Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 decembrie 2017 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind gestionarea sustenabilă a flotelor de pescuit externe și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1006/2008 al Consiliului (11382/2/2017 – C8-0358/2017 – 2015/0289(COD))

P8_TA(2017)0475 A8-0374/2017

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (11382/2/2017 – C8‑0358/2017),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 25 mai 2016(1),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2015)0636),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolul 67a din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru pescuit (A8-0374/2017),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul, împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 303, 19.8.2016, p. 116. (2) Texte adoptate la 2.2.2017, P8_TA(2017)0015.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 decembrie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului referitor la normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013, (UE) nr. 1307/2013, (UE) nr. 1308/2013 și (UE) nr. 652/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului (COM(2016)0605 – C8-0404/2017 – 2016/0282B(COD))

P8_TA(2017)0476 A8-0380/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0605),

–  având în vedere decizia Conferinței președinților din 16 noiembrie 2017 de a împărți propunerea Comisiei și de a autoriza Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală să elaboreze un raport legislativ separat pentru dispozițiile referitoare la mandatul comisiei respective, și anume articolele 267-270 și 275 din propunerea Comisiei,

–  având în vedere articolul 294 alineatele (2) și (3) și articolul 42, articolul 43 alineatul (2) și articolul 168 alineatul (4) litera (b) de la din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Curții de Conturi Europene nr. 1/2017 din 26 ianuarie 2017(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 14 decembrie 2016(2),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 11 mai 2017(3),

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și al Comisiei pentru control bugetar (A8-0211/2017),

–  având în vedere acordul provizoriu prezentat în continuare aprobat de Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 15 noiembrie 2017, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0380/2017),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  aprobă declarația Parlamentului anexată la prezenta rezoluție;

3.  ia act de declarația Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

4.  subliniază că împărțirea propunerii Comisiei este menită să permită aplicarea dispozițiilor care țin de competența Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală de la 1 ianuarie 2018 și că partea rămasă din propunerea Comisiei(4) va fi analizată într-o etapă ulterioară;

5.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 12 decembrie 2017 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, (UE) nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și (UE) nr. 652/2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2017/2393.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

declarația parlamentului european

Noile norme privind organizațiile de producători și dreptul concurenței (OCP)

Parlamentul European reamintește că, în conformitate cu articolul 42 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), normele privind concurența se aplică producției și comercializării produselor agricole numai în măsura stabilită de Parlament și de Consiliu, ținând seama de obiectivele politicii agricole comune (PAC), astfel cum au fost stabilite la articolul 39 din același tratat.

Astfel cum este prevăzut în tratat și în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene(5), obiectivele PAC au prioritate față de cele ale politicii europene în domeniul concurenței. Cu toate acestea, piețele agricole nu sunt exceptate de la aplicarea dreptului concurenței. Adaptarea normelor în materie de concurență la particularitățile sectorului agricol este o prerogativă a colegiuitorilor – Parlamentul European și Consiliul.

În acest context, Parlamentul European, prin intermediul prezentului regulament, propune o clarificare a relației dintre normele PAC, în special rolul și misiunile organizațiilor de producători și ale asociațiilor de organizații de producători, și aplicarea dreptului Uniunii în materie de concurență. O astfel de clarificare este necesară ca urmare a incertitudinilor existente cu privire la punerea în aplicare a acestor norme și este esențială pentru a atinge obiectivul Uniunii de consolidare a poziției fermierilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. Propunerile Parlamentului European se bazează pe recomandările formulate în raportul Grupului operativ pentru piețele agricole (AMTF) din 14 noiembrie 2016. Aceste recomandări s-au bazat pe o serie de audieri și de contribuții primite din partea tuturor actorilor din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente: producători, procesatori și comercianți cu amănuntul.

Parlamentul European urmărește să simplifice și să clarifice condițiile în care organizațiile de producători sau asociațiile de organizații de producători din toate sectoarele enumerate la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 pot desfășura, în numele membrilor lor, activități de planificare a producției, de introducere pe piață, de negociere a contractelor pentru furnizarea de produse agricole și de optimizare a costurilor de producție. Aceste sarcini necesită, în esență, existența anumitor practici, inclusiv consultări interne și schimbul de informații comerciale în cadrul acestor entități. Prin urmare, se propune ca aceste practici să nu facă obiectul interdicției privind acordurile anticoncurențiale, prevăzută la articolul 101 alineatul (1) din TFUE, și ca organizațiile de producători sau asociațiile de organizații de producători care desfășoară cel puțin o activitate economică să beneficieze de o derogare de la aplicarea articolului respectiv. Totuși, această derogare nu este absolută: autoritățile de concurență își rezervă posibilitatea de a interveni în cazul în care consideră că aceste activități sunt susceptibile să excludă concurența sau să pună în pericol realizarea obiectivelor PAC.

Rolul și misiunile organizațiilor de producători sau ale asociațiilor de organizații de producători și relația acestora cu dreptul concurenței este astfel clarificată. Fără a aduce atingere prerogativelor instituționale ale Comisiei Europene, Parlamentul European consideră că noile norme nu necesită o clarificare suplimentară sub forma unor orientări ale Comisiei Europene.

declarațiile comisiei

Articolul 1 - Dezvoltare rurală

—  Prelungirea duratei PDR-urilor (DR – AM 43)

Cheltuielile legate de programele de dezvoltare rurală 2014-2020 aprobate în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 vor fi în continuare eligibile pentru contribuția din FEADR dacă aceasta este plătită beneficiarilor până cel târziu la 31 decembrie 2023. În ceea ce privește continuarea sprijinirii dezvoltării rurale după 2020, Comisia va lua o decizie în contextul propunerii sale pentru următorul CFM.

—  Gestionarea riscurilor (DR)

Comisia își confirmă intenția de a examina funcționarea și eficiența instrumentelor de gestionare a riscurilor incluse în prezent în Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, în contextul propunerii sale privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune.

—  Sancțiunile pentru Leader (DR)

Comisia își confirmă intenția de a examina eficacitatea și proporționalitatea sancțiunilor pentru LEADER incluse în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei.

Articolul 2 - Regulamentul orizontal

—  Rezerva pentru situațiile de criză (HZ – AMs 54-58)

Comisia confirmă că funcționarea rezervei pentru situațiile de criză din sectorul agricol și rambursarea creditelor legate de disciplina financiară, prevăzute la articolul 25 și la articolul 26 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, vor fi examinate în contextul pregătirilor pentru următorul CFM pentru a se permite o intervenție eficientă și în timp util în perioade de criză a pieței.

—  Audit unic (HZ – AM 59)

Comisia sprijină abordarea bazată pe auditul unic, fapt confirmat de propunerea Comisiei pentru articolul 123 din noul Regulament financiar. De asemenea, Comisia confirmă că actualul cadru juridic pentru gestionarea și controlul cheltuielilor agricole, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, permite deja această abordare, care a fost inclusă în strategia de audit a Comisiei pentru perioada 2014-2020. Mai exact, dacă avizul organismului de certificare furnizat în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 este considerat fiabil, Comisia ține seama de acest aviz atunci când evaluează necesitatea unor audituri asupra agenției de plăți în cauză.

Articolul 3 - Plățile directe

—  Planul privind proteinele (PD – AM 105)

Comisia își confirmă intenția de a examina situația cererii și a ofertei de proteine vegetale din UE și de a analiza posibilitatea elaborării unei „Strategii europene privind proteinele vegetale” în scopul încurajării mai puternice a producției de proteine din plante în UE bazate pe metode raționale din punct de vedere economic și din perspectiva mediului.

Articolul 4 - OCP

—  Sisteme voluntare de reducere a producției (OCP)

Comisia confirmă că Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole conține deja, la articolele 219 și 221, temeiul juridic necesar pentru a-i permite, în funcție de disponibilitatea resurselor bugetare, să abordeze perturbările pieței și alte probleme specifice, inclusiv la nivel regional, grație posibilității de a acorda asistență financiară directă fermierilor. Mai mult, propunerea Comisiei de a adăuga la Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală un instrument de stabilizare a veniturilor specific sectorului va permite statelor membre să includă în programele lor de dezvoltare rurală posibilitatea compensării fermierilor dintr-un anumit sector în eventualitatea unei scăderi semnificative a veniturilor lor.

În plus, Comisia confirmă că articolul 219 îi permite să introducă, în cazul unei perturbări a pieței sau al unor amenințări de acest gen, scheme prin care se acordă ajutoare din partea Uniunii producătorilor care se angajează să-și reducă producția în mod voluntar, inclusiv detaliile necesare pentru funcționarea unei astfel de scheme [de exemplu: Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2016/1612, JO L 242, 9.9.2016, p. 4].

—  Recunoașterea organizațiilor interprofesionale transnaționale (OCP – AM 141)

Comisia reamintește că normele care reglementează cooperarea producătorilor în ceea ce privește recunoașterea organizațiilor de producători transnaționale, a asociațiilor de organizații de producători transnaționale sau a organizațiilor interprofesionale transnaționale, inclusiv cooperarea dintre statele membre în cauză, sunt prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2016/232 al Comisiei. Funcționarea și caracterul adecvat al acestor norme vor fi examinate în contextul procesului în desfășurare referitor la modernizarea și simplificarea PAC.

—  Practicile comerciale neloiale (OCP – AM 152)

Comisia confirmă că a lansat o inițiativă referitoare la lanțul de aprovizionare cu alimente care parcurge acum diversele etape impuse de orientările privind o mai bună legiferare. Comisia va lua o decizie în privința unei posibile propuneri legislative după încheierea acestei proceduri, dacă este posibil în prima jumătate a anului 2018.

—  Declarația Comisiei privind cooperarea producătorilor

Comisia ia notă de acordul dintre Parlament și Consiliu privind modificările articolelor 152, 209, 222 și 232. Comisia ia notă de faptul că modificările asupra cărora au convenit Parlamentul și Consiliul sunt substanțiale și au fost incluse fără evaluarea impactului prevăzută la punctul 15 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare. Acest lucru duce la un nivel nedorit de insecuritate juridică și procedurală, ale cărei efecte și implicații nu sunt cunoscute.

Deoarece modificările aduse propunerii inițiale a Comisiei, luate împreună, determină o modificare semnificativă a cadrului juridic, Comisia observă cu îngrijorare că unele dintre noile dispoziții în favoarea organizațiilor de producători ar putea avea efectul de a periclita viabilitatea și bunăstarea micilor fermieri și interesul consumatorilor. Comisia își confirmă angajamentul de a menține o concurență efectivă în sectorul agricol și de a îndeplini întru totul obiectivele PAC prevăzute la articolul 39 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În acest context, Comisia observă că modificările convenite de colegiuitori prevăd atât pentru Comisie, cât și pentru autoritățile naționale de concurență doar un rol de acțiune foarte limitat în ceea ce privește menținerea unei concurențe efective.

Acordul general al Comisiei privind propunerea „Omnibus”, inclusiv modificările convenite de Parlament și Consiliu, nu aduce atingere eventualelor propuneri viitoare pe care le-ar putea prezenta Comisia în aceste domenii în contextul reformei politicii agricole comune pentru perioada de după 2020 și eventualelor alte inițiative menite a aborda în mod specific unele dintre chestiunile menționate în textul convenit acum de Parlamentul European și de Consiliu.

Comisia regretă că aspectul referitor la rolul de acțiune foarte limitat al Comisiei și al autorităților naționale de concurență în ceea ce privește menținerea unei concurențe efective nu a fost abordat în mod satisfăcător de colegiuitori și își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilele implicații ale acestei limitări pentru fermieri și consumatori. Comisia ia act de faptul că textul juridic trebuie interpretat în conformitate cu tratatul, în special în ceea ce privește posibilitatea ca autoritățile naționale de concurență și Comisia să intervină dacă o organizație de producători cu o cotă mare de piață încearcă să restricționeze libertatea de acțiune a membrilor săi. Comisia regretă că această posibilitate nu este salvgardată în mod clar în textul juridic.

(1) JO C 91, 23.3.2017, p. 1. (2) JO C 75, 10.3.2017, p. 63. (3) JO C 306, 15.9.2017, p. 64. (4) Număr de procedură 2016/0282A(COD). (5) Hotărârea în cauza Maizena, 139/79, EU:C:1980:250, punctul 23; hotărârea în cauza Germania/Consiliul, C-280/93, EU:C:1994:367, punctul 61.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 decembrie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea menținerii actualelor limitări ale domeniului de aplicare pentru activitățile din sectorul aviației și în vederea pregătirii punerii în aplicare a unei măsuri globale bazate pe piață începând din 2021 (COM(2017)0054 – C8-0028/2017 – 2017/0017(COD))

P8_TA(2017)0477 A8-0258/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0054),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0028/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 31 mai 2017(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 27 octombrie 2017, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, precum și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru transport și turism (A8-0258/2017),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare(2);

2.  aprobă declarația comună a Parlamentului, a Consiliului și a Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 12 decembrie 2017 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea menținerii actualelor limitări ale domeniului de aplicare pentru activitățile de aviație și în vederea pregătirii punerii în aplicare a unei măsuri globale bazate pe piață începând din 2021

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2017/2392.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

DECLARAȚIA PARLAMENTULUI EUROPEAN, A CONSILIULUI ȘI A COMISIEI

Rezultatele lucrărilor desfășurate de OACI privind punerea în aplicare a unei măsuri globale bazate pe piață sunt esențiale pentru eficacitatea acesteia și pentru viitoarele contribuții ale sectorului aviației în ceea ce privește realizarea obiectivelor în temeiul Acordului de la Paris. Este important ca statele membre OACI, operatorii de aeronave și societatea civilă să se implice în continuare în lucrările OACI. În acest context, va fi necesar ca OACI să acționeze în condiții de transparență deplină și să intre în dialog cu toate părțile interesate pentru a le informa în timp util cu privire la progresul înregistrat și la deciziile adoptate.

(1) JO C 288, 31.8.2017, p. 75. (2) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 13 septembrie 2017 (Texte adoptate, P8_TA(2017)0338).

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 decembrie 2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) 2015/1017 în ceea ce privește prelungirea duratei Fondului european pentru investiții strategice și introducerea unor îmbunătățiri tehnice ale fondului și ale Platformei europene de consiliere în materie de investiții (COM(2016)0597 – C8-0375/2016 – 2016/0276(COD))

P8_TA(2017)0478 A8-0198/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0597),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolele 172 și 173, articolul 175 al treilea paragraf și articolul 182 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0375/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 15 decembrie 2016(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 7 decembrie 2016(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 8 noiembrie 2017, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, desfășurate în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și al Comisiei pentru afaceri economice și monetare, precum și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0198/2017),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  ia act de declarația Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 12 decembrie 2017 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) 2015/1017 în ceea ce privește prelungirea duratei Fondului european pentru investiții strategice și introducerea unor îmbunătățiri tehnice ale fondului și ale Platformei europene de consiliere în materie de investiții

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2017/2396.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația Comisiei privind majorarea cu 225 de milioane EUR a programului aferent Mecanismului pentru interconectarea Europei

Ca urmare a acordului politic dintre Parlamentul European și Consiliu privind finanțarea FEIS 2.0, o sumă în valoare de 275 de milioane EUR va fi realocată pornind de la instrumentele financiare ale MIE, reprezentând o reducere de 225 de milioane EUR în comparație cu propunerea Comisiei.

Comisia confirmă că programarea financiară va fi revizuită pentru a reflecta majorarea cu 225 de milioane EUR aferentă programului MIE.

În cadrul procedurilor bugetare anuale pentru anii 2019-2020, Comisia va face propunerile necesare pentru a asigura alocarea optimă a acestei sume în cadrul programului MIE.

(1) JO C 75, 10.3.2017, p. 57. (2) JO C 185, 9.6.2017, p. 62.

Decizia Parlamentului European din 12 decembrie 2017 privind cererea de apărare a privilegiilor și imunităților Eleonorei Forenza (2017/2199(IMM))

P8_TA(2017)0479 A8-0398/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea Gabrielei Zimmer din 20 iulie 2017, comunicată în ședința plenară din 11 septembrie 2017, pentru apărarea privilegiilor și imunităților Eleonorei Forenza în legătură cu un incident în care a fost victimă, în timpul unei demonstrații care a avut loc cu ocazia summitului G20 de la Hamburg, pe 8 iulie 2017,

–  în urma audierii Eleonorei Forenza, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013(1),

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 7 și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0398/2017),

A.  întrucât Gabriele Zimmer, deputată în Parlamentul European și președintă a Grupului GUE/NGL, a cerut, în conformitate cu articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7, apărarea imunității parlamentare a Eleonorei Forenza, deputată din același grup, care a fost percheziționată și apoi plasată în detenție de poliția germană împreună cu un grup de alți activiști, în timpul unei demonstrații care a avut loc cu ocazia summitului G20 de la Hamburg, la 8 iulie 2017; întrucât percheziția și arestarea au avut loc după demonstrația respectivă, în timp ce dna Forenza și grupul său se îndreptau spre un loc unde urmau să ia prânzul împreună;

B.  întrucât Parlamentul dispune de o largă putere de apreciere în ceea ce privește orientarea pe care dorește să o dea unei decizii adoptate ca urmare a unei cereri de apărare a imunității unui deputat(2);

C.  întrucât articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene se exclud reciproc(3); întrucât cazul de față nu privește o opinie exprimată de un deputat în Parlamentul European, ci mai degrabă un comportament presupus a fi periculos pentru ordinea publică (participarea prezumată la o revoltă); întrucât, prin urmare, aplicabilitatea articolului 9 din Protocolul nr. 7 este evidentă;

D.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind imunitățile și privilegiile Uniunii Europene, deputații europeni beneficiază, pe teritoriul statului lor de proveniență, de aceleași imunități ca și cele recunoscute membrilor parlamentului țării respective și nu pot fi deținuți sau urmăriți penal pe teritoriul niciunui alt stat membru; întrucât dna Forenza, deputată italiană în Parlamentul European, era în Germania și beneficia de această protecție;

E.  întrucât, conform cererii de apărare a imunității, dna Forenza și-a declarat, încă de la primele contacte cu poliția germană, statutul de deputată în Parlamentul European; întrucât a prezentat imediat documentele care atestau acest statut; întrucât a reușit să pună consulul italian de la Hamburg în contact cu agentul de poliție care dirija operațiunile;

F.  întrucât, în pofida statutului de deputată în Parlamentul European al dnei Forenza, poliția germană a percheziționat-o corporal amănunțit și a plasat-o apoi în detenție timp de peste patru ore;

G.  întrucât , având în vedere toate aceste elemente, poliția germană știa că aresta o deputată în Parlamentul European; întrucât acest lucru constituie o încălcare a Protocolului nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, în special a articolului 9 primul paragraf litera (b);

H.  întrucât, având în vedere circumstanțele acestui caz, este evident că dna Forenza nu a fost arestată în flagrant delict, drept care excepția prevăzută la articolul 9 al treilea paragraf din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene nu este aplicabilă, iar dna Forenza beneficiază, prin urmare, în totalitate de imunitate;

1.  hotărăște să apere privilegiile și imunitățile Eleonorei Forenza;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorității competente a Republicii Federale Germania și dnei Eleonora Forenza.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexate C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543, hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23. (2) Cauza T-42/06, Gollnisch/Parlamentul, citată anterior, punctul 101. (3) Cauzele conexate C-200/07 și C-201/07, Marra/De Gregorio et Clemente, citate anterior, punctul 45.

Decizia Parlamentului European din 12 decembrie 2017 privind cererea de ridicare a imunității lui Ingeborg Gräßle (2017/2220(IMM))

P8_TA(2017)0480 A8-0397/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității dnei Ingeborg Gräßle, transmisă la 27 iulie 2017 de Parchetul din Ellwangen (Germania), în legătură cu procedura penală cu numărul de referință 21 Js 11263/17 și comunicată în ședința plenară din 2 octombrie 2017,

–  având în vedere că Ingeborg Gräßle a renunțat la dreptul de a fi audiată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013(1),

–  având în vedere articolul 46 din Constituția Republicii Federale Germania,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0397/2017),

A.  întrucât Parchetul din Ellwangen a transmis o cerere de ridicare a imunității dnei Ingeborg Gräßle, deputată în Parlamentul European, aleasă în Republica Federală Germania, în ceea ce privește o infracțiune prevăzută la articolul 229 din Codul penal german; întrucât, în special, procedura se referă la o prezumție de vătămare involuntară;

B.  întrucât, la 10 iunie 2017, dna Gräßle, aflată la volanul unui automobil, a trecut pe culoarea roșie a semaforului în Heidenheim, la intersecția Brenzstrasse cu Ploucquetstrasse și a provocat un accident soldat cu vătămarea unei persoane la umăr; întrucât partea vătămată a depus o plângere, constituindu-se ca parte civilă;

C.  întrucât, în temeiul articolului 9 din Protocolul nr. 7 privind imunitățile și privilegiile Uniunii Europene, deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul statului lor de proveniență, de aceleași imunități ca și cele recunoscute membrilor parlamentului țării lor;

D.  întrucât articolul 46 din Constituția Republicii Federale Germania prevede că, pentru o faptă pasibilă de pedeapsă, un deputat poate fi tras la răspundere sau arestat numai cu aprobarea Bundestag-ului, cu excepția cazului în care este arestat în flagrant delict sau în ziua următoare după comiterea faptei;

E.  întrucât numai Parlamentul poate decide ridicarea imunității într -un caz concret; întrucât Parlamentul poate ține seama în mod rezonabil de poziția deputatului în cauză la luarea deciziei de ridica sau nu imunitatea sa(2);

F.  întrucât presupusa infracțiune nu are o legătură directă sau evidentă cu exercitarea de către dna Gräßle, a funcțiilor sale de deputată în Parlamentul European și nu constituie opinii sau voturi exprimate în exercitarea funcțiilor de deputată a Parlamentului European în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

G.  întrucât, în cazul de față, Parlamentul nu a putut identifica un caz de fumus persecutionis, și anume o suspiciune suficient de serioasă și precisă cu privire la faptul că procedura a fost inițiată cu intenția de a prejudicia activitatea politică a deputatei;

1.  hotărăște să ridice imunitatea dnei Ingeborg Gräßle;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente autorității competente a Republicii Federale Germania și dnei Ingeborg Gräßle.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543, hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23. (2) Cauza T-345/05, Mote/Parlamentul (citată anterior), punctul 28.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 decembrie 2017 referitoare la propunerea modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind drepturi vamale suplimentare la importurile anumitor produse originare din Statele Unite ale Americii (COM(2017)0361 – C8-0226/2017 – 2014/0175(COD))

P8_TA(2017)0481 A8-0331/2017

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei înaintată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0361),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0226/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(1),

–  având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0331/2017),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 12 decembrie 2017 în vederea adoptării Regulamentului (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului privind drepturi vamale suplimentare la importurile anumitor produse originare din Statele Unite ale Americii (text codificat)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2018/196.)

(1) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 decembrie 2017 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului privind transportul aerian dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Statele Unite ale Americii, pe de altă parte (13419/2016 – C8-0100/2017 – 2006/0058(NLE))

P8_TA(2017)0482 A8-0376/2017

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (13419/2016),

–  având în vedere Acordul privind transportul aerian dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Statele Unite ale Americii, pe de altă parte(1),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 100 alineatul (2) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0100/2017),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru transport și turism (A8-0376/2017),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Statelor Unite ale Americii.

(1) JO L 134, 25.5.2007, p. 4.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 decembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană pentru crearea unei legături între respectivele lor scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (13076/2017 – C8-0415/2017 – 2017/0193(NLE))

P8_TA(2017)0483 A8-0386/2017

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (13076/2017),

–  având în vedere proiectul de Acord dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană pentru crearea unei legături între respectivele lor scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (13073/2017),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 192 alineatul (1) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0415/2017),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0386/2017),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Confederației Elvețiene.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 decembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului de parteneriat și cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Kazahstan, pe de altă parte (12409/2016 – C8-0469/2016 – 2016/0166(NLE))

P8_TA(2017)0484 A8-0325/2017

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (12409/2016),

–  având în vedere proiectul de Acord de parteneriat și cooperare consolidat între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Kazahstan, pe de altă parte (09452/2015),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 37 și cu articolul 31 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană; și în conformitate cu articolul 91, articolul 100 alineatul (2), articolele 207 și 209, articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) și articolul 218 alineatul (8) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0469/2016),

–  având în vedere rezoluția sa fără caracter legislativ din 12 decembrie 2017(1), referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0325/2017),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Kazahstan.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2017)0485.

Rezoluţia fără caracter legislativ a Parlamentului European din 12 decembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului de parteneriat și cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Kazahstan, pe de altă parte (12409/2016 – C8-0469/2016 – 2016/0166(NLE) – 2017/2035(INI))

P8_TA(2017)0485 A8-0335/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (12409/2016),

–  având în vedere proiectul de Acord de parteneriat și cooperare consolidat între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Kazahstan, pe de altă parte (09452/2015),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de către Consiliu în conformitate cu articolul 31 alineatul (1) și articolul 37 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 91, articolul 100 alineatul (2), articolele 207 și 209 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și îndeosebi articolul 218 alineatul (6) litera (a) din acesta (C8-0469/2016),

–  având în vedere semnarea Acordului de parteneriat și cooperare consolidat (APCC) la Astana, la 21 decembrie 2015, în prezența Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini,

–  având în vedere aplicarea cu titlu provizoriu a unor părți ale APCC aflate în sfera de competență exclusivă a UE, de la 1 mai 2016,

–  având în vedere continuarea punerii în aplicare a Acordului de parteneriat și cooperare UE-Kazahstan (APC), semnat la 23 ianuarie 1995, de la intrarea acestuia în vigoare la 1 iulie 1999,

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 noiembrie 2012 conținând recomandările Parlamentului European adresate Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă privind negocierile pentru un acord extins de parteneriat și cooperare UE-Kazahstan(1),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Kazahstan, inclusiv cele din 10 martie 2016(2), din 18 aprilie 2013(3), din 15 martie 2012(4) și din 17 septembrie 2009 privind cazul lui Yevgeny Zhovtis din Kazahstan(5),

–  având în vedere Rezoluțiile sale din 15 decembrie 2011 referitoare la situația aplicării strategiei UE pentru Asia Centrală(6) și din 13 aprilie 2016 referitoare la implementarea și revizuirea Strategiei UE-Asia Centrală(7),

–  având în vedere Rezoluția sa legislativă din 19 ianuarie 2017 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de continuare a activității Centrului Internațional pentru Știință și Tehnologie(8), cu sediul la Astana, în Kazahstan,

–  având în vedere rezoluția legislativă din 12 decembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie(9),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 22 iunie 2015 și din 19 iunie 2017 privind Strategia UE pentru Asia Centrală,

–  având în vedere cel de al patrulea raport privind progresele înregistrate al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și al serviciilor Comisiei din 13 ianuarie 2015 cu privire la punerea în aplicare a Strategiei UE pentru Asia Centrală adoptată în 2007,

–  având în vedere dialogurile anuale UE - Kazahstan privind drepturile omului,

–  având în vedere diferitele reuniuni UE - Asia Centrală,

–  având în vedere articolul 99 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0335/2017),

A.  întrucât ACPC ar trebui să ducă la o aprofundare și o consolidare vizibile ale legăturilor politice și economice dintre cele două părți, respectând în același timp și ținând cont de diferențele existente și de circumstanțele politice, economice și sociale specifice ale părților, în beneficiul populațiilor Kazahstanului și UE;

B.  întrucât APCC (articolul 1) ar putea să consolideze cadrul pentru realizarea unor elemente esențiale, cum ar fi respectarea democrației, statul de drept, drepturile omului și principiile economiei de piață, deja prevăzute în APC, câtă vreme implementarea tuturor clauzelor face obiectul unui mecanism de monitorizare strict și eficace bazat pe criterii de referință și termene-limită clare; întrucât combaterea proliferării armelor de distrugere în masă este adăugată ca un nou element esențial (articolul 11);

C.  întrucât Kazahstanul este prima țară din Asia Centrală care a semnat un APCC cu UE; întrucât APCC, după ce va fi ratificat de către toate statele membre și Parlamentul European, va înlocui APC semnat în 1999 și întrucât textul APCC a fost publicat la 15 iulie 2015;

D.  întrucât APCC stabilește o gamă largă de domenii noi de cooperare care nu sunt doar în interesul politic și economic al UE, dar sunt și adecvate pentru a sprijini Kazahstanul în următoarea etapă de modernizare la care aspiră, asigurând în același timp cooperarea pentru a face față provocărilor globale, în special în ceea ce privește o dezvoltarea socială și economică sustenabilă pentru toți cetățenii, conservarea diversității culturale, conservarea mediului și gestionarea consecințelor schimbărilor climatice în conformitate cu cerințele Acordului de la Paris, precum și menținerea păcii și cooperarea regională;

E.  întrucât, începând din mai 2016, două treimi din APCC se aplică cu titlu provizoriu;

F.  întrucât Parlamentul European este pregătit, în cadrul competențelor sale, să se implice activ în dezvoltarea și concretizarea domeniilor specifice de cooperare cu Kazahstanul, inclusiv a relațiilor parlamentare;

G.  întrucât Kazahstanul a aderat la OMC la 1 ianuarie 2016;

H.  întrucât Kazahstanul a aderat la Comisia pentru democrație prin drept (Comisia de la Veneția) în martie 2012,

Dispoziții generale privind relațiile dintre UE și Kazahstan și APCC

1.  subliniază că întărirea relațiilor politice, economice și culturale dintre UE și Kazahstan trebuie să se bazeze pe angajamente comune față de valori universale, în special față de democrație, statul de drept, buna guvernanță și respectarea drepturilor omului și să fie orientate de interese reciproce;

2.  ia act de strategia coerentă a Kazahstanului de apropiere de UE; subliniază contribuția esențială a țării pentru punerea în aplicare a strategiei UE - Asia Centrală, care va fi revizuită în profunzime în 2019;

3.  salută faptul că APCC creează o bază solidă pentru aprofundarea relațiilor; ia act de faptul că Kazahstanul este prima țară parteneră din Asia Centrală cu care UE a negociat și a semnat un APCC; consideră că acest acord de nouă generație este un model bun, care ar putea fi aplicat în viitor și altor țări din regiune;

4.   salută ambiția exprimată în APCC de a consolida cooperarea și a intensifica în mod semnificativ legăturile economice dintre UE și Kazahstan în diverse domenii de preocupare și interes comun, cum ar fi democrația și statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale, dezvoltarea sustenabilă, politica externă și de securitate, comerțul, justiția, libertatea și securitatea și în alte 29 de domenii de politică sectorială esențiale, cum ar fi cooperarea economică și financiară, energia, transporturile, mediul și schimbările climatice, ocuparea forței de muncă și afacerile sociale, cultura, educația și cercetarea; încurajează ambele părți să își îndeplinească în mod activ angajamentele;

5.  se așteaptă ca APCC să promoveze întărirea statului de drept și a participării democratice a tuturor cetățenilor, o mai mare diversitate în peisajul politic, un sistem judiciar independent, imparțial și cu o funcționare mai bună, o mai mare transparență și asumare a răspunderii din partea guvernului, îmbunătățirea legislației muncii în concordanță cu cerințele OIM, mai multe oportunități de afaceri pentru întreprinderile mici și mijlocii, dezvoltarea sustenabilă a mediului, a gospodăririi apelor și a altor resurse, cum ar fi utilizarea eficientă a energiei și dezvoltarea unor surse de energie regenerabile;

6.  subliniază importanța și valabilitatea în continuare a recomandărilor Parlamentului din 22 noiembrie 2012 cu privire la negocierile pentru un APCC UE-Kazahstan;

7.  reamintește că Parlamentul a subliniat că progresul în ceea ce privește negocierea APCC trebuie legat de progresul reformelor politice și de înregistrarea unor progrese reale în ceea ce privește drepturile omului, statul de drept, buna guvernanță și democratizarea, punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei de la Veneția putând juca un rol benefic în acest sens; își exprimă profunda preocupare față de faptul că drepturile la libertatea de exprimare, de întrunire pașnică și de asociere rămân restricționate; îndeamnă această țară să pună în aplicare pe deplin recomandările formulate de Raportorul special al ONU pentru libertatea de întrunire pașnică și de asociere în raportul privind rezultatele misiunii sale în Kazahstan din ianuarie 2015;

8.  subliniază faptul că măsurile următoare trebuie să se bazeze pe aplicarea principiului „mai mult pentru mai mult”;

9.  salută faptul că APCC a introdus posibilitatea de a negocia un acord de facilitare a eliberării vizelor între UE și Kazahstan în paralel cu posibila negociere a unui acord care să reglementeze obligațiile specifice privind readmisiile; atrage atenția că este important să se intensifice schimburile, în special la nivelul tinerilor și la nivel academic, și solicită, în acest sens, o extindere substanțială a programului Erasmus+ pentru Kazahstan;

10.  își reiterează invitația adresată Consiliului, Comisiei și ÎR/VP:

11.  reamintește faptul că articolul 218 alineatul (10) din TFUE, precum și hotărârile pertinente ale CJUE în ceea ce privește accesul imediat și integral al Parlamentului la toate documentele de negociere și la informațiile aferente, sunt în continuare doar parțial respectate de către VP/ÎR, Consiliu și Comisie;

12.  solicită Comisiei parlamentare de cooperare (CPC) UE-Kazahstan să își actualizeze Regulamentul de procedură pentru a asigura controlul democratic al aplicării provizorii în acele domenii care au intrat deja în vigoare, să își utilizeze prerogativele pentru a adopta recomandări și să se pregătească pentru controlul întregului APCC odată cu intrarea sa completă în vigoare;

Dialogul politic și cooperarea, democrația, statul de drept, buna guvernanță și libertățile fundamentale

13.   face apel la UE să acorde prioritate în mod sistematic în cadrul dialogului său politic cu Kazahstanul chestiunilor legate de statul de drept și democrație, de libertățile fundamentale și drepturile omului;

14.  încurajează Kazahstanul, în lumina protestelor sociale, dintre care unele violente, să adopte măsuri proactive și concrete atunci când transpune în practică programul „Kazahstan 2050”, pentru reforme politice, democratice și sociale, incluzând o separare clară a puterilor între ramura executivă și cea legislativă, introducând noi controale și echilibre în sistemul constituțional, în conformitate cu angajamentele internaționale ale țării, în temeiul diferitelor instrumente ale ONU, OSCE și Consiliului Europei; își reiterează convingerea că tranziția pe care o dorește Kazahstanul, către un nou tip de creștere concentrată intensiv pe cercetare, nu ar putea fi posibilă fără o educație de înaltă calitate, accesul unei mari părți a populației la servicii esențiale moderne, o politică socială favorabilă incluziunii și un sistem de relații sociale reglementate, îndeosebi în economie; salută „programul în 100 de pași” ca fiind o încercare de a răspunde nevoii de reforme urgente în această țară;

15.  salută unele evoluții pozitive recente în domeniul reformelor constituționale și administrative, precum și crearea unei platforme consultative a societății civile; cu toate acestea, este foarte preocupat de efectele restrictive ale codurilor penal și administrativ, care au intrat în vigoare în 2015, asupra organizațiilor societății civile și activităților lor;

16.  invită Kazahstanul să pună în aplicare pe deplin recomandările formulate de misiunea internațională de observare a alegerilor din 20 martie 2016 a OSCE/ODIHR, potrivit cărora țara mai are încă un drum lung de parcurs până la îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul OSCE privind alegerile democratice; îndeamnă autoritățile din Kazahstan să evite restricționarea activității candidaților independenți; îndeamnă, de asemenea, să se respecte drepturile electorale ale cetățenilor;

17.  salută cooperarea Kazahstanului cu Comisia de la Veneția și solicită punerea deplină în aplicare a recomandărilor acesteia în domeniul reformelor democratice și judiciare, în special;

18.  salută actualele reforme administrative și recomandă reforme suplimentare care să garanteze un sistem judiciar cu adevărat independent și imparțial și eforturi mai eficiente în combaterea corupției la toate nivelurile; face, cu toate acestea, apel la o guvernanță consolidată și la reforme, cu un sistem judiciar cu adevărat independent și fără corupție, care să garanteze dreptul la un proces echitabil dreptul la apărare, și cu eforturi sporite și mai eficiente de combatere a corupției, criminalității organizate și traficului de droguri; solicită îmbunătățirea și modernizarea în sectoarele sociale de bază și realizarea de investiții în acestea; subliniază că acordarea unei atenții sporite dezvoltării economice și sociale în regiunile periferice și din afara principalelor orașe va fi importantă pentru stabilitatea țării pe termen lung;

19.  ia act de existența platformelor de dialog cu societatea civilă; își reiterează îngrijorarea cu privire la legislația privind ONG-urile, care subminează independența și capacitatea de a funcționa a acestora; reamintește importanța unei societăți civile active și independente pentru viitorul sustenabil al Kazahstanului; îndeamnă autoritățile kazahe să garanteze în orice situație că toți activiștii pentru drepturile omului și toate ONG-urile din Kazahstan sunt în măsură să își desfășoare activitățile legitime de apărare a drepturilor omului fără teama de represalii și fără nicio restricție și să contribuie astfel la dezvoltarea sustenabilă a societății și la consolidarea democrației; este de părere că APCC implică și un sprijin consolidat pentru dezvoltarea unei societăți civile autentice și face apel la autoritățile kazahe să acționeze în consecință și la Comisie să intensifice programele menite să întărească și să consolideze acțiunea ONG-urilor independente;

20.  solicită să se pună capăt persecuției judiciare, hărțuirii și încarcerării jurnaliștilor independenți, activiștilor societății civile, liderilor sindicali, apărătorilor drepturilor omului, politicienilor din opoziție și altor persoane care își susțin punctul de vedere, ca represalii pentru exercitarea libertății de exprimare și a altor libertăți fundamentale, fenomen care s-a intensificat în ultimii ani; solicită reabilitarea deplină și eliberarea imediată a tuturor activiștilor și prizonierilor politici aflați în prezent în detenție, precum și ridicarea restricțiilor de călătorie impuse celorlalți; solicită să se pună capăt abuzării de procedurile de extrădare ale Interpol și hărțuirii opoziției politice în străinătate;

21.  salută eliberarea condiționată din detenție, în august 2016, a cunoscutului activist kazah și lider al partidului de opoziție Alga!, Vladimir Kozlov;

22.  își exprimă preocuparea cu privire la îngrădirea libertății mass-mediei, a libertății de exprimare, a libertății de asociere și de întrunire și a libertății religioase, inclusiv prin intermediul legislației restrictive, al presiunii, al cenzurii și al urmăririi penale a activiștilor; subliniază că libertatea de exprimare pentru presa independentă, bloggeri și cetățeni este o valoare universală care trebuie menținută; recomandă Kazahstanului să aplice standardele Consiliului Europei în sistemul său juridic; ia act de eforturile depuse de Kazahstan pentru îmbunătățirea imaginii țării pe plan internațional, cum o demonstrează recenta inaugurare a EXPO-2017 la Astana; subliniază, cu toate acestea, că aceste eforturi sunt contrazise de reprimarea vocilor dizidente și de presiunea asupra societății civile din ultimele luni;

23.  este preocupat de faptul că unele dintre dispozițiile incluse în recenta reformă a Codului penal și a Codului de procedură penală restrâng libertatea de exprimare; încurajează Kazahstanul să le reexamineze, în special pe cele cu privire la incriminarea defăimării;

24.  subliniază că libertatea mass-mediei și libertatea de exprimare sunt esențiale pentru stabilirea și consolidarea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului; regretă faptul că mediul a devenit din ce în ce mai ostil pentru societățile mass-media independente; își exprimă preocuparea cu privire la proiectul de act legislativ privind mass-media, care vizează introducerea unor norme pentru jurnaliști care implică verificarea informațiilor cu autoritățile de stat; îndeamnă autoritățile kazahe să retragă aceste amendamente din proiectul de lege și să asigure independența deplină a investigațiilor și relatărilor jurnaliștilor; îndeamnă, de asemenea, autoritățile kazahe să se abțină de la a restricționa accesul la mass-media esențială pentru stat, atât online, cât și offline, atât din interiorul țării, cât și din străinătate; regretă faptul că defăimarea rămâne, de asemenea, incriminată în Kazahstan și subliniază că acest lucru a devenit problematic din perspectiva libertății de exprimare din această țară; este preocupat de numărul mare de procese de defăimare, inclusiv cazuri împotriva câtorva radiodifuzori de știri și altor site-uri internet care relatează nefavorabil despre politicile guvernamentale și care sunt, de asemenea, blocate în mod sistematic, inițiate de către funcționari publici și alte personalități publice care se bucură de o protecție specială și solicită sume mari de bani drept despăgubiri morale ca urmare a articolelor care conțin acuzații de corupție, abateri sau alte aspecte care nu sunt pe placul lor;

25.  îndeamnă la inversarea tendințelor negative în ceea ce privește libertatea mass-mediei, libertatea de exprimare, libertatea de asociere și de întrunire și libertatea religioasă; recomandă Kazahstanului să aplice standardele Consiliului Europei în legislația sa; ia act, în acest context, de faptul că, începând din 2016, toate ONG-urile din Kazahstan sunt obligate prin lege să se înregistreze la autorități și să prezinte anual informații privind activitățile pe care le desfășoară, pentru a fi incluse într-o bază de date guvernamentală a ONG-urilor; subliniază că această măsură ar putea viza consolidarea transparenței din sector; este preocupat însă de faptul că noile cerințe se adaugă obligațiilor de raportare către stat deja extinse care îi revin sectorului neguvernamental, în timp ce politica de transparență este aplicată disproporționat sectorului nonprofit și neguvernamental, dat fiind faptul că nu se aplică niciunei alte entități juridice; este preocupat de faptul că implicarea în asociații neînregistrate este incriminată și că nefurnizarea de informații pentru noua bază de date sau furnizarea de informații „incorecte” ar putea duce la impunerea de sancțiuni organizațiilor; regretă că activitățile asociațiilor publice înregistrate pot fi suspendate sau se poate decide încetarea lor de către instanță pentru orice încălcare a legislației naționale, indiferent cât de puțin gravă ar fi;

26.  ia act cu îngrijorare de faptul că recenta adoptare a legislației anti-terorism, inclusiv un proiect de lege care propune retragerea cetățeniei persoanelor suspectate de terorism, ar putea duce la suprimarea opoziției politice pașnice și legitime; îndeamnă autoritățile kazahe să evite să recurgă la această legislație din cauza posibilelor efecte de limitare a libertății de exprimare, a libertății religioase sau de credință și a independenței sistemului judiciar sau de interzicere a activităților opoziției;

27.  ia act de faptul că, în observațiile sale de încheiere privind Kazahstanul adoptate în vara anului 2016, Comitetul ONU pentru drepturile omului și-a exprimat preocuparea cu privire la dispozițiile formulate în linii mari din Codul Penal, la articolul 174, care interzice „incitarea” la disensiuni sociale, naționale sau de alt fel, și la articolul 274, care interzice „diseminarea de informații cunoscute ca fiind false”, precum și cu privire la utilizarea acestor articole pentru a restricționa în mod nejustificat libertatea de exprimare și alte drepturi protejate de Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP); regretă faptul că mai mulți activiști ai societății civile și jurnaliști au fost puși sub acuzare și încarcerați pe baza articolelor menționate mai sus din Codul Penal; ia act de faptul pe această listă se află Maks Bokayev și Talgat Ayan, care ispășesc o pedeapsă cu închisoarea de cinci ani pentru rolul lor în protestele pașnice privind reformă funciară, care au avut loc în Kazahstan în primăvara anului 2016; îndeamnă guvernul kazah să îi elibereze și să retragă acuzațiile împotriva lor;

28.  invită Kazahstanul să revizuiască Legea privind sindicatele din 2014 și Codul muncii din 2015, pentru a le alinia la standardele OIM; îi reamintește Kazahstanului de obligațiile sale de a respecta pe deplin concluziile adoptate de Comitetul OIM pentru aplicarea standardelor (în 2017, 2016 și 2015);

29.  condamnă desființarea Confederației sindicatelor independente din Kazahstan (CITUK) prin ordin judecătoresc în ianuarie 2017, fiind acuzată că nu și-a confirmat statutul în temeiul restrictivei Legi privind sindicatele din 2014; reamintește autorităților kazahe necesitatea garantării unui sistem judiciar independent și imparțial și a favorizării unui dialog social real și prin încurajarea existenței și funcționării unor sindicate independente, precum CITUK și sindicatele afiliate la aceasta; face trimitere la concluziile Comitetului OIM pentru aplicarea standardelor privind situația din Kazahstan din iunie 2017; regretă că Larisa Kharkova, președinta CITUK a fost declarată vinovată de un tribunal, la 25 iulie 2017, fiind acuzată de deturnare de fonduri și fraudă legate de utilizarea fondurilor sindicale, acestea fiind considerate a fi acuzații motivate politic; deplânge faptul că a fost condamnată în mod arbitrar la patru ani de restrângere a libertății de circulație, impusă de instanță, pe lângă 100 de ore de muncă în folosul comunității și interzicerea ocupării unor funcții de conducere în cadrul asociațiilor publice timp de cinci ani; face apel la Kazahstan să anuleze condamnarea și să renunțe la acuzațiile împotriva sa;

30.  regretă că, în aprilie și mai 2017, doi alți lideri sindicali, Nurbek Kushakbayev și Amin Yeleusinov, au fost condamnați la doi ani și jumătate și, respectiv, la doi ani de închisoare, în urma unor acuzații considerate, la rândul lor, ca fiind motivate politic; observă că sentințele pronunțate împotriva celor trei lideri de sindicat sunt o lovitură dată activității sindicaliste independente din această țară;

31.  ia act de caracterul multietnic și multireligios al Kazahstanului și subliniază necesitatea protejării minorităților și a drepturilor acestora, în special în ceea ce privește utilizarea limbilor, libertatea religioasă sau de credință, nediscriminarea și egalitatea de șanse; salută coexistența pașnică a diferitelor comunități în Kazahstan;

32.  solicită o revizuire substanțială a dialogului UE-Kazahstan privind drepturile omului, în scopul de a-l face mai eficace și mai axat pe rezultate; invită autoritățile kazahe să se angajeze pe deplin în acest dialog, precum și în toate celelalte foruri, pentru a înregistra progrese concrete în ceea ce privește situația drepturilor omului din această țară, acordând totodată o atenție specială cazurilor individuale; reamintește că implicarea societății civile în aceste dialoguri și consultări trebuie garantată;

33.  subliniază necesitatea unui angajament continuu în cadrul ciclului mecanismului de evaluare periodică universală al Consiliului ONU pentru drepturile omului (CDO), în special în ceea ce privește punerea efectivă în aplicare a recomandărilor acesteia;

34.  insistă ca Kazahstanul să respecte recomandările Comisiei ONU împotriva torturii și recomandările din 2009 ale Raportorului special al ONU privind tortura;

35.  regretă faptul că Kazahstanul a refuzat până în prezent o anchetă internațională independentă a evenimentelor de la Zhanaozen din 2011, în pofida apelurilor lansate de CDO;

36.  salută cererea de aderare a cestei țări la o serie de convenții ale Consiliului Europei;

37.  regretă faptul că Kazahstanul nu este nici parte, nici stat semnatar al Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale și invită Kazahstanul să semneze și să adere la acesta;

Relațiile internaționale, cooperarea regională și provocările globale

38.  salută cooperarea constructivă a Kazahstanului în relațiile internaționale, în calitate de contribuitor important la pace și stabilitate, atât la nivel regional, cât și la nivel mondial, de exemplu, prin facilitarea discuțiilor cu privire la acordul nuclear cu Iranul, negocierile dintre părți de la Astana în vederea găsirii unei soluții globale pentru încetarea războiului din Siria, eforturile sale diplomatice în ceea ce privește conflictul din Ucraina și inițiativa sa referitoare la Conferința privind interacțiunea și măsurile de consolidare a încrederii în Asia; încurajează Kazahstanul să continue să se implice și să joace un rol constructiv pe scena internațională; salută, în acest context, apelul său privind eradicarea treptată a conflictelor armate prin neproliferarea și dezarmarea nucleare și inițierea unei Declarații universale pentru o lume fără arme nucleare; salută, în special, decizia Kazahstanului de a nu se alătura interdicției impuse de Rusia asupra produselor agricole provenite din UE și consideră acest fapt un semn concret și încurajator al dorinței acestei țări de a intensifica dialogul și cooperarea cu UE;

39.  ia act de importanța geostrategică a Kazahstanului și recunoaște politica externă multivectorială a țării, care își propune relații amicale și previzibile, inclusiv, ca o prioritate, construirea și menținerea în echilibru a unor relații de bună vecinătate cu Rusia, cu China, cu statele din Asia Centrală cu care se învecinează și cu alți parteneri, inclusiv cu SUA și UE;

40.  recunoaște Kazahstanul ca actor important în domeniul politicii externe și de securitate, nu în ultimul rând având în vedere rolul semnificativ pe care îl joacă în dezarmarea nucleară globală și în securitate, precum și calitatea de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în perioada 2017-2018;

41.  recunoaște provocarea la adresa securității pe care o reprezintă pentru Kazahstan Daesh și alte organizații teroriste desemnate de Consiliul de Securitate al ONU; ia act de numărul mare de cetățeni kazahi înrolați ca luptători străini în Orientul Mijlociu; recunoaște potențialul de destabilizare în continuare a Kazahstanului ca urmare a conflictului care are loc în Afganistan, inclusiv prin intermediul extremismului religios, al traficului de droguri și al terorismului; solicită o cooperare mai strânsă în materie de combatere a extremismului violent și a terorismului și subliniază că prioritatea ar trebui să fie abordarea cauzelor profunde ale radicalizării; observă că articolul 13 din APCC se axează pe măsurile de combatere a terorismului și joacă un rol esențial, în special în climatul internațional actual;

42.  observă că Kazahstanul este membru al tuturor principalelor organizații regionale; consideră vizibilitatea la nivel internațional pe care Kazahstanul și-a dobândit-o foarte recent, prezidând organizații internaționale diverse precum OSCE, Organizația de Cooperare Islamică (OIC), Comunitatea Statelor Independente (CSI), Organizația pentru Cooperare de la Shanghai și Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, drept un bun punct de plecare pentru activitățile comune vizând stabilizarea situației de securitate din regiunea Asiei Centrale și găsirea unor soluții multilaterale la provocările mondiale; în acest context, salută declarațiile clare ale Kazahstanului, potrivit cărora apartenența sa la Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) nu va afecta consolidarea relațiilor cu UE;

43.  recomandă ca UE să continue să sprijine cooperarea regională în Asia Centrală, în special statul de drept, măsurile de consolidare a încrederii, gestionarea apei și a resurselor, gestionarea frontierelor, stabilitatea și a securitatea; sprijină, în acest sens, eforturile Kazahstanului de promovare a unor bune relații de vecinătate și menite să îl transforme într-un garant al stabilității în regiune; solicită o soluționare sustenabilă a problemei privind gestionarea apei din Asia Centrală și a chestiunilor legate de energie și securitate, care să răspundă tuturor intereselor;

44.  recunoaște că Kazahstanul este o putere de prim rang în regiunea Asiei Centrale; îndeamnă Kazahstanul să folosească această poziție ca bază pentru o implicare pozitivă cu vecinii săi regionali și să ia măsuri pentru a avansa pe calea cooperării regionale;

Dezvoltarea sustenabilă, energia și mediul

45.  salută cea de a treia strategie de modernizare a Kazahstanului, anunțată în ianuarie 2017, cu obiectivul de a deveni una dintre cele mai dezvoltate 30 de țări din lume;

46.  salută consolidarea capitolului privind materiile prime și cooperarea în domeniul energiei, care are un mare potențial de a contribui la securitatea energetică a UE; reamintește că Kazahstanul joacă un rol important în calitate de furnizor de energie către UE; invită UE să se implice într-o cooperare mai activă în domeniul energiei și să-și consolideze dialogul cu Kazahstanul și cu alte țări din Asia Centrală pentru a-și întări securitatea energetică;

47.  salută includerea în APCC a capitolului privind cooperarea în domeniul schimbărilor climatice; solicită UE să colaboreze în continuare cu guvernul Kazahstanului, oferindu-i asistență la identificarea și dezvoltarea unor politici de mediu și ecologice inovatoare și sustenabile; reamintește că Kazahstanul este grav afectat de consecințele a două dintre cele mai devastatoare dezastre ecologice provocate de om din lume, și anume secarea Mării Aral și testele nucleare din perioada sovietică de pe poligonul de la Semey/Semipalatinsk; invită Comisia să intensifice sprijinul acordat autorităților kazahe, atât la nivel tehnic, cât și financiar, pentru a îmbunătăți în mod substanțial gospodărirea apei și conservarea apei în bazinul Mării Aral în cadrul programului de acțiune al Fondului Internațional pentru salvarea Mării Aral, și să elaboreze un plan de acțiune eficace pentru curățarea fostului poligon nuclear; salută participarea Kazahstanului la programul de parteneriat voluntar „Podul verde”; este de părere că acesta va asigura o bază stabilă și pe termen lung pentru investiții ecologice, transferul de noi tehnologii și inovații și tranziția către o societate fără energie produsă cu emisii de dioxid de carbon;

48.  subliniază necesitatea de a aplica principii de dezvoltare sustenabilă din punct de vedere ecologic în Kazahstan în ceea ce privește extracția și prelucrarea vastelor sale resurse naturale; salută, în acest context, faptul că această țara respectă standardele Inițiativei privind transparența în industriile extractive (EITI);

Comerț și economie

49.  reamintește că UE este primul partener comercial și de investiții al țării și că Kazahstanul este principalul partener comercial al UE în Asia Centrală; își exprimă speranța că aceste relații vor fi consolidate în continuare; constată că 80 % din exporturile Kazahstanului în UE constau în petrol și gaze; reiterează importanța diversificării comerțului său cu UE; subliniază că schimburile comerciale și drepturile omului se pot consolida reciproc în mod pozitiv atunci când funcționează într-un climat al statului de drept; reamintește că comunitatea de afaceri are un rol important în oferirea de stimulente pozitive în ceea ce privește promovarea drepturilor omului, a democrației și a responsabilității întreprinderilor; subliniază că lanțurile valorice globale contribuie la consolidarea standardelor fundamentale internaționale de muncă, de mediu, sociale și în domeniul drepturilor omului, inclusiv la stabilirea și aplicarea măsurilor de sănătate și securitate în muncă, la oportunități educaționale, la existența unor instituții imparțiale și la reducerea corupției;

50.  salută aderarea Kazahstanului la OMC la 1 ianuarie 2016, care a favorizat modernizarea administrativă și economică a țării; observă că economia Kazahstanului se bazează în mare măsură pe exploatarea și pe exportul materiilor prime și al hidrocarburilor; își exprimă speranța că programul ambițios de diversificare a economiei, în care UE ar putea juca un rol important, și de reformă a țării, care prevede, printre altele, profesionalizarea administrației publice și introducerea unor măsuri de combatere a corupției, va fi pe deplin pus în practică; invită, în special, Comisia să sprijine Kazahstanul, astfel încât economia sa să devină mai favorabilă mediului și mai sustenabilă;

51.  ia act de angajamentul Kazahstanului de a liberaliza pe deplin circulația capitalurilor sub formă de investiții directe și regretă că titlul referitor la comerț și afaceri din APCC nu conține dispoziții de combatere a corupției; consideră că, în procesul de monitorizare a punerii în aplicare a acordului, ar trebui acordată o atenție deosebită aspectelor ce țin de guvernanța corporativă și de corupție, pentru a se evita creșterea riscului spălării de bani;

52.  salută hotărârea Kazahstanului, după cum s-a văzut în primul an de aplicare al APCC, de a își onora și îndeplini angajamentele asumate în cadrul APCC și OMC; invită Kazahstanul să își îndeplinească angajamentele asumate în cadrul APCC în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală (DPI), pe baza unui regim regional de epuizare;

53.  invită Kazahstanul să își alinieze pe deplin tarifele la import cu angajamentele asumate în cadrul OMC și al APCC, indiferent dacă este sau nu membru al Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), pentru a evita plăți compensatorii costisitoare către partenerii comerciali din cadrul OMC;

54.  invită Kazahstanul să se alăture Sistemului de control al comerțului și de expertiză (TRACES) pentru a permite controale sanitare și fitosanitare eficiente și să utilizeze certificatele sanitare și fitosanitare bilaterale între UE și Kazahstan;

55.  ia act de perioada generală de tranziție de cinci ani pentru achizițiile publice și de perioada de tranziție de opt ani pentru construcții prevăzute în APCC și așteaptă cu interes intensificarea schimburilor comerciale după ce aceste perioade se încheie; remarcă faptul că achizițiile publice reprezintă un important instrument de politici publice pentru Kazahstan;

o
o   o

56.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al UE pentru Asia Centrală, guvernelor și parlamentelor statelor membre și guvernului și parlamentului Kazahstanului.

(1) JO C 419, 16.12.2015, p. 159. (2) Texte adoptate, P8_TA(2016)0083. (3) JO C 45, 5.2.2016, p. 85. (4) JO C 251 E, 31.8.2013, p. 93. (5) JO C 224 E, 19.8.2010, p. 30. (6) JO C 168 E, 14.6.2013, p. 91. (7) Texte adoptate, P8_TA(2016)0121. (8) Texte adoptate, P8_TA(2017)0007. (9) Texte adoptate, P8_TA(2017)0484.

Decizia Parlamentului European din 12 decembrie 2017 privind propunerea Comisiei privind reînnoirea mandatului președintelui Comitetului unic de rezoluție (N8-0092/2017 – C8-0425/2017 – 2017/0901(NLE))

P8_TA(2017)0486 A8-0393/2017

(Aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 29 noiembrie 2017 privind reînnoirea mandatului președintelui Comitetului unic de rezoluție (N8-0092/2017),

–  având în vedere articolul 56 alineatul (6) al treilea paragraf și articolul 56 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010(1),

–  având în vedere articolul 122a din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0393/2017),

A.  întrucât, la 19 decembrie 2014, Consiliul a numit-o pe Elke König în funcția de președinte al Comitetului unic de rezoluție pentru un mandat de trei ani începând de la 23 decembrie 2014(2);

B.  întrucât, în conformitate cu articolul 56 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, mandatul primului președinte al Comitetului unic de rezoluție poate fi reînnoit o dată pentru o perioadă de cinci ani;

C.  întrucât, la 29 noiembrie 2017, Comisia a adoptat o propunere privind reînnoirea mandatului dnei König ca președintă a Comitetului unic de rezoluție și a transmis această propunere Parlamentului;

D.  întrucât Comisia sa pentru afaceri economice și monetare a evaluat apoi calificările candidatului propus pentru funcția de președinte al Comitetului unic de rezoluție, în special în ceea ce privește cerințele stabilite la articolul 56 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014;

E.  întrucât comisia a organizat apoi, la 4 decembrie 2017, o audiere a dnei König, în cursul căreia aceasta a făcut o declarație introductivă și apoi a răspuns la întrebările adresate de membrii comisiei,

1.  aprobă propunerea Comisiei privind reînnoirea mandatului dnei Elke König în funcția de președinte al Comitetului unic de rezoluție;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului European, Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor statelor membre.

(1) JO L 225, 30.7.2014, p. 1. (2) JO L 367, 23.12.2014, p. 97.

Rezoluţia Parlamentului European din 12 decembrie 2017 referitoare la raportul privind cetățenia UE în 2017: consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice (2017/2069(INI))

P8_TA(2017)0487 A8-0385/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul Comisiei din 24 ianuarie 2017, intitulat „Consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice - Raportul din 2017 privind cetățenia Uniunii” (COM(2017)0030),

–  având în vedere raportul Comisiei din 24 ianuarie 2017 elaborat în temeiul articolului 25 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind progresele înregistrate în vederea exercitării efective a cetățeniei Uniunii în perioada 2013-2016 (COM(2017)0032),

–  având în vedere rezultatele consultării publice din 2015 privind cetățenia Uniunii desfășurate de Comisie și rezultatele sondajelor Eurobarometrului din 2015 privind drepturile electorale și cetățenia,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere articolele 2, 6 și 9-12 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), articolele 18-25 din TFUE și articolele 11, 21 și 39-46 din Carta drepturilor fundamentale a UE,

–  având în vedere principiul respectării statului de drept consacrat la articolul 2 din TUE,

–  având în vedere articolul 3 alineatul (2) din TUE, în care se consacră dreptul la liberă circulație al persoanelor,

–  având în vedere dreptul de a adresa petiții, consacrat la articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a UE,

–  având în vedere articolul 165 din TFUE,

–  având în vedere dreptul de a adresa petiții consacrat la articolul 227 din TFUE,

–  având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 29 februarie 2016 privind Strategia privind piața unică(1), în special documentul conținând rezultatele reuniunii informale a centrelor SOLVIT, desfășurată la Lisabona la 18 septembrie 2015(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la Raportul din 2013 privind cetățenia UE - Cetățeni ai UE: drepturile dumneavoastră, viitorul dumneavoastră(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la cunoașterea UE în școală(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 octombrie 2016 referitoare la monitorizarea aplicării dreptului Uniunii: raportul anual pe 2014(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 februarie 2017 conținând recomandări adresate Comisiei privind aspectele transfrontaliere ale adopțiilor(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 martie 2017(7) referitoare la aplicarea programului „Europa pentru cetățeni”,

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Consiliului privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia autorității părintești și privind răpirea internațională de copii (reformare) (COM(2016)0411),

–  având în vedere raportul Comisiei pentru petiții privind activitățile Grupului de lucru al Comisiei pentru probleme referitoare la bunăstarea copilului(8) și, în special, concluziile sale,

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2016 referitoare la activitățile Comisiei pentru petiții în anul 2015(9),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru petiții din 23 martie 2017(10) și avizul Comisiei pentru afaceri constituționale din 1 iunie 2017(11) privind raportul Comisiei referitor la monitorizarea aplicării dreptului UE în 2015,

–  având în vedere audierile organizate de Comisia pentru petiții în 2016 și 2017 și, în special: audierea publică comună din 11 mai 2017, organizată în colaborare de LIBE, PETI și EMPL, intitulată „Situația și drepturile cetățenilor UE din Regatul Unit ”, audierea publică din 11 octombrie 2016 intitulată „Bariere în calea libertății cetățenilor UE de a circula și de a lucra pe piața internă”, audierea publică din 4 mai 2017 intitulată „Combaterea discriminării și protecția minorităților”, audierea publică comună din 15 martie 2016, organizată Direcția Generală pentru justiție și consumatori a Comisiei și de comisiile LIBE, PETI, AFCO și JURI din Parlamentul European, intitulată „Cetățenia Uniunii în practică” și audierea comună privind apatridia, organizată de comisiile LIBE și PETI la 29 iunie 2017,

–  având în vedere audierea organizată de Comisia PETI la 23 februarie 2016 intitulată „Extinderea domeniului de aplicare al Cartei drepturilor fundamentale a UE (articolul 51)?”, audierea din 21 iunie 2016 pe tema „Transparența și liberul acces la informații în cadrul instituțiilor UE” și cea din 22 iunie 2017 referitoare la „Restabilirea încrederii cetățenilor în proiectul european”, împreună cu audierile anterioare din această legislatură, privind „Dreptul de a adresa petiții” (23 iunie 2015) și privind „Inițiativa cetățenească europeană” (26 februarie 2015),

–  având în vedere studiile comandate în 2016 și 2017 de Departamentul tematic C al Parlamentului, la cererea Comisiei pentru petiții, intitulate „Obstacole în calea dreptului de liberă circulație și de ședere al cetățenilor UE și al familiilor acestora”, „Discriminările, astfel cum apar din petițiile primite”, „Impactul Brexitului în ceea ce privește dreptul de a adresa petiții și cu privire la competențele, responsabilitățile și activitățile desfășurate de Comisia pentru petiții” și „Rolul de protecție al Comisiei pentru petiții în contextul punerii în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități”,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru petiții și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, cel al Comisiei pentru cultură și educație, cel al Comisiei pentru afaceri constituționale și cel al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0385/2017),

A.  întrucât cetățenia UE și drepturile sale conexe au fost introduse inițial în 1992 de Tratatul de la Maastricht și au fost ulterior consolidate de Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare în decembrie 2009, precum și de Carta drepturilor fundamentale a UE;

B.  întrucât exercitarea cetățeniei implică garantarea prealabilă și respectarea tuturor drepturilor omului, în special a drepturilor economice, sociale și culturale;

C.  întrucât, pentru a permite exercitarea concretă a drepturilor și libertăților care decurg din cetățenia UE, este esențială o abordare globală, menită să urmărească obiectivele prevăzute de tratatele UE, cum ar fi ocuparea integrală a forței de muncă și asigurarea progresului social;

D.  întrucât pentru a avea acces cetățenia UE, este nevoie de cetățenia unui stat membru, care este reglementată de legile naționale; întrucât, în același timp, din această instituție decurg drepturi și obligații, care sunt prevăzute de dreptul UE și nu depind de statele membre; întrucât, din motivul de mai sus, este adevărat, de asemenea, că aceste drepturi și obligații nu pot fi limitate în mod nejustificat de statele membre, nici de autoritățile lor substatale; întrucât în contextul accesului la cetățenia națională, statele membre ar trebui să fie guvernate de principiile dreptului UE, cum ar fi principiile proporționalității și nediscriminării, atât de bine formulate în jurisprudența CJUE; întrucât, în conformitate cu tratatele, fiecare cetățean al UE trebuie să beneficieze de o atenție egală din partea instituțiilor UE;

E.  întrucât cetățenii Uniunii au încredere că statele membre, inclusiv autoritățile lor substatale, aplică atât dreptul Uniunii, cât și legislația lor națională, condiție prealabilă pentru exercitarea efectivă a drepturilor aferente calității de cetățeni europeni;

F.  întrucât eforturile de promovare a cetățeniei UE sunt corelate cu creșterea calității democrației la nivelul Uniunii, cu exercitarea concretă a drepturilor și a libertăților fundamentale și cu posibilitatea ca toți cetățenii să participe la viața democratică a Uniunii;

G.  întrucât orice modificare unilaterală a frontierelor unui stat membru încalcă cel puțin articolul 2, articolul 3 alineatul (2) și articolul 4 alineatul (2) din TUE, pe lângă faptul că pune în pericol exercitarea tuturor drepturilor aferente calității de cetățean al UE;

H.  întrucât Tratatul de la Lisabona a consolidat drepturile inalienabile și garanțiile cetățeniei UE, inclusiv, printre altele, libertatea de a circula, a munci și a studia într-un alt stat membru, de a participa la viața politică europeană, de a promova egalitatea și respectarea diversității și de a fi protejat de discriminare, în special cea practicată pe baza naționalității; întrucât exercitarea crescândă a dreptului de a se deplasa liber în cadrul UE din cursul ultimelor decenii a avut drept consecință apariția familiilor mixte, cu naționalități diferite, adesea incluzând și copii; întrucât, chiar dacă aceasta este o tendință pozitivă pentru întărirea cetățeniei UE ca instituție în sine, ea implică și nevoi specifice și pune probleme în diferite domenii, inclusiv de natură juridică;

I.  întrucât perspectiva retragerii Regatului Unit din UE (Brexit) a subliniat importanța drepturilor conferite de cetățenia UE și rolul esențial al acestora în viața de zi cu zi a milioane de cetățeni UE și a crescut gradul de sensibilizare în UE cu privire la posibila pierdere a drepturilor pe care Brexit ar implica-o pentru ambele părți, îndeosebi pentru cele trei milioane de cetățeni ai UE care au reședința în Regatul Unit și pentru cei 1,2 milioane de cetățeni ai Regatului Unit care își au reședința în UE;

J.  întrucât după ultimele evenimente din Regatul Unit, criza umanitară a refugiaților, nivelurile ridicate ale șomajului și sărăciei și accentuarea xenofobiei și rasismului în UE pun sub semnul întrebării încrederea în sistemul UE și în proiectul european în ansamblu;

K.  întrucât dreptul la liberă circulație și exercitarea acestuia sunt esențiale pentru cetățenia UE și completează celelalte libertăți ale pieței interne a UE; întrucât tinerii europeni sunt în mod deosebit atașați de libera circulație, care ocupă primul loc în rândul cetățenilor UE în ceea ce privește recunoașterea și popularitatea, ca cea mai mare realizare a UE, după asigurarea păcii;

L.  întrucât, după cum arată mai multe petiții, libera circulație și exercitarea acesteia au fost încălcate de mai multe state membre care au expulzat sau au amenințat cu expulzarea de pe teritoriul lor cetățeni europeni;

M.  întrucât, după cum au arătat petițiile și plângerile adresate Comisiei și SOLVIT, cetățenii UE se confruntă cu importante dificultăți în exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale, din cauza unor grave probleme economice și legate de ocuparea forței de muncă, agravate de sarcinile administrative și birocrația din statele membre, dezinformarea și/sau lipsa cooperării din partea autorităților statelor membre;

N.  întrucât principiul nediscriminării bazate pe sex, rasă, culoarea pielii, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limbă, religie sau convingeri, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală, astfel cum este consacrat la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a UE, reprezintă expresia principală a cetățeniei UE; întrucât acest principiu este, de asemenea, esențial pentru exercitarea cu succes a libertății de circulație, după cum o demonstrează petițiile;

O.  întrucât respectarea drepturilor persoanelor care aparțin minorităților este una dintre valorile fondatoare ale UE consacrate în tratate; întrucât aproximativ 8 % din cetățenii UE aparțin unei minorități naționale, iar aproximativ 10 % vorbesc o limbă regională sau minoritară; întrucât trebuie întărită protecția eficace a minorităților;

P.  întrucât consolidarea drepturilor cetățenilor și a instituțiilor democratice include combaterea discriminării și a inegalității de gen, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă;

Q.  întrucât subreprezentarea femeilor în posturile cu putere de decizie, în special în sfera politică și la nivelul consiliilor de administrație din întreprinderi, împiedică dezvoltarea capacităților și slăbește participarea femeilor la viața democratică a UE;

R.  întrucât participarea femeilor și reprezentarea lor în eșaloanele superioare ale procesului decizional politic sunt încă obstrucționate de aspecte diverse, cum ar fi persistența stereotipurilor de gen și consecințele recentei crize economice alături de repercusiunile negative ale acesteia asupra chestiunilor privind egalitatea de gen;

S.  întrucât continuă să existe lacune importante în ceea ce privește protejarea victimelor violenței bazate pe gen și ale violenței domestice, în întreaga UE, în cazul litigiilor familiale transfrontaliere;

T.  întrucât discriminarea cu care se confruntă femeile din UE reprezintă un obstacol în calea egalității; întrucât femeile continuă să fie insuficient reprezentate, atât în calitate de alegătoare, cât și în funcții de conducere, fie că este vorba de funcțiile alese, de administrația publică, de mediul academic, de mass-media sau de sectorul privat; întrucât discriminarea multiplă cu care se confruntă femeile, răspândită la scară largă, precum și existența unui număr disproporționat de femei care se confruntă cu sărăcia și cu excluderea socială reprezintă obstacole în calea exercitării depline a drepturilor lor cetățenești;

U.  întrucât dreptul de a adresa petiții Parlamentului European, astfel cum este prevăzut la articolele 20 și 227 din TFUE și la articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, reprezintă unul dintre pilonii cetățeniei europene, se situează pe locul al doilea între cele mai cunoscute drepturi conferite de cetățenia Uniunii și trebuie să creeze o interfață între cetățeni și instituțiile europene, prin intermediul unui proces care trebuie să fie deschis, democratic și transparent;

V.  întrucât drepturile fundamentale ale cetățenilor UE ar putea fi garantate printr-o nouă abordare privind interpretarea articolului 51 din Carta drepturilor fundamentale;

W.  întrucât cetățenii europeni sunt direct reprezentați în Parlamentul European și au dreptul democratic de a candida și de a vota la alegerile europene, chiar și atunci când își au domiciliul în alt stat membru; întrucât dreptul cetățenilor europeni care și-au exercitat dreptul la liberă circulație de a vota în cadrul alegerilor europene și locale nu este înlesnit și promovat în mod egal în toate statele membre; întrucât mai multe petiții au evidențiat existența unor obstacole birocratice și a unor deficiențe de natură administrativă sau de altă natură în ceea ce privește exercitarea dreptului de a vota la alegerile naționale sau regionale din statul lor membru de origine pentru persoanele care au reședința într-un alt stat membru; întrucât există cetățeni care se confruntă cu obstacole în exercitarea acestui drept democratic, cum ar fi persoanele cu dizabilități din statele care au ratificat Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, dar nu și-au îndeplinit obligația de a-și reforma legislațiile electorale pentru a le da persoanelor cu dizabilități posibilitatea să-și exercite dreptul la vot;

X.  întrucât cetățenii au dreptul de a organiza sau de a susține, în colaborare cu alți cetățeni europeni din toate statele membre, o inițiativă cetățenească europeană (ICE), care ar trebui să le permită să stabilească agenda legislativă a UE; întrucât ICE este un instrument important al democrației directe, care le permite cetățenilor să se implice activ în elaborarea politicilor și a legislației UE; întrucât acest instrument ar trebui să fie transparent și eficient; întrucât exercitarea acestui drept nu a fost satisfăcătoare până în prezent,

Y.  întrucât crearea spațiului Schengen și integrarea acquis-ului Schengen în cadrul UE au amplificat în mod semnificativ libera circulație în UE și constituie una dintre cele mai mari realizări ale procesului de integrare europeană; întrucât Consiliul Uniunii Europene, în concluziile sale nr. 9166/3/11 și nr. 9167/3/11 din 9 iunie 2011, a confirmat încheierea cu succes a procesului de evaluare și capacitatea tehnică a Bulgariei și României de a adera la spațiul Schengen;

Z.  întrucât securitatea constituie una dintre cele mai mari preocupări ale cetățenilor UE; întrucât UE ar trebui să dea cetățenilor săi sentimentul că libertatea le este protejată iar securitatea le este asigurată pe întregul său teritoriu, garantând, în același timp, și respectarea și protecția libertăților și drepturilor lor; întrucât terorismul reprezintă o amenințare globală, care trebuie abordată în mod eficient la nivel local, național și la nivelul UE, pentru a garanta securitatea cetățenilor europeni;

AA.  întrucât, în conformitate cu evaluarea de impact a Comisiei (SEC(2011)1556) care însoțește propunerea care a condus la adoptarea Directivei (UE) 2015/637 a Consiliului din 20 aprilie 2015 privind măsurile de coordonare și cooperare pentru facilitarea protecției consulare a cetățenilor nereprezentați ai Uniunii în țările terțe(12), aproape șapte milioane de cetățeni europeni călătoresc sau locuiesc în țări din afara UE în care țara lor de origine nu are o ambasadă sau un consulat; întrucât se estimează că numărul cetățenilor UE nereprezentați va crește la cel puțin zece milioane până în 2020; întrucât cetățenii UE care locuiesc pe teritoriul unei țări terțe în care statul lor membru de origine nu are reprezentanță au dreptul să beneficieze de protecție din partea autorităților diplomatice și consulare ale oricărui alt stat membru, în aceleași condiții ca și cetățenii proprii,

1.  ia act de Raportul privind cetățenia UE din 2017 al Comisiei, care conține o enumerare a noilor priorități în funcție de domeniul de activitate pentru următorii ani; reamintește că punerea în aplicare corectă a legislației UE este o responsabilitate comună a statelor membre și a instituțiilor europene; subliniază, în această privință, rolul esențial pe care îl are Comisia în calitate de gardian al tratatelor în ceea ce privește punerea în aplicare a articolelor 258-260 din TFUE; consideră că este nevoie ca prioritățile să răspundă cu adevărat preocupărilor cetățenilor și să existe angajamente și acțiuni concrete și bine definite pentru următorii trei ani; îndeamnă Comisia să își accelereze politica în materie de asigurare a respectării legislației UE prin utilizarea tuturor instrumentelor și mecanismelor disponibile;

2.  ia act de faptul că dreptul de a adresa o petiție, dreptul de a sesiza Ombudsmanul European și dreptul de a accesa documente și registre sunt elemente fundamentale, concrete ale cetățeniei UE și măresc transparența procesului decizional; își exprimă, prin urmare, dorința ca aceste drepturi să fie promovate și evidențiate ca elemente-cheie ale Raportului Comisiei privind cetățenia UE și să fie reflectate în mod corespunzător în acesta;

3.  subliniază că exercitarea efectivă a dreptului de a adresa o petiție a fost înlesnită grație îmbunătățirii procesului de prelucrare a petițiilor în Parlamentul European și lansării, la sfârșitul anului 2014, a portalului Comisiei pentru petiții, care permite ca petițiile să fie transmise într-un mod simplu și gestionate mai eficient, după cum se arată în altă parte în rapoartele anuale respective ale Comisiei pentru petiții; solicită finalizarea fără întârziere a punerii în aplicare a următoarelor etape ale proiectului, așa cum este prevăzut, deoarece acest lucru va permite o monitorizare mult mai interactivă a procesului de petiționare de către petiționari și susținători;

4.  subliniază că exercitarea cu succes a drepturilor cetățenești presupune respectarea de către statele membre a tuturor drepturilor și libertăților consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE; subliniază că adoptarea unei guvernanțe democratice și participative, un nivel maxim de transparență și implicarea directă a tuturor cetățenilor în procesele decizionale consolidează, în cele din urmă, cetățenia UE; invită statele membre să îmbunătățească informarea cetățenilor UE cu privire la drepturile și îndatoririle lor și să faciliteze accesul egal la aceste drepturi și respectarea lor în mod egal atât în țările lor de origine, cât și în alte state membre; atrage atenția asupra clauzelor existente de neparticipare la unele părți din tratatele UE de către anumite state membre, ceea ce generează diferențe de facto în ceea ce privește drepturile cetățenilor;

5.  își exprimă regretul ferm cu privire la faptul că, timp de aproape un deceniu, nu s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește adoptarea Directivei privind combaterea discriminării la nivelul UE; invită toate instituțiile UE și statele membre să reia de urgență negocierile relevante; ia act de angajamentul Comisiei de a sprijini activ încheierea acestor negocieri;

6.  este de părere că ar trebui sporită eficiența politicilor UE în domeniul combaterii discriminării și că ar trebui eliminate obstacolele existente; recomandă Comisiei să actualizeze primele două directive anti-discriminare, și anume Directiva 2000/43/CE a Consiliului și Directiva 2000/78/CE a Consiliului, pentru a le alinia la versiunea actuală a tratatelor și la Carta drepturilor fundamentale a UE;

7.  solicită să se adopte un cadru legislativ eficient și măsuri de coordonare la nivelul UE și al statelor membre menite să asigure niveluri ridicate de protecție socială și locuri de muncă stabile, remunerate în mod corespunzător; consideră că o astfel de abordare este esențială pentru consolidarea drepturilor și libertăților fundamentale care decurg din cetățenia UE;

8.  subliniază că măsurile de austeritate adoptate la nivelul UE și al statelor membre au agravat inegalitățile economice și sociale și au limitat astfel, în mod grav, exercitarea în practică a drepturilor și libertăților fundamentale care decurg din cetățenia UE;

9.  reamintește amendamentele sale adoptate la 14 septembrie 2017(13) și propunerea Comisiei privind o directivă cuprinzătoare referitoare la apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (COM(2015)0615), incluzând diferite moduri de transport; recomandă ca legiuitorii să-și accelereze activitățile cu privire la adoptarea unui Act european privind accesibilitatea; salută acordul interinstituțional la care s-a ajuns cu privire la transpunerea Tratatului de la Marrakesh în legislația UE privind drepturile de autor, susținută de Comisia pentru petiții încă din 2011, și își reiterează apelul privind ratificarea rapidă a Tratatului de la Marrakesh de către UE și statele sale membre; invită toate statele membre să ratifice Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap și să semneze protocolul la aceasta; sprijină extinderea în cât mai multe state membre cu putință a utilizării cardului european pentru dizabilitate recunoscut reciproc; încurajează statele membre să faciliteze mobilitatea persoanelor cu dizabilități și limitări funcționale în UE; subliniază necesitatea de a îmbunătăți accesibilitatea site-urilor web ale UE pentru persoanele cu dizabilități;

10.  invită Comisia să adopte măsuri mai active de combatere a discriminării persoanelor LGBTI și să combată homofobia, prin definirea unor măsuri concrete care să fie adoptate la nivel național și la nivel european; solicită, în același timp, instituțiilor UE să monitorizeze îndeaproape drepturile LGBTI și să promoveze recunoașterea transfrontalieră a drepturilor pentru persoanele LGBTI și familiile acestora în UE;

11.  reamintește că principiul egalității între femei și bărbați poate fi pus în aplicare numai printr-o integrare strategică a perspectivei de gen în toate politicile UE, inclusiv prin intermediul Angajamentului strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019; invită Comisia să faciliteze accesul deplin la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă în toate statele membre; invită Comisia să ia măsuri semnificative pentru a elimina discriminarea și a combate declarațiile discriminatorii îndreptate împotriva femeilor în UE și care încurajează stereotipurilor de gen; reafirmă necesitatea investițiilor în educația civică și cetățenească, precum și în educația în spiritul egalității de gen în toată Europa; atrage atenția asupra disparităților de gen din UE în ceea ce privește salariile și pensiile, care subminează posibilitatea de autonomie economică reală pentru milioane de femei; subliniază importanța participării politice a tinerilor, în special a femeilor și a fetelor, și solicită mai multe măsuri din partea Comisiei și a statelor membre în ceea ce privește încurajarea participării lor;

12.  salută propunerea Comisiei ca UE să semneze și să finalizeze aderarea sa la Convenția de la Istanbul; regretă, cu toate acestea, că limitarea la două domenii, și anume chestiuni legate de cooperarea judiciară în materie penală și azilul și principiul nereturnării, dă naștere la insecuritate juridică cu privire la domeniul de aplicare al aderării UE; îndeamnă statele membre să accelereze negocierile privind ratificarea și punerea în aplicare a Convenției de la Istanbul; invită statele membre care nu au făcut încă acest lucru să ratifice fără întârziere această convenție și invită Comisia să prezinte o propunere de directivă privind combaterea violenței împotriva femeilor; salută prezentarea de către Comisie a pachetului privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată și invită toate instituțiile să execute aceste măsuri cât mai curând posibil; invită Comisia și statele membre să promoveze accederea femeilor și reprezentarea lor în poziții de conducere și să adopte măsuri specifice pentru a răspunde nevoilor cetățenilor vulnerabili care se confruntă cu discriminare multiplă intersecțională, astfel încât acești cetățeni să își poată exercita drepturile cetățenești, de exemplu prin strategii adecvate; invită Consiliul să își intensifice eforturile pentru a debloca Directiva privind femeile în consiliile de administrație; își reiterează apelul adresat Comisiei de a-și adoptă Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019 sub forma unei comunicări;

13.  reamintește că minoritățile tradiționale au coexistat secole de-a rândul cu culturile majoritare pe continentul european; subliniază că este necesar ca instituțiile UE să joace un rol mai activ în protecția minorităților, de exemplu prin promovarea unor reuniuni, seminare și rezoluții de sensibilizare, precum și prin adoptarea unor măsuri administrative concrete în cadrul instituțiilor UE; consideră că UE ar trebui să stabilească standarde înalte de protecție a minorităților, pornind de la cele deja codificate în instrumentele de drept internațional, precum cele ale Consiliului Europei, și că aceste standarde ar trebui să fie integrate în mod solid într-un cadru juridic care să garanteze democrația, statul de drept și drepturile fundamentale în întreaga UE; încurajează toate statele membre să ratifice pe deplin, fără întârziere, Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare și să aplice tratatele cu bună credință; reamintește, de asemenea, necesitatea implementării principiilor elaborate în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE); deplânge orice retorică care incită la discriminare pe motive de cetățenie sau naționalitate; încurajează guvernele naționale să găsească soluții durabile și să promoveze o cultură a diversității lingvistice în toate statele membre și în UE în ansamblu, dincolo de limbile oficiale ale UE, întrucât atât tratatele, cât și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene conțin trimiteri la protecția minorităților naționale și la discriminarea pe motiv de limbă;

14.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la numărul persoanelor de etnie romă din Europa care sunt victime ale unei înregistrări discriminatorii a nașterilor și care, prin urmare, nu au documente de identitate, cărora li se refuză accesul la serviciile de bază esențiale în țările lor de reședință și, drept urmare, li se refuză de asemenea exercitarea oricăror drepturi în UE; invită statele membre să ia imediat măsuri de corectare în acest sens pentru a proteja exercitarea drepturilor lor umane fundamentale și a tuturor drepturilor conferite de cetățenia UE; invită Comisia să evalueze și să monitorizeze situația din statele membre și să instituie identificarea și protejarea persoanelor a căror cetățenie nu este recunoscută și care nu au acces la documente de identitate;

15.  invită Comisia și statele membre să propună măsuri specifice pentru înlăturarea obstacolelor din calea liberei circulații în conformitate cu Rezoluția Parlamentului European din 15 martie 2017 referitoare la obstacolele pentru exercitarea libertății cetățenilor UE de a circula și a munci pe piața internă(14) și Rezoluția Parlamentului European din 28 aprilie 2016 referitoare la protejarea interesului superior al copilului în toată Uniunea Europeană, pe baza petițiilor adresate Parlamentului European(15);

16.  invită Comisia să monitorizeze în mod regulat punerea în aplicare a Directivei 2004/38/CE în statele membre și să ia măsurile corespunzătoare pentru a elimina potențialele obstacole din calea libertății de circulație; salută instrumentul de e-learning privind dreptul la libera circulație pentru cetățenii Uniunii, care ajută autoritățile locale să înțeleagă mai bine drepturile și obligațiile care decurg din libera circulație;

17.  recunoaște eforturile depuse de Comisie pentru a face în așa fel ca mai multe puncte de informare și asistență cu privire la UE și la drepturile pe care le conferă cetățenilor săi, cum ar fi rețeaua Europe Direct, portalul „Europa ta” și portalul e-justiție, să fie disponibile și mai accesibile pentru a informa mai bine persoanele care își exercită drepturile în calitate de cetățeni europeni; ia act de propunerea Comisiei privind instituirea unui portal digital unic care să dea cetățenilor un acces online ușor la informații și la servicii de asistență și de soluționare a problemelor cu privire la exercitarea drepturilor în cadrul pieței unice;

18.  invită Comisia să consolideze rețeaua SOLVIT prin îmbunătățirea interacțiunii dintre serviciile sale și centrele naționale pentru a asigura o mai bună monitorizare a cazurilor nesoluționate și repetitive și o articulare mai strânsă între diferitele instrumente ale UE de aplicare a legii, cum ar fi EU PILOT și CHAP; în același timp, invită statele membre să promoveze rețeaua SOLVIT și serviciile sale, precum și alte căi de atac și mecanisme de participare a cetățenilor, în rândul cetățenilor UE, atât la nivelul Uniunii, (de exemplu, Comisia pentru petiții din cadrul Parlamentului, Ombudsmanul European și inițiativa cetățenească europeană), cât și la nivel național (de exemplu, mediatorii regionali sau locali, comisiile pentru petiții sau inițiativele legislative populare);

19.  sprijină angajamentul asumat de Comisie în Raportul privind cetățenia UE din 2017 de a organiza o campanie de informare și sensibilizare la nivelul UE privind drepturile aferente cetățeniei UE, pentru a-i ajuta pe cetățeni să își înțeleagă mai bine drepturile; subliniază că cetățenii ar trebui să aibă acces la toate informațiile necesare pentru o consolidare reală a cetățeniei europene, iar aceste informații ar trebui să fie prezentate într-un mod clar și ușor de înțeles, pentru ca cetățenii să poată lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la exercitarea drepturilor lor conferite de tratat și a drepturilor garantate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; recomandă promovarea transparenței și a unui sprijin consular proactiv ca cele mai adecvate instrumente în acest scop, împreună cu publicarea adecvată a informațiilor necesare pentru a se facilita stabilirea noilor-veniți;

20.  reamintește că accesul la serviciile de sănătate, coordonarea sistemelor de securitate socială și recunoașterea calificărilor profesionale în alte state membre sunt domeniile în care cetățenii UE se confruntă adesea cu dificultăți și solicită asigurarea riguroasă de către Comisie a respectării reglementărilor pentru a remedia astfel de situații;

21.  se arată preocupat de accentuarea dezamăgirii în ceea ce privește politica în rândul cetățenilor; subliniază că este necesar să se acorde prioritate combaterii xenofobiei, rasismului, discriminării și discursului de incitare la ură;

22.  ia act de faptul că măsurile pentru creșterea ratei de participare la vot în cadrul alegerilor europene reprezintă o responsabilitate comună a UE și a statelor membre; le încurajează pe acestea din urmă să promoveze participarea democratică printr-o mai bună informare a cetățenilor cu privire la dreptul lor de a candida și a vota în cadrul alegerilor locale și europene, prin canale multiple și într-un limbaj accesibil, precum și prin înlăturarea barierelor din calea participării lor, cum ar fi discriminarea pe motive economice, sociale sau de limbă, practicile neloiale sau corupția; îndeamnă statele membre să elimine obstacolele din calea accesibilității pentru cetățenii cu dizabilități și să faciliteze votul în cadrul tuturor alegerilor al cetățenilor lor care locuiesc, lucrează sau studiază departe de secția lor de votare, de exemplu prin adoptarea identificării și a soluțiilor de votare electronice;

23.  consideră că reforma Actului electoral ar putea fi un prilej pentru ca Uniunea să devină mai democratică; subliniază faptul că mii de europeni împărtășesc această opinie; reamintește necesitatea promovării participării la alegerile europene prin creșterea vizibilității partidelor politice la nivel european și faptul că întărirea caracterului european al alegerilor pentru Parlamentul European este o responsabilitate comună a UE și a statelor sale membre; încurajează Consiliul să includă liste în care este integrată perspectiva egalității de gen și care sunt echilibrate din punctul de vedere al genului în cadrul revizuirii actul menționat anterior; solicită Comisiei să ia măsuri în urma plângerilor cu privire la exercitarea dreptului de vot la alegerile europene și municipale, să elaboreze un plan de acțiune concret în vederea introducerii votului electronic la alegerile pentru Parlamentul European, începând cât mai devreme posibil, și ca acest sistem să devină disponibil la scară mai largă pentru toți cetățenii UE; îndeamnă statele membre să facă tot ce le stă în putință pentru a încuraja persoanele care nu dețin cetățenia niciunui stat și care au reședința permanentă în statele membre ale UE să adopte cetățenia statului membru gazdă, astfel încât să poată beneficia pe deplin de drepturile aferente cetățeniei UE; consideră că cetățenii UE care se mută și locuiesc în alt stat membru al UE ar trebui să aibă posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot în alegerile naționale din țara lor de origine; invită statele membre care interzic dreptul de vot cetățenilor care aleg să trăiască într-un alt stat membru pentru o perioadă lungă să înlesnească condițiile pentru păstrarea dreptului de vot la alegerile naționale; îndeamnă Comisia să ia măsurile necesare pentru a permite persoanelor cu dizabilități să își exercite dreptul la vot fără nicio formă de discriminare; sprijină posibilitatea de a introduce o carte de identitate europeană, pe lângă documentele naționale de identificare;

24.  ia act de cea mai recentă comunicare a Comisiei (COM(2017)0482) privind inițiativa cetățenească europeană, care conține o propunere de revizuire a Regulamentul (UE) nr. 211/2011 din 16 februarie 2011, în vederea îmbunătățirii funcționării sale; își exprimă speranța că revizuirea regulamentului va avea drept rezultat un instrument ICE mai transparent, eficient și ușor accesibil, asigurând, în același timp, o participare democratică și mai largă a cetățenilor la dezbaterea europeană și la stabilirea agendei; subliniază rolul legislativ semnificativ pe care îl va juca Parlamentul și importanța unei bune cooperări cu Comisia în cursul revizuirii regulamentului; invită Comisia să includă dispoziții care să vizeze revizuirea condițiilor de admisibilitate juridică, a cerințelor de înregistrare și a procedurilor de examinare în ceea ce privește ICE;

25.  consideră că în interesul cetățeniei UE, sunt necesare măsuri din partea Comisiei pentru consolidarea dimensiunii culturale europene; încurajează programul „Europa pentru cetățeni” să finanțeze proiecte mai inovatoare, cu potențial de avea un impact sistemic; recomandă dezvoltarea programului „Cunoașterea Europei” în paralel cu „Europa cetățenilor” și ca o completare a sa;

26.  propune Comisiei, cu scopul de a consolida cetățenia UE și exercitarea acesteia, să încurajeze desemnarea de către autoritățile locale a unor consilieri responsabili cu afacerile europene, întrucât acesta este nivelul cel mai apropiat de cetățeni;

27.  recomandă ca Comisia să creeze un registru de intrare la toate sediile sale, inclusiv la reprezentanțele din statele membre, astfel încât cetățenii să se poată adresa în scris sau prezentându-se personal, cu garanții corespunzătoare, oricărei instituții a Uniunii;

28.  recomandă Comisiei, să introducă, în colaborare cu serviciile poștale însărcinate cu serviciul universal, un sistem de mesagerie cu certificare a conținutului, datei și expeditorului, astfel încât cetățenii să se poată adresa în scris, fără a se prezenta personal, cu garanții corespunzătoare, instituțiilor europene;

29.  își exprimă convingerea că dreptul fundamental la libertatea de expresie și de informare, consacrat la articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a UE, o mass-medie liberă și accesul la un pluralism de opinii în societate și în mass-media sunt indispensabile pentru o democrație sănătoasă și constituie, prin urmare, o temelie constituțională pentru calitatea de membru al UE astfel cum este consacrată la articolele 2 și 6 din TUE; subliniază necesitatea unei politici clar definite a UE de combatere a propagandei antieuropene și a informațiilor false, precum și de promovare a independenței mass-mediei publice față de guverne; propune ca un interval minim de timp în radiodifuziunea publică în toate statele membre să fie dedicat conținutului legat de afacerile UE; propune ca instituțiile UE să inițieze crearea de canale de televiziune europene care să transmită în toate statele membre și în toate limbile oficiale ale UE, precum și să ia măsuri de educare a cetățenilor în domeniul mass-mediei de la o vârstă fragedă; sprijină diseminarea producțiilor de presă și multimedia în toate limbile oficiale ale UE; subliniază în acest sens că este nevoie de mai multe măsuri de sensibilizare în rândul jurnaliștilor europeni;

30.  susține că diversitatea lingvistică și transparența sunt instrumente esențiale pentru a aduce UE mai aproape de cetățeni și a-i implica pe aceștia în activitățile sale; ia act de faptul că accesul la documente reprezintă subiectul a 30 % din anchetele finalizate de Ombudsmanul European în 2016 și, prin urmare, recomandă promovarea dreptului de acces la documente și traducerea cât mai multor documente posibil în toate limbile UE; sprijină intensificarea dialogului cu cetățenii și încurajează dezbaterile publice, cu scopul de a îmbunătăți înțelegerea de către cetățeni a impactului UE asupra vieții lor de zi cu zi și pentru a le permite acestora să ia parte la schimburi de opinii, prin intermediul unor intervale în programele de televiziune pentru public specific; solicită o directivă orizontală privind avertizarea de integritate care să stabilească canale și proceduri adecvate de raportare a cazurilor;

31.  sprijină promovarea unei culturi a serviciului public în rândul instituțiilor naționale și ale UE și consideră că UE ar trebui să dea un exemplu prin cele mai înalte standarde administrative și de transparență, în conformitate cu articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a UE; propune ca birourile locale ale UE din statele membre să fie transformate în ghișee unice, care să ofere servicii cuprinzătoare pentru cetățenii UE, cu scopul de a reduce birocrația și obstacolele pe care aceasta le ridică în calea exercitării drepturilor aferente cetățeniei UE; subliniază importanța proiectului „doar o singură dată”, care elimină sarcinile inutile pentru întreprinderile europene cărora li se cere să prezinte aceleași informații și documente în mod repetat în activitățile lor transfrontaliere;

32.  subliniază că educația accesibilă joacă un rol esențial în informarea viitorilor cetățeni ai UE cu privire la drepturile lor; subliniază că este important să se promoveze dezvoltarea competențelor transferabile, care sporesc înțelegerea interculturală și participarea activă în diverse societăți prin intermediul programului Erasmus+; încurajează statele membre să acorde în programele lor școlare o importanță sporită educației civice centrate în special pe cetățenia UE și pe afacerile europene și să adapteze în consecință formarea profesională a cadrelor didactice; reamintește necesitatea de a sprijini cadrele didactice și celelalte categorii de personal din domeniul educației pentru a integra în programele lor informații despre drepturile și cetățenia UE; subliniază, în acest context, necesitatea de promova și dezvolta în continuare platformele online, pentru ca personalul din învățământ să poată avea acces la materiale didactice inovatoare multilingve care să îl ajute să inspire și să motiveze elevii să afle mai multe despre UE; îndeamnă Comisia să lanseze o strategie de educație pentru cetățenia europeană, care să includă propuneri de orientări în vederea elaborării unei programe care ar putea include vizite școlare la instituțiile UE;

33.  reamintește că, în conformitate cu dreptul UE, în forma sa actuală, retragerea unui stat membru din Uniunea Europeană este echivalentă cu pierderea cetățeniei europene de către cetățenii săi; regretă că odată cu retragerea Regatului Unit din UE, pentru prima dată în istorie, cetățenii vor fi privați de drepturile care le sunt atribuite prin tratatele UE; subliniază că se preconizează că această pierdere a drepturilor va avea un impact grav asupra vieții lor de zi cu zi; subliniază că orice acord ar trebui să se bazeze pe principiile echității, simetriei, tratamentul echitabil, reciprocității și nediscriminării, precum și pe respectarea deplină a integrității dreptului UE, inclusiv a Cartei drepturilor fundamentale a UE și a cadrului său de aplicare; îndeamnă ambele părți implicate în negociere să acorde prioritate tuturor cetățenilor afectați și să le protejeze drepturile; invită părțile care iau parte la negocieri să mențină toate drepturile derivate sociale, economice și ale familiei și, în special, drepturile în materie de asistență medicală, în cea mai mare măsură posibilă în urma retragerii Regatului Unit;

34.  propune instituirea unei zile de sărbătoare legală europeană la 9 mai, pentru a consolida un sentiment european de apartenență la familia europeană;

35.  îndeamnă statele membre să se asigure că legislația lor națională este suficient de clară și de detaliată pentru a asigura respectarea dreptului la liberă circulație al cetățenilor și familiilor lor, să asigure o formare adecvată a autorităților naționale competente în acest sens, să difuzeze informații corecte către părțile interesate de o manieră precisă și să promoveze o bună cooperare și un schimb rapid de informații cu alte administrații naționale, în special în cazul asigurărilor și al pensiilor pentru limită de vârstă la nivel transfrontalier; solicită o mai bună cooperare între statele membre gazdă și consulatele relevante, ceea ce va asigura o rețea adecvată de asistență și un tratament echitabil în cauzele transfrontaliere, în special atunci când acestea implică încredințarea copiilor; îndeamnă Comisia să prezinte o propunere legislativă privind recunoașterea transfrontalieră a hotărârilor de adopție;

36.  invită Consiliul Uniunii Europene și Consiliul European să permită tuturor țărilor care îndeplinesc criteriile tehnice necesare să devină membre ale spațiului Schengen, astfel încât toți cetățenii UE să poată beneficia de libertatea de circulație neîngreunată de controalele la frontieră;

37.  reamintește că legislația UE în materie de securitate ar trebui să fie actualizată, eficace și eficientă în ceea ce privește prevenirea, detectarea și reacția la amenințările în continuă schimbare la adresa securității; solicită implementarea urgentă a Agendei europene privind securitatea, o mai bună aplicare a instrumentelor juridice ale UE existente în acest domeniu și un schimb mai eficient de informații și o mai bună coordonare între statele membre și cu agențiile UE; salută inițiativele Comisiei de consolidare a cooperării în materie de securitate între statele membre; subliniază importanța respectării depline a drepturilor fundamentale în lupta împotriva terorismului; subliniază că armonizarea acțiunii interne și externe a UE în domeniul securității este esențială pentru protejarea eficientă a cetățenilor UE;

38.  invită instituțiile UE și statele membre să își intensifice eforturile de a dezvolta o uniune a securității efectivă și autentică, care să abordeze toate dimensiunile amenințării teroriste;

39.  consideră că deradicalizarea și prevenirea radicalizării constituie o prioritate absolută pentru UE și recomandă în mod ferm consolidarea unor programe transsectoriale specifice care vizează educația, activitățile de voluntariat și culturale, activitățile pentru tineret și programele de deradicalizare în instituții, comunitățile locale, societatea civilă, comunitățile religioase și administrațiile regionale; consideră că o politică cuprinzătoare în acest domeniu ar trebui să fie însoțită de procese proactive de deradicalizare pe termen lung în sfera judiciară; subliniază necesitatea de a dezvolta strategii privind incluziunea socială și politici de combatere a discriminării; invită statele membre să abordeze chestiunea radicalizării dintr-o perspectivă holistică și să profite de cunoștințele specializate ale Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare creată la inițiativa Comisiei; subliniază faptul că prevenirea radicalizării poate fi, de asemenea, sprijinită prin acțiuni finanțate de programe ale UE, cum ar fi Fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și Europa pentru cetățeni;

40.  solicită punerea în aplicare deplină și efectivă a Directivei (UE) 2015/637 pentru a asigura protecția consulară a cetățenilor UE în țările terțe în care statele lor membre nu sunt reprezentate;

41.  invită Comisia să prezinte o propunere de format nou, mai sigur, al documentului de călătorie de urgență al UE pentru cetățenii UE nereprezentați în afara Uniunii, al căror pașaport a fost furat, pierdut, distrus sau este temporar indisponibil, pentru a garanta că aceștia se pot întoarce acasă în siguranță;

42.  subliniază că victimelor criminalității și terorismului trebuie să li se garanteze un nivel corespunzător de drepturi, fără discriminare la nivelul UE și că ar trebui să fie tratate cu respect și demnitate și să primească sprijin adecvat, în concordanță cu necesitățile lor individuale și ale familiilor lor; subliniază că un număr tot mai mare de cetățeni europeni au fost victime ale atacurilor teroriste într-o țară care nu este propria țară și, prin urmare, solicită să se instituie de urgență protocoale în statele membre pentru a-i ajuta pe cetățenii europeni din alte țări în cazul unui atac terorist, în conformitate cu Directiva (UE) 2017/541 privind combaterea terorismului; subliniază necesitatea unei directive specifice privind protejarea victimelor terorismului;

43.  regretă existența unor obstacole transfrontaliere în chestiuni civile sau sociale, cum ar fi dreptul familiei sau pensiile, care împiedică mulți cetățeni să se bucure pe deplin de cetățenia UE;

44.  regretă faptul că în statele membre nu există aceleași opțiuni în ceea ce privește căile de atac pentru părinți și copii în caz de separare sau divorț și, din acest motiv, sute de părinți din Europa s-au adresat Comisiei pentru petiții pentru a o îndemna să devină mai activă în acest sens, în ciuda competențelor sale foarte limitate în acest domeniu;

45.  solicită o cooperare consolidată între statele membre, pentru a asigura protecția victimelor violenței de gen și faptul că interesul superior al copilului este luat în considerare în cazul litigiilor familiale transfrontaliere;

46.  salută lansarea unui corp de solidaritate al UE pentru tinerii cetățeni europeni și solicită ca această inițiativă să fie finanțată în mod corespunzător și ca locurile de muncă de calitate să nu fie înlocuite cu activitate de voluntariat neremunerată;

47.  invită statele membre să aplice măsuri de coordonare și cooperare menite să asigure o rezolvare eficientă a chestiunilor precum dubla impunere și discriminarea fiscală în orice context transfrontalier și să acorde o atenție sporită realităților legate de mobilitatea transfrontalieră a lucrătorilor; consideră că aspectele legate de dubla impunere sunt în prezent insuficient abordate, în măsura în care sunt tratate prin intermediul convențiilor fiscale bilaterale existente sau al acțiunilor unilaterale întreprinse de către un stat membru și că necesită o acțiune concertată, în timp util, la nivelul UE;

48.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Documentul 6622/16 al Consiliului. (2) Documentul 14268/15 al Consiliului. (3) JO C 378, 9.11.2017, p. 146. (4) Texte adoptate, P8_TA(2016)0106. (5) Texte adoptate, P8_TA(2016)0385. (6) Texte adoptate, P8_TA(2017)0013. (7) Texte adoptate, P8_TA(2017)0063. (8) PE 601.177v04-00. (9) Texte adoptate, P8_TA(2016)0512. (10) PE 597.698v03-00. A se vedea, de asemenea, raportul A8-0265/2017. (11) PE 603.107v02-00. A se vedea, de asemenea, raportul A8-0265/2017. (12) JO L 106, 24.4.2015, p. 1. (13) Texte adoptate, P8_TA(2017)0347. (14) Texte adoptate, P8_TA(2017)0083. (15) Texte adoptate, P8_TA(2016)0142.

Rezoluţia Parlamentului European din 12 decembrie 2017 privind „Către o strategie în domeniul comerțului digital” (2017/2065(INI))

P8_TA(2017)0488 A8-0384/2017

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 207 alineatul (3) și articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS),

–  având în vedere Acordul privind tehnologia informației (ATI) al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC),

–  având în vedere programul de lucru al OMC privind comerțul electronic,

–  având în vedere declarația comună a miniștrilor TIC din țările G7, cu ocazia reuniunii organizate la Takamatsu, Kagawa, în 29-30 aprilie 2016,

–  având în vedere Declarația ministerială a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind economia digitală, de la Cancun, din 2016,

–  având în vedere Coaliția dinamică privind comerțul din cadrul Forumului pentru guvernarea internetului,

–  având în vedere negocierile comerciale în curs ale UE cu țările terțe,

–  având în vedere acordul de principiu anunțat de Comisie la 6 iulie 2017 privind Acordul de parteneriat economic UE-Japonia,

–  având în vedere Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă („Directiva privind comerțul electronic”)(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015, intitulată „Comerț pentru toți - Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Digitalizarea industriei europene” (COM(2016)0180),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului – Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa” (COM(2016)0178),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 23 iunie 2017 privind obstacolele în calea comerțului și a investițiilor (COM(2017)0338),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 ianuarie 2017 intitulată „Dezvoltarea unei economii europene în domeniul datelor” (COM(2017)0009),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal în comunicațiile electronice și de abrogare a Directivei 2002/58/CE (Regulamentul privind viața privată și comunicațiile electronice) (COM(2017)0010),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 13 septembrie 2017 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un cadru pentru fluxul liber al datelor fără caracter personal în Uniunea Europeană (COM(2017)0495),

–  având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 2 mai 2017 privind „Domeniul digital în serviciul dezvoltării: punerea tehnologiilor și serviciilor digitale în primplanul politicii de dezvoltare a UE” (SWD(2017)0157),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 februarie 2016 conținând recomandările Parlamentului European adresate Comisiei privind negocierile pe marginea Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 iulie 2015 conținând recomandările Parlamentului European adresate Comisiei Europene privind negocierile pe marginea Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)(5),

–  având în vedere documentul adoptat de Adunarea Generală a ONU la 25 septembrie 2015, intitulat „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, precum și cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD),

–  având în vedere a unsprezecea Conferință ministerială a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), care va avea loc în curând la Buenos Aires, Argentina, în perioada 10 - 13 decembrie 2017, unde probabil se va discuta despre comerțul electronic,

–  având în vedere inițiativele Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor a ONU în sprijinul țărilor în curs de dezvoltare (UIT-D),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 8 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și articolul 16 alineatul (1) din TFUE,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

–  având în vedere rapoartele Raportorului special al ONU privind protejarea libertății de exprimare referitoare la libertatea de exprimare și sectorul privat în era digitală (A/HRC/32/38) și la rolul furnizorilor de acces la internet (A/HRC/35/22),

–  având în vedere Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline, adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 12 mai 2014,

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal (Seria de tratate ale Consiliului Europei nr. 108) și protocolul adițional la aceasta,

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la fluxurile de date transatlantice(6),

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind punerea în aplicare a strategiei de politică comercială „Comerț pentru toți” - O politică comercială progresistă pentru valorificarea oportunităților oferite de globalizare (COM(2017)0491),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0384/2017),

A.  întrucât progresele tehnologice, accesul la internetul deschis și digitalizarea economiei sunt un motor al creșterii întrucât permit întreprinderilor, în special întreprinderilor nou-înființate, microîntreprinderilor și IMM-urilor, să creeze noi oportunități pentru a dezvolta, comanda, produce, comercializa sau livra produse și servicii și să ajungă la clienții din întreaga lume într-un ritm mai rapid și cu costuri mai mici ca niciodată; întrucât tehnologiile emergente, cum ar fi tehnologia registrelor distribuite, au potențialul de a consolida comerțul digital prin mărirea transparenței contractelor internaționale și accelerarea transferului de valori; întrucât comerțul cu bunuri fizice a fost înlocuit de un număr tot mai mare de transferuri transfrontaliere de conținut digital, estompând uneori linia de demarcare între bunuri și servicii;

B.  întrucât colectarea și agregarea datelor și capacitatea de a le transfera peste granițe pot reprezenta un motor-cheie al inovării, al productivității și al competitivității economice;

C.  întrucât globalizarea și digitalizarea economiilor și a comerțului internațional le-au permis întreprinderilor să crească, oferind oportunități economice pentru cetățeni; întrucât digitalizarea industriilor tradiționale afectează modelele de lanțuri de aprovizionare, de fabricație și servicii, ceea ce ar putea conduce la crearea de locuri de muncă în noi industrii, dar ar putea, totodată, să perturbe locurile de muncă actuale și să ducă la precarizarea condițiilor de muncă, deoarece din ce în ce mai multe sarcini realizate în mod tradițional de oameni sunt fie automatizate, fie delocalizate, fie ambele; subliniază, în această privință, faptul că trebuie să fie instituite măsurile sociale necesare de însoțire pentru ca acestea să fie în beneficiul întregii societăți, cum ar fi politici puternice în domeniul educației și formării, politici active în domeniul pieței forței de muncă și măsuri pentru a depăși diviziunea digitală;

D.  întrucât economia digitală are nevoie de un cadru bazat pe norme, inclusiv pe norme comerciale moderne, care să poată concilia schimbările rapide de pe piață cu drepturile consumatorilor, oferind spațiu de manevră politică pentru noi inițiative de reglementare necesare pentru ca guvernele să apere și să întărească protecția drepturilor omului;

E.  întrucât accesul la un internet liber, deschis și sigur reprezintă o condiție prealabilă pentru comerțul bazat pe norme și pentru dezvoltare în cadrul economiei digitale; întrucât principiul neutralității rețelei ar trebui să fie o parte-cheie a strategiei UE privind comerțul digital pentru a permite concurența loială și inovarea în economia digitală, asigurând în același timp libertatea de exprimare online;

F.  întrucât investițiile în infrastructură și accesul la competențe rămân provocări-cheie pentru conectivitate și, prin urmare, pentru comerțul digital;

G.  întrucât ODD-urile ONU subliniază că asigurarea până în 2020 a accesului universal și la prețuri accesibile la internet pentru persoanele din țările cel mai puțin dezvoltate va fi esențială pentru promovarea dezvoltării, deoarece dezvoltarea unei economii digitale ar putea fi un motor pentru crearea de locuri de muncă și creștere, comerțul electronic fiind o oportunitate de creștere a numărului micilor exportatori, a volumului exporturilor și a diversificării acestora;

H.  întrucât femeile, în calitate de antreprenori și de lucrători, pot beneficia de un acces mai bun la piețele globale, iar în calitate de consumatori, pot beneficia de prețuri mai mici, întrucât există încă numeroase provocări și inegalități care împiedică participarea femeilor la economia mondială, deoarece multe dintre femeile din țările cu venituri reduse și medii nu au încă acces la internet;

I.  întrucât comerțul electronic este în plină expansiune și în țările în curs de dezvoltare;

J.  întrucât guvernele din întreaga lume practică protecționismul digital, ridicând bariere în calea accesului pe piață și a investițiilor directe sau creând avantaje neloiale pentru întreprinderile naționale; întrucât o serie de măsuri ample adoptate de țări terțe în numele securității (cibernetice) naționale, au un impact negativ tot mai mare asupra comerțului cu produse TIC;

K.  întrucât companiile străine beneficiază în prezent de un acces mult mai larg la piața europeană decât companiile europene în țările terțe; întrucât mulți dintre partenerii noștri comerciali își închid din ce în ce mai mult piețele naționale și apelează la protecționismul digital; întrucât UE ar trebui să își ancoreze strategia privind comerțul digital în principiul reciprocității, al concurenței loiale, al reglementării inteligente și al transparenței în vederea restabilirii încrederii consumatorilor și a unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi;

L.  întrucât blocarea geografică ar trebui eliminată și în viitor nu ar trebui să se mai practice nicio formă de discriminare nejustificată pe criterii de naționalitate, de reședință sau de loc de stabilire al clientului pe piața internă;

M.  întrucât elementele fundamentale care mențin internetul deschis pe piața unică digitală a UE, inclusiv principiile precum concurența loială, neutralitatea rețelei și protecțiile în ceea ce privește responsabilitatea intermediarilor, ar trebui promovate în toate negocierile comerciale; întrucât dimensiunea globală a comerțului digital face ca OMC să fie locul firesc pentru negocierea unui cadru multilateral bazat pe norme; întrucât a 11-a Conferință ministerială a OMC din decembrie 2017 oferă o platformă pentru lansarea unui astfel de proces;

N.  întrucât Uniunea are obligația să respecte Cartea drepturilor fundamentale a UE, inclusiv articolul 8 referitor la dreptul la protecția datelor cu caracter personal, articolul 16 din TFUE referitor la același drept fundamental și articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE); întrucât dreptul la viață privată este un drept universal al omului; întrucât standardele ridicate în domeniul protecției datelor contribuie la întărirea încrederii în economia digitală, stimulând, implicit, dezvoltarea comerțului digital; întrucât promovarea unor standarde ridicate de protecție a datelor, în special în ceea ce privește datele sensibile, și facilitarea schimburilor comerciale internaționale trebuie să meargă mână în mână, în era digitală, pentru a susține libertatea de exprimare și de informare, comerțul electronic și criptarea și a respinge protecționismul digital, supravegherea în masă, spionajul cibernetic și cenzurarea internetului;

O.  întrucât comerțul digital trebuie să protejeze speciile sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, iar piețele online trebuie să interzică vânzarea acestor speciilor sălbatice de faună și floră și a produselor derivate din acestea pe platformele lor;

P.  întrucât întreprinderile private stabilesc tot mai mult norme și standarde în economia digitală și întrucât acestea vor avea un impact direct asupra cetățenilor și consumatorilor, precum și asupra comerțului intern și internațional, accelerând, în același timp, dezvoltarea de soluții tehnologice pentru protecția întreprinderilor și a clienților;

Q.  întrucât recomandările OCDE privind combaterea erodării bazei de impunere și a transferului profiturilor și planurile UE privind o bază consolidată comună de impozitare a societăților au evidențiat necesitatea de a aborda o serie de provocări fiscale, inclusiv pe cele generate de economia digitală; întrucât impozitele trebuie plătite acolo unde sunt generate profiturile; întrucât un sistem mai transparent, mai eficient și echitabil pentru calcularea bazei impozabile a întreprinderilor transfrontaliere ar trebui să împiedice transferul profiturilor și evitarea obligațiilor fiscale, întrucât UE are nevoie de o abordare coerentă față de impozitarea economiei digitale pentru a realiza o impozitare echitabilă și eficientă a tuturor întreprinderilor și pentru a crea condiții de concurență echitabile; reamintește că acordurile comerciale ar trebui să includă o clauză de bună guvernanță fiscală care să reafirme angajamentul părților de a pune în aplicare standardele internaționale convenite în lupta împotriva evaziunii fiscale și a eludării obligațiilor fiscale;

R.  întrucât, conform OCDE, până la 5 % din bunurile importate în UE sunt contrafăcute, ceea ce determină pierderi semnificative de locuri de muncă și de venituri fiscale;

S.  întrucât sectoarele sensibile, cum ar fi serviciile audiovizuale, precum și drepturile fundamentale, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal, nu ar trebui să facă obiectul negocierilor comerciale,

T.  întrucât comerțul digital trebuie să urmărească, de asemenea, promovarea creșterii IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate, și nu numai a întreprinderilor multinaționale,

U.  întrucât Mexic îndeplinește condițiile de aderare la Convenția nr. 108 a Consiliului Europei privind protecția datelor;

V.  întrucât protecția datelor cu caracter personal nu este negociabilă în cadrul acordurilor comerciale, protecția datelor fiind întotdeauna exclusă din mandatele de negociere comercială ale UE;

W.  întrucât acordurile comerciale pot fi o pârghie pentru a impune drepturi digitale mai stricte; întrucât includerea unor dispoziții privind neutralitatea rețelei, interzicerea obligațiilor nejustificate de localizare a datelor, securitatea datelor, securitatea prelucrării datelor și a stocării datelor, criptarea și răspunderea intermediară în acordurile comerciale pot întări, mai ales, protecția libertății de exprimare;

1.  subliniază că UE, în calitatea sa de comunitate de valori și ca principal exportator de servicii din lume, ar trebui să stabilească standardele în normele și acordurile internaționale privind fluxurile comerciale digitale pe baza a trei elemente: (1) asigurarea accesului la piață pentru bunuri și servicii digitale în țările terțe, (2) asigurarea faptului că normele comerciale generează avantaje concrete pentru consumatori și (3) asigurarea și promovarea respectării drepturilor fundamentale;

2.  subliniază că, deși Strategia privind piața unică digitală pentru Europa abordează multe dintre problemele cu care se confruntă comerțul digital, întreprinderile din UE au în continuare de înfruntat obstacole importante la nivel global, cum ar fi reglementări netransparente, intervenții ale guvernului și cerințe nejustificate de localizare a datelor sau de stocare a acestora; subliniază că unele dintre acțiunile principale ale Strategiei privind piața unică digitală pentru Europa, cum ar fi inițiativa europeană în domeniul cloud computingului și reforma în domeniul drepturilor de autor, au o dimensiune internațională care ar putea fi abordată prin intermediul unei strategii europene privind comerțul digital;

3.  subliniază necesitatea de a elimina prăpastia digitală pentru a reduce la minimum potențialul impact negativ la nivel social și asupra dezvoltării; subliniază, în această privință, importanța promovării participării femeilor la STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică), pentru a elimina barierele în calea învățării pe tot parcursul vieții și disparitatea de gen în privința accesului la noi tehnologii și a utilizării acestora; invită Comisia să exploreze mai bine modalitățile de a lega politica comercială actuală de egalitatea de gen și de a promova emanciparea economică a femeilor prin intermediul comerțului;

4.  constată că efectul de rețea al economiei digitale permite unei societăți sau unui număr mic de societăți să dețină o cotă mare de piață, fapt care ar putea conduce la o concentrare excesivă a pieței; subliniază că este important să se promoveze concurența loială și efectivă în acordurile comerciale, în special între furnizorii de servicii digitale, cum ar fi platformele online, și utilizatori, precum microîntreprinderile, IMM-urile și noile întreprinderi, să se promoveze posibilitatea consumatorilor de a alege, să se reducă costurile tranzacțiilor, să se asigure tratamentul nediscriminatoriu al tuturor actorilor de pe piață și să se evite crearea unor poziții dominante care perturbă piețele; subliniază, în acest context, cât este de important să se includă neutralitatea rețelei ca un element-cheie al strategiei sale privind comerțul digital; consideră că o strategie privind comerțul digital trebuie completată de un cadru internațional mai strict și eficient pentru politica în domeniul concurenței, inclusiv printr-o cooperare mai strânsă între autoritățile de concurență și introducerea unor capitole cu greutate privind concurența în acordurile comerciale; invită Comisia să vegheze la respectarea de către întreprinderi și societăți comerciale a normelor în materie de concurență și să nu existe discriminare împotriva concurenților în detrimentul intereselor consumatorilor;

5.  subliniază că accesul la internet în bandă largă și la metode de plată digitale, protecția eficientă a consumatorilor, în special mecanismele de despăgubire pentru vânzările online transfrontaliere, și procedurile vamale previzibile sunt elemente esențiale pentru asigurarea comerțului digital, a dezvoltării durabile și a creșterii favorabile incluziunii;

6.  consideră că acordurile comerciale ar trebui să prevadă o cooperare sporită între agențiile pentru protecția consumatorilor și salută inițiativele de a promova măsurile de consolidare a încrederii consumatorilor în cadrul negocierilor comerciale, cum ar fi disciplinele privind semnăturile electronice și contractele, precum și comunicările nesolicitate; evidențiază faptul că drepturile consumatorilor trebuie să fie protejate și nu trebuie în niciun caz să fie diluate;

7.  subliniază că IMM-urile din țările în curs de dezvoltare constituie majoritatea întreprinderilor și angajează majoritatea lucrătorilor din sectorul producției și al serviciilor; reamintește că facilitarea comerțului electronic transfrontalier poate avea un impact direct asupra îmbunătățirii mijloacelor de subzistență, favorizând un nivel de trai mai bun și stimulând dezvoltarea economică;

8.  reamintește că nicio dispoziție din acordurile comerciale nu împiedică UE și statele sale membre să își mențină, îmbunătățească și aplice normele privind protecția datelor; reamintește că datele cu caracter personal pot fi transferate către țări terțe fără a utiliza dispoziții generale în acorduri comerciale atunci când sunt îndeplinite – atât în prezent, cât și în viitor – cerințele consfințite în capitolul IV din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date(7) și în capitolul V din Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția datelor; recunoaște că deciziile privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, inclusiv cele parțiale și sectoriale, reprezintă un mecanism fundamental în ceea ce privește protecția transferului datelor cu caracter personal din UE către o țară terță; observă că UE a adoptat decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție cu doar patru din primii săi 20 de parteneri comerciali; reamintește importanța garantării, în special prin dialogurile privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, transferul de date dinspre țări terțe spre UE;

9.  invită Comisia să acorde prioritate și să accelereze adoptarea deciziilor privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, cu condiția ca țările terțe să asigure, în temeiul legislației lor interne sau al angajamentelor lor internaționale, un nivel de protecție „în esență echivalent” cu cel garantat în UE; invită Comisia să adopte și să publice proceduri obligatorii actualizate și detaliate cu un calendar specific de adoptare a acestor decizii și respectând întru totul competențele autorităților naționale de supraveghere și avizul Parlamentului European;

10.  reamintește că capacitatea de a accesa, colecta, prelucra și transfera date peste granițe a devenit tot mai importantă pentru orice tip de întreprindere care livrează bunuri și servicii la nivel internațional; observă că acest lucru este important atât pentru datele cu caracter personal, cât și pentru datele fără caracter personal și include comunicațiile de la mașină la mașină;

11.  invită Comisia să elaboreze norme ambițioase pentru transferurile transfrontaliere de date cât mai curând posibil și respectând întru totul normele actuale și viitoare ale UE privind protecția datelor și confidențialitatea; îi solicită în plus Comisiei să introducă în acordurile comerciale ale UE o dispoziție orizontală care să mențină pe deplin dreptul unei părți la protecția datelor cu caracter personal și a vieții private, cu condiția ca acesta să nu fie exercitat nejustificat cu intenția de a eluda normele privind transferul transfrontalier de date pentru alte motive decât protecția datelor cu caracter personal; consideră că aceste reguli și dispoziții ar trebui să facă parte din toate negocierile comerciale cu țările terțe, noi sau lansate de curând; subliniază că orice dispoziție în această privință ar trebui să rămână în afara domeniului de aplicare al oricărui capitol viitor referitor la protecția investițiilor;

12.  invită Comisia să interzică cu strictețe cerințele nejustificate de localizare a datelor din cadrul acordurilor de liber schimb (ALS); consideră că eliminarea acestor cerințe ar trebui să fie o prioritate de prim rang și subliniază, în același timp, că ar trebui să se adere la legislația aplicabilă privind protecția datelor; regretă încercările de a folosi astfel de cerințe ca o formă de barieră netarifară în calea comerțului și ca o formă de protecționism digital; consideră că un astfel de protecționism restrânge grav oportunitățile întreprinderilor europene pe piețele din țările terțe și subminează avantajele în materie de eficiență ale comerțului digital;

13.  invită Comisia să își prezinte, cât mai curând posibil, poziția cu privire la transferurile transfrontaliere de date, cerințele nejustificate de localizare a datelor și garanțiile privind protecția datelor în negocierile comerciale, în concordanță cu poziția Parlamentului, astfel încât să o includă în toate negocierile noi și recent lansate de UE și să se evite marginalizarea UE în cadrul negocierilor comerciale internaționale;

14.  invită Comisia să combată măsurile adoptate de țările terțe, cum ar fi politicile care încurajează consumul produselor locale, cerințele legate de conținut local sau transferurile forțate de tehnologie, în măsura în care acestea nu sunt justificate de programe coordonate de ONU privind eliminarea prăpastiei digitale sau excepțiile legate de TRIPS (aspecte legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală), pentru a garanta că întreprinderile europene își pot desfășura activitatea într-un mediu echitabil și previzibil;

15.  subliniază că UE ar trebui să își continue eforturile la nivel bilateral și multilateral pentru a asigura că țările terțe oferă un nivel de deschidere față de investițiile străine echivalent celui oferit de UE și că mențin condiții de concurență echitabile pentru operatorii din UE; salută propunerea UE de regulament de stabilire a unui cadru de revizuire a investițiilor străine directe în Uniune și sprijină obiectivele acesteia de a proteja mai bine infrastructurile și tehnologiile critice;

16.  subliniază că o strategie privind comerțul electronic trebuie să fie în deplină conformitate cu principiul neutralității rețelei și trebuie să garanteze tratamentul egal al traficului de internet, fără discriminare, restricții sau interferențe, indiferent de expeditorul, destinatarul, tipul, conținutul, dispozitivul, serviciul sau aplicația acestuia; reamintește, de asemenea, că măsurile de gestionare a traficului ar trebui să fie permise numai în cazuri excepționale în care sunt strict necesare și numai atât timp cât este necesar, pentru îndeplinirea cerințelor legale, pentru păstrarea integrității și a securității rețelei sau pentru prevenirea unei congestionări iminente a rețelei;

17.  subliniază că instalarea unei infrastructuri adecvate în ceea ce privește acoperirea, calitatea și securitatea, care susține neutralitatea rețelei, în special în zonele rurale, montane și îndepărtate, și accesul la această infrastructură sunt esențiale pentru digitalizarea industriei europene și extinderea e-guvernanței;

18.  regretă profund practicile țărilor terțe care condiționează accesul pe piață de dezvăluirea și transmiterea către autoritățile statului a codurilor-sursă ale programului informatic pe care întreprinderile în cauză intenționează să îl vândă; consideră că aceste măsuri sunt disproporționate ca cerință generală pentru accesul pe piață; invită Comisia să interzică guvernelor semnatare ale ALS să se angajeze în astfel de activități; subliniază că cele menționate mai sus nu ar trebui să împiedice autoritățile de stat să promoveze transparența programului informatic, să încurajeze dezvăluirea publică a codului-sursă printr-un program informatic gratuit, cu sursă deschisă, precum și să partajeze date prin licențe de date deschise;

19.  reamintește că, în unele cazuri, sunt necesare cerințe privind prezența locală pentru a asigura o supraveghere prudențială sau reglementară și o aplicare eficiente; își reiterează, prin urmare, invitația adresată Comisiei de a-și asuma angajamente limitate în modul 1, pentru a evita arbitrajul de reglementare;

20.  consideră că comerțul digital ar trebui facilitat și mai mult în cadrul politicilor privind achizițiile publice, inclusiv prin valorificarea posibilităților de a presta servicii la distanță și oferind întreprinderilor europene, în special IMM-urilor, posibilitatea de a obține accesul la achizițiile publice și private;

21.  observă că cerințele privind transferul de tehnologie care favorizează dezvoltarea nu ar trebui să fie eliminate de disciplinele privind comerțul digital;

22.  invită Comisia să interzică autorităților din țările terțe să solicite dezvăluirea sau transferul detaliilor referitoare la tehnologia (criptografică) utilizată în produsele lor, ca o condiție pentru fabricarea, vânzarea sau distribuirea acestor produse;

23.  observă că protejarea drepturilor de proprietate intelectuală (PI) și investițiile în C&D reprezintă o condiție prealabilă pentru o economie a UE bazată pe cunoaștere, iar cooperarea internațională este esențială pentru combaterea comerțului cu mărfuri contrafăcute în întregul lanț de valoare; încurajează, prin urmare, Comisia să insiste asupra punerii în aplicare la nivel mondial a standardelor internaționale, cum ar fi Acordul OMC privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală, precum și Tratatele OMPI privind internetul; reamintește că protecția juridică, online și offline, în întreaga UE este necesară pentru noi creații, întrucât va încuraja investițiile și va conduce la alte inovații; subliniază însă că nu în acordurile comerciale trebuie să se extindă nivelul de protecție pentru titularii de drepturi prin acordarea unor competențe mai extinse de aplicare a drepturilor de autor; subliniază că accesul la medicamente în țările terțe nu ar trebui să fie îngreunat din cauza protejării PI; subliniază faptul că comerțul cu mărfuri contrafăcute necesită o abordare diferită a încălcărilor PI în economia digitală;

24.  îndeamnă Comisia să supravegheze cu atenție Programul gTDL al ICANN, care extinde numele de domenii la mii de nume generice și să garanteze, în conformitate cu angajamentul său pentru un internet deschis și liber, protecția titularilor de drepturi, în special a celor legate de indicațiile geografice;

25.  invită Comisia să folosească acordurile comerciale pentru a împiedica părțile să impună plafoane pentru capitalul străin, să stabilească norme de acces cu ridicata care favorizează concurența pentru rețelele de operatori tradiționali, să ofere norme transparente și nediscriminatorii și taxe pentru licențiere și să asigure accesul real la infrastructurile „pe ultimul kilometru” pe piețele de export pentru furnizorii de telecomunicații din UE; reamintește că concurența bazată pe norme din sectorul telecomunicațiilor conduce la servicii de mai bună calitate și la prețuri mai mici;

26.  invită Comisia să își continue eforturile de dezvoltare a unui set de discipline multilaterale obligatorii privind comerțul electronic în cadrul OMC și să se concentreze în continuare pe obiective concrete și realiste;

27.  îi cere Comisiei să relanseze de urgență negocierile privind TiSA în acord cu recomandările adoptate de Parlament; împărtășește părerea că UE ar trebui să profite de această oportunitate pentru a se poziționa în fruntea eforturilor de stabilire a unor standarde digitale globale de ultimă generație;

28.  reamintește că, începând din 1998, membrii OMC au aprobat un moratoriu privind taxele vamale pentru transmisiile electronice; subliniază că astfel de taxe ar atrage după sine costuri suplimentare nenecesare pentru întreprinderi și consumatori; invită Comisia să transforme moratoriul într-un acord permanent privind interzicerea taxelor vamale pentru transmisiile electronice, sub rezerva unei analize atente a implicațiilor în domeniul imprimării 3D;

29.  ia act de eforturile depuse de OMC pentru a face să avanseze programul său de lucru privind comerțul electronic; solicită Comisiei să urmărească extinderea în continuare a Acordului privind tehnologia informației al OMC, pentru a include mai multe produse și mai mulți membri ai OMC, și ia act de Conferința ministerială a OMC de la Buenos Aires, programată pentru luna decembrie 2017; solicită Comisiei să se consulte, cât mai curând posibil, cu întreprinderile europene și cu statele membre cu privire la poziția sa privind comerțul electronic și alte probleme legate de comerțul digital, care urmează să fie convenită în cadrul conferinței, pentru a asigura o poziție europeană unită;

30.  invită Comisia să folosească acordurile comerciale pentru a promova interoperabilitatea standardelor TIC care sunt atât în avantajul consumatorilor, cât și al producătorilor, în special în contextul unui internet al obiectelor sigur, al tehnologiei 5G și al securității cibernetice, fără a eluda forumurile legitime pentru guvernanța multilaterală care au contribuit mult la internetul deschis;

31.  sprijină Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 privind prioritățile de standardizare în sectorul TIC pentru piața unică digitală (COM(2016)0176); subliniază că, deși standardizarea în domeniul TIC trebuie să aibă loc în continuare la inițiativa sectorului și să fie voluntară și bazată pe consens și pe principiile transparenței, deschiderii, imparțialității, consensului, eficacității, relevanței și coerenței, un set mai clar de priorități pentru standardizarea TIC, alături de un sprijin politic la nivel înalt, va stimula competitivitatea; ia act de faptul că acest proces ar trebui să folosească instrumentele sistemului european de standardizare și să implice o gamă largă de părți interesate, atât în UE, cât și la nivel internațional, pentru a garanta o calitate mai ridicată a proceselor de stabilire a standardelor, în conformitate cu inițiativa comună privind standardizarea; invită Comisia să promoveze lansarea unor standarde sectoriale globale, sub coordonarea UE, pentru principalele tehnologii și arhitecturi de rețea 5G, în special prin exploatarea rezultatelor parteneriatului public-privat privind 5G (PPP 5G) la nivelul principalelor organisme de standardizare din UE și internaționale;

32.  subliniază importanța standardelor internaționale privind echipamentele și serviciile digitale, în special în domeniul securității cibernetice; solicită Comisiei să depună eforturi pentru a asigura introducerea unor măsuri de bază privind securitatea cibernetică în cazul produselor specifice „internetului obiectelor” și al serviciilor bazate pe cloud;

33.  consideră că ar trebui acordată o atenție specială numărului tot mai mare de consumatori și persoane fizice care vând și cumpără produse pe internet și au de furcă cu proceduri vamale greoaie legate de bunurile achiziționate de pe internet; reamintește necesitatea de a institui un tratament vamal simplificat, scutit de impozite și taxe vamale, în cazul articolelor vândute online și returnate neutilizate; reamintește că Acordul privind facilitarea comerțului al OMC are ca obiectiv să accelereze procedurile vamale și să îmbunătățească identificarea răspunderii și transparența; subliniază necesitatea de a digitaliza sistemul de informații și gestionare al vămilor prin înregistrarea și prelucrarea online a informațiilor, care ar trebui să faciliteze vămuirea la frontieră, cooperarea la detectarea fraudelor, eforturile anti-corupție și transparența prețurilor în raport cu taxele vamale; consideră că utilizarea pe scară mai largă a unor instrumente cum sunt soluționarea online a litigiilor ar fi benefică pentru consumatori;

34.  invită Comisia să încurajeze semnatarii acordurilor comerciale să includă, în capitolul referitor la telecomunicații din acordurile lor de liber schimb, dispoziții care să facă atât taxele internaționale de roaming, cât și taxele aplicate apelurilor și mesajelor internaționale transparente, echitabile, rezonabile și orientate către consumator; invită Comisia să sprijine politicile care promovează prețuri de consum bazate pe costuri pentru serviciile de roaming, în vederea reducerii prețurilor, promovării transparenței și evitării practicilor comerciale neloiale sau dăunătoare în vreun fel consumatorilor;

35.  recunoaște că principiile Directivei privind comerțul electronic (2000/31/CE) au contribuit la dezvoltarea economiei digitale prin crearea unor condiții propice inovațiilor și prin garantarea libertății de exprimare și a libertății de a desfășura o activitate comercială; reamintește că Comisia este obligată să respecte acquis-ul UE în negocierile sale comerciale;

36.  solicită Comisiei să pună și mai mult tehnologiile și serviciile digitale în primplanul politicii de dezvoltare a UE, așa cum se subliniază, inter alia, în agenda Digital4Development; invită Comisia să utilizeze acordurile comerciale pentru a îmbunătăți și a promova drepturile digitale; recunoaște că doar 53,6 % dintre toate gospodăriile din lume au acces la internet; regretă că există încă o prăpastie digitală uriașă; invită Comisia să majoreze investițiile în infrastructura digitală din Sudul Global, în scopul de a elimina acest decalaj digital, inclusiv prin stimularea parteneriatelor public-privat, dar respectând în același timp principiile eficacității dezvoltării; în acest context, remarcă contribuția Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor a ONU în sprijinul țărilor în curs de dezvoltare (UIT-D) la crearea, dezvoltarea și optimizarea echipamentelor și a rețelelor de telecomunicații și TIC; îndeamnă Comisia să facă investiții în infrastructura în bandă largă din țările în curs de dezvoltare care să contribuie întru totul la respectarea unui internet liber, deschis și sigur, care să fie și o condiție pentru efectuarea lor, și să dezvolte soluții adecvate pentru a promova accesul la internetul mobil; subliniază că aceste investiții sunt deosebit de importante pentru microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii locale, în special din țările în curs de dezvoltare, pentru a le permite să interacționeze digital cu întreprinderile multinaționale și a avea acces la lanțurile valorice globale; reamintește că facilitarea comerțului electronic transfrontalier poate avea un impact direct asupra îmbunătățirii mijloacelor de subzistență, favorizând un nivel de trai mai bun și stimulând dezvoltarea economică; reamintește contribuția pe care aceste eforturi ar putea să o aibă la egalitatea de șanse între femei și bărbați, întrucât un număr mare dintre aceste societăți sunt deținute și exploatate de femei; reiterează faptul că comerțul digital poate constitui o resursă și pentru administrațiile publice și, prin urmare, poate contribui la dezvoltarea e-guvernării;

37.  subliniază că este imperativ ca orice strategie privind comerțul digital să fie în deplină conformitate cu principiul coerenței politicilor pentru dezvoltare și că ar trebui, în special, să urmărească promovarea întreprinderilor nou-înființate, a întreprinderilor mici și mijlocii, ajutându-le să se implice în comerțul electronic transfrontalier, reamintind contribuția pe care acest lucru ar putea-o avea la egalitatea de șanse între femei și bărbați;

38.  consideră că aspectele digitale ar trebui să figureze, de asemenea, mai proeminent în politica UE de ajutor pentru comerț pentru a facilita creșterea comerțului electronic printr-un sprijin sporit pentru inovare și infrastructură și prin acces la finanțare, în special prin inițiative de microfinanțare, precum și prin asistență pentru creșterea vizibilității online a întreprinderilor implicate în comerțul electronic din țările în curs de dezvoltare, facilitând accesul la platforme și promovând disponibilitatea soluțiilor de plată electronică și accesul la servicii de logistică și de curierat eficiente din punctul de vedere al costurilor;

39.  subliniază că orice strategie privind comerțul digital, inclusiv măsurile de însoțire ale acesteia, trebuie să fie în deplină conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și să contribuie la realizarea acesteia; observă că ODD 4 privind educația de calitate: asigurarea unui învățământ primar și secundar gratuit, echitabil și de calitate pentru toate fetele și toți băieții, ODD 5 privind realizarea egalității de gen și emanciparea tuturor femeilor și fetelor, ODD 8.10. privind promovarea unei creșteri economice favorabile incluziunii și durabile, în special printr-o dezvoltarea capacității instituțiilor financiare naționale și prin accesul la servicii financiare, precum și ODD 9.1 privind construirea unei infrastructuri fiabile și reziliente cu accent pe accesul echitabil pentru toți și ODD 9.3 privind facilitarea accesului întreprinderilor mici, în special din țările în curs de dezvoltare, la servicii financiare, inclusiv la credite accesibile, și integrarea acestora în lanțurile valorice și pe piețe au însemnătate deosebită în această privință;

40.  se angajează să își actualizeze strategia privind comerțul electronic o dată la 5 ani;

41.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și SEAE.

(1) JO L 178, 17.7.2000, p. 1. (2) JO L 119, 4.5.2016, p. 1. (3) Texte adoptate, P8_TA(2016)0299. (4) Texte adoptate, P8_TA(2016)0041. (5) JO C 265, 11.8.2017, p. 35. (6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0233. (7) JO L 281, 23.11.1995, p. 31.