Rezoluţia Parlamentului European din 7 februarie 2018 referitoare la protecție și nediscriminare în ceea ce privește minoritățile în statele membre ale UE (2017/2937(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),
– având în vedere articolele 10, 19, 21 și 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere dreptul de a adresa petiții, consacrat la articolele 20 și 227 din TFUE și la articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a UE (CDFUE),
– având în vedere articolele 21 și 22 din CDFUE,
– având în vedere preambulul la TUE,
– având în vedere Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale, Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare,
– având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică(1) (Directiva privind egalitatea rasială),
– având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(2) (Directiva privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă),
– având în vedere Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE(3) (Directiva privind libera circulație),
– având în vedere hotărârea Tribunalului Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 3 februarie 2017, Minority SafePack - one million signatures for diversity in Europe v Comission(4), T-646/13,
– având în vedere rezoluțiile sale referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană,
– având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2005 referitoare la protecția minorităților și politicile de combatere a discriminărilor într-o Europă extinsă(5),
– având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2013 referitoare la limbile europene amenințate de dispariție și la diversitatea lingvistică din Uniunea Europeană(6),
– având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2014 intitulată „Raportul din 2013 privind cetățenia UE - Cetățeni ai UE: drepturile dumneavoastră, viitorul dumneavoastră”(7),
– având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2016 referitoare la activitățile Comisiei pentru petiții în anul 2015(8),
– având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2017 intitulată „Aspecte legate de drepturile fundamentale în ceea ce privește integrarea romilor în UE: combaterea atitudinilor negative față de romi”(9),
– având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2017 intitulată „Raportul privind cetățenia UE în 2017: consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice”(10),
– având în vedere studiul din aprilie 2017 comandat de Departamentul tematic C din Parlamentul European la cererea Comisiei pentru petiții intitulat „Discriminarea (discriminările) conform petițiilor primite”,
– având în vedere studiul din august 2017 comandat de Departamentul tematic C din Parlamentul European la cererea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne intitulat „Către un sistem cuprinzător de protecție a minorităților în UE”,
– având în vedere studiul din mai 2017 comandat de Departamentul tematic B din Parlamentul European la cererea Comisiei pentru cultură și educație intitulat „Limbile și educația minorităților: cele mai bune practici și capcanele”,
– având în vedere audierea publică organizată de Comisia pentru petiții la 4 mai 2017 intitulată „Combaterea discriminării cetățenilor UE în statele membre ale UE și protecția minorităților”(11),
– având în vedere articolul 216 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Comisia pentru petiții a primit mai multe petiții în care se semnalează cu îngrijorare diferite practici discriminatorii împotriva unor cetățeni ai UE care aparțin minorităților și a organizat o audiere privind diferitele probleme ridicate;
B. întrucât există o legătură puternică între drepturile minorităților și principiul statului de drept; întrucât articolul 2 din TUE menționează în mod expres drepturile persoanelor care aparțin minorităților și întrucât drepturile respective trebuie să beneficieze de același tratament ca și celelalte drepturi consacrate în tratate;
C. întrucât articolul 10 din TFUE prevede că „în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea caută să combată orice discriminare pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală”;
D. întrucât, în timp ce acordurile internaționale asigură un cadru solid pentru drepturile minorităților, modul în care drepturile minorităților sunt protejate în UE poate fi în continuare îmbunătățit considerabil;
E. întrucât orice persoană din UE are dreptul și obligația egală de a deveni un membru deplin, activ și integrat al societății;
F. întrucât garantarea drepturilor minorităților este o cerință esențială pentru țările candidate, conform criteriilor de la Copenhaga;
G. întrucât discriminarea bazată pe originea etnică este menționată ca cea mai des întâlnită formă de discriminare și întrucât discriminarea bazată pe orientarea sexuală a crescut semnificativ, conform celui mai recent sondaj Eurobarometru pe tema discriminării(12);
H. întrucât propunerea de directivă a Comisiei privind tratamentul egal (COM(2008)0426) acoperă un număr mare de domenii, cum sunt educația, protecția socială și accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii;
I. întrucât petițiile primite de Comisia pentru petiții care țin de domeniul discriminării în legătură cu drepturi ale minorităților ar trebui examinate cu atenție, pentru a înțelege preocupările exprimate de cetățeni și a propune soluții;
J. întrucât mai multe petiții arată că minoritățile se confruntă cu discriminări la exercitarea drepturilor lor fundamentale și întrucât acest lucru provoacă îngrijorare în legătură cu viitorul comunităților minoritare, în special în lumina activităților care poluează mediul;
K. întrucât protecția și consolidarea patrimoniului cultural al minorităților naționale din statele membre – o componentă-cheie a identității culturale a comunităților, grupurilor și indivizilor – joacă un rol crucial în coeziunea socială;
L. întrucât statelor membre le revine responsabilitatea clară de a lua măsuri de remediere a practicilor discriminatorii împotriva membrilor comunității rome, îndeosebi în cadrul cooperării lor cu autoritățile administrative regionale și naționale;
M. întrucât petiționarii sunt îngrijorați de lipsa unui răspuns cuprinzător și a protecției din partea UE în ceea ce privește drepturile lor lingvistice și alte drepturi ale minorităților, care sunt consacrate în CDFUE și în principiile generale ale dreptului Uniunii, conform afirmațiilor CJUE,
1. regretă faptul că persoane din rândul minorităților întâmpină în continuare obstacole în ceea ce privește asigurarea respectării drepturilor lor fundamentale și rămân victime ale discursului de incitare la ură și ale infracțiunilor motivate de ură;
2. este de părere că statele membre ar trebui să garanteze în mod consecvent drepturile minorităților și să evalueze periodic dacă acestea sunt respectate sau nu;
Combaterea discriminării împotriva minorităților autohtone, naționale și lingvistice: o responsabilitate la nivel național și la nivelul UE
3. observă că problemelor minorităților nu le-a fost alocat un loc suficient de important pe agenda UE și sprijină o abordare integrată a egalității și nediscriminării, pentru a asigura că statele membre abordează în mod corespunzător diversitatea membrilor societăților lor;
4. consideră că UE are responsabilitatea de a proteja și de a promova drepturile minorităților; consideră că este necesar să se îmbunătățească cadrul legislativ al UE pentru a proteja în mod cuprinzător drepturile persoanelor care aparțin minorităților;
5. evidențiază rolul instituțiilor UE în ceea ce privește sensibilizarea cu privire la aspectele legate de protecția minorităților și încurajarea și sprijinirea statelor membre în promovarea diversității culturale și a toleranței, în special prin intermediul educației;
6. subliniază că elaborarea oricărei politici privind patrimoniul cultural ar trebui să fie incluzivă, bazată pe comunitate și participativă și să includă consultații și dialog cu comunitățile minoritare vizate;
7. constată că UE nu dispune de instrumente eficace pentru a monitoriza respectarea drepturilor minorităților; solicită o monitorizare eficace la nivelul UE a situației minorităților autohtone și lingvistice; consideră că Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene ar trebui să realizeze o monitorizare consolidată a discriminărilor împotriva minorităților naționale din statele membre;
8. recunoaște rolul important al statelor membre în protejarea minorităților autohtone, naționale sau lingvistice; reamintește că protejarea minorităților naționale și interzicerea discriminării bazate pe limbă și apartenența la o minoritate națională sunt consacrate în tratate și în CDFUE;
9. regretă faptul că problemele invocate în rezoluția sa referitoare la protecția minorităților și politicile de combatere a discriminărilor într-o Europă extinsă nu au fost încă rezolvate;
Cadrul juridic al UE în materie de minorități: provocări și oportunități
10. subliniază faptul că drepturile minorităților naționale și protecția acestora fac parte integrantă din statul de drept, conform dispozițiilor din documentul de la Copenhaga al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) semnat în 1990;
11. invită statele membre să se asigure că sistemele lor juridice garantează că persoanele ce aparțin unei minorități nu sunt discriminate, precum și să adopte și să pună în aplicare măsuri de protecție specifice, bazate pe normele internaționale relevante; condamnă orice tratament discriminatoriu aplicat de demnitari publici persoanelor care aparțin minorităților; sugerează ca autoritățile competente să recurgă la măsurile existente pentru a raporta și, dacă este necesar, pentru a sancționa astfel de cazuri de discriminare;
12. subliniază că trebuie abordate situația și statutul juridic al non-cetățenilor rezidenți permanenți în statele membre;
13. subliniază că resursele asigurate de patrimoniul natural și cultural al minorităților naționale constituie piloni-cheie ai coeziunii sociale și trebuie considerate bogății de conservat integral pentru generațiile viitoare, între altele, prin încetarea activităților poluante;
14. face apel la toate statele membre să semneze, să ratifice și să pună în aplicare Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare sau să își actualizeze angajamentele față de acordurile internaționale relevante; subliniază că minoritățile lingvistice și autohtone ar trebui tratate în conformitate cu principiile prevăzute în aceste documente;
15. solicită ca Directiva privind egalitatea rasială și Directiva privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă să fie revizuite; regretă profund că s-au înregistrat puține progrese în ceea ce privește adoptarea propunerii de directivă privind egalitatea de tratament și invită Comisia și Consiliul să relanseze negocierile necesare în scopul de a le finaliza înainte de sfârșitul actualei legislaturi;
Protecția și apărarea limbilor minorităților
16. încurajează statele membre să asigure garantarea dreptului de a utiliza limbile minorităților și să protejeze diversitatea lingvistică în interiorul Uniunii în conformitate cu tratatele UE;
17. consideră că drepturile lingvistice trebuie respectate în comunitățile în care există mai mult de o limbă oficială, fără a limita drepturile uneia comparativ cu cealaltă, în conformitate cu ordinea constituțională a fiecărui stat membru;
18. invită Comisia să consolideze promovarea predării și utilizării limbilor regionale și ale minorităților, ca modalitate potențială de a lupta împotriva discriminării lingvistice în UE;
Drepturile persoanelor LGBTI
19. încurajează Comisia să facă pași mai hotărâți pentru combaterea discriminării persoanelor LGBTI și a homofobiei, inclusiv prin adoptarea de măsuri legislative concrete, respectând competențele statelor membre; recomandă monitorizarea drepturilor persoanelor LGBTI și furnizarea de informații clare și accesibile privind recunoașterea drepturilor transfrontaliere pentru persoanele LGBTI și familiile acestora în UE; consideră că statele membre ar trebui să investească în mod corespunzător pentru a asigura educația specifică în diferite etape, în scopul de a preveni comportamentul agresiv în școli și de a combate homofobia în mod structural;
20. îndeamnă Comisia să asigure că statele membre implementează corect Directiva privind dreptul la liberă circulație, respectând cu consecvență, printre altele, dispozițiile legate de membrii de familie și interzicând discriminarea pe orice criterii;
21. invită Comisia să adopte măsuri pentru a asigura că persoanele LGBTI și familiile acestora își pot exercita dreptul la liberă circulație în conformitate cu articolul 21 din TFUE și cu articolul 21 din CDFUE;
º
º º
22. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.