corupția și să sprijine anchetele independente și imparțiale; solicită autorităților să sprijine activitatea Ombudsmanului prin măsuri adecvate privind personalul și bugetul;

18.  este preocupat de fuzionarea activităților mediatice, politice și guvernamentale, în special în ceea ce privește cheltuielile publice; condamnă ferm existența unor legături ilegale economice, politice și de familie cu privire la cheltuirea fondurilor publice; solicită guvernului să adopte un cadru legislativ care să reglementeze conflictele de interese și să facă publice bunurile persoanelor care ocupă funcții înalte în stat, ca măsură suplimentară de combatere a corupției;

19.  salută existența cadrului legislativ și a strategiilor de combatere a criminalității organizate; salută dezmembrarea rețelelor infracționale și a rutelor de trafic de ființe umane și de trafic de droguri și solicită intensificarea eforturilor pentru combaterea criminalității organizate; încurajează consolidarea cooperării între agențiile de asigurare a respectării legii, atât în interiorul țării, cât și cu țările învecinate, și întărirea puterilor și a resurselor instanțelor; consideră că este esențial să se dezvolte mai mult capacitatea agențiilor de asigurare a respectării legii de a ancheta infracțiunile financiare și de a confisca averile;

20.  apreciază eforturile continue de combatere a radicalizării islamice și a luptătorilor teroriști străini; salută adoptarea strategiei de combatere a terorismului pentru perioada 2013-2019, care definește, de asemenea, conceptele de extremism violent, radicalizare, prevenire și de reintegrare; solicită punerea sa în aplicare prin intermediul unei cooperări mai strânse între agențiile de securitate și organizațiile societății civile (OSC), liderii religioși, comunitățile locale și alte instituții ale statului din domeniile educației, sănătății și serviciilor sociale în abordarea diferitelor etape ale radicalizării și elaborarea unor instrumente pentru reintegrare și reabilitare; cere, de asemenea, monitorizarea continuă de către serviciile de securitate a luptătorilor străini care se întorc în țară, integrarea adecvată a acestora în societate și un schimb constant de informații cu autoritățile din statele membre ale UE și din țările din vecinătate;

21.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu semnalele primite de la OSC cu privire la deteriorarea climatului în care își desfășoară activitatea; este în continuare îngrijorat de atacurile publice radicale împotriva organizațiilor societății civile și a reprezentanților străini, făcute de politicieni și media; recunoaște și încurajează rolul important al OSC în monitorizarea, sprijinirea și consolidarea proceselor democratice, inclusiv a procesului electoral și în asigurarea controlului și echilibrului; își exprimă îngrijorarea cu privire la angajamentul redus al guvernului și cooperarea insuficientă cu organizațiile societății civile, la toate nivelurile; subliniază importanța unui dialog și a unei cooperări regulate și constructive cu organizațiile societății civile (OSC) și îndeamnă autoritățile competente să le includă în procesul de elaborare a politicilor în mod regulat și structurat; solicită autorităților să nu discrimineze OSC pe criterii precum afilierea politică, opiniile religioase sau structura etnică; consideră că libertatea de întrunire și de asociere nu ar trebui să fie refuzate niciunui grup de persoane fără o justificare corespunzătoare;

22.  încurajează autoritățile să reia activitățile legate de recensământul întrerupt, care ar furniza statistici precise cu privire la datele referitoare la populație, servind drept bază pentru programele de dezvoltare ale guvernului și pentru planificarea corespunzătoare a bugetului;

23.  reamintește guvernului și partidelor politice responsabilitățile lor în conturarea, prin legislație și în practică, a unei culturi favorabile includerii și toleranței; salută adoptarea strategiei naționale pentru egalitate și nediscriminare 2016-2020; își exprimă îngrijorarea cu privire la imparțialitatea și independența Comisiei pentru protecția împotriva discriminării și solicită un proces transparent de selecție a membrilor acesteia; condamnă din nou discursul de incitare la ură împotriva grupurilor discriminate; este îngrijorat de persistența intoleranței, a discriminării și atacurilor la adresa persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI); reiterează apelul de a alinia legislația privind combaterea discriminării la acquis-ul UE în ceea ce privește discriminarea pe motive de orientare sexuală; subliniază încă o dată că trebuie combătute prejudecățile și discriminarea împotriva romilor și trebuie promovată integrarea lor și accesul la sistemul educațional și la piața forței de muncă; își exprimă îngrijorarea cu privire la condițiile fizice inumane și la suprapopularea din închisori, deși bugetul pentru închisori a fost majorat semnificativ; solicită respectarea recomandărilor ombudsmanului;

24.  solicită eforturi suplimentare pentru a promova egalitatea de gen și pentru a spori participarea femeilor la viața politică și pe piața muncii, pentru a îmbunătăți situația lor socioeconomică și pentru a consolida drepturile femeilor în ansamblu; invită autoritățile competente să îmbunătățească aplicarea Legii privind egalitatea de șanse, să combată reprezentarea insuficientă a femeilor în poziții decizionale cheie la toate nivelurile și să întărească eficacitatea mecanismelor instituționale de promovare a egalității între bărbați și femei; îndeamnă autoritățile competente să efectueze alocări bugetare suficiente pentru punerea sa în aplicare; își exprimă îngrijorarea în legătură cu lipsa de acces a femeilor la unele din serviciile de bază, precum și în legătură cu rata mortalității infantile care rămâne în continuare ridicată;

25.  îndeamnă guvernul să ia măsuri pentru reexaminarea Legii privind prevenirea și protecția împotriva violenței domestice și a altor texte legislative relevante pentru a asigura o protecție adecvată pentru toate victimele violenței domestice și ale violenței bazate pe gen și să îmbunătățească serviciile de asistență pentru victimele violenței domestice, inclusiv asigurarea unui număr adecvat de adăposturi; de asemenea, îndeamnă guvernul să garanteze anchete temeinice privind cazurile de violență domestică și punerea sub acuzare a autorilor, precum și să continue activitatea de sensibilizare privind violența domestică;

26.  reamintește că situația interetnică rămâne fragilă; îndeamnă toate partidele politice și organizațiile societății civile să promoveze activ o societate multietnică, multiculturală și multireligioasă favorabilă includerii și tolerantă, precum și să întărească coexistența și dialogul; consideră că trebuie adoptate măsuri specifice pentru a realiza coeziunea socială între diferitele comunități etnice, naționale și religioase; reamintește guvernului și liderilor de partid angajamentul pe care și l-au luat de a aplica integral Acordul-cadru de la Ohrid într-un mod transparent și favorabil includerii, de a finaliza fără întârziere reexaminarea acestuia, deja în întârziere, inclusiv recomandările privind politicile și de a asigura un buget suficient pentru implementarea sa; condamnă toate formele de iredentism și orice încercare de dezintegrare a diferitelor grupuri sociale; subliniază importanța începerii fără întârziere a mult-așteptatului recensământ;

27.  invită Comisia să depună eforturi suplimentare pentru a sprijini un veritabil proces de reconciliere în regiune, în special prin susținerea proiectelor culturale care abordează trecutul recent și care promovează o înțelegere comună și asumată în comun a istoriei și o cultură publică și politică bazată pe toleranță, incluziune și reconciliere;

28.  afirmă încă o dată că autoritățile și societatea civilă ar trebui să adopte măsuri adecvate de reconciliere istorică pentru a depăși dezbinarea dintre diferitele grupuri etnice și din interiorul acestora, incluzând aici cetățenii cu identitate bulgară;

29.  îndeamnă guvernul să transmită publicului și media semnale clare, care să indice faptul că discriminarea din motive de identitate națională nu este tolerată în țară, inclusiv în raport cu sistemul judiciar, mass-media și oportunitățile sociale și de ocupare a unui loc de muncă; subliniază importanța acestor acțiuni pentru integrarea diferitelor comunități etnice și pentru stabilitatea și integrarea europeană a țării;

30.  încurajează autoritățile să recupereze din Serbia arhivele relevante ale serviciilor secrete iugoslave; consideră că abordarea transparentă a trecutului totalitar, inclusiv deschiderea arhivelor serviciilor secrete, reprezintă un pas înainte în direcția aprofundării democratizării, a responsabilității și a consolidării instituționale;

31.  reiterează importanța libertății și a independenței mass-mediei, care reprezintă una dintre valorile de bază ale UE și una dintre pietrele unghiulare ale democrației; își exprimă în continuare îngrijorarea cu privire la libertatea de exprimare și a mass-mediei, la discursurile care incită la ură, la cazurile de intimidare și de autocenzură, la ingerințele și presiunile politice sistemice în politicile editoriale și la absența unor relatări mediatice de investigație, obiective și corecte, precum și la informarea dezechilibrată cu privire la activitățile guvernamentale; solicită din nou relatări despre puncte de vedere variate în mass-media tradiționale, în special în serviciul public de radiodifuziune;

32.  invită noul guvern să se asigure că sunt prevenite și investigate intimidarea jurnaliștilor și violențele împotriva lor iar cei responsabili sunt aduși în fața justiției; subliniază că serviciul public de radiodifuziune trebuie să fie sustenabil și autonom din punct de vedere politic și financiar pentru a-i asigura acestuia independența financiară și editorială, precum și pentru a garanta dreptul de acces la informații imparțiale; solicită organisme de reprezentare a intereselor mass-mediei favorabile includerii; solicită instituirea unui cod de conduită profesional acceptat deopotrivă de mass-media publice și private; încurajează colaborarea dintre funcționarii guvernamentali, OSC și organizațiile ziariștilor în ceea ce privește reforma mass-mediei;

33.  este în continuare preocupat de faptul că situația politică reprezintă un risc grav la adresa economiei acestei țări; continuă să fie preocupat de executarea defectuoasă a contractelor, de amploarea economiei subterane și de dificultățile în obținerea accesului la finanțare; subliniază că nivelul ridicat al economiei subterane reprezintă un obstacol semnificativ pentru afaceri; subliniază necesitatea adoptării unor măsuri pentru îmbunătățirea competitivității și a creării de locuri de muncă în sectorul privat și invită autoritățile competente să abordeze, de asemenea, problema eficienței sistemului judiciar;

34.  salută menținerea stabilității macroeconomice, reducerea ratei șomajului și angajamentul continuu al guvernului față de promovarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă prin intermediul politicilor economice bazate pe piață, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la sustenabilitatea datoriei publice și la faptul că rata șomajului rămâne ridicată, cu o rată foarte scăzută de participare pe piața forței de muncă, în special în rândul tinerilor, al femeilor și al persoanelor cu handicap; îndeamnă autoritățile competente să soluționeze problema șomajului de lungă durată și a șomajului structural, să promoveze cooperarea în materie de politici economice, să coreleze mai bine educația cu nevoile pieței muncii și să dezvolte o strategie bine orientată privind integrarea mai bună a tinerilor și a femeilor pe piața muncii; este preocupat de exodul tinerilor profesioniști cu un nivel înalt de educație și invită ferm guvernul să elaboreze programe pentru a permite tinerilor profesioniști cu un nivel ridicat de educație să se întoarcă și să participe la procesele de elaborare a politicilor și de luare a deciziilor; solicită adoptarea de măsuri pentru îmbunătățirea disciplinei fiscale și a transparenței, precum și pentru creșterea capacității de planificare bugetară; încurajează principiul unui buget echilibrat; constată că un mediu de reglementare fiabil și previzibil pentru întreprinderi duce la o stabilitate macroeconomică mai mare și la creștere; solicită o consultare adecvată a tuturor părților implicate în acest sens;

35.  salută progresele realizate în ceea ce privește modernizarea rețelelor de transport, a celor energetice și de telecomunicații și, în special, eforturile depuse pentru finalizarea Coridorului X(2); salută, având în vedere importanța legăturilor feroviare în cadrul unui sistem de transport sustenabil, intenția guvernului de a moderniza sau de a construi legături feroviare din Skopje până în capitalele țărilor vecine și solicită realizarea unor progrese mai însemnate, printre care finalizarea legăturilor feroviare și rutiere din cadrul Coridorului VIII(3);

36.  felicită nivelul ridicat al pregătirii în sectorul comunicațiilor electronice și al societății informaționale; solicită progrese suplimentare în sectorul securității cibernetice și subliniază nevoia de a elabora și adopta o strategie națională privind securitatea cibernetică pentru a crește reziliența cibernetică;

37.  își exprimă îngrijorarea cu privire la deficiențele însemnate în domeniul mediului, în special în ceea ce privește poluarea industrială, precum și poluarea aerului și a apei; constată că starea actuală a sistemului de alimentare cu apă este, în general, deficitară, având ca rezultat o pierdere însemnată de apă și probleme de calitate a apei; subliniază necesitatea elaborării și implementării unei politici sustenabile privind deșeurile și solicită elaborarea unei politici și a unei strategii cuprinzătoare privind combaterea schimbărilor climatice, care să se înscrie în cadrul UE pentru 2030 referitor la politica privind schimbările climatice, precum și ratificarea și punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice;

38.  salută rolul constructiv al țării în cooperarea regională, în special în inițiativa celor șase țări din Balcanii de Vest și agenda privind conectivitatea; constată totuși că legăturile din infrastructura transporturilor și cea energetică cu vecinii din regiune și conectarea la rețeaua TEN-T sunt încă limitate; salută progresele înregistrate în ceea ce privește securitatea aprovizionării, precum și în domeniul interconexiunilor pentru transportul de energie electrică și interconexiunile de gaze; observă acordul semnat cu țările din Balcanii de Vest privind dezvoltarea unei piețe regionale a energiei electrice; evidențiază necesitatea de a se înregistra progrese cu privire la deschiderea pieței energiei electrice și de a dezvolta concurența pe piața gazelor naturale și a energiei, vizând separarea serviciilor de utilități publice în conformitate cu cel de al treilea pachet al UE privind energia; solicită îmbunătățiri substanțiale în ceea ce privește eficiența energetică, producția de energie din surse regenerabile și lupta împotriva schimbărilor climatice; solicită ratificarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice;

39.  îndeamnă autoritățile să întărească capacitățile administrative și financiare pentru a asigura un regim transparent, eficient și eficace al achizițiilor publice, pentru a preveni orice nereguli și a utiliza în mod corespunzător și în timp util fondurile UE, precum și să prezinte, în același timp, rapoarte periodice detaliate privind programarea și utilizarea fondurilor comunitare; ia act cu îngrijorare de faptul că Comisia a redus din nou asistența financiară prin IPA cu aproximativ 27 milioane EUR, ca urmare a lipsei de angajament politic de a realiza reformele în domeniul gestiunii finanțelor publice; invită Comisia să includă în rapoartele sale informații despre sprijinul acordat țării prin intermediul IPA și eficacitatea măsurilor puse în aplicare, în special în ceea ce privește sprijinul IPA alocat punerii în aplicare a priorităților-cheie și a proiectelor relevante;

40.  felicită această țară pentru cooperare și pentru rolul său constructiv, precum și pentru eforturile deosebite în abordarea provocărilor legate de criza migrației, contribuind, astfel, în mod substanțial la securitatea și stabilitatea UE; în acest sens, invită Comisia să ofere țării toate instrumentele necesare pentru a atenua criza; recomandă adoptarea unor măsuri și acțiuni suplimentare în conformitate cu dreptul internațional umanitar pentru îmbunătățirea sistemului său de azil, pentru a asigura capacitatea necesară pentru a împiedica și combate traficul de ființe umane și de migranți, inclusiv acorduri de cooperare cu statele învecinate în lupta împotriva criminalității, și pentru a asigura gestionarea eficace a frontierelor;

41.  constată că țara este situată pe așa-numita „rută a Balcanilor de Vest” și că până în prezent aproximativ 800 000 de refugiați și de migranți, inclusiv grupuri vulnerabile, cum ar fi copii și persoane în vârstă, au urmat-o în drumul lor către Europa; îndeamnă autoritățile sale să se asigure că migranții și refugiații care solicită azil în țară sau care călătoresc pe teritoriul său sunt tratați în conformitate cu dreptul internațional și cu dreptul UE, inclusiv cu Convenția din 1951 privind statutul refugiaților și cu Carta drepturilor fundamentale a UE;

42.  invită Comisia să își continue activitatea privind aspectele legate de migrație cu toate țările din Balcanii de Vest, pentru a se asigura că sunt respectate normele și standardele europene și internaționale;

43.  evidențiază importanța cooperării regionale ca instrument necesar pentru avansul procesului de integrare în UE și salută eforturile constructive și contribuțiile proactive ale țării în promovarea relațiilor bilaterale cu toate țările din regiune;

44.  consideră că cooperarea regională reprezintă un element esențial în procesul de aderare la UE, care aduce stabilitate și prosperitate în regiune, și că aceasta ar trebui să fie o prioritate pentru guvern; salută rolul constructiv continuu al acestei țări și contribuțiile proactive ale acesteia la promovarea cooperării bilaterale, regionale și internaționale, precum și participarea sa la operațiunile de gestionare a crizelor civile și militare; felicită țara pentru alinierea din ce în ce mai mare la politica externă a UE (73 %); invită autoritățile macedonene să se alinieze, de asemenea, la măsurile restrictive ale UE împotriva Rusiei ca urmare a anexării ilegale a Crimeii; reafirmă că este important să se finalizeze negocierile privind un tratat de prietenie și bună vecinătate cu Bulgaria; invită autoritățile să respecte drepturile politice, sociale și culturale ale cetățenilor țării care se identifică ca fiind bulgari;

45.  încurajează înființarea unor comitete mixte de experți în domeniul istoriei și al educației, împreună cu țările din vecinătate, pentru a contribui la o interpretare obiectivă și bazată pe fapte a istoriei, pentru a consolida cooperarea universitară și pentru a promova o atitudine pozitivă a tinerilor față de vecinii lor;

46.  salută rezultatele concrete ale inițiativei vizând adoptarea de măsuri de consolidare a încrederii între această țară și Grecia, care ar putea contribui la o mai bună înțelegere și la consolidarea relațiilor bilaterale, deschizând calea pentru o soluție reciproc acceptabilă la problema numelui și recunoaște evoluțiile pozitive în ceea ce privește punerea în aplicare a acestora; subliniază importanta evitării gesturilor, a acțiunilor controversate și a declarațiilor care pot afecta în mod negativ relațiile de bună vecinătate; reiterează în mod ferm invitația adresată Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant (VP/ÎR) și Comisiei de a elabora noi inițiative pentru depășirea diferențelor rămase și a acționa, în cooperare cu cele două țări și cu Reprezentantul special al ONU, pentru a ajunge la o soluție reciproc acceptabilă în ceea ce privește numele țării și să informeze Parlamentul în acest sens;

47.  salută activitățile desfășurate în cadrul Procesului de la Berlin, care demonstrează un sprijin politic puternic pentru perspectiva europeană a țărilor din Balcanii de Vest; subliniază importanța acestui proces pentru promovarea dezvoltării economice a țărilor din regiune prin investiții în rețelele principale și proiecte bilaterale în domeniile infrastructurii, economiei și interconectivității; reiterează importanța participării active la inițiativele regionale legate de tineret, cum ar fi Biroul regional de cooperare pentru tineret din Balcanii de Vest; salută înființarea Fondului pentru Balcanii de Vest și îndeamnă Comisia să țină seama de inițiativele și proiectele propuse;

48.  felicită țara pentru președinția ICE, când pe parcursul întregului an 2015 s-a pus accentul pe cooperarea economică și oportunitățile de afaceri, infrastructură și dezvoltarea economică generală, inclusiv dezvoltarea rurală și turismul, precum și pe reducerea decalajelor între macroregiuni;

49.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului acestei țări.

(1) JO L 84, 20.3.2004, p. 13. (2) Coridorul X este unul dintre coridoarele de transport pan-europene și pornește de la Salzburg (Austria) continuând până la Salonic (Grecia). (3) Coridorul VIII este unul dintre coridoarele de transport pan-europene și pornește de la Durrës (Albania) continuând până la Varna (Bulgaria). Acesta trece și prin Skopje.

Rezoluţia Parlamentului European din 14 iunie 2017 referitoare la situația din Republica Democratică Congo (2017/2703(RSP))

P8_TA(2017)0264 RC-B8-0397/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Republica Democratică Congo (RDC), în special cele din 23 iunie 2016(1), 1 decembrie 2016(2) și 2 februarie 2017(3),

–  având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate Federica Mogherini și ale purtătorului său de cuvânt privind situația din RDC,

–  având în vedere declarațiile Delegației UE în RDC privind situația drepturilor omului în această țară,

–  având în vedere acordul politic încheiat în RDC la 31 decembrie 2016,

–  având în vedere rezoluția Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE din 15 iunie 2016 privind situația preelectorală și de securitate din RDC,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 17 octombrie 2016 și 6 martie 2017 privind RDC,

–  având în vedere raportul Secretarului General al ONU din 10 martie 2017 referitor la Misiunea ONU de stabilizare în RDC,

–  având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU cu privire la RDC, în special Rezoluția nr. 2293 (2016) privind reînnoirea regimului de sancțiuni aplicat RDC și prelungirea mandatului Grupului de experți și Rezoluția nr. 2348 (2017) prin care a fost reînnoit mandatul Misiunii ONU pentru stabilizare în RDC (MONUSCO),

–  având în vedere comunicatul de presă comun referitor la RDC din 16 februarie 2017 al Uniunii Africane, Organizației Națiunilor Unite, Uniunii Europene și Organizației Internaționale a Francofoniei,

–  având în vedere Acordul de parteneriat de la Cotonou revizuit,

–  având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor din iunie 1981,

–  având în vedere Carta africană privind democrația, alegerile și guvernanța,

–  având în vedere Constituția RDC, adoptată la 18 februarie 2006,

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât RDC a suferit cicluri continue de conflicte și de violente represiuni politice; întrucât criza umanitară și de securitate din RDC s-a accentuat și mai mult ca urmare a crizei politice cauzate de nerespectarea de către președintele Joseph Kabila a prevederilor constituționale privind limita de două mandate prezidențiale;

B.  întrucât conflictul se desfășoară pe fundalul unei crize politice în RDC; întrucât acordul convenit la 31 decembrie 2016 sub auspiciile Conferinței naționale a episcopilor catolici prevede o tranziție politică ce ar urma să se încheie cu alegeri prezidențiale libere și corecte până la sfârșitul lui 2017, fără modificarea constituției; întrucât, până în prezent, nu s-au înregistrat progrese cu privire la aplicarea acordului;

C.  întrucât în august 2016 au izbucnit confruntări armate între armata congoleză și milițiile locale din provincia Kasai Central, răspândindu-se în provinciile învecinate Kasai de Est, Lomami și Sankuru, provocând o criză umanitară și soldându-se cu strămutarea internă a peste 1 milion de civili; întrucât rapoartele ONU au documentat încălcări în masă ale drepturilor omului, inclusiv masacrarea a peste 500 de civili și existența a peste 40 de gropi comune; întrucât, conform ONU, aproape 400 000 de copii se află în pragul inaniției; întrucât 165 de organizații congoleze ale societăți civile și de apărare a drepturile omului au solicitat o anchetă internațională independentă privind încălcările în masă ale drepturilor omului în provinciile Kasai și Lomami, subliniind că atât forțele guvernamentale, cât și membri ai milițiilor sunt implicați în aceste crime;

D.  întrucât doi experți ai ONU, împreună cu însoțitorii lor, au fost răpiți și uciși în provincia Kasai în martie 2017;

E.  întrucât Oficiul Națiunilor Unite pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA) a lansat un apel în aprilie 2017 pentru strângerea a 64,5 milioane USD pentru asistență umanitară de urgentă în regiunea Kasai;

F.  întrucât organizațiile pentru apărarea drepturilor omului semnalează tot mai des că situația privind drepturile omului și libertatea de exprimare și de întrunire din țară se înrăutățește, precum și o creștere a numărului de procese intentate politic și utilizarea forței excesive împotriva demonstranților pașnici, jurnaliștilor și opoziției politice, săvârșite mai ales de armată și miliții; întrucât femeile și copiii sunt primele victime ale conflictului, iar violențele sexuale și de gen, adeseori utilizate ca tactică de război, sunt larg răspândite;

G.  întrucât, în temeiul mandatului său reînnoit în aprilie 2017 pentru încă un an, MONUSCO ar trebui să contribuie la protecția populației civile confruntate cu violențele în creștere, și ar trebui să vină în sprijinul aplicării acordului politic convenit la 31 decembrie 2016, contingentul MONUSCO trebuind desfășurat pe teren cu atenția cuvenită pentru noile priorități de securitate și umanitare;

H.  întrucât, la 12 decembrie 2016, UE a adoptat măsuri restrictive împotriva a șapte persoane ca răspuns la obstrucționarea procesului electoral și încălcarea drepturilor omului și, la 29 mai 2017, împotriva a încă nouă persoane care dețin funcții de răspundere în administrația statului și în lanțul de comandă al forțelor de securitate ale RDC;

1.  rămâne profund preocupat de deteriorarea situației politice, de securitate și umanitare din RDC; condamnă în mod stăruitor toate încălcările drepturilor omului, printre care se numără răpiri, crime, cazuri de tortură, violențe sexuale și arestări arbitrare și încarcerări ilegale, indiferent de partea care le-a comis;

2.  solicită înființarea unei comisii internaționale de anchetă, independentă și exhaustivă, conținând experți ONU, care să facă lumină în privința violențelor din regiunea Kasai și să ofere garanția că cei care au săvârșit masacrele respective sunt trași la răspundere pentru faptele lor; solicită statelor membre să sprijine politic și financiar o comisie de anchetă;

3.  reamintește că guvernul RDC poartă principala responsabilitate de a proteja populația civilă de pe teritoriul său și din jurisdicția sa de crime de război și de crime împotriva umanității;

4.  își exprimă fără echivoc regretul pentru întârzierile în organizarea următoarelor alegeri prezidențiale și legislative în RDC, fapt care constituie o gravă încălcare a constituției congoleze; regretă totodată și lipsa de progrese în aplicarea acordului politic din 31 decembrie 2016 privind perioada de tranziție; reamintește angajamentul luat de guvernul RDC privind organizarea, până la sfârșitul lui 2017, de alegeri transparente, libere și corecte, cu protecția drepturilor și a libertăților politice, și în conformitate cu acordul politic, care să asigure un transfer pașnic al puterii; reafirmă importanța publicării unui calendar electoral detaliat, și salută procesul de înregistrare electorală; se pronunță pentru implementarea promptă a angajamentelor cuprinse în acord, îndeosebi modificarea și adoptarea legilor necesare în parlamentul congolez înainte de sfârșitul sesiunii parlamentare; solicită modificarea legii electorale pentru a se garanta reprezentarea femeilor, prin măsuri adecvate;

5.  subliniază că Comisia electorală națională și independentă este organismul imparțial și incluziv, responsabil cu aplicarea unui proces electoral democratic și credibil; cere înființarea imediată a unui consiliu național de monitorizare a acordului și a procesului electoral, în conformitate cu acordul politic din 2016;

6.  reamintește guvernului datoria sa de a respecta, de a proteja și de a promova libertățile fundamentale ca temei al democrației; îndeamnă autoritățile congoleze să restabilească un mediu favorabil pentru exercitarea liberă și pașnică a libertății de exprimare, de asociere și de întrunire, precum și a libertății presei; solicită eliberarea imediată a tuturor persoanelor deținute ilegal, inclusiv a jurnaliștilor, a membrilor opoziției și a reprezentanților societății civile; solicită tuturor actorilor politici să continue dialogul politic;

7.  condamnă toate încălcările dreptului umanitar internațional săvârșite de autoritățile naționale și de forțele de securitate; rămâne profund îngrijorat cu privire la raportarea de încălcări grave ale drepturilor omului de către milițiile locale, printre care recrutarea și înregimentarea de copii-soldați, o crimă de război în conformitate cu preceptele dreptului internațional; consideră că o prioritate a autorităților și a comunității internaționale o constituie aceea de a pune capăt acestei practici;

8.  își reafirmă preocuparea serioasă cu privire la alarmanta situație umanitară din RDC, inclusiv strămutările interne, criza alimentară, apariția unor epidemii și catastrofele naturale; invită UE și statele sale membre să sporească ajutoarele umanitare și financiare acordate prin organizații de încredere, pentru a răspunde nevoilor urgente ale populației, mai ales în regiunea Kasai; condamnă cu fermitate toate atacurile la adresa personalului și a organizațiilor umanitare, și insistă pe lângă autoritățile congoleze să le permită acestora să asigure furnizarea fără incidente și la timp a ajutoarelor către populație;

9.  salută reînnoirea mandatului MONUSCO și activitatea Reprezentantului special al Secretarului General pentru RDC de protecție a populației civile și a drepturilor omului în contextul electoral; subliniază că mandatul inițial și cel actual, aplicabil tuturor trupelor ONU din țară, este de „a neutraliza grupările armate”; solicită tuturor forțelor MONUSCO să intervină fără rețineri și să protejeze populația de grupările armate, să protejeze femeile de violuri și de alte tipuri de violență sexuală și să nu accepte nicio limitare impusă prin ordine date la nivel național;

10.  constată cu îngrijorare riscul de destabilizare regională; își reafirmă sprijinul pentru Organizația Națiunilor Unite, Organizația Internațională a Francofoniei și Uniunea Africană în medierea dialogului politic; solicită o implicare mai accentuată în regiunea Marilor Lacuri pentru a preîntâmpina o destabilizare și mai gravă;

11.  reamintește cât este de important să fie trase la răspundere persoanele vinovate de abuzuri împotriva drepturilor omului și alte fapte care subminează soluționarea consensuală și pașnică a situației din RDC; sprijină aplicarea de către UE de sancțiuni împotriva persoanelor vinovate de violențe și încălcări grave ale drepturilor omului în RDC; solicită ca persoanele responsabile, la cel mai înalt nivel de guvernare, de violența și infracțiunile comise în RDC și de jefuirea resurselor sale naturale, potrivit anchetelor efectuate de grupul de experți ai ONU, să facă în continuare obiectul anchetelor și al extinderii sancțiunilor; subliniază că sancțiunile trebuie să includă înghețarea activelor și interdicția de a intra în UE;

12.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Uniunii Africane, Parlamentului Panafrican, Consiliului de miniștri ACP-UE și Adunării Parlamentare Paritare, Secretarului General al ONU, precum și președintelui, prim-ministrului și parlamentului Republicii Democratice Congo.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0290. (2) Texte adoptate, P8_TA(2016)0479. (3) Texte adoptate, P8_TA(2017)0017.

Rezoluţia Parlamentului European din 14 iunie 2017 referitoare la stadiul punerii în aplicare a Pactului de sustenabilitate în Bangladesh (2017/2636(RSP))

P8_TA(2017)0265 B8-0396/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluția sa din 26 noiembrie 2015 referitoare la libertatea de exprimare în Bangladesh(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la comemorarea a doi ani de la prăbușirea clădirii Rana Plaza și la progresul Pactului de sustenabilitate pentru Bangladesh(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 18 septembrie 2014 referitoare la încălcarea drepturilor omului în Bangladesh(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la Inițiativa emblematică a UE în sectorul confecțiilor(4),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Bangladesh, în special cele din 16 ianuarie 2014(5), din 21 noiembrie 2013(6) și din 14 martie 2013(7),

–  având în vedere rezoluțiile sale din 25 noiembrie 2010 referitoare la drepturile omului și standardele sociale și de mediu în acordurile comerciale internaționale(8) și la responsabilitatea socială a întreprinderilor în acordurile comerciale internaționale(9),

–  având în vedere rezoluțiile sale din 6 februarie 2013 referitoare la „Responsabilitatea socială a întreprinderilor: un comportament responsabil și transparent al întreprinderilor și o creștere economică durabilă”(10), și la „Responsabilitatea socială a întreprinderilor: promovarea intereselor societății și calea către o redresare durabilă și favorabilă incluziunii”(11),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 24 aprilie 2017 intitulat „Lanțuri valorice durabile în sectorul confecțiilor prin măsurile de dezvoltare ale UE” (SWD(2017)0147),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O nouă strategie a UE (2011-2014) pentru responsabilitatea socială a întreprinderilor” (COM(2011)0681) și rezultatele consultării publice cu privire la activitatea Comisiei în ceea ce privește direcția ce urmează să fie luată de politica sa privind responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI) după 2014,

–  având în vedere rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile(12),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015 intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),

–  având în vedere Acordul de cooperare dintre Comunitatea Europeană și Republica Populară Bangladesh privind parteneriatul și dezvoltarea,

–  având în vedere Pactul de sustenabilitate pentru îmbunătățirea continuă a drepturilor în materie de muncă și a siguranței în fabrică în industria confecțiilor și tricotajelor din Bangladesh,

–  având în vedere rapoartele Comisiei Europene din iulie 2016 și 24 aprilie 2015 referitoare la stadiul tehnic al Pactului de sustenabilitate pentru Bangladesh,

–  având în vedere raportul de misiune din 23 ianuarie 2017 al Comisiei pentru comerț internațional ca urmare a vizitei delegației ad-hoc în Bangladesh (Dhaka) din perioada 15-17 noiembrie 2016,

–  având în vedere programul OIM „Condiții de muncă mai bune” („Better Work”) în Bangladesh, lansat în octombrie 2013,

–  având în vedere Raportul misiunii tripartite la nivel înalt al OIM și observațiile din 2017 ale Comitetului de experți al OIM cu privire la aplicarea convențiilor și recomandărilor referitoare la Convențiile 87 și 98,

–  având în vedere alineatul special din raportul Comitetului OIM pentru aplicarea standardelor adoptat în cadrul Conferinței OIM din 2016,

–  având în vedere plângerea depusă în 2017 la Comitetul OIM privind libertatea de asociere referitoare la represiunea guvernului împotriva lucrătorilor din industria confecțiilor din Ashulia din decembrie 2016 și plângerea depusă în conformitate cu mandatele speciale ale ONU privind represiunea din Ashulia,

–  având în vedere Declarația ONU de la Johannesburg privind un consum și o producție sustenabile în vederea promovării dezvoltării sociale și economice,

–  având în vedere Cadrul UNCTAD de politici de investiții pentru dezvoltare sustenabilă (2015),

–  având în vedere principiile directoare ale ONU privind activitățile întreprinderilor și drepturile omului care stabilesc un cadru atât pentru guverne, cât și pentru întreprinderi în sensul protejării și respectării drepturilor omului și care au fost aprobate de Consiliul ONU pentru drepturile omului din iunie 2011,

–  având în vedere Pactul mondial al Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile omului, muncă, mediu și combaterea corupției,

–  având în vedere Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale,

–  având în vedere Raportul agregat trimestrial privind progresele înregistrate în cadrul măsurilor de reabilitare a fabricilor de confecții care fac obiectul Acordului din 31 octombrie 2016,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la stadiul punerii în aplicare a Pactului de sustenabilitate în Bangladesh (O-000037/2017 – B8-0217/2017),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru comerț internațional,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Bangladeshul a devenit al doilea cel mai important producător de îmbrăcăminte din lume, iar sectorul textilelor asigură aproape 81 % din exporturile totale; întrucât 60 % din producția de îmbrăcăminte a Bangladeshului este exportată în UE, aceasta fiind cea mai mare piață de export pentru această țară;

B.  întrucât sectorul confecțiilor oferă locuri de muncă pentru aproximativ 4,2 milioane de persoane în nu mai puțin de 5 000 de fabrici și oferă în mod indirect mijloace de subzistență pentru nu mai puțin de 40 de milioane de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ un sfert din populația Bangladeshului; întrucât industria confecțiilor a contribuit în mod semnificativ la reducerea sărăciei și la capacitarea femeilor; întrucât femeile, în special cele din zonele rurale, reprezintă 80 % din personalul care lucrează în industria confecțiilor în Bangladesh; întrucât, cu toate acestea, 80 % dintre lucrători sunt încă angajați în sectorul informal; întrucât natura complexă a lanțului de aprovizionare din industria confecțiilor și nivelul său redus de transparență facilitează încălcările drepturilor omului și încurajează exploatarea; întrucât salariul minim în sectorul confecțiilor a rămas sub pragul sărăciei stabilit de Banca Mondială;

C.  întrucât egalitatea de gen reprezintă un motor al dezvoltării; întrucât drepturile femeilor se încadrează în domeniul drepturilor omului; întrucât la articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene s-a stabilit în mod clar că „în toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei” și, prin urmare, UE are datoria de a integra egalitatea de gen în toate politicile sale, de a garanta că bărbații și femeile beneficiază în mod egal de schimbările sociale, de creșterea economică și de crearea de locuri de muncă decente, eliminând discriminarea și promovând respectarea drepturilor femeilor în lume;

D.  întrucât aproximativ 10 % din forța de muncă din sectorul confecțiilor este angajată în zonele industriale de export (ZIE); întrucât Legea privind munca în ZIE nu acordă lucrătorilor drepturi de bază suficiente în comparație cu alte sectoare din Bangladesh; întrucât este planificată o extindere considerabilă a ZIE;

E.  întrucât sistemul generos al UE de preferințe comerciale unilaterale în temeiul inițiativei „Totul în afară de arme” pentru țările cel mai puțin dezvoltate (LDC), consacrat în regulamentul SGP al UE care acordă un acces nerestricționat pentru produsele textile din Bangladesh în conformitate cu norme flexibile de origine, a contribuit în mod semnificativ la povestea de succes pe care o constituie creșterea semnificativă a exporturilor de confecții și a ocupării forței de muncă în Bangladesh;

F.  întrucât aceste preferințe comerciale generoase sunt consacrate în principiul UE de promovare a comerțului echitabil și liber și, prin urmare, permit ca UE să suspende beneficiile SGP în cazurile cele mai grave de încălcări ale drepturilor omului în temeiul capitolului V articolul 19 punctul 1 litera (a) din Regulamentul privind SGP, care prevede că tratamentul preferențial poate fi retras temporar pentru o serie de motive, inclusiv încălcarea gravă și sistematică a principiilor definite de convențiile enumerate în partea A a anexei VIII, printre care cele opt convenții fundamentale ale OIM;

G.  întrucât, în temeiul acestor dispoziții, Comisia și SEAE au lansat, la începutul anului 2017, un dialog consolidat privind drepturile lucrătorilor și drepturile omului pentru a asigura o mai bună conformitate cu principiile acestor convenții;

H.  întrucât OIM a consacrat un alineat special Bangladeshului în raportul Comisiei sale pentru aplicarea standardelor adoptat în cadrul conferinței sale din 2016, constatând că țara se afla într-o situație de încălcare gravă a obligațiilor care îi revin în conformitate cu Convenția nr. 87 (privind libertatea de asociere); întrucât, în 2015, OIM a informat că 78 % dintre cererile de înregistrare a sindicatelor au fost respinse pentru mai multe motive, printre care ostilitatea manifestată față de sindicate de către directorii de fabrici și de către anumiți politicieni, precum și incapacitatea administrativă de a le înregistra;

I.  întrucât, potrivit mai multor relatări, din 2006, sute de lucrători din industria confecțiilor au murit în incendiile izbucnite în fabrici din Bangladesh, pentru care, din păcate, numeroși proprietari și directori de fabrici vinovați nu au fost niciodată aduși în fața justiției; întrucât se estimează că, anual, aproximativ 11 700 de lucrători își pierd viața în accidente mortale iar alte 24 500 de persoane mor din cauza bolilor profesionale, în toate sectoarele;

J.  întrucât salariul minim în vigoare de 5 300 de taka (BDT) sau 67 USD pe lună nu a fost mărit din 2013, iar Consiliul pentru salariul minim nu a fost convocat;

K.  întrucât, din 21 decembrie 2016, în urma grevelor și a demonstrațiilor lucrătorilor din sectorul confecțiilor din Bangladesh care solicitau salarii mai mari, autoritățile au arestat și deținut în mod arbitrar cel puțin 35 de lideri de sindicate sau susținători sindicali, au închis birourile sindicatelor și ale ONG-urilor și le-au pus sub supravegherea poliției, și au suspendat sau au demis 1 600 de lucrători pentru că protestau împotriva salariilor mici din industria confecțiilor;

L.  întrucât Bangladeshul se situează pe locul 145 din 177 în clasamentul țărilor realizat pe baza indicelui de transparență; întrucât corupția este endemică în lanțul global de aprovizionare din sectorul confecțiilor și cuprinde atât clasa politică, cât și administrația locală;

M.  întrucât o serie de inițiative promițătoare conduse de sectorul privat, cum ar fi reprezentanți ai Acordului privind siguranța clădirilor și protecția contra incendiilor (Acordul), au contribuit în mod pozitiv moderat la îmbunătățirea standardelor lanțurilor de aprovizionare și a siguranței forței de muncă în ultimii 20 de ani în ceea ce privește consolidarea drepturilor lucrătorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu îmbrăcăminte;

N.  întrucât concluziile evaluărilor succesive ale Pactului din 2014, 2015 și 2016 au relevat îmbunătățiri concrete realizate de autoritățile din Bangladesh în anumite domenii și recunosc contribuția Pactului de sustenabilitate la îmbunătățirea moderată a sănătății și siguranței în fabrici și a condițiilor de muncă în industria confecțiilor; întrucât progresele privind drepturile lucrătorului au fost mai dificile și nu s-au înregistrat progrese substanțiale în ultimii ani în acest domeniu; întrucât, potrivit OIM, deficiențele în modificarea și punerea în aplicare a Legii muncii din Bangladesh din 2013 au drept rezultat grave obstacole în calea exercitării dreptului la libertatea de asociere și la înregistrarea de sindicate, în special în sectorul confecțiilor în ZIE; întrucât lucrătorilor din ZIE li s-a refuzat dreptul de a se afilia unui sindicat;

O.  întrucât, după dezastru, s-a înregistrat o cerere fără precedent din partea consumatorilor europeni de informații mai detaliate cu privire la originea produselor și la condițiile de producție ale acestora; întrucât cetățenii europeni au depus nenumărate petiții și au organizat campanii cerând o mai mare responsabilizare a mărcilor de confecții, astfel încât produsele acestora să fie fabricate în mod etic,

Comportamentul responsabil în afaceri în Bangladesh - un obiectiv în primul rând național

1.  subliniază că, în ciuda rezultatelor sale impresionante în materie de creștere și dezvoltare în ultimii ani, Bangladeshul trebuie să depună eforturi semnificative pe termen lung pentru a realiza o creștere sustenabilă și mai favorabilă includerii; subliniază că reforme structurale care să ducă la creșterea productivității, la o mai mare diversificare a exporturilor, la justiție socială, la asigurarea drepturilor lucrătorilor, la protecția mediului și la combaterea corupției ar fi esențiale în acest sens;

2.  invită guvernul Bangladeshului să-și mărească nivelul de implicare în ceea ce privește îmbunătățirea securității și a condițiilor de muncă, precum și drepturile lucrătorilor în sectorul textil, ca o măsură extrem de prioritară, precum și să intensifice punerea în aplicare a legislației privind siguranța în clădiri și în fabrici și să continue să mărească nivelul de finanțare guvernamentală pentru inspectoratul muncii, să continue să recruteze și să formeze mai mulți inspectori de fabrică, să ofere condiții pentru reducerea fluctuațiilor numărului de inspectori de muncă, să stabilească un plan de lucru anual de inspecții de monitorizare a fabricilor care fac obiectul reabilitării și să extindă controalele efectuate în clădiri și fabrici și la alte sectoare;

3.  invită guvernul Bangladeshului să modifice Legea muncii din 2013 pentru a aborda chestiunea libertății de asociere și a dreptului la negociere colectivă în mod efectiv, a promova dialogul social, a asigura înregistrarea rapidă și nearbitrară a sindicatelor, a asigura investigarea și urmărirea penală eficace a presupuselor acte de discriminare împotriva sindicatelor și împotriva practicilor neloiale în domeniul ocupării forței de muncă, a garanta că cadrul legislativ în domeniul muncii este în deplină conformitate cu standardele internaționale, în special cu convențiile OIM 87 și 98 privind libertatea de asociere și dreptul la negociere colectivă și că este pus în aplicare în mod eficient; îndeamnă, de asemenea, guvernul să asigure că legea privind zonele industriale de export (ZIE) permite exercitarea pe deplin a libertății de asociere în conformitate cu aceleași standarde internaționale și să ancheteze în mod activ, de urgență, toate actele de discriminare împotriva sindicatelor;

4.  îndeamnă guvernul Bangladeshului, asociațiile profesionale și proprietarii de fabrici să realizeze lucrări de reabilitare a tuturor fabricilor de confecții orientate către export și să asigure că sunt efectuate inspecții ulterioare ale acestor și ale altor lucrări, că acestea sunt monitorizate în mod transparent de către autoritățile publice competente, recunoscând utilitatea fondurilor mobilizate de către donatori și importanța unor măsuri eficace de sprijin financiar;

5.  îndeamnă guvernul Bangladeshului să reconvoace imediat Consiliul pentru salariul minim și să intensifice ritmul revizuirilor salariale;

Inițiativele sectorului privat - o contribuție eficace și valoroasă

6.  invită mărcile internaționale, vânzătorii cu amănuntul și sectorul privat din Bangladesh să continue să colaboreze în vederea respectării legislației muncii și a punerii în aplicare a unor măsuri referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor, precum și pentru a-și îmbunătăți performanța în ceea ce privește practicile comerciale responsabile, inclusiv asigurarea unor condiții de muncă decente pentru lucrătorii din industria confecțiilor din Bangladesh, precum și facilitarea furnizării de informații transparente cu privire la fabricile care produc bunuri și la mecanismele de coordonare dintre inițiativele relevante; încurajează continuarea lucrărilor comercianților cu amănuntul și a mărcilor de talie mondială pentru adoptarea unui cod de conduită unificat pentru auditul fabricilor din Bangladesh;

7.  subliniază realizările programului de implicare a sectorului privat al afacerilor în cooperare cu guvernul Bangladeshului și organizațiile internaționale din această țară prin intermediul Acordului privind siguranța clădirilor și protecția contra incendiilor; subliniază totuși că, în ciuda progreselor înregistrate privind protecția contra incendiilor și siguranța clădirilor, partenerii la Acord continuă să fie îngrijorați cu privire la ritmul lent al soluționării anumitor probleme esențiale legate de siguranță; invită părțile la Acord să își prelungească angajamentul prevăzut în acesta pentru o nouă perioadă de cinci ani înainte de expirarea acordului actual la 12 mai 2018; invită guvernul, precum și sectorul de afaceri din Bangladesh, să recunoască utilitatea angajamentului comercianților cu amănuntul în Bangladesh prin intermediul Acordului și să sprijine prelungirea mandatului acordat partenerilor Acordului în Bangladesh;

8.  invită guvernul Bangladeshului și sectorul privat să-și continue inițiativele care vizează despăgubirea financiară și reabilitarea victimelor, precum și să elaboreze o strategie eficace de reangajare și să ofere sprijin în ceea ce privește competențele legate de spiritul de întreprinzător și de capacitățile de subzistență;

UE și comunitatea internațională - o responsabilitate comună

9.  sprijină activitățile de monitorizare a Pactului de sustenabilitate pentru Bangladesh și dialogul consolidat al Comisiei și SEAE cu Bangladeshul privind drepturile lucrătorilor și drepturile omului pentru a se ajunge la o mai bună respectare a principiilor convențiilor enumerate în Regulamentul privind SGP;

10.  sprijină examinarea de către Comisie a unei eventuale inițiative la nivelul UE în sectorul confecțiilor, inițiativele voluntare și codurile stricte de conduită fiind principiile cheie ale acesteia; ia act de documentul de lucru al Comisiei din 24 aprilie 2017 intitulat „Lanțurile valorice sustenabile din sectorul confecțiilor prin intermediul acțiunii de dezvoltare a UE” și își reiterează cererea de a nu se limita numai la acest document de lucru, dar să includă luarea în considerare a unor eventuale acte legislative obligatorii cu privire la diligența necesară; subliniază, în plus, că coordonarea și schimbul de informații și de bune practici și angajamentul guvernelor de a stabili condiții-cadru adecvate pot contribui la creșterea eficienței inițiativelor publice și private din lanțul valoric și la obținerea unor rezultate pozitive în materie de dezvoltare sustenabilă; subliniază importanța sensibilizării consumatorilor în ceea ce privește creșterea transparenței, precum și a sprijinirii eforturilor de îmbunătățire a standardelor de muncă și de mediu, a siguranței produselor și a consumului sustenabil;

11.  consideră că Pactul de sustenabilitate în Bangladesh, în cadrul căruia Uniunea Europeană este un actor major, ar putea constitui piatra de temelie pentru crearea unor relații similare de parteneriat cu țările terțe; invită UE să continue să-și consolideze cooperarea la nivel internațional în domeniul dezvoltării durabile și al responsabilității sociale a întreprinderilor cu organizații precum OIM, OCDE și ONU;

12.  sprijină eforturile grupului de lucru deschis al ONU înființat în vederea elaborării unui tratat cu caracter obligatoriu al ONU privind afacerile și drepturile omului; invită Comisia și statele membre să se implice în mod activ în negocierile pertinente;

13.  subliniază că lipsa progreselor în materie de securitate și lipsa unei abordări sistematice a amenințărilor reprezentate de extremiștii din Bangladesh vor avea un efect direct asupra investițiilor în țară, ceea ce va împiedica în cele din urmă dezvoltarea pe termen lung și va afecta viața oamenilor de rând;

Concluzii

14.  subliniază că sectorul confecțiilor de înaltă calitate este esențial pentru dezvoltarea economică și socială a Bangladeshului, că extinderea sa a permis mai multor lucrători, în special femei, să treacă de la economia informală la economia formală; avertizează cu privire la inițiativele care ar putea duce la o dezangajare a întreprinderilor din UE și a altor întreprinderi din Bangladesh, lucru care ar afecta nu numai reputația țării, ci, mai ales, perspectivele de dezvoltare ale acesteia;

15.  subliniază faptul că este de datoria comună a guvernului Bangladeshului, a sectorului privat local, a comunității internaționale și a partenerilor de afaceri să contribuie la realizarea obiectivului general al unei conduite responsabile în afaceri;

o
o   o

16.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Serviciului European de Acțiune Externă, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, guvernului și parlamentului Bangladeshului, precum și Directorului General al OIM.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2015)0414. (2) JO C 346, 21.9.2016, p. 39. (3) JO C 234, 28.6.2016, p. 10. (4) Texte adoptate, P8_TA(2017)0196. (5) JO C 482, 23.12.2016, p. 149. (6) JO C 436, 24.11.2016, p. 39. (7) JO C 36, 29.1.2016, p. 145. (8) JO C 99 E, 3.4.2012, p. 31. (9) JO C 99 E, 3.4.2012, p. 101. (10) JO C 24, 22.1.2016, p. 28. (11) JO C 24, 22.1.2016, p. 33. (12) Texte adoptate, P8_TA(2016)0299.