Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2016/0376(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0391/2017

Texte depuse :

A8-0391/2017

Dezbateri :

PV 15/01/2018 - 12
CRE 15/01/2018 - 12
PV 12/11/2018 - 14
CRE 12/11/2018 - 14

Voturi :

PV 17/01/2018 - 10.5
CRE 17/01/2018 - 10.5
Explicaţii privind voturile
PV 13/11/2018 - 4.3
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0010
P8_TA(2018)0442

Texte adoptate
PDF 656kWORD 94k
Miercuri, 17 ianuarie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Eficiența energetică ***I
P8_TA(2018)0010A8-0391/2017

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 17 ianuarie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică (COM(2016)0761 – C8-0498/2016 – 2016/0376(COD))(1)

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 1
(1)  Moderarea cererii de energie reprezintă una dintre cele cinci dimensiuni ale Strategiei privind uniunea energetică, adoptată la 25 februarie 2015. Îmbunătățirea eficienței energetice va genera beneficii pentru mediu, va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, va îmbunătăți securitatea energetică prin reducerea dependenței de importurile de energie din afara Uniunii, va scădea costurile cu energia ale gospodăriilor și ale întreprinderilor, va contribui la atenuarea sărăciei energetice și va genera un număr mai mare de locuri de muncă și o activitate economică la nivelul tuturor sectoarelor economiei. Acest lucru este în conformitate cu angajamentele asumate de Uniune în cadrul uniunii energetice și al agendei globale privind schimbările climatice stabilite prin Acordul de la Paris din decembrie 2015 de către părțile la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.
(1)  Moderarea cererii de energie reprezintă una dintre cele cinci dimensiuni ale Strategiei privind uniunea energetică, adoptată la 25 februarie 2015. Îmbunătățirea eficienței energetice pe parcursul întregului lanț energetic, incluzând generarea, transportul, distribuția și utilizarea finală a energiei, va fi benefică pentru mediu, va îmbunătăți calitatea aerului și a sănătății publice, va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, va îmbunătăți securitatea energetică prin reducerea dependenței de importurile de energie din afara Uniunii, va scădea costurile cu energia ale gospodăriilor și ale întreprinderilor, va contribui la atenuarea sărăciei energetice și va conduce la creșterea competitivității, generarea unui număr mai mare de locuri de muncă și intensificarea activității economice la nivelul tuturor sectoarelor economiei, îmbunătățind astfel calitatea vieții cetățenilor. Acest lucru este în conformitate cu angajamentele asumate de Uniune în cadrul uniunii energetice și al agendei globale privind schimbările climatice stabilite de Conferința părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP21), care a avut loc la Paris în decembrie 2015 („Acordul de la Paris”), în care se afirmă că creșterea temperaturii medii globale ar trebui să se mențină cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și că ar trebui să se continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C.
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 2
(2)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului2 constituie o componentă a progresului în direcția realizării uniunii energetice, în temeiul căreia eficiența energetică ar trebui tratată ca o sursă de energie în sine. Atunci când se stabilesc noi norme privind oferta și alte domenii de politică ar trebui să se țină seama de principiul „eficiența energetică pe primul loc”. Comisia ar trebui să se asigure că eficiența energetică și răspunsul din partea cererii pot concura în mod egal cu capacitatea de producție. Eficiența energetică trebuie luată în considerare ori de câte ori se iau decizii financiare sau de planificare relevante pentru sistemul energetic. Îmbunătățirile în materie de eficiență energetică trebuie realizate ori de câte ori sunt mai rentabile decât soluțiile echivalente din partea ofertei. Acest lucru ar trebui să ajute la valorificarea numeroaselor beneficii pe care eficiența energetică le poate aduce societății europene, în special cetățenilor și întreprinderilor.
(2)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului9 constituie o componentă a progresului în direcția realizării uniunii energetice, în temeiul căreia eficiența energetică ar trebui tratată ca o sursă de energie în sine. Atunci când se stabilesc noi norme privind oferta și alte domenii de politică ar trebui să se țină seama de principiul „eficiența energetică pe primul loc”. Comisia ar trebui să acorde prioritate eficienței energetice și răspunsului din partea cererii în locul creșterii capacității de producție. Eficiența energetică trebuie luată în considerare ori de câte ori se iau decizii financiare și de planificare pentru sistemul energetic. Investițiile pentru îmbunătățirea eficienței energetice finale trebuie realizate ori de câte ori sunt mai rentabile decât soluțiile echivalente din partea ofertei. Acest lucru ar trebui să ajute la valorificarea numeroaselor beneficii ale creșterii gradului de eficiență energetică în toate etapele lanțului energetic și să îmbunătățească astfel nivelul de bunăstare a societății europene. Pentru a debloca întregul potențial al acestor beneficii și pentru a pune în aplicare cu succes măsurile de politică vizate, Comisia și statele membre ar trebui să conlucreze atât cu autoritățile locale și regionale, cât și cu orașele, întreprinderile și cetățenii din toată Uniunea pentru a se asigura că creșterea eficienței energetice ca rezultat al schimbărilor tehnologice, comportamentale și economice merge mână în mână cu intensificarea creșterii economice.
__________________
__________________
9Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).
9Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 2 a (nou)
(2a)  Toate formele de energie primară (din surse neregenerabile și regenerabile) ar trebui să țină seama de energia de intrare suplimentară necesară pentru a obține energia respectivă, a înființa și a exploata centralele electrice și a le dezafecta, precum și pentru a elimina riscurile asociate la adresa mediului.
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 2 b (nou)
(2b)  Măsurile adoptate de statele membre ar trebui să fie sprijinite de instrumente financiare ale Uniunii bine concepute și eficace, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene, Fondul european pentru investiții strategice și Banca Europeană de Investiții, care ar trebui să sprijine investițiile în eficiența energetică în toate etapele lanțului energetic și să utilizeze o analiză cost-beneficiu cuprinzătoare, care să se bazează pe un model de rate de actualizare diferențiate. Sprijinul financiar ar trebui să se concentreze pe metode eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru creșterea eficienței energetice, care să ducă la reducerea consumului de energie. Realizarea unui obiectiv de eficiență energetică ambițios necesită eliminarea anumitor bariere, cum ar fi recenta precizare din partea Eurostat privind modul de înregistrare a contractelor de performanță energetică în cadrul conturilor naționale pentru a facilita investițiile în măsurile de eficiență energetică.
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 3
(3)  Consiliul European din octombrie 2014 a stabilit un obiectiv de eficiență energetică de 27 % pentru 2030, care urma să fie revizuit până în 2020 „având în vedere un prag de 30 % la nivelul Uniunii”. În decembrie 2015, Parlamentul European i-a solicitat Comisiei să evalueze, de asemenea, viabilitatea unui obiectiv de eficiență energetică de 40 % pentru același interval de timp. Prin urmare, este oportună reexaminarea și modificarea în consecință a directivei, pentru a o adapta perspectivei pentru anul 2030.
(3)  Consiliul European din octombrie 2014 a susținut un obiectiv de eficiență energetică de 27 % pentru 2030, care urma să fie revizuit până în 2020 „având în vedere un prag de 30 % la nivelul Uniunii”. În decembrie 2015, Parlamentul European i-a solicitat Comisiei să evalueze, de asemenea, viabilitatea unui obiectiv de eficiență energetică de 40 % pentru același interval de timp. Prin urmare, este oportună reexaminarea și modificarea în consecință a directivei, pentru a o adapta perspectivei pentru anul 2030.
Amendamentul 102
Propunere de directivă
Considerentul 4
(4)  În cadrul perspectivei pentru 2030 nu există obiective obligatorii la nivel național. Necesitatea ca Uniunea să își îndeplinească obiectivele de eficiență energetică la nivelul UE, exprimate în consum de energie primară și finală, în 2020 și în 2030 ar trebui stabilită clar, sub forma unui obiectiv obligatoriu de 30 %. Această clarificare la nivelul Uniunii nu ar trebui să restricționeze statele membre, deoarece se menține libertatea acestora de a-și stabili propriile contribuții naționale pe baza consumului de energie primară sau finală, a economiilor de energie primară sau finală sau a intensității energetice. Statele membre ar trebui să își stabilească propriile contribuții naționale orientative în materie de eficiență energetică ținând seama de faptul că, în 2030, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maximum 1 321 Mtep de energie primară și de maximum 987 Mtep de energie finală. În consecință, consumul de energie primară ar trebui redus cu 23 %, iar consumul de energie finală ar trebui redus cu 17 % la nivelul Uniunii, față de nivelurile din 2005. Este necesară o evaluare periodică a progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivului Uniunii pentru 2030, aceasta fiind prevăzută în propunerea legislativă privind guvernanța uniunii energetice.
(4)  În cadrul perspectivei pentru 2030 nu există obiective obligatorii la nivel național. Necesitatea ca Uniunea să își îndeplinească obiectivele de eficiență energetică la nivelul UE, exprimate în consum de energie primară și finală, în 2020 și în 2030 ar trebui stabilită clar, sub forma unui obiectiv orientativ de 30 %. Această clarificare la nivelul Uniunii nu ar trebui să restricționeze statele membre, deoarece se menține libertatea acestora de a-și stabili propriile contribuții naționale pe baza consumului de energie primară sau finală, a economiilor de energie primară sau finală sau a intensității energetice. Statele membre ar trebui să își stabilească propriile contribuții naționale orientative în materie de eficiență energetică ținând seama de faptul că, în 2030, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maximum 1 321 Mtep de energie primară și de maximum 987 Mtep de energie finală. În consecință, consumul de energie primară ar trebui redus cu 23 %, iar consumul de energie finală ar trebui redus cu 17 % la nivelul Uniunii, față de nivelurile din 2005. Este necesară o evaluare periodică a progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivului Uniunii pentru 2030, aceasta fiind prevăzută în propunerea legislativă privind guvernanța uniunii energetice.
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 4 a (nou)
(4a)  La stabilirea obiectivelor naționale în materie de eficiență energetică ar trebui să fie aplicat principiul echității între statele membre. Energia reprezintă un produs esențial, iar nivelurile minime de consum de energie sunt, prin urmare, inevitabile, fapt care ar trebui luat în considerare în mod corespunzător la stabilirea obiectivelor naționale. În general, țările al căror consum de energie pe cap de locuitor este sub media UE ar trebui să beneficieze de o mai mare flexibilitate în stabilirea obiectivelor lor.
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 4 b (nou)
(4b)  Eficiența operațională a sistemelor energetice în orice moment este influențată de posibilitatea de a alimenta rețeaua, în mod flexibil și fără obstacole, cu energie generată din surse diferite, cu diferite grade de inerție și de punere în funcțiune; îmbunătățirea acestei eficiențe va permite o mai bună utilizare a energiei din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană combinată cu turbine cu gaz, pentru a evita supraîncărcarea rețelelor alimentate de unitățile convenționale de energie de mari dimensiuni, care dețin un nivel semnificativ de inerție termică.
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 4 c (nou)
(4c)  Comisia și statele membre trebuie să se asigure că reducerea consumului de energie rezultă dintr-o mai mare eficiență energetică și nu ca urmare a circumstanțelor macroeconomice.
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 4 d (nou)
(4d)  Statele membre ar trebui să identifice posibilitățile rentabile de eficiență energetică pe baza unui calcul ascendent pentru fiecare sector în parte, întrucât acestea depind de mixul energetic, de structura economiei și de ritmul dezvoltării economice.
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 5
(5)  Obligația ca statele membre să stabilească strategii pe termen lung pentru mobilizarea investițiilor în renovarea parcului lor imobiliar național și să le notifice Comisiei ar trebui eliminată din Directiva 2012/27/UE și adăugată la Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului10, unde se potrivește cu planurile pe termen lung pentru clădirile al căror consum energetic este aproape egal cu zero și pentru decarbonizarea clădirilor.
(5)  Obligația ca statele membre să stabilească strategii pe termen lung pentru facilitarea renovării parcului lor imobiliar național și să le notifice Comisiei ar trebui eliminată din Directiva 2012/27/UE și adăugată la Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului10, unde se potrivește cu planurile pe termen lung pentru clădirile al căror consum energetic este aproape egal cu zero și pentru decarbonizarea clădirilor.
__________________
__________________
10 Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).
10 Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 6
(6)  Având în vedere cadrul de politică energetică și climatică pentru 2030, obligația privind economiile de energie ar trebui extinsă dincolo de anul 2020. Prelungirea perioadei de angajament dincolo de 2020 ar crea o mai mare stabilitate pentru investitori și, prin urmare, ar încuraja investițiile pe termen lung și măsurile privind eficiența energetică pe termen lung, precum renovarea clădirilor.
(6)  Având în vedere cadrul de politică energetică și climatică pentru 2030, obligația privind economiile de energie ar trebui extinsă dincolo de anul 2020. Prelungirea perioadei de angajament dincolo de 2020 ar crea o mai mare stabilitate pentru investitori și, prin urmare, ar încuraja investițiile pe termen lung și măsurile privind eficiența energetică pe termen lung, precum renovarea majoră a clădirilor cu obiectivul pe termen lung de a obține un parc imobiliar cu un consum de energie aproape egal cu zero. Obligația de economisire a energiei a fost esențială pentru generarea de creștere economică și de locuri de muncă la nivel local și ar trebui să se aplice în continuare pentru a garanta că UE își poate atinge obiectivele privind energia și clima prin crearea de noi oportunități și poate reduce dependența consumului de energie de creștere. Cooperarea cu sectorul privat este importantă pentru a evalua condițiile în care pot fi deblocate investițiile private pentru proiectele de eficiență energetică și pentru a dezvolta noi modele de venituri pentru inovare în domeniul eficienței energetice.
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 6 a (nou)
(6a)  Îmbunătățirile privind eficiența energetică au, de asemenea, un impact pozitiv asupra calității aerului, întrucât clădirile mai eficiente din punct de vedere energetic reduc cererea de combustibili pentru încălzire, în special cererea de combustibili solizi pentru încălzire. Prin urmare, măsurile de eficiență energetică contribuie la îmbunătățirea calității aerului interior și exterior și la realizarea, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, a obiectivelor politicii Uniunii privind calitatea aerului, astfel cum sunt stabilite în special prin Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului1a. Reducerea cererii de energie în clădiri ar trebui să fie considerată un element al politicii în domeniul calității aerului, în general, și, în special, în statele membre în care atingerea limitelor Uniunii privind emisiile de poluanți atmosferici este problematică, iar eficiența energetică ar putea contribui la atingerea acestor obiective.
__________________
1a Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1)
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 7
(7)  Statele membre trebuie să îndeplinească o cerință de economisire cumulativă la nivelul utilizării finale, pe întreaga perioadă de obligații, echivalentă cu economii „noi” de 1,5 % din vânzările anuale de energie. Această cerință ar putea fi îndeplinită prin noi măsuri de politică adoptate în decursul noii perioade de obligații, cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030, sau prin noi acțiuni individuale ca urmare a măsurilor de politică adoptate în timpul sau înaintea perioadei anterioare, însă cu privire la care acțiunile individuale ce declanșează economii de energie sunt introduse de fapt în noua perioadă.
(7)  Statele membre trebuie să îndeplinească o cerință de economisire cumulativă la nivelul utilizării finale, pe întreaga perioadă de obligații, echivalentă cu economii „noi” de cel puțin 1,5 %. Această cerință ar putea fi îndeplinită prin economiile de energie care rezultă din măsurile de politică, cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective duc la acțiuni individuale care generează economii de energie verificabile după 2020. Economiile realizate în fiecare perioadă ar trebui să se bazeze în mod cumulativ pe economiile care trebuie efectuate în perioada (perioadele) anterioară (anterioare).
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 9
(9)  Noile economii ar trebui să fie suplimentare față de scenariul de statu-quo, astfel încât economiile care s-ar fi produs în orice caz să nu poată fi revendicate. Pentru a calcula impactul măsurilor introduse, pot fi luate în calcul numai economiile nete, măsurate ca modificări ale consumului de energie care pot fi atribuite în mod direct măsurii de eficiență energetică în cauză. Pentru a calcula economiile nete, statele membre ar trebui să stabilească un scenariu de referință cu privire la modul în care ar evolua situația în absența politicii în cauză. Intervenția politică ar trebui evaluată în raport cu acest nivel de referință definit. Statele membre ar trebui să țină cont de faptul că în același interval de timp se pot realiza și alte intervenții politice, care ar putea avea de asemenea un impact asupra economiilor de energie, astfel că nu toate modificările observate de la introducerea intervenției politice evaluate pot fi atribuite exclusiv măsurii de politică respective. Acțiunile părții obligate, participante sau mandatate ar trebui să contribuie efectiv la realizarea economiilor revendicate pentru a se asigura îndeplinirea cerinței privind importanța.
(9)  Noile economii de energie ar trebui să fie suplimentare față de scenariul de statu-quo, astfel încât economiile care s-ar fi produs în orice caz să nu poată fi revendicate. Pentru a calcula impactul măsurilor introduse, pot fi luate în calcul numai economiile nete, măsurate ca modificări ale consumului de energie care pot fi atribuite în mod direct măsurii de eficiență energetică în cauză. Pentru a calcula economiile nete, statele membre ar trebui să stabilească un scenariu de referință cu privire la modul în care ar evolua situația în absența politicii în cauză. Intervenția politică ar trebui evaluată în raport cu acest nivel de referință definit. Statele membre ar trebui să țină cont de faptul că în același interval de timp se pot realiza și alte intervenții politice, care ar putea avea de asemenea un impact asupra economiilor de energie, astfel că nu toate modificările observate de la introducerea intervenției politice evaluate pot fi atribuite exclusiv măsurii de politică respective. Acțiunile părții obligate, participante sau mandatate ar trebui să contribuie efectiv la realizarea economiilor revendicate pentru a se asigura îndeplinirea cerinței privind importanța.
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 9 a (nou)
(9a)  Este important să se includă toate etapele lanțului energetic la calcularea economiilor pentru a crește potențialul de economisire a energiei în transportul și distribuția de energie electrică.
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 10
(10)  Economiile de energie care rezultă din punerea în aplicare a legislației Uniunii nu pot fi revendicate decât în cazul în care măsura respectivă depășește minimul impus de legislația Uniunii în cauză, fie prin stabilirea unor cerințe mai ambițioase de eficiență energetică la nivel național, fie prin sporirea gradului de utilizare a măsurii. Recunoscând faptul că renovarea clădirilor reprezintă un element esențial și pe termen lung în ceea ce privește sporirea economiilor de energie, este necesar să se clarifice faptul că toate economiile de energie care rezultă din măsurile ce promovează renovarea clădirilor existente pot fi revendicate dacă sunt suplimentare față de evoluțiile care s-ar fi produs în absența măsurii de politică respective și dacă statul membru demonstrează că părțile obligate, participante sau mandatate au contribuit efectiv la realizarea economiilor revendicate care rezultă din măsura în cauză.
(10)  Economiile de energie care rezultă din punerea în aplicare a legislației Uniunii nu pot fi revendicate decât în cazul în care măsura respectivă depășește minimul impus de legislația Uniunii în cauză, fie prin stabilirea unor cerințe mai ambițioase de eficiență energetică la nivel național, fie prin sporirea gradului de utilizare a măsurii. Clădirile prezintă un potențial semnificativ pentru creșterea în continuare a eficienței energetice, iar renovarea clădirilor contribuie în mod esențial și pe termen lung la creșterea economiilor de energie datorită economiilor de scară. Prin urmare, este necesar să se clarifice faptul că toate economiile de energie care rezultă din măsurile ce promovează renovarea clădirilor existente pot fi revendicate dacă sunt suplimentare față de evoluțiile care s-ar fi produs în absența măsurii de politică respective și dacă statul membru demonstrează că părțile obligate, participante sau mandatate au contribuit efectiv la realizarea economiilor revendicate care rezultă din măsura în cauză.
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 10 a (nou)
(10a)  Gestionarea eficientă a apei poate contribui în mod semnificativ la economiile de energie. Sectorul apei și al apelor uzate reprezintă 3,5% din consumul de energie electrică în Uniune1a. În plus, se așteaptă ca cererea de apă să crească cu 25 % până în 2040, în principal în zonele urbane. În același timp, scurgerile de apă reprezintă 24 % din cantitatea totală de apă consumată în Uniune, conducând la pierderi de energie și apă. Toate măsurile care au vizat o gestionare mai eficientă a apei și o reducere a consumului de apă au, prin urmare, potențialul de a contribui în mod semnificativ la obiectivul de eficiență energetică al Uniunii1b.
__________________
1aWorld Energy Outlook 2016 (Perspective energetice mondiale 2016), Agenția Internațională a Energiei, 2016.
1bWorld Energy Outlook 2016 (Perspective energetice mondiale 2016), Agenția Internațională a Energiei, 2016.
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 10 b (nou)
(10b)  Această revizuire include dispoziții legate de considerarea eficienței energetice drept o prioritate de infrastructură, recunoscând că aceasta respectă definiția infrastructurii utilizate de FMI și de alte instituții economice, transformând-o într-un element esențial și într-o prioritate în deciziile viitoare de investiții în infrastructura energetică europeană1a.
__________________
1aFormulare din Raportul Parlamentului European din 2 iunie 2016 referitor la punerea în aplicare a Directivei privind eficiența energetică (2012/27/UE) (2015/2232(INI)).
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 10 c (nou)
(10c)  Sectorul energiei este cel mai mare consumator de apă din Uniune, fiind răspunzător de 44 % din consumul de apă1a. Utilizarea tehnologiilor și a proceselor inteligente pentru gestionarea eficientă a apei are potențialul de a genera economii semnificative de energie, sporind în același timp competitivitatea întreprinderilor.
__________________
1aDocument de lucru al serviciilor Comisiei, Agricultura și gestionarea durabilă a apei în UE, 28 aprilie 2017.
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 10 d (nou)
(10d)  Sectorul apei și al apelor uzate poate contribui, de asemenea, la producerea de energie din surse regenerabile și la reducerea aprovizionării cu energie din combustibili fosili. De exemplu, recuperarea energiei din nămolurile produse prin tratarea apelor reziduale permite producerea de energie la fața locului.
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Considerentul 12
(12)  Îmbunătățirile aduse eficienței energetice a clădirilor ar trebui să fie în special în avantajul consumatorilor afectați de sărăcia energetică. De asemenea, statele membre pot solicita părților obligate să includă în măsurile de economisire a energiei obiective sociale legate de sărăcia energetică, iar această posibilitate ar trebui acum extinsă la măsurile alternative și transformată într-o obligație, lăsând în același timp statelor membre o flexibilitate deplină în ceea ce privește amploarea, domeniul de aplicare și conținutul acestor măsuri. Conform articolului 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, politicile UE privind eficiența energetică ar trebui să fie incluzive și, prin urmare, să asigure și faptul că măsurile de eficiență energetică sunt accesibile pentru consumatorii afectați de sărăcia energetică.
(12)  Îmbunătățirile aduse eficienței energetice a clădirilor ar trebui să fie în avantajul tuturor consumatorilor, în special al gospodăriilor cu venituri reduse, inclusiv al celor afectate de sărăcia energetică. Fiecare stat membru poate defini sărăcia energetică și ce anume constituie o gospodărie cu venituri reduse, în conformitate cu situația națională specifică. De asemenea, statele membre pot solicita părților obligate să includă în măsurile de economisire a energiei obiective sociale legate de sărăcia energetică. Această posibilitate ar trebui acum extinsă la măsurile alternative și transformată într-o obligație, lăsând în același timp statelor membre o flexibilitate deplină în ceea ce privește amploarea, domeniul de aplicare și conținutul acestor măsuri. Conform articolului 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, politicile UE privind eficiența energetică ar trebui să fie incluzive și, prin urmare, să asigure și faptul că măsurile de eficiență energetică sunt accesibile pentru consumatorii cu venituri reduse, afectați de sărăcia energetică.
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Considerentul 12 a (nou)
(12a)  Răspunsul la cererea de energie electrică pe timp de zi și pe timp de noapte este un instrument important pentru îmbunătățirea eficienței energetice, deoarece sporește în mod semnificativ posibilitățile de economisire a energiei pentru consumatori, prin faptul că le permite să ia decizii pe baza informațiilor care indică posibilitatea de a optimiza consumul de energie în perioadele de cerere de energie, inclusiv în perioadele de vârf, pentru a permite o mai bună utilizare a rețelelor de transport și a resurselor de producție.
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Considerentul 12 b (nou)
(12b)  Pentru a ajunge la facturi scăzute la energie este nevoie să se sprijine consumatorii să își reducă consumul de energie prin reducerea nevoilor energetice ale clădirilor, prin îmbunătățirea eficienței aparatelor electrocasnice, prin disponibilitatea unor moduri de transport cu energie redusă, integrate în transportul public și rețelele de piste ciclabile. Îmbunătățirea anvelopelor clădirilor și reducerea necesității și a consumului de energie sunt aspecte fundamentale pentru ameliorarea condițiilor de sănătate ale segmentelor de populație cu venituri reduse.
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Considerentul 12 c (nou)
(12c)  Este esențial să se sensibilizeze opinia publică și să se furnizeze informații corecte cu privire la beneficiile creșterii eficienței energetice și la posibilitatea punerii sale în aplicare pentru toți cetățenii Uniunii. Creșterea eficienței energetice este, de asemenea, esențială pentru poziția geopolitică și securitatea Uniunii, prin reducerea dependenței sale față de importul de combustibili din țări terțe.
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Considerentul 12 d (nou)
(12d)  În condițiile în care aproximativ 50 de milioane de gospodării din Uniune sunt afectate de sărăcia energetică, măsurile de eficiență energetică trebuie să se afle în centrul oricărei strategii rentabile de soluționare a sărăciei energetice și a vulnerabilității consumatorilor, acestea fiind complementare politicilor de securitate socială de la nivelul statelor membre. Pentru a se asigura că măsurile de eficiență energetică reduc sărăcia energetică pentru locatari în mod durabil, ar trebui să se ia în considerare eficiența din punctul de vedere al costurilor a acestor măsuri, precum și accesibilitatea din punct de vedere financiar pentru proprietari și locatari și ar trebui garantat un sprijin financiar adecvat pentru astfel de măsuri la nivelul statelor membre. Parcul imobiliar al Uniunii va trebui să fie alcătuit, pe termen lung, din clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris. Ratele actuale de renovare a clădirilor sunt insuficiente și cel mai greu se ajunge la clădirile ai căror locatari sunt cetățeni cu venituri reduse, afectați de sărăcia energetică. Măsurile prevăzute în prezentul regulament în ceea ce privește obligațiile de economisire a energiei, schemele de obligații în materie de eficiență energetică și măsurile alternative de politică sunt, prin urmare, de o importanță deosebită.
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Considerentul 12 e (nou)
(12e)  Costurile și beneficiile tuturor măsurilor de eficiență energetică luate, inclusiv perioadele de recuperare a investiției, ar trebui să fie pe deplin transparente pentru consumatori.
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Considerentul 13
(13)  Energia generată pe sau în clădiri prin tehnologii de obținere a energiei din surse regenerabile permite reducerea cantității de energie fosilă furnizată. Reducerea consumului de energie și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor reprezintă măsuri importante pentru a reduce dependența energetică a Uniunii și emisiile de gaze cu efect de seră, îndeosebi având în vedere obiectivele ambițioase privind clima și energia stabilite pentru 2030, precum și angajamentul global asumat la Conferința Părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP21) care a avut loc la Paris în decembrie 2015. Prin urmare, în vederea îndeplinirii cerințelor lor de eficiență energetică, statele membre ar trebui să poată lua în calcul o anumită cantitate de energie din surse regenerabile generată pe sau în clădiri pentru uz propriu. În acest scop, ar trebui să se permită statelor membre să utilizeze metodologii de calcul stabilite în temeiul Directivei 2010/31/UE.
(13)  Energia generată pe sau în clădiri prin tehnologii de obținere a energiei din surse regenerabile permite reducerea cantității de energie fosilă furnizată. Reducerea consumului de energie și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor reprezintă măsuri importante pentru a reduce dependența energetică a Uniunii și emisiile de gaze cu efect de seră, îndeosebi având în vedere obiectivele ambițioase privind clima și energia stabilite pentru 2030, precum și angajamentul global asumat în cadrul Acordului de la Paris.
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Considerentul 13 a (nou)
(13a)  Bilanțul energetic în întreprinderile și industriile statelor membre poate fi îmbunătățit, pornind de la principiile economiei circulare, prin utilizarea corespunzătoare a deșeurilor industriale ca materii prime secundare, cu condiția ca acestea să dețină un potențial energetic mai ridicat decât potențialul energetic al materiilor prime alternative.
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Considerentul 13 b (nou)
(13b)  Profitând de noile modele și tehnologii de afaceri, statele membre ar trebui să se străduiască să promoveze și să faciliteze adoptarea măsurilor de eficiență energetică, inclusiv prin intermediul unor servicii energetice inovatoare pentru clienții mari și mici.
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Considerentul 13 c (nou)
(13c)  Statele membre ar trebui să dovedească un nivel ridicat de flexibilitate în conceperea și punerea în aplicare a măsurilor alternative pentru a-și stabili prioritățile naționale în materie de eficiență energetică, inclusiv a produselor eficiente din punct de vedere energetic și a proceselor tehnologice de producție eficiente din punct de vedere energetic. Este nevoie de sprijin pentru acțiunile axate pe obiective legate de utilizarea eficientă a resurselor naturale sau de necesitatea introducerii economiei circulare.
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Considerentul 14
(14)  Ca parte a măsurilor stabilite în comunicarea Comisiei intitulată „Noile avantaje pentru consumatorii de energie”, în contextul uniunii energetice și al strategiei privind încălzirea și răcirea, trebuie consolidate drepturile minime ale consumatorilor de a primi informații clare și la timp cu privire la consumul lor energetic. Articolele 9-11 și anexa VII la Directiva 2012/27/UE ar trebui modificate pentru a prevedea un feedback frecvent și îmbunătățit referitor la consumul de energie. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că drepturile legate de facturare și de informațiile privind facturarea se aplică consumatorilor de încălzire, de răcire sau de apă caldă furnizată de o sursă centrală, chiar dacă aceștia nu au o relație contractuală directă, individuală, cu un furnizor de energie. Prin urmare, în sensul acestor dispoziții, termenul „utilizator final” ar trebui să se refere la clienții finali care achiziționează încălzire, răcire sau apă caldă pentru uz propriu, precum și la ocupanții unităților individuale ale unor clădiri cu mai multe apartamente sau polivalente, în cazul în care aceste unități sunt aprovizionate dintr-o sursă centrală. Termenul „subcontorizare” ar trebuie să se refere la măsurarea consumului în unitățile individuale ale acestor clădiri. Până la 1 ianuarie 2020, contoarele de căldură și repartitoarele de costuri pentru energia termică nou-instalate ar trebui să poată fi citite de la distanță pentru a asigura furnizarea frecventă și rentabilă a informațiilor referitoare la consum. Noul articol 9a este destinat a fi aplicat doar încălzirii, răcirii și apei calde furnizate dintr-o sursă centrală.
(14)  Ca parte a măsurilor stabilite în comunicarea Comisiei intitulată „Noile avantaje pentru consumatorii de energie”, în contextul uniunii energetice și al strategiei privind încălzirea și răcirea, trebuie consolidate drepturile minime ale consumatorilor de a primi informații corecte, fiabile, clare și la timp cu privire la consumul lor energetic. Deși contoarele individuale ar trebui să fie în continuare necesare în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și rentabil în sensul că este proporțional cu posibilele economii de energie, articolele 9-11 și anexa VII la Directiva 2012/27/UE ar trebui modificate pentru a prevedea un feedback frecvent și îmbunătățit referitor la consumul de energie, ținând seama de disponibilitatea și de dispozitivele de măsurare cu scopul de a optimiza utilizarea energiei. Statele membre ar trebui, de asemenea, să țină cont de faptul că punerea în aplicare cu succes a noilor tehnologii pentru măsurarea consumului de energie necesită creșterea investițiilor în educație și competențe atât pentru utilizatori, cât și pentru furnizorii de energie. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că drepturile legate de facturare și informațiile privind facturarea sau consumul se aplică consumatorilor de încălzire, de răcire sau de apă caldă furnizată de o sursă centrală, chiar dacă aceștia nu au o relație contractuală directă, individuală, cu un furnizor de energie. Prin urmare, în sensul acestor dispoziții, termenul „utilizator final”, pe lângă clienții finali care achiziționează încălzire, răcire sau apă caldă pentru propria lor utilizare finală, ar trebui să se refere și la ocupanții unităților individuale ale unor clădiri cu mai multe apartamente sau clădiri polivalente, în cazul în care aceste unități sunt aprovizionate dintr-o sursă centrală, iar acești ocupanți nu au un contract direct sau individual cu furnizorul energie. Termenul „subcontorizare” ar trebuie să se refere la măsurarea consumului în unitățile individuale ale acestor clădiri. Până la 1 ianuarie 2020, contoarele de căldură și repartitoarele de costuri pentru energia termică nou-instalate ar trebui să poată fi citite de la distanță pentru a asigura furnizarea frecventă și rentabilă a informațiilor referitoare la consum. Noul articol 9a este destinat a fi aplicat doar încălzirii, răcirii și apei calde furnizate dintr-o sursă centrală.
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Considerentul 14 a (nou)
(14a)  Informațiile privind facturarea și regularizările anuale sunt mijloace importante de informare a clienților. Datele privind consumul și costurile pot, de asemenea, să transmită alte informații care îi ajută pe consumatori să își compare situația actuală cu alte oferte și să recurgă la sistemele de gestionare a plângerilor și de soluționare a litigiilor. Cu toate acestea, având în vedere că litigiile legate de facturare reprezintă o sursă foarte obișnuită de plângeri ale consumatorilor, factor care contribuie la niveluri scăzute persistente de satisfacție și implicare a consumatorilor în sectorul energetic, este necesar ca facturile să fie mai simple, mai clare și mai ușor de înțeles, asigurând totodată că instrumentele separate, cum ar fi informațiile privind facturarea, instrumentele de informare și declarațiile anuale, furnizează toate informațiile necesare pentru a le permite consumatorilor să își regleze consumul de energie, să compare ofertele și să schimbe furnizorii.
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Considerentul 14 b (nou)
(14b)  Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) care intră sub incidența prezentei directive sunt întreprinderile care au mai puțin de 250 de angajați și a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 50 de milioane de euro și/sau al căror bilanț anual total nu depășește 43 de milioane de euro, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei1a.
_______________
1a. Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Considerentul 15 b (nou)
(15b)  Creșterea eficienței energetice constituie rezultatul direct al următorilor pași în procesele de producție și conversie a energiei: conversia eficientă a energiei primare în energie finală, transportul eficient al acestei energii către consumatori sub formă de energie electrică, energie termică sau combustibili și utilizarea sa cu economie de către consumatorii finali; această eficiență nu ar trebui să aibă drept unic obiectiv efectul de economisire în cadrul pieței de consum, deoarece acesta poate fi rezultatul unor prețuri nefavorabile la energie.
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Considerentul 16
(16)  Reflectând progresul tehnologic și cota în creștere a surselor regenerabile de energie din sectorul producției de energie electrică, coeficientul implicit pentru economii în kWh de energie electrică ar trebui revizuit pentru a reflecta modificarea factorului de energie primară (FEP) pentru energia electrică. Calculul FEP pentru energia electrică se bazează pe valorile medii anuale. Pentru generarea de căldură și de energie electrică nucleară se folosește metoda de contabilizare a conținutului de energie fizică, iar pentru generarea de căldură și de energie electrică din combustibili fosili și din biomasă se folosește metoda de eficiență a conversiei tehnice. Pentru energia din surse regenerabile necombustibilă, metoda reprezintă echivalentul direct bazat pe metoda energiei primare totale. Pentru a calcula cota energiei primare pentru energia electrică în cadrul cogenerării (CHP), se aplică metoda stabilită în anexa II la Directiva 2012/27/UE. Se folosește mai degrabă o poziție medie pe piață, decât una marginală. Eficiența conversiilor se presupune a fi de 100 % pentru energia din surse regenerabile necombustibilă, de 10 % pentru centralele geotermice și de 33 % pentru centralele nucleare. Eficiența totală pentru cogenerare se calculează pe baza celor mai recente date de la Eurostat. În ceea ce privește limitele sistemului, valoarea FEP este 1 pentru toate sursele de energie. Calculele se bazează pe cea mai recentă versiune a Scenariului de referință PRIMES. Valoarea FEP se bazează pe proiecțiile pentru 2020. Analiza cuprinde statele membre ale UE și Norvegia. Setul de date pentru Norvegia se bazează pe datele ENTSO-E.
(16)  Fiind limitat strict la scopurile prezentei directive și reflectând progresul tehnologic și cota în creștere a surselor regenerabile de energie din sectorul producției de energie electrică, coeficientul implicit pentru economii în kWh de energie electrică ar trebui să fie analizat cu atenție și eventual revizuit pentru a reflecta modificarea factorului de energie primară (FEP) pentru energia electrică, reflectând mixul de energie al statului membru respectiv, printr-o metodologie comparabilă și transparentă.
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Considerentul 16 a (nou)
(16a)  Ținând seama de faptul că Consiliul European, în concluziile sale din 10 iunie 2011 privind planul de acțiune pentru eficiență energetică, a subliniat faptul că clădirile reprezintă 40 % din consumul primar de energie al Uniunii, ceea ce reprezintă 50 % din consumul final de energie și, pentru a permite creșterea economică și a încuraja ocuparea forței de muncă în sectoare care necesită calificări speciale, de exemplu în sectorul construcțiilor și în sectorul fabricării de produse pentru construcții, precum și în activități profesionale cum ar fi arhitectura și planificarea urbană și serviciile de consultanță privind tehnologiile de încălzire și răcire, statele membre ar trebui să stabilească o strategie pe termen lung în aceste domenii pentru perioada de după 2020.
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Considerentul 16 b (nou)
(16b)  Factorul de energie primară (PEF) ar trebui utilizat ca instrument de reducere a consumului și a dependenței de combustibili fosili și de creștere a eficienței energetice, precum și de extindere a resurselor regenerabile de energie. În acest sens, coeficientul implicit pentru economiile în kWh de energie electrică ar trebui adaptat atunci când evoluțiile tehnologice, economice sau sociale demonstrează necesitatea unui coeficient implicit mai scăzut. Comisia ar trebui să analizeze și, dacă este cazul, să prezinte o propunere legislativă de modificare a coeficientului implicit al PEF până în 2024.
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Considerentul 17
(17)  Pentru a se asigura faptul că anexele la directivă și valorile de referință armonizate ale eficienței, menționate la articolul 14 alineatul (10), pot fi actualizate, este necesar să se prelungească delegarea de competențe acordată Comisiei.
eliminat
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Considerentul 18
(18)  Pentru a putea evalua eficacitatea Directivei 2012/27/UE, ar trebui introdusă o cerință de revizuire generală a directivei și de transmitere a unui raport către Parlamentul European și către Consiliu până la data de 28 februarie 2024.
(18)  Pentru a putea evalua eficacitatea Directivei 2012/27/UE, ar trebui introdusă o cerință de revizuire generală a respectivei directive și de transmitere a unui raport către Parlamentul European și către Consiliu până la data de 28 februarie 2024. Această dată va fi după bilanțul general al CCONUSC din 2023 pentru a permite alinierile necesare la procesul respectiv, ținând seama, de asemenea, de evoluțiile economice și în materie de inovare.
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Considerentul 19 a (nou)
(19a)  Statele membre al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic decât media PIB-ului pe cap de locuitor din Uniune ar trebui să aibă posibilitatea de a crește consumul de energie primară, cu condiția ca transformarea acesteia în energie finală, transportul și distribuția sa ulterioară, precum și economiile utile de pe piața de consum să ia în considerare o creștere semnificativă a eficienței energetice în fiecare etapă a procesului tehnologic al fluxului de energie primară eliberată.
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Considerentul 19 b (nou)
(19b)  Autorităților locale și regionale ar trebui să li se ofere un rol principal în dezvoltarea și proiectarea, executarea și evaluarea măsurilor prevăzute în directivă, astfel încât acestea să poată aborda în mod adecvat caracteristicile specifice ale propriului climat, propriei culturi și societăți.
Amendamentele 110/rev și 100
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2012/27/UE
Articolul 1 – alineatul 1
1.   Prezenta directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice pe teritoriul Uniunii, pentru a asigura atingerea obiectivelor principale ale Uniunii de 20 % pentru anul 2020 și a obiectivelor sale principale obligatorii de 30 % pentru anul 2030 în ceea ce privește eficiența energetică și deschide calea pentru viitoare creșteri ale eficienței energetice după aceste date. Prezenta directivă stabilește norme menite să elimine obstacolele existente pe piața energiei și să depășească deficiențele pieței care împiedică eficiența în ceea ce privește aprovizionarea și utilizarea energiei și prevede stabilirea de obiective și contribuții naționale orientative în materie de eficiență energetică pentru 2020 și pentru 2030.
(1)   Prezenta directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice pe teritoriul Uniunii, prin punerea în aplicare a principiului „eficiența energetică pe primul loc” pe parcursul întregului lanț energetic, incluzând producerea, transportul, distribuția și utilizarea finală a energiei, pentru a asigura atingerea obiectivelor principale ale Uniunii de 20 % pentru anul 2020 și a obiectivelor sale principale obligatorii de minimum 35 % pentru anul 2030 în ceea ce privește eficiența energetică și deschide calea pentru creșteri viitoare ale eficienței energetice după 2030, în conformitate cu obiectivele pe termen lung ale Uniunii privind energia și clima pentru 2050 și cu Acordul de la Paris. Prezenta directivă stabilește norme menite să elimine obstacolele existente pe piața energiei și să depășească deficiențele pieței care împiedică eficiența în ceea ce privește aprovizionarea cu energie și utilizarea acesteia și prevede stabilirea de obiective naționale orientative în materie de eficiență energetică pentru 2020 și de obiective naționale în materie de eficiență energetică pentru 2030.
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2012/27/UE
Articolul 1 – alineatul 1 a (nou)
(1a)  Prezenta directivă contribuie la punerea în aplicare a principiului „eficiența energetică pe primul loc” și garantează că eficiența energetică și reacția din partea cererii pot concura în condiții de egalitate cu capacitatea de producție. Eficiența energetică trebuie luată în considerare ori de câte ori se iau decizii financiare sau de planificare relevante pentru sistemul energetic.
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2012/27/UE
Articolul 1 – alineatul 1 b (nou)
(1b)  Pentru a mobiliza finanțarea privată pentru măsurile de eficiență energetică și reabilitările energetice, Comisia lansează un dialog atât cu instituțiile financiare publice, cât și cu cele private pentru a cartografia potențialele mecanisme politice. Dat fiind marele potențial de îmbunătățire a eficienței energetice în sectorul construcțiilor, se iau în considerare în mod special investițiile în respectivul sector, punând accentul în principal pe clădirile rezidențiale cu gospodării cu venituri reduse, expuse riscului de sărăcie energetică. În plus, pentru a face investițiile în proiecte de eficiență energetică mai interesante din punct de vedere financiar și mai fezabile pentru investitori, Comisia analizează modalitățile de a integra proiectele mici în cele mai mari. Comisia furnizează orientări statelor membre cu privire la modalitatea de deblocare a investițiilor private până la 1 ianuarie 2019.
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2012/27/UE
Articolul 3 – alineatele 1, 2 și 3
„Articolul 3
„Articolul 3
Obiective privind eficiența energetică
Obiective privind eficiența energetică
1.   Fiecare stat membru stabilește un obiectiv național orientativ în materie de eficiență energetică pentru 2020, bazat fie pe consumul de energie primară sau pe consumul de energie finală, fie pe economiile de energie primară sau finală, fie pe intensitatea energetică. Statele membre notifică aceste obiective Comisiei în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și cu anexa XIV partea 1. Cu ocazia acestei notificări, statele membre exprimă aceste obiective, de asemenea, ca nivel absolut al consumului de energie primară și al consumului de energie finală în 2020 și explică în ce fel și pe baza căror date a fost realizat acest calcul.
(1)   Fiecare stat membru stabilește un obiectiv național orientativ în materie de eficiență energetică pentru 2020, bazat fie pe consumul de energie primară sau pe consumul de energie finală, fie pe economiile de energie primară sau finală, fie pe intensitatea energetică. Statele membre notifică aceste obiective Comisiei în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și cu anexa XIV partea 1. Cu ocazia acestei notificări, statele membre exprimă aceste obiective, de asemenea, ca nivel absolut al consumului de energie primară și al consumului de energie finală în 2020 și explică în ce fel și pe baza căror date a fost realizat acest calcul.
Atunci când stabilesc aceste obiective, statele membre țin seama de:
Atunci când stabilesc aceste obiective, statele membre țin seama de:
(a)  faptul că în 2020, la nivelul Uniunii, consumul de energie trebuie să fie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală;
(a)  faptul că în 2020, la nivelul Uniunii, consumul de energie trebuie să fie de maximum 1 483 Mtep de energie primară sau de maximum 1 086 Mtep de energie finală;
(b)  măsurile prevăzute de prezenta directivă;
(b)  măsurile prevăzute de prezenta directivă;
(c)  măsurile adoptate în vederea atingerii obiectivelor naționale privind economiile de energie, adoptate în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 2006/32/CE; și de
(c)  măsurile adoptate în vederea atingerii obiectivelor naționale privind economiile de energie, adoptate în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 2006/32/CE; și de
(d)  alte măsuri de promovare a eficienței energetice în cadrul statelor membre și la nivelul Uniunii.
(d)  alte măsuri de promovare a eficienței energetice în cadrul statelor membre și la nivelul Uniunii.
Atunci când stabilesc aceste obiective, statele membre pot ține cont, de asemenea, de circumstanțele naționale care afectează consumul de energie primară, de exemplu:
Atunci când stabilesc aceste obiective, statele membre pot ține cont, de asemenea, de circumstanțele naționale care afectează consumul de energie primară, de exemplu:
(a)  potențialul rămas de economisire rentabilă a energiei;
(a)  potențialul rămas de economisire rentabilă a energiei;
(b)  evoluția și prognoza PIB-ului;
(b)  evoluția și prognoza PIB-ului;
(c)  modificările la nivelul importurilor și exporturilor de energie;
(c)  modificările la nivelul importurilor și exporturilor de energie;
(d)  dezvoltarea tuturor surselor regenerabile de energie, a energiei nucleare, a captării și stocării dioxidului de carbon; și de
(d)  dezvoltarea tuturor surselor regenerabile de energie, a energiei nucleare, a captării și stocării dioxidului de carbon; și de
(e)  reacția rapidă.
(e)  reacția rapidă.
2.   Până la 30 iunie 2014, Comisia evaluează progresele înregistrate și dacă este probabil ca Uniunea să atingă un consum de energie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020.
(2)   Până la 30 iunie 2014, Comisia evaluează progresele înregistrate și dacă este probabil ca Uniunea să atingă un consum de energie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și/sau de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020.
3.   Atunci când realizează analiza menționată la alineatul (2), Comisia:
(3)   Atunci când realizează analiza menționată la alineatul (2), Comisia:
(a)  însumează obiectivele naționale orientative în materie de eficiență energetică raportate de statele membre;
(a)  însumează obiectivele naționale orientative în materie de eficiență energetică raportate de statele membre;
(b)  apreciază dacă suma acestor obiective poate fi considerată o indicație fiabilă pentru a stabili dacă Uniunea, în ansamblu, se află pe calea cea bună, ținând seama de evaluarea primului raport anual în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și de evaluarea planurilor de acțiune naționale privind eficiența energetică în conformitate cu articolul 24 alineatul (2);
(b)  apreciază dacă suma acestor obiective poate fi considerată o indicație fiabilă pentru a stabili dacă Uniunea, în ansamblu, se află pe calea cea bună, ținând seama de evaluarea primului raport anual în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și de evaluarea planurilor de acțiune naționale privind eficiența energetică în conformitate cu articolul 24 alineatul (2);
(c)  ține seama de analiza complementară rezultată din:
(c)  ține seama de analiza complementară rezultată din:
(i)  o evaluare a progreselor realizate în ceea ce privește consumul de energie, precum și consumul de energie legat de activitatea economică, la nivelul Uniunii, inclusiv progresele realizate în ceea ce privește eficiența aprovizionării cu energie în statele membre care și-au bazat obiectivele naționale orientative pe consumul de energie finală sau pe economiile de energie finală, inclusiv progresele datorate respectării de către aceste state membre a capitolului III din prezenta directivă;
(i)  o evaluare a progreselor realizate în ceea ce privește consumul de energie, precum și consumul de energie legat de activitatea economică, la nivelul Uniunii, inclusiv progresele realizate în ceea ce privește eficiența aprovizionării cu energie în statele membre care și-au bazat obiectivele naționale orientative pe consumul de energie finală sau pe economiile de energie finală, inclusiv progresele datorate respectării de către aceste state membre a capitolului III din prezenta directivă;
(ii)  rezultatele obținute din exerciții de modelare în ceea ce privește evoluțiile viitoare ale consumului de energie la nivelul Uniunii;
(ii)  rezultatele obținute din exerciții de modelare în ceea ce privește evoluțiile viitoare ale consumului de energie la nivelul Uniunii;
(d)  compară rezultatele de la literele (a)-(c) cu cantitatea de consum de energie care ar fi necesară pentru a atinge un consum de energie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020.
(d)  compară rezultatele de la literele (a)-(c) cu cantitatea de consum de energie care ar fi necesară pentru a atinge un consum de energie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și/sau de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020.
Amendamentul 101
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 2
Directiva 2012/27/UE
Articolul 3 – alineatul 4
4.  Fiecare stat membru stabilește contribuții orientative privind eficiența energetică pe plan național pentru îndeplinirea obiectivului Uniunii pentru 2030 menționat la articolul 1 alineatul (1), în conformitate cu articolele [4] și [6] din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice]. Atunci când stabilesc contribuțiile respective, statele membre țin seama de faptul că, în 2030, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maximum 1 321 Mtep de energie primară și de maximum 987 Mtep de energie finală. Statele membre notifică aceste contribuții Comisiei, în cadrul planurilor lor energetice și climatice naționale integrate, conform procedurii în temeiul articolelor [3] și [7]-[11] din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice].
4.  Fiecare stat membru stabilește obiective orientative privind eficiența energetică pe plan național pentru îndeplinirea obiectivului Uniunii pentru 2030 menționat la articolul 1 alineatul (1) și în conformitate cu articolele [4] și [6] din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice]. Atunci când stabilesc contribuțiile respective, statele membre țin seama de faptul că, în 2030, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maximum 1 321 Mtep de energie primară și de maximum 987 Mtep de energie finală. Statele membre notifică aceste contribuții Comisiei, în cadrul planurilor lor energetice și climatice naționale integrate, conform procedurii în temeiul articolelor [3] și [7]-[11] din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice].
Amendamentele 54, 105, și 107
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7
„Articolul 7
„Articolul 7
Obligația privind economiile de energie
Obligația privind economiile de energie
1.   Statele membre realizează economii de energie cumulative la nivelul utilizării finale cel puțin echivalente cu:
(1)   Statele membre realizează economii de energie cumulative la nivelul utilizării finale cel puțin echivalente cu:
(a)  noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020, de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2013;
(a)  noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020, de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2013;
(b)  noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2030, de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2019.
(b)  noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2030, de cel puțin 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2019.
Statele membre continuă să realizeze noi economii anuale de 1,5 % pe perioade de câte zece ani după 2030, cu excepția cazului în care revizuirile efectuate de Comisie până în 2027 și la fiecare 10 ani după aceea concluzionează că nu este necesară îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii privind energia și clima pentru 2050.
Statele membre continuă să realizeze noi economii anuale de 1,5 % pe perioade de câte zece ani după 2030, cu excepția cazului în care revizuirile efectuate de Comisie până în 2027 și la fiecare 10 ani după aceea concluzionează că nu este necesară îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii privind energia și clima pentru 2050.
Economiile realizate în fiecare perioadă se bazează în mod cumulativ pe economiile care trebuie efectuate în perioada (perioadele) anterioară (anterioare). În cazul în care măsurile de politică, programele și/sau acțiunile individuale anterioare nu mai generează economii, pierderea acestor economii este luată în considerare la calcularea valorii globale a economiilor care trebuie realizate la sfârșitul fiecărei perioade și este înlocuită cu noi economii.
În sensul literei (b) și fără a aduce atingere alineatelor (2) și (3), statele membre pot lua în calcul numai economiile de energie care rezultă în urma noilor măsuri de politică introduse după 31 decembrie 2020 sau a măsurilor de politică introduse în perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020, cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective duc la acțiuni individuale întreprinse după 31 decembrie 2020 și la realizarea de economii.
Economiile necesare pentru perioada menționată la litera (b) sunt cumulative și suplimentare față de economiile necesare pentru perioada menționată la litera (a). În acest sens și fără a aduce atingere alineatelor (2) și (3), statele membre pot lua în calcul economiile de energie care rezultă în urma noilor măsuri de politică introduse după 31 decembrie 2020 sau a unor măsuri de politică anterioare, cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective duc la noi acțiuni individuale întreprinse după 31 decembrie 2020 și la realizarea de economii. Statele membre pot, de asemenea, să ia în calcul economiile în urma acțiunilor care sunt întreprinse în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020, cu condiția ca acestea să continue să genereze economii de energie verificabile după 2020.
Volumul vânzărilor de energie utilizată în transporturi poate fi exclus parțial sau integral din aceste calcule.
Numai în scopul perioadei menționate la litera (a), volumul vânzărilor de energie utilizată în transporturi poate fi exclus parțial sau integral din aceste calcule. Vânzările de energie utilizată în transport sunt incluse integral în calculele pentru perioada menționată la litera (b) și perioada ulterioară.
Statele membre decid modul în care se eșalonează cantitatea calculată de economii noi pe fiecare dintre perioadele menționate la literele (a) și (b), atât timp cât economiile cumulate totale necesare au fost realizate până la finalul fiecărei perioade.
Statele membre decid modul în care se eșalonează cantitatea calculată de economii noi pe fiecare dintre perioadele menționate la literele (a) și (b), atât timp cât economiile cumulate totale necesare au fost realizate până la finalul fiecărei perioade.
2.   Fiecare stat membru poate, sub rezerva alineatului (3):
(2)   Fiecare stat membru poate, sub rezerva alineatului (3):
(a)  să efectueze calculul necesar conform alineatului (1) litera (a) utilizând valori de 1 % în 2014 și 2015, de 1,25 % în 2016 și 2017 și de 1,5 % în 2018, 2019 și 2020;
(a)  să efectueze calculul necesar conform alineatului (1) litera (a), utilizând valori de 1 % în 2014 și 2015; 1,25 % în 2016 și 2017; și 1,5 % în 2018, 2019 și 2020;
(b)  să excludă din calcul, ca volum, toate sau o parte din vânzările de energie utilizată în activitățile industriale enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE;
(b)  să excludă din calcul, ca volum, toate sau o parte din vânzările de energie utilizată în activitățile industriale enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE;
(c)  să permită ca economiile de energie realizate în sectoarele transformării, distribuției și transportului de energie, incluzând infrastructura eficientă de termoficare și de răcire centralizată, în urma punerii în aplicare a cerințelor stabilite la articolul 14 alineatul (4) și alineatul (5) litera (b) și la articolul 15 alineatele (1)-(6) și (9) să fie luate în calcul pentru cantitatea de economii de energie necesară conform alineatului (1);
(c)  să permită ca economiile de energie realizate în sectoarele transformării, distribuției și transportului de energie, incluzând infrastructura eficientă de termoficare și de răcire centralizată, în urma punerii în aplicare a cerințelor stabilite la articolul 14 alineatul (4) și alineatul (5) litera (b) și la articolul 15 alineatele (1)-(6) și (9) să fie luate în calcul pentru cantitatea de economii de energie necesară conform alineatului (1) literele (a) și (b); și
(d)  să ia în calcul, pentru cantitatea de economii de energie menționată la alineatul (1), economiile de energie rezultate din acțiuni individuale nou implementate începând de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020 și după aceea și care pot fi măsurate și verificate; și
(d)  să ia în calcul, pentru cantitatea de economii de energie menționată la alineatul (1) litera (a), economiile de energie rezultate din acțiunile individuale nou implementate începând de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020 și care pot fi măsurate și verificate.
(e)  să excludă din calculul cerinței privind economiile de energie menționate la alineatul (1) cantitatea verificabilă de energie produsă în sau pe clădiri pentru uz propriu ca urmare a măsurilor de politică vizând promovarea instalării de noi tehnologii de obținere a energiei din surse regenerabile.
3.   Toate opțiunile selectate conform alineatului (2), cumulate, trebuie să conducă la economii de energie de maximum 25 % din cantitatea de economii de energie menționată la alineatul (1). Statele membre aplică și calculează efectul opțiunilor selectate pentru perioadele menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) separat:
(3)   Toate opțiunile selectate conform alineatului (2), cumulate, trebuie să conducă la economii de energie de maximum 25 % din cantitatea de economii de energie menționată la alineatul (1). Statele membre aplică și calculează efectul opțiunilor selectate pentru perioadele menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) separat:
(a)  pentru calculul cantității de economii de energie necesare pentru perioada menționată la alineatul (1) litera (a), statele membre pot utiliza alineatul (2) literele (a), (b), (c) și (d);
(a)  pentru calculul cantității de economii de energie necesare pentru perioada menționată la alineatul (1) litera (a), statele membre pot utiliza alineatul (2) literele (a), (b), (c) și (d);
(b)  pentru calculul cantității de economii de energie necesare pentru perioada menționată la alineatul (1) litera (b), statele membre pot utiliza alineatul (2) literele (b), (c), (d) și (e), cu condiția ca acțiunile individuale în sensul literei (d) să continue să aibă un impact verificabil și măsurabil după 31 decembrie 2020.
(b)  pentru calculul cantității de economii de energie necesare pentru perioada menționată la alineatul (1) litera (b), statele membre pot utiliza alineatul (2) literele (b), (c), (d) și (e), cu condiția ca acțiunile individuale în sensul literei (d) să continue să aibă un impact verificabil și măsurabil după 31 decembrie 2020.
4.   Economiile de energie realizate după 31 decembrie 2020 nu pot fi luate în calcul pentru cantitatea economiilor cumulative necesară pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.
(4)   Economiile de energie realizate după 31 decembrie 2020 nu pot fi luate în calcul pentru cantitatea economiilor cumulative necesară pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.
5.   Statele membre se asigură că economiile rezultate în urma măsurilor de politică menționate la articolele 7a și 7b și la articolul 20 alineatul (6) sunt calculate în conformitate cu anexa V.
(5)   Statele membre se asigură că economiile rezultate în urma măsurilor de politică menționate la articolele 7a și 7b și la articolul 20 alineatul (6) sunt calculate în conformitate cu anexa V.
6.   Statele membre obțin cantitatea de economii necesară conform alineatului (1) fie prin stabilirea unei scheme de obligații în materie de eficiență energetică, menționată la articolul 7a, fie prin adoptarea măsurilor alternative menționate la articolul 7b. Statele membre pot realiza o combinație între o schemă de obligații în materie de eficiență energetică și măsuri de politică alternative.
(6)   Statele membre obțin cantitatea de economii necesară conform alineatului (1) fie prin stabilirea unei scheme de obligații în materie de eficiență energetică, menționată la articolul 7a, fie prin adoptarea măsurilor alternative menționate la articolul 7b. Statele membre pot realiza o combinație între o schemă de obligații în materie de eficiență energetică și măsuri de politică alternative.
7.   Statele membre demonstrează că, în situația în care există o suprapunere a impactului măsurilor de politică sau a impactului acțiunilor individuale, nu se face o contabilizare dublă a economiilor de energie.”.
(7)   Statele membre demonstrează că, în situația în care există o suprapunere a impactului măsurilor de politică sau a impactului acțiunilor individuale, nu se face o contabilizare dublă a economiilor de energie.”.
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 1
1.   În cazul în care statele membre decid să își îndeplinească obligațiile de a atinge cantitatea de economii necesară conform articolului 7 alineatul (1) printr-o schemă de obligații în materie de eficiență energetică, ele se asigură că părțile obligate menționate la alineatul (2) care activează pe teritoriul fiecărui stat membru îndeplinesc, fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (2), cerința privind economiile cumulative de energie la nivelul utilizării finale stabilită la articolul 7 alineatul (1).
(1)   În cazul în care statele membre decid să își îndeplinească obligațiile de a atinge cantitatea de economii necesară conform articolului 7 alineatul (1) printr-o schemă de obligații în materie de eficiență energetică, ele se asigură că părțile obligate menționate la alineatul (2) care activează pe teritoriul fiecărui stat membru îndeplinesc, fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (2), cerința privind economiile cumulative de energie la nivelul utilizării finale stabilită la articolul 7 alineatul (1) sau permit părților obligate să contribuie anual la Fondul național pentru eficiență energetică, în conformitate cu articolul 20 alineatul (6).
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 2
2.   Statele membre desemnează, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, părțile obligate din rândul distribuitorilor de energie și/sau al societăților de vânzare cu amănuntul a energiei care activează pe teritoriul lor și pot include distribuitorii de combustibil pentru transport sau comercianții care vând cu amănuntul combustibil pentru transport, care activează pe teritoriul lor. Cantitatea de economii de energie necesară pentru îndeplinirea obligației se realizează de părțile obligate din rândul clienților finali, desemnate de statul membru, în mod independent de calculul realizat în temeiul articolului 7 alineatul (1) sau, dacă statele membre decid astfel, prin intermediul economiilor certificate provenind de la alte părți, conform descrierii de la alineatul (5) litera (b).
(2)   Statele membre desemnează, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, părțile obligate din rândul distribuitorilor de energie, al societăților de vânzare cu amănuntul a energiei, al distribuitorilor de combustibil pentru transport și al comercianților care vând cu amănuntul combustibil pentru transport, care activează pe teritoriul lor. Cantitatea de economii de energie necesară pentru îndeplinirea obligației se realizează de părțile obligate din rândul clienților finali, desemnate de statul membru, în mod independent de calculul realizat în temeiul articolului 7 alineatul (1) sau, dacă statele membre decid astfel, prin intermediul economiilor certificate provenind de la alte părți, conform descrierii de la alineatul (5) litera (b).
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 2 a (nou)
(2a)  Atunci când societățile de vânzare cu amănuntul a energiei sunt desemnate ca părți obligate în conformitate cu alineatul (2), statele membre se asigură că, la îndeplinirea obligației care le revine, aceste societăți nu creează bariere pentru consumatorii care doresc să schimbe furnizorul.
Amendamentul 59
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 5 – litera a
(b)  pot permite părților obligate să ia în calcul, pentru îndeplinirea obligației lor, economiile certificate de energie realizate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părți terțe, inclusiv în cazul în care părțile obligate promovează, prin intermediul altor organisme aprobate de stat sau prin intermediul autorităților publice, măsuri care pot implica sau nu parteneriate formale și care pot fi combinate cu alte surse de finanțare. Atunci când permit acest lucru, statele membre se asigură că este stabilit un proces de aprobare clar, transparent și deschis pentru toți actorii de pe piață, care vizează reducerea la minimum a costurilor de certificare;
(b)  pot permite părților obligate să ia în calcul, pentru îndeplinirea obligației lor, economiile certificate de energie realizate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părți terțe, inclusiv în cazul în care părțile obligate promovează, prin intermediul altor organisme aprobate de stat sau prin intermediul autorităților publice, măsuri care pot implica sau nu parteneriate formale și care pot fi combinate cu alte surse de finanțare. Atunci când permit acest lucru, statele membre se asigură că este stabilit un proces de aprobare acreditat clar, transparent, participativ și deschis pentru toți actorii de pe piață, care vizează reducerea la minimum a costurilor de certificare;
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 5 – litera ca (nouă)
(ca)  permit ca economiile suplimentare obținute prin utilizarea unor tehnologii mai durabile în sistemele de termoficare sau răcire centralizate din mediile urbane (care duc, de asemenea, la reduceri ale poluanților și ale particulelor) să fie luate în calcul pentru cantitatea de economii de energie necesară conform alineatului (1);
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 5 – litera cb (nouă)
(cb)  promovează adoptarea unor măsuri care abordează potențialul de încălzire și răcire pentru economiile de energie, oferind în final recompense suplimentare pentru intervențiile care au drept rezultat diminuarea poluării;
Amendamentul 62
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 5 – litera cc (nouă)
(cc)  instituie instrumente care certifică economiile de energie rezultate din auditurile energetice sau din sistemele de gestionare a energiei echivalente menționate la articolul 8, cu scopul de a lua în calcul aceste economii pentru cantitatea de economii de energie necesară conform alineatului (1);
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 5 – litera cd (nouă)
(cd)  pot permite părților obligate să ia în calcul, pentru obligația lor, economiile de energie la nivelul utilizării finale, obținute datorită unei infrastructuri eficiente de încălzire și de răcire;
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 5 – litera cf (nouă)
(cf)  evaluează și iau măsuri pentru a reduce la minimum impactul costurilor directe și indirecte ale acestor scheme asupra competitivității industriilor energointensive expuse concurenței internaționale.
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 6 a (nou)
(6a)  Ca parte a planurilor lor energetice și climatice naționale integrate, statele membre informează Comisia în ceea ce privește măsurile lor de politică în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (c). Impactul acestor măsuri este calculat și inclus în aceste planuri. Calculul utilizat de statele membre se bazează pe criterii obiective, nediscriminatorii, care urmează să fie elaborate în consultare cu Comisia până la 1 ianuarie 2019.
Amendamentul 67
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 1
1.   În cazul în care statele membre decid să își îndeplinească obligațiile de a realiza economiile necesare conform articolului 7 alineatul (1) prin măsuri de politică alternative, ele se asigură că economiile de energie necesare conform articolului 7 alineatul (1) sunt realizate în rândul clienților finali.
(1)   În cazul în care statele membre decid să își îndeplinească obligațiile de a realiza economiile necesare conform articolului 7 alineatul (1) prin măsuri de politică alternative, ele se asigură că economiile de energie necesare conform articolului 7 alineatul (1) sunt realizate pe deplin în rândul clienților finali.
Amendamentul 68
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7b – alineatul 1 a (nou)
(1a)  În plus, toate posibilitățile de creștere a eficienței energetice, inclusiv prin utilizarea în transport a unui combustibil de performanță mai înaltă, sunt eligibile pentru cerința privind economiile cumulative de energie la nivelul utilizării finale, stabilită la articolul 7 alineatul (1).
Amendamentul 69
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 2
2.   La conceperea unor măsuri de politică alternative pentru a realiza economiile de energie, statele membre țin cont de efectul asupra gospodăriilor afectate de sărăcia energetică.
(2)   La conceperea unor măsuri de politică alternative pentru a realiza economiile de energie, statele membre țin cont de efectul asupra gospodăriilor cu venituri reduse, inclusiv asupra celor afectate de sărăcia energetică, și se asigură că aceste măsuri sunt implementate în mod prioritar în aceste gospodării și în locuințele sociale.
Statele membre calculează cantitatea de economii realizate în aceste gospodării comparativ cu valoarea totală a economiilor realizate în toate gospodăriile în temeiul prezentului articol.
Aceste economii sunt publicate și incluse în rapoartele energetice și climatice naționale intermediare integrate, în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) XX/20XX [Guvernanța uniunii energetice].
Amendamentul 70
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 a (nou)
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7 c (nou)
4a.  Se introduce următorul articol:
„Articolul 7c
Furnizarea de servicii de eficiență energetică
Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, se asigură că serviciile de pe piața eficienței energetice sunt furnizate într-un context competitiv și transparent, pentru a permite consumatorului final să beneficieze de avantajele asociate măsurilor de eficiență energetică în ceea ce privește reducerea costurilor și o calitate mai bună a serviciilor. În acest scop, statele membre se asigură că întreprinderile, în special IMM-urile, beneficiază de acces nediscriminatoriu la piața serviciilor de eficiență energetică, permițându-le astfel să participe în condiții egale cu operatorii integrați pe verticală și să depășească pozițiile de avantaj competitiv stabilite pentru distribuitorii sau vânzătorii de energie. Statele membre adoptă, în consecință, toate actele necesare pentru a se asigura că operatorii integrați oferă terților aceleași condiții și mijloace pe care le utilizează pentru a furniza servicii de eficiență energetică.”
Amendamentul 71
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b
Directiva 2012/27/UE
Articolul 9 – alineatul 1 – paragraful 1
„Statele membre se asigură că, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și proporțional în raport cu economiile de energie potențiale, clienții finali pentru gaze naturale sunt dotați cu contoare individuale la prețuri competitive, care reflectă cu acuratețe consumul real de energie al clientului final și care furnizează informații privind momentul efectiv al utilizării.”;
Statele membre se asigură că, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și proporțional în raport cu economiile de energie potențiale, clienții finali pentru gaze naturale sunt dotați, în ceea ce privește tehnologia și funcționalitatea selectate, cu contoare individuale și dispozitive de control ale sistemelor de încălzire la prețuri competitive, care reflectă cu acuratețe consumul real de energie al clientului final și care furnizează informații privind momentul efectiv al utilizării și alte caracteristici, după caz, în conformitate cu dispozițiile referitoare la contorizarea energiei electrice prevăzute la articolele 19-22 din Directiva (UE) .../... [privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice (reformare)].
Amendamentul 72
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera c – subpunctul ii a (nou)
Directiva 2012/27/UE
Articolul 9 – alineatul 2 – paragraful 1 a (nou)
Sistemul de contorizare inteligentă oferă consumatorilor finali acces la datele lor privind consumul de energie și la seriile de timp aferente perioadelor de regularizare a pieței.
Amendamentul 73
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera d
Directiva 2012/27/UE
Articolul 9 – alineatul 3
(d)  alineatul (3) se elimină.
(d)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
„(3) În ceea ce privește formatul datelor și funcționalitățile, dispozițiile sunt aliniate, în măsura în care este necesar, la articolele 18-21 din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului1a. Datele consumatorilor sunt tratate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului1b. Clienților finali nu li se impun costuri suplimentare pentru accesul la datele proprii într-un format care le este util.
__________________
1a.Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE (JO L 211, 14.8.2009, p. 55).
1b.Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1)
Amendamentul 74
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6
Directiva 2012/27/UE
Articolul 9a
„Articolul 9a
„Articolul 9a
Contorizarea, subcontorizarea și repartizarea costurilor pentru încălzire și răcire și pentru apa caldă menajeră
Contorizarea, subcontorizarea și repartizarea costurilor pentru încălzire și răcire și pentru apa caldă menajeră
1.   Statele membre se asigură că clienții finali pentru încălzirea centralizată, răcirea centralizată și apa caldă menajeră sunt dotați cu contoare la prețuri competitive, care reflectă precis consumul real de energie al clientului final.
(1)   Statele membre se asigură că clienții finali pentru încălzirea centralizată, răcirea centralizată și apa caldă menajeră sunt dotați cu contoare la prețuri competitive, care reflectă precis consumul real de energie al clientului final.
În cazul în care încălzirea și răcirea sau apa caldă pentru o clădire sunt furnizate de o sursă centrală care alimentează mai multe clădiri sau din rețeaua centralizată de încălzire și de răcire, se instalează întotdeauna un contor de energie termică sau de apă caldă la schimbătorul de căldură sau la punctul de livrare.
În cazul în care încălzirea, răcirea sau apa caldă pentru o clădire este furnizată de o sursă centrală care alimentează mai multe clădiri sau dintr-o rețea centralizată de încălzire sau de răcire, se instalează un contor la schimbătorul de căldură sau la punctul de livrare.
2.   În clădirile cu mai multe apartamente și polivalente dotate cu o sursă centrală de încălzire sau de răcire sau alimentate din sistemele centralizate de încălzire și de răcire, se instalează contoare individuale pentru a măsura consumul de energie termică sau de răcire sau de apă caldă pentru fiecare unitate a clădirii.
(2)   În clădirile cu mai multe apartamente și polivalente dotate cu o sursă centrală de încălzire sau de răcire sau alimentate din sistemele de termoficare sau răcire centralizate, se instalează contoare individuale pentru a măsura consumul de energie termică sau de răcire sau de apă caldă pentru fiecare unitate a clădirii, atunci când acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și rentabil în sensul că este proporțional cu posibilele economii de energie.
În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este rentabilă pentru contorizarea energiei termice sau a răcirii în fiecare unitate a clădirii, se utilizează repartitoare individuale de costuri pentru energia termică pentru a măsura consumul de energie termică la fiecare corp de încălzire, cu excepția cazului în care statul membru în cauză arată că instalarea unor astfel de repartitoare de costuri nu ar fi rentabilă. În aceste cazuri, pot fi avute în vedere metode alternative eficiente din punct de vedere al costurilor privind măsurarea consumului de energie termică. Condițiile de nefezabilitate tehnică și de nerentabilitate sunt stabilite în mod clar și publicate de fiecare stat membru.
În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este rentabilă pentru contorizarea energiei termice sau a răcirii în fiecare unitate a clădirii, se utilizează repartitoare individuale de costuri pentru energia termică pentru a măsura consumul de energie termică la fiecare corp de încălzire, cu excepția cazului în care statul membru în cauză arată că instalarea unor astfel de repartitoare de costuri nu ar fi rentabilă. În aceste cazuri, pot fi avute în vedere metode alternative eficiente din punct de vedere al costurilor privind măsurarea consumului de energie termică. Criteriile generale, metodologiile și/sau procedurile care determină nefezabilitatea tehnică și nerentabilitatea sunt stabilite în mod clar și publicate de fiecare stat membru după consultarea Comisiei.
În clădirile noi de tipul celor menționate la primul paragraf sau atunci când o asemenea clădire este supusă unor lucrări majore de renovare, conform Directivei 2010/31/UE, se instalează întotdeauna contoare individuale.
În clădirile noi cu mai multe apartamente și în partea rezidențială a clădirilor polivalente noi, în cazul în care acestea au o sursă centrală de încălzire pentru apa caldă ori sunt aprovizionate de la sistemele de termoficare centralizate, se furnizează contoare individuale pentru apa caldă, fără a aduce atingere primului și celui de-al doilea paragraf.
3.   În cazul în care clădirile cu mai multe apartamente și polivalente sunt alimentate de la rețele de termoficare sau de răcire centralizate sau în cazul în care prevalează sistemele comune proprii de încălzire sau de răcire pentru aceste clădiri, statele membre introduc norme transparente privind repartizarea costurilor pentru consumul de energie termică, de răcire și de apă caldă în aceste clădiri, pentru a asigura transparența și precizia contabilizării consumului individual, inclusiv:
(3)   În cazul în care clădirile cu mai multe apartamente și polivalente sunt alimentate de la rețele de termoficare sau de răcire centralizate sau în cazul în care prevalează sistemele comune proprii de încălzire sau de răcire pentru aceste clădiri, statele membre introduc norme transparente privind repartizarea costurilor pentru consumul de energie termică, de răcire și de apă caldă în aceste clădiri, pentru a asigura transparența și precizia contabilizării consumului individual, inclusiv:
(a)  apă caldă menajeră;
(a)  apă caldă menajeră;
(b)  energie termică distribuită de instalația clădirii și în scopul încălzirii zonelor comune (în cazul în care casa scărilor și coridoarele sunt echipate cu corpuri de încălzire);
(b)  energie termică distribuită de instalația clădirii și în scopul încălzirii zonelor comune (în cazul în care casa scărilor și coridoarele sunt echipate cu corpuri de încălzire);
(c)  în scopul încălzirii sau răcirii apartamentelor.
(c)  în scopul încălzirii sau răcirii apartamentelor.
4.   În sensul prezentului articol, începând de la 1 ianuarie 2020 contoarele și repartitoarele de costuri instalate trebuie să fie dispozitive care pot fi citite de la distanță.
(4)   În sensul prezentului articol, începând de la 1 ianuarie 2020 contoarele și repartitoarele de costuri pentru energia termică nou instalate trebuie să fie dispozitive care pot fi citite de la distanță. Condițiile de fezabilitate tehnică și de rentabilitate prevăzute la alineatul (2) primul și al doilea paragraf se aplică în continuare.
Contoarele și repartitoarele de costuri care au fost deja instalate, însă care nu pot fi citite de la distanță, sunt dotate cu această funcționalitate sau sunt înlocuite cu dispozitive care pot fi citite de la distanță până la 1 ianuarie 2027, cu excepția cazurilor în care statul membru în cauză arată că acest lucru nu este rentabil.”.
Contoarele și repartitoarele de costuri pentru energia termică care au fost deja instalate, însă care nu pot fi citite de la distanță, sunt dotate cu această funcționalitate sau sunt înlocuite cu dispozitive care pot fi citite de la distanță până la 1 ianuarie 2027, cu excepția cazurilor în care statul membru în cauză arată că acest lucru nu este rentabil.
Amendamentul 75
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b
Directiva 2012/27/UE
Articolul 10 – alineatul 1
1.   În cazul în care clienții finali nu dispun de contoarele inteligente menționate în Directiva 2009/73/CE, statele membre se asigură, până la 31 decembrie 2014, că informațiile cu privire la facturare sunt exacte și au la bază consumul real, în conformitate cu anexa VII punctul 1.1, în cazul gazului, atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și justificat din punct de vedere economic.”;
(1)   În cazul în care clienții finali nu dispun de contoarele inteligente menționate în Directiva 2009/73/CE, statele membre se asigură, până la 31 decembrie 2014, că informațiile cu privire la facturare sunt fiabile, exacte și au la bază consumul real, în conformitate cu anexa VII punctul 1.1, în cazul gazului, atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și justificat din punct de vedere economic.
Amendamentul 76
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera c
Directiva 2012/27/UE
Articolul 10 – alineatul 2 – paragraful 1
„Contoarele instalate în conformitate cu Directiva 2009/73/CE permit furnizarea de informații exacte privind facturarea, bazate pe consumul real. Statele membre asigură clienților finali posibilitatea de a accesa cu ușurință informații suplimentare referitoare la consumul anterior, care permit o autoverificare detaliată.”
Contoarele instalate în conformitate cu Directiva 2009/73/CE oferă informații exacte privind facturarea, bazate pe consumul real. Statele membre asigură clienților finali posibilitatea de a accesa cu ușurință informații suplimentare referitoare la consumul anterior, care permit o autoverificare detaliată.
Amendamentul 77
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2012/27/UE
Articolul 10a
„Articolul 10a
„Articolul 10a
Informații privind facturarea și consumul pentru încălzire și răcire și pentru apa caldă menajeră
Informații privind facturarea și consumul pentru încălzire și răcire și pentru apa caldă menajeră
1.   Statele membre se asigură că informațiile privind facturarea și consumul sunt corecte și bazate pe consumul real, în conformitate cu punctele 1 și 2 din anexa VIIa, pentru toți utilizatorii finali la care sunt instalate contoare sau repartitoare de costuri.
(1)   Statele membre se asigură că, atunci când sunt instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică, informațiile privind facturarea și consumul sunt fiabile, corecte și au la bază consumul real sau citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică, în conformitate cu punctele 1 și 2 din anexa VIIa, pentru toți utilizatorii finali, și anume, pentru persoanele fizice sau juridice care achiziționează energie termică, răcire sau apă caldă pentru propria lor utilizare finală, sau persoanele fizice sau juridice care ocupă o clădire individuală sau o unitate în cadrul unei clădiri cu mai multe apartamente sau a unei clădiri polivalente aprovizionate cu energie termică, răcire sau apă caldă de la o sursă centrală, și care nu au un contract direct sau individual cu furnizorul de energie.
Această obligație, mai puțin în ceea ce privește consumul subcontorizat conform articolului 9a alineatul (2), poate fi îndeplinită printr-un sistem de autocitire periodică de către clienții finali, în cadrul căruia aceștia comunică furnizorului de energie citirile propriului contor. Numai în cazurile în care clientul final nu a transmis o citire a contorului pentru o perioadă de facturare dată, factura se bazează pe o estimare a consumului sau pe o sumă forfetară.
În cazul în care un stat membru prevede acest lucru, această obligație poate, mai puțin în ceea ce privește consumul subcontorizat bazat pe repartitoarele de costuri pentru energia termică conform articolului 9a alineatul (2), să fie îndeplinită printr-un sistem de autocitire periodică de către clienții finali sau utilizatorii finali, în cadrul căruia aceștia comunică citirile propriului contor. Numai în cazurile în care clientul final sau utilizatorul final nu a transmis o citire a contorului pentru o perioadă de facturare dată, factura se bazează pe o estimare a consumului sau pe o sumă forfetară.
2.   Statele membre:
(2)   Statele membre:
(a)  impun ca, dacă sunt disponibile informații privind facturile la energie și consumul anterior al utilizatorilor finali, acestea să fie puse la dispoziția unui furnizor de servicii energetice desemnat de utilizatorul final;
(a)  impun ca, dacă sunt disponibile informații privind facturile la energie și consumul anterior sau citiri ale repartitoarelor de costuri pentru energia termică ale utilizatorilor finali, acestea să fie puse la dispoziția unui furnizor de servicii energetice desemnat de utilizatorul final, la cererea acestuia;
(b)  se asigură că li se oferă clienților finali opțiunea de a primi pe cale electronică facturi și informații privind facturarea, precum și că aceștia primesc, la cerere, o explicație clară și ușor de înțeles a modului de întocmire a facturii lor, în special în cazul în care facturile nu sunt bazate pe consumul real;
(b)  se asigură că li se oferă clienților finali opțiunea de a primi pe cale electronică facturi și informații privind facturarea;
(c)  se asigură că tuturor utilizatorilor finali li se furnizează informații corespunzătoare odată cu factura pe baza consumului real, în conformitate cu punctul 3 din anexa VII;
(c)  se asigură că tuturor utilizatorilor finali li se furnizează, odată cu factura, informații clare și ușor de înțeles, în conformitate cu punctul 3 din anexa VIIa;
(d)  pot prevedea ca, la cererea clientului final, furnizarea informațiilor referitoare la facturare să nu fie considerată a reprezenta o solicitare de plată. În astfel de cazuri, statele membre se asigură că se oferă modalități flexibile pentru plățile propriu-zise.”.
(d)  pot prevedea ca, la cererea clientului final, furnizarea informațiilor referitoare la facturare să nu fie considerată a reprezenta o solicitare de plată. În astfel de cazuri, statele membre se asigură că se oferă modalități flexibile pentru plățile propriu-zise;
(da)  promovează securitatea cibernetică și asigură protecția vieții private și a datelor clienților finali, în conformitate cu legislația Uniunii aplicabilă.
(2a)  Statele membre decid cine ar trebui să fie responsabil pentru furnizarea informațiilor prevăzute la alineatele (1) și (2) către utilizatorii finali care nu au un contract direct sau individual cu un furnizor de energie.
Amendamentul 78
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera -a (nouă)
Directiva 2012/27/UE
Articolul 15 – alineatul 4 – paragraful 1 a (nou)
(-a)  la alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:
„Comisia stabilește o metodologie comună, după consultarea părților interesate relevante, pentru a încuraja operatorii de rețea să reducă pierderile, să pună în aplicare un program de investiții în infrastructură eficient din punctul de vedere al costurilor și al energiei și să țină cont în mod corespunzător de eficiența energetică și de flexibilitatea rețelei. Până la ... [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 23, care completează prezenta directivă prin stabilirea metodologiei respective.”;
Amendamentul 79
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera a – subpunctul ii
Directiva 2012/27/UE
Articolul 15 – alineatul 5 – paragraful 3
„Operatorii de sisteme de transport și operatorii de sisteme de distribuție respectă cerințele prevăzute în anexa XII.”;
Operatorii de sistem și de transport și operatorii de sisteme de distribuție iau în considerare necesitatea de a asigura continuitatea furnizării de energie termică la conectare, garantând accesul la rețea și distribuind energia produsă prin cogenerare de înaltă eficiență, și respectă cerințele prevăzute în anexa XII.
Amendamentul 80
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 a (nou)
Directiva 2012/27/UE
Articolul 19 a (nou)
11a.  Se introduce următorul articol:
„Articolul 19a
Finanțarea eficienței energetice de către băncile europene
Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) își adaptează obiectivele de politică în vederea recunoașterii eficienței energetice ca sursă de energie de sine stătătoare și a investițiilor în eficiența energetică ca parte a portofoliului lor de investiții în infrastructură.
BEI și BERD, împreună cu băncile naționale de promovare, concep, generează și finanțează programe și proiecte adaptate sectorului eficienței, inclusiv pentru gospodăriile care se confruntă cu sărăcia energetică.
Statele membre utilizează pe deplin posibilitățile și instrumentele propuse prin inițiativa privind finanțarea inteligentă pentru clădiri inteligente.”
Amendamentul 82
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 a (nou)
Directiva 2012/27/UE
Articolul 23 – alineatul 3 a (nou)
12a.   La articolul 23 se inserează următorul alineat:
„(3a) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.”
Amendamentul 83
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 b (nou)
Directiva 2012/27/UE
Articolul 24 – alineatul 4 a (nou)
12b.  La articolul 24 se inserează următorul alineat:
„(4a) În contextul raportului privind starea uniunii energetice, Comisia prezintă un raport privind funcționarea pieței carbonului în conformitate cu articolul 29 alineatul (1) și alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) XX/20XX [Guvernanța uniunii energetice], ținând seama de efectele punerii în aplicare a prezentei directive.”
Amendamentul 84
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13
Directiva 2012/27/UE
Articolul 24 – alineatul 12
12.   Comisia evaluează prezenta directivă până cel târziu la 28 februarie 2024, iar ulterior la fiecare cinci ani, și înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului. Raportul respectiv este însoțit, după caz, de propuneri de măsuri suplimentare.
(12)   Comisia evaluează prezenta directivă până cel târziu la 28 februarie 2024, iar ulterior la fiecare cinci ani, și înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului, în care evaluează eficacitatea generală a prezentei directive și necesitatea de a adapta în continuare politica de eficiență energetică a Uniunii în funcție de obiectivele Acordului de la Paris și de evoluțiile economice și din domeniul inovării. Raportul respectiv este însoțit, după caz, de propuneri de măsuri suplimentare.
Amendamentul 85
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13 a (nou)
Directiva 2012/27/UE
Articolul 24 – alineatul 12 a (nou)
13a.  La articolul 24 se inserează următorul alineat:
„(12a) Până la 31 decembrie 2019, Comisia efectuează o analiză aprofundată separată a potențialului de eficiență energetică în ceea ce privește:
(a)   conversia și transformarea energiei;
(b)   transportul și distribuția energiei;
(c)   producerea și transportarea ulterioară a aprovizionării cu energie, și anume energia utilizată în extracția combustibililor fosili și transportarea acesteia la locul utilizării;
(d)   stocarea energiei.
Până la 31 ianuarie 2021, Comisia prezintă, dacă este cazul, pe baza constatărilor sale, Parlamentului European și Consiliului, o propunere legislativă în acest sens.
Amendamentul 114
Propunere de directivă
Anexa I – punctul 1 – litera a
Directiva 2012/27/UE
Anexa IV – nota de subsol 3
(a)  în anexa IV, nota de subsol 3 se înlocuiește cu următorul text: „(3) Aplicabil în cazul în care economiile de energie sunt calculate ca energie primară prin intermediul unei abordări ascendente bazate pe consumul energetic final. Pentru economiile de energie electrică în kWh, statele membre pot aplica un coeficient implicit de 2,0. Statele membre pot aplica un alt coeficient, cu condiția să poată justifica valoarea acestuia.”;
(a)  în anexa IV, nota de subsol 3 se înlocuiește cu următorul text: „(3) Aplicabil doar în sensul prezentei directive și în cazul în care economiile de energie sunt calculate ca energie primară prin intermediul unei abordări ascendente bazate pe consumul energetic final. Pentru economiile de energie electrică în kWh, statele membre aplică un coeficient stabilit printr-o metodă transparentă, comparabilă la nivelul statelor membre, pe baza circumstanțelor naționale care afectează consumul de energie primară. Aceste circumstanțe sunt justificate în mod corespunzător, sunt măsurabile și verificabile și se bazează pe criterii obiective și nediscriminatorii. Pentru economiile de energie electrică în kWh, statele membre pot aplica un coeficient implicit de 2,3 sau un alt coeficient, cu condiția să poată justifica valoarea acestuia.”Atunci când procedează astfel, statele membre iau în considerare mixul lor energetic inclus în planurile lor energetice și climatice naționale integrate, care trebuie notificate Comisiei în conformitate cu articolul [3] din Regulamentul (UE) XX/20XX [Guvernanța uniunii energetice]. Coeficientul implicit se revizuiește o dată la cinci ani pe baza datelor reale observate.
Amendamentul 87
Propunere de directivă
Anexa I – punctul 1 – litera b
Directiva 2012/27/UE
Anexa V – alineatul 2 – litera a
(a)  trebuie să se demonstreze că economiile sunt suplimentare față de cele care s-ar fi produs în orice caz în absența activității părților obligate, participante sau mandatate și/sau a autorităților de punere în aplicare. Pentru a calcula economiile care pot fi revendicate ca suplimentare, statele membre ar trebui să stabilească un scenariu de referință care să descrie modul în care ar evolua consumul de energie în absența măsurii de politică în cauză. Scenariul de referință trebuie să reflecte cel puțin următorii factori: tendințele consumului de energie, modificările survenite în comportamentul consumatorilor, progresul tehnologic și schimbările generate de alte măsuri puse în aplicare la nivel național și la nivelul UE;
(a)  trebuie să se demonstreze că economiile sunt suplimentare față de cele care s-ar fi produs în orice caz în absența activității părților obligate, participante sau mandatate și/sau a autorităților de punere în aplicare. Pentru a calcula economiile care pot fi revendicate ca suplimentare, statele membre ar trebui să stabilească un scenariu de referință care să descrie modul în care ar evolua consumul de energie în absența măsurii de politică în cauză și a noii acțiuni individuale rezultate. Scenariul de referință trebuie să reflecte cel puțin următorii factori: tendințele consumului de energie, modificările survenite în comportamentul consumatorilor, progresul tehnologic și schimbările generate de alte măsuri puse în aplicare la nivel național și la nivelul Uniunii;
Amendamentul 88
Propunere de directivă
Anexa I – punctul 1 – litera b
Directiva 2012/27/UE
Anexa V – paragraful 2 – litera b
(b)  economiile rezultate din punerea în aplicare a legislației obligatorii a Uniunii sunt considerate economii care s-ar fi produs în orice caz chiar și în lipsa activității părților obligate, participante sau mandatate și/sau a autorităților de punere în aplicare și, prin urmare, nu pot fi revendicate în temeiul articolului 7 alineatul (1), cu excepția economiilor legate de renovarea clădirilor existente în cazul în care este asigurată îndeplinirea criteriului de importanță menționat în partea 3 litera (h);
(b)  economiile rezultate din punerea în aplicare a legislației obligatorii a Uniunii sunt considerate economii care s-ar fi produs în orice caz chiar și în lipsa activității părților obligate, participante sau mandatate și/sau a autorităților de punere în aplicare și, prin urmare, nu pot fi revendicate în temeiul articolului 7 alineatul (1), cu excepția economiilor legate de măsurile care promovează renovarea clădirilor existente în cazul în care este asigurată îndeplinirea criteriului de importanță menționat în partea 3 litera (h);
Amendamentul 89
Propunere de directivă
Anexa I – punctul 1 – litera b
Directiva 2012/27/UE
Anexa V – alineatul 2 – litera h
(h)  calcularea economiilor de energie trebuie să țină seama de durata de viață a măsurilor. Acest lucru se poate face prin contabilizarea economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Alternativ, statele membre pot adopta o altă metodă decât cea preconizată pentru a obține cel puțin aceeași cantitate totală de economii. Atunci când utilizează alte metode, statele membre se asigură că valoarea totală a economiilor de energie calculată pe baza acestor alte metode nu depășește valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calculul lor în momentul contabilizării economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Statele membre descriu în detaliu, în planurile lor energetice și climatice naționale integrate în temeiul guvernanței uniunii energetice, celelalte metode pe care le-au folosit și ce dispoziții au fost aplicate pentru a asigura îndeplinirea acestei cerințe obligatorii de calculare.
(h)  calcularea economiilor de energie trebuie să țină seama de durata de viață a măsurilor și de rata de scădere a economiilor în timp. Acest calcul se face prin contabilizarea economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Alternativ, statele membre pot adopta o altă metodă decât cea preconizată pentru a obține cel puțin aceeași cantitate totală de economii. Atunci când utilizează alte metode, statele membre se asigură că valoarea totală a economiilor de energie calculată pe baza acestor alte metode nu depășește valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calculul lor în momentul contabilizării economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Statele membre descriu în detaliu, în planurile lor energetice și climatice naționale integrate în temeiul Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice, celelalte metode pe care le-au folosit și ce dispoziții au fost aplicate pentru a asigura îndeplinirea acestei cerințe obligatorii de calculare.
Amendamentul 90
Propunere de directivă
Anexa I – punctul 1 – litera b
Directiva 2012/27/UE
Anexa V – alineatul 3 – litera d
(d)  cantitatea de economii de energie necesară sau care urmează a fi obținută prin măsura de politică este exprimată în consum de energie primară sau finală, utilizând factorii de conversie stabiliți în anexa IV;
(d)  cantitatea de economii de energie necesară sau care urmează a fi obținută prin măsura de politică este exprimată în consum de energie primară și finală, utilizând factorii de conversie stabiliți în anexa IV;
Amendamentul 91
Propunere de directivă
Anexa I – punctul 1 – litera b
Directiva 2012/27/UE
Anexa V – alineatul 3 – paragraful 2
Pentru măsurile de politică luate în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (e), statele membre pot utiliza metodologia de calcul stabilită conform Directivei 2010/31/UE, în măsura în care aceasta corespunde cerințelor articolului 7 din prezenta directivă și ale prezentei anexe.
eliminat
Amendamentul 92
Propunere de directivă
Anexa I – punctul 2 – litera b
Directiva 2012/27/UE
Anexa VII a
Anexa VII a
Anexa VII a
Cerințe minime privind informațiile referitoare la facturare și la consum pe baza consumului real de energie termică, răcire și apă caldă
Cerințe minime privind informațiile referitoare la facturare și la consum pentru energia termică, răcire și apa caldă
1.  Facturarea pe baza consumului real
1.  Facturarea pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică
Pentru a permite utilizatorilor finali să își regleze propriul consum de energie, facturarea se efectuează pe baza consumului real cel puțin o dată pe an.
Pentru a permite utilizatorilor finali să își regleze propriul consum de energie, facturarea se efectuează pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică cel puțin o dată pe an.
2.  Frecvența minimă de furnizare a informațiilor referitoare la facturare sau la consum
2.  Frecvența minimă de furnizare a informațiilor referitoare la facturare sau la consum
Începând de la [a se introduce aici ... data intrării în vigoare], în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real se pun la dispoziție cel puțin trimestrial, la cerere sau în cazul în care clienții finali au optat să primească facturile pe cale electronică sau, în caz contrar, de două ori pe an.
Începând de la [a se introduce aici ... data transpunerii], în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică se pun la dispoziția utilizatorilor finali cel puțin trimestrial, la cerere sau în cazul în care clienții finali au optat să primească facturile pe cale electronică sau, în caz contrar, de două ori pe an.
Începând de la 1 ianuarie 2022, în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum se pun la dispoziție cel puțin lunar. Energia termică și răcirea pot fi scutite de această cerință în afara perioadelor de încălzire/răcire.
Începând de la 1 ianuarie 2022, în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică se pun la dispoziția tuturor utilizatorilor finali cel puțin lunar. Aceste informații sunt, de asemenea, puse la dispoziție în permanență prin intermediul internetului și sunt actualizate cât se poate de frecvent în funcție de dispozitivele și sistemele de măsurare utilizate. Energia termică și răcirea pot fi scutite de această cerință în afara perioadelor de încălzire/răcire.
3.  Informațiile minime incluse în factură pe baza consumului real
3.  Informații minime incluse în factură
Statele membre se asigură că următoarele informații sunt puse la dispoziția utilizatorilor finali într-o formă clară și ușor de înțeles, în facturile lor sau împreună cu acestea:
Statele membre se asigură că următoarele informații sunt corecte și sunt puse la dispoziția utilizatorilor finali într-o formă clară și ușor de înțeles, în facturile lor sau împreună cu acestea, atunci când facturile se bazează pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică:
(a)  prețurile reale actuale și consumul real de energie;
(a)  prețurile reale actuale și consumul real de energie sau costul total al energiei termice și citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică;
(b)  informații privind mixul de combustibili utilizat, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionați de sisteme de termoficare sau de răcire centralizate;
(b)  informații privind mixul de combustibili utilizat și emisiile de gaze cu efect de seră aferente, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionați de sisteme de termoficare sau de răcire centralizate, și o explicație a diferitelor impozite, taxe și tarife aplicate;
(c)  informații privind mixul de combustibili utilizat, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionați de sisteme de termoficare sau de răcire centralizate;
(c)  informații privind mixul de combustibili utilizat, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionați de sisteme de termoficare sau de răcire centralizate;
(d)  informații de contact pentru organizațiile consumatorilor finali, agențiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri internet de unde se pot obține informații privind măsurile disponibile de îmbunătățire a eficienței energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali și specificații tehnice obiective privind echipamentele energetice.
(d)  informații de contact pentru organizațiile consumatorilor finali, agențiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri internet de unde se pot obține informații privind măsurile disponibile de îmbunătățire a eficienței energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali și specificații tehnice obiective privind echipamentele energetice.
(da)  informații privind procedurile relevante de depunere a plângerilor, serviciile de mediere sau mecanismele alternative de soluționare a litigiilor;
În plus, statele membre se asigură că sunt puse la dispoziția utilizatorilor finali comparații cu un utilizator final de energie mediu normalizat sau de referință din aceeași categorie de utilizatori, într-o formă clară și ușor de înțeles, în facturile lor, împreună cu acestea sau semnalate în cadrul acestora.”.
(db)  comparații cu un utilizator final de energie mediu normalizat sau de referință, din aceeași categorie de utilizatori.
Facturile care nu sunt bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică conțin o explicație clară și ușor de înțeles a modului în care suma care figurează pe factură a fost calculată și, cel puțin, informațiile menționate la literele (d) și (da).
Amendamentul 93
Propunere de directivă
Anexa I – punctul 2 a (nou)
Directiva 2012/27/UE
Anexa IX – partea 1 – paragraful 4 – litera g
2a.  În anexa IX partea 1 al patrulea paragraf, litera (g) se înlocuiește cu următorul text:
(g)  Analiza economică: inventarul efectelor
„(g) Analiza economică: inventarul efectelor
Analizele economice iau în considerare toate efectele economice relevante.
Analizele economice iau în considerare toate efectele economice relevante.
În scenariile analizate, statele membre pot evalua și lua în considerare, în procesul decizional, economiile de energie și de costuri generate de flexibilitatea sporită a furnizării energiei și de o funcționare mai aproape de optim a rețelelor electrice, inclusiv costurile evitate și economiile evitate prin reducerea investiției în infrastructură.
În scenariile analizate, statele membre evaluează și iau în considerare, în procesul decizional, economiile de energie și de costuri generate de flexibilitatea sporită a furnizării energiei și de o funcționare mai aproape de optim a rețelelor electrice, inclusiv costurile evitate și economiile evitate prin reducerea investiției în infrastructură.
Costurile și beneficiile luate în considerare includ cel puțin următoarele:
Costurile și beneficiile luate în considerare includ cel puțin următoarele:
(i)  Beneficiile
(i)  Beneficiile
—  Valoarea producției livrate consumatorului (energie termică și electrică)
—  Valoarea producției livrate consumatorului (energie termică și electrică)
—  Beneficii externe, cum ar fi beneficii de mediu și de sănătate, în măsura posibilului
—  Beneficii externe, cum ar fi beneficiile privind mediul, emisiile de gaze cu efect de seră, sănătatea și siguranța
—  Efecte asupra pieței forței de muncă, securității energetice și competitivității
(ii)  Costuri
(ii)  Costuri
—  Costurile de capital ale centralelor și echipamentelor
—  Costurile de capital ale centralelor și echipamentelor
—  Costurile de capital ale rețelelor asociate de energie
—  Costurile de capital ale rețelelor asociate de energie
—  Costuri de operare variabile și fixe
—  Costuri de operare variabile și fixe
—  Costuri de energie
—  Costuri de energie
—  Costuri de mediu și de sănătate, în măsura posibilului
—  Costuri de mediu, de sănătate și de siguranță
—  Costuri legate de piața forței de muncă, securitatea energetică și competitivitate”
Amendamentul 94
Propunere de directivă
Anexa – punctul 2 b (nou)
Directiva 2012/27/UE
Anexa XII – punctul 1 – litera a
2b.  În anexa XII primul paragraf,litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
„(a) să stabilească și să facă publice normele standard referitoare la suportarea și partajarea costurilor adaptărilor tehnice, cum ar fi conectările la rețea și consolidările rețelei, exploatarea mai eficientă a rețelei și normele privind punerea în aplicare nediscriminatorie a codurilor de rețea, care sunt necesare pentru integrarea noilor producători de energie rezultată din cogenerarea de înaltă eficiență în cadrul rețelei interconectate;
„(a) să stabilească și să facă publice normele standard referitoare la suportarea și partajarea costurilor adaptărilor tehnice, cum ar fi conectările la rețea, consolidările rețelei și introducerea de noi rețele, exploatarea mai eficientă a rețelei și normele privind punerea în aplicare nediscriminatorie a codurilor de rețea, care sunt necesare pentru integrarea noilor producători de energie rezultată din cogenerarea de înaltă eficiență în cadrul rețelei interconectate și din alte surse difuze;

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0391/2017).

Ultima actualizare: 27 septembrie 2018Notă juridică - Politica de confidențialitate