Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2226(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0047/2018

Texte depuse :

A8-0047/2018

Dezbateri :

PV 13/03/2018 - 20
CRE 13/03/2018 - 20

Voturi :

PV 14/03/2018 - 8.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0077

Texte adoptate
PDF 355kWORD 52k
Miercuri, 14 martie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiză anuală a creșterii pentru 2018
P8_TA(2018)0077A8-0047/2018

Rezoluţia Parlamentului European din 14 martie 2018 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2018 (2017/2226(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 121 alineatul (2) și articolele 136 și 148,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice(1),

–  având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro(7),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară(8),

–  având în vedere evaluarea Consiliului bugetar european din 20 iunie 2017 cu privire la orientarea bugetară adecvată pentru zona euro,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 25-26 martie 2010 și 17 iunie 2010, precum și Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Recomandarea (UE) 2015/1184 a Consiliului din 14 iulie 2015 privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii Europene(9),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice(10),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 privind utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere (COM(2015)0012),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 iunie 2015 referitoare la evaluarea cadrului de guvernanță economică: bilanț și provocări(11);

–  având în vedere raportul intitulat „Finalizarea uniunii economice și monetare a Europei” („Raportul celor cinci președinți”),

–  având în vedere Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 octombrie 2015 privind măsurile care trebuie întreprinse în vederea finalizării Uniunii economice și monetare (COM(2015)0600),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 decembrie 2017 intitulată „Noi pași către finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei: foaie de parcurs (COM(2017)0821),

–  având în vedere previziunile economice europene ale Comisiei din toamna anului 2017,

–  având în vedere studiile și analizele aprofundate ale coordonării politicilor economice din zona euro, efectuate în cadrul semestrului european și destinate Comisiei pentru afaceri economice și monetare (noiembrie 2015),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2015 privind analiza anuală a creșterii pentru 2016 (COM(2015)0690), Raportul privind mecanismul de alertă 2016 (COM(2015)0691) și Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă (COM(2015)0700),

–  având în vedere Proclamația interinstituțională privind Pilonul european al drepturilor sociale semnată și proclamată la Göteborg la 17 noiembrie 2017,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2017/825 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017-2020 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 1305/2013,

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2015 referitoare la finalizarea uniunii economice și monetare a Europei(12),

–  având în vedere recomandarea sa din 13 decembrie 2017 către Consiliu și Comisie în urma anchetei privind spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală(13),

–  având în vedere recomandarea Comisiei din 22 noiembrie 2017 referitoare la Recomandarea Consiliului privind politica economică a zonei euro (COM(2017)0770),

–  având în vedere dezbaterea cu reprezentanții parlamentelor naționale privind prioritățile semestrului european 2018,

–  având în vedere dezbaterea cu Comisia din cadrul Parlamentului European referitoare la pachetul privind semestrul european - analiza anuală a creșterii pentru 2018,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru dezvoltare regională și poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0047/2018),

A.  întrucât, potrivit previziunilor Comisiei, deși se preconizează că creșterea economiei europene va continua, ritmul creării de locuri de muncă și al creșterii puterii de cumpărare a gospodăriilor își va pierde ușor din elan în următorii doi ani, creșterea urmând să atingă 2,4 % în 2017 în UE și urmând apoi să scadă ușor la 2,2 % în 2018 și la 2,0 % în 2019; întrucât va fi totuși nevoie de noi intervenții politice pentru a trata aspecte nerezolvate ca urmare a crizei economice mondiale;

B.  întrucât situația actuală a economiei UE necesită investiții și reforme structurale ambițioase și echilibrate din punct de vedere social în statele membre pentru stimularea unei creșteri susținute, a ocupării forței de muncă și a competitivității și pentru a obține o convergență ascendentă;

C.  întrucât se preconizează că ritmul de creștere al consumului privat va scădea ușor anul acesta, înainte de a se atenua în 2019, ca urmare a unei inflații mai mari comparativ cu 2017, deși încă sub obiectivul BCE de sub, dar aproape de 2 %;

D.  întrucât Banca Europeană de Investiții și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) au oferit, în plus față de fondurile structurale și de investiții europene, un sprijin important pentru investiții în UE; întrucât investițiile private rămân totuși încă sub nivelurile din 2008, cu implicații negative pentru potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și productivitate;

E.  întrucât se așteaptă ca rata ocupării forței de muncă să crească, un număr record de 235,4 milioane de oameni având un loc de muncă în al doilea trimestru al anului 2017; în timp ce unii indicatori ai pieței muncii sugerează dificultăți persistente, cum ar fi accentuarea segmentării pe piața muncii, agravând inegalitățile, în special în rândul tinerilor și persoanelor cu un nivel scăzut de instruire; întrucât șomajul se ridică la 7,5 % în UE și la 8,9 % în zona euro, cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani, respectiv, opt ani, dar totuși un nivel prea ridicat, mai ales în rândul tinerilor; întrucât continuă să existe diferențe substanțiale între statele membre, și întrucât ratele ocupării forței de muncă mai au încă destul de parcurs pentru a se redresa în urma crizei și, în special, pentru a atinge obiectivele naționale ale Strategiei Europa 2020; întrucât șomajul ascuns (șomeri dispuși să lucreze, dar care nu își caută în mod activ un loc de muncă) s-a situat la 20 % în 2016;

F.  întrucât, ca urmare a practicilor de evitare a obligațiilor fiscale, a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale practicate de anumite corporații mari și de persoane fizice, mai multe state membre au pierdut venituri de miliarde de euro la bugetele publice, în detrimentul IMM-urilor și al altor contribuabili;

G.  întrucât îmbunătățirea situației economice oferă oportunități pentru punerea în aplicare a unor reforme structurale ambițioase și echilibrate din punct de vedere social, în special măsuri pentru a încuraja investițiile, având în vedere faptul că nivelul de investiții ca procent din PIB este în prezent încă mai scăzut decât în perioada imediat anterioară crizei financiare, și pentru a îmbunătăți situația finanțelor publice, ținând seama de faptul că evoluția demografică pune presiune pe sustenabilitatea datoriei;

1.  ia act de publicarea pachetului privind analiza anuală a creșterii (AAC) pe 2018 și de mixul de politici propus constând în investiții, reforme structurale ambițioase și echilibrate din punct de vedere social și finanțe publice responsabile, prezentat drept o modalitate de a favoriza și mai mult niveluri de creștere mai mari și de a consolida redresarea în Europa, convergența ascendentă și competitivitatea; este de acord că sunt necesare progrese mai importante în adoptarea recomandărilor specifice fiecărei țări, pentru a obține rezultate în materie de creștere și creare de locuri de muncă și pentru a lupta împotriva inegalităților care împiedică creșterea economică;

Capitolul 1 – Investiții și creștere economică

2.  subliniază problema structurală persistentă a creșterii insuficiente a producției potențiale, a productivității și a competitivității, asociate cu un nivel prea scăzut al investițiilor publice și private și o lipsă de reforme structurale ambițioase și echilibrate din punct de vedere social în unele state membre;

3.  reamintește că unele state membre au în continuare excedente mari de cont curent, care ar putea fi utilizate pentru a sprijini investițiile publice și private și a stimula creșterea economică;

4.  reamintește importanța combinării investițiilor publice și private cu reforme structurale, stimulând și accentuând creșterea economică;

5.  subliniază cât este de important să se stimuleze investițiile publice în UE pentru a contracara actuala lor scădere; în plus, îndeamnă la finalizarea uniunii piețelor de capital, cu scopul de a stimula investițiile private în cadrul pieței unice; consideră că cadrul de reglementare pentru investițiile private ar trebui să fie îmbunătățit în continuare;

6.  subliniază nevoia de mai multe investiții în cercetare, dezvoltare și inovare, precum și în modernizarea tehnologică, în scopul stimulării productivității; reamintește că investițiile în domenii cum ar fi infrastructura, îngrijirea copilului, locuințe sociale, educație, formare, sănătate, cercetare, inovarea digitală și economia circulară pot spori productivitatea și/sau ocuparea forței de muncă; invită Comisia să abordeze recomandările specifice fiecărei țări în domeniul eficienței energetice și al consumului de resurse și să se asigure că respectivele recomandări sunt în deplină concordanță cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice;

7.  solicită Comisiei să evalueze obstacolele actuale în calea proiectelor importante de infrastructură, cu potențial de stimulare a creșterii economice, pe întreaga durată a acestor investiții și să discute cu Parlamentul European și cu Consiliul diferite modalități de abordare a acestor obstacole în cadrul juridic în vigoare;

Capitolul 2 – Finanțe publice responsabile

8.  ia act de orientarea fiscală în general neutră propusă în recomandările pentru zona euro, deși se preconizează că orientarea fiscală va fi ușor expansionistă într-un număr de state membre în 2018; reamintește că aplicarea și respectarea consecvente a normelor fiscale din Uniune, inclusiv respectarea deplină a clauzelor de flexibilitate existente, sunt esențiale pentru buna funcționare a UEM;

9.  subliniază că orientările fiscale la nivel național și la nivelul zonei euro trebuie să echilibreze sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor și investițiilor publice, respectând pe deplin Pactul de stabilitate și de creștere, cu o stabilizare macroeconomică pe termen scurt;

10.  salută îmbunătățirea situației din domeniul finanțelor publice, esențială pentru o creștere mai solidă, durabilă și eficientă, în special reducerea treptată a raportului datorie/PIB în UE și zona euro, precum și scăderea deficitelor bugetare globale, subliniind, în același timp, faptul că ponderea datoriei brute în PIB în zona euro este încă de aproximativ 90 %, unele state membre fiind cu mult peste nivelul respectiv; subliniază faptul că statele membre ar trebui să își reducă de urgență nivelul ridicat al datoriei raportat la PIB, deoarece acest lucru este mult mai ușor în perioadele de redresare economică; reamintește că societățile în curs de îmbătrânire și alte evoluții demografice reprezintă o povară masivă asupra sustenabilității finanțelor publice; solicită, prin urmare, statelor membre să își asume responsabilitatea pentru generațiile viitoare;

11.  subliniază necesitatea unui accent mai puternic asupra structurii și a gestionării bugetelor naționale; salută așadar recurgerea din ce în ce mai mult la practica care constă în analizarea cheltuielilor și încurajează în continuare statele membre să evalueze calitatea bugetelor lor;

Capitolul 3 – Reforme structurale

12.  reamintește că unele state membre trebuie să continue punerea în aplicare de reforme structurale sustenabile din punct de vedere social și ecologic și favorabile creșterii, în special având în vedere contextul situației economice îmbunătățite în întreaga UE, cu creșteri ale PIB-ului în aproape toate statele membre, pentru a stimula competitivitatea, crearea de locuri de muncă, creșterea economică și convergența în sens ascendent;

13.  insistă ca cheltuielile în domeniul cercetării și dezvoltării să fie mai bine aliniate cu țintele strategiei UE 2020; invită statele membre să pună în aplicare politici corespunzătoare, și să furnizeze investiții, să asigure sau să mențină accesul egal la educație și formare pe tot parcursul vieții, ținând seama de evoluția pieței forței de muncă, inclusiv de apariția unor noi profesii;

14.  subliniază că digitalizarea, globalizarea și progresul tehnologic transformă radical piețele forței de muncă, de exemplu prin modificarea profundă a formelor de ocupare și a statutului aferent, impunându-se o tranziție adaptată; subliniază, prin urmare, importanța unor piețe ale forței de muncă dinamice, cu sisteme de securitate socială accesibile și de bună calitate, în măsură să răspundă la aceste noi realități ale pieței forței de muncă;

15.  consideră că reformele pentru eliminarea obstacolelor în calea investițiilor ar permite un sprijin imediat pentru activitatea economică și, în același timp, ar crea condiții pentru o creștere economică pe termen lung;

16.  solicită reforme în domeniul fiscal pentru obținerea unui echilibru echitabil în impozitarea capitalului, a forței de muncă și a consumului;

Capitolul 4 – Convergență și incluziune

17.  subliniază că semestrul european și recomandările specifice fiecărei țări ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor strategiei UE 2020, inclusiv a celor prevăzute în pilonul european al drepturilor sociale, și ar trebui să genereze locuri de muncă și creștere economică; salută, prin urmare, „tabloul de bord social” ca instrument de monitorizare a punerii în aplicare a pilonului social;

18.  subliniază faptul că, în perioada recentă, creșterea reală a salariilor s-a aflat sub nivelul creșterii productivității, în timp ce pe piața muncii s-au înregistrat îmbunătățiri; subliniază, în acest context, că ar fi posibile creșteri salariale în anumite sectoare și domenii, în conformitate cu obiectivele de productivitate pentru a asigura un bun nivel de trai, ținându-se cont de competitivitate și de necesitatea de a combate inegalitățile;

19.  subliniază faptul că politicile fiscale trebuie să țină seama de politica monetară, respectând independența BCE;

20.  îndeamnă Comisia să elaboreze o strategie cuprinzătoare pentru a sprijini investițiile care consolidează protecția mediului, precum și pentru a asigura o corelare adecvată între obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD) și semestrul european;

21.  salută faptul că AAC 2018 recunoaște că se impun sisteme fiscale eficiente și echitabile care să ofere stimulente adecvate pentru activitatea economică; sprijină inițiativele Comisiei care vizează o mai mare transparență și un sistem de TVA reformat și ia act de inițiativele privind o bază fiscală consolidată comună a societăților; salută eforturile depuse la nivel internațional pentru a combate evitarea obligațiilor fiscale, evaziunea fiscală și frauda fiscală; ia act de faptul că îmbunătățirea eficacității sistemelor fiscale naționale poate crește în mod semnificativ veniturile publice;

22.  invită statele membre să adopte măsuri adecvate pentru a ajuta și pentru a integra tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare și refugiații, anticipând într-un stadiu incipient cerințele pentru a le facilita accesul la piața muncii, împiedicându-le totodată alunecarea în economia subterană și asigurând că serviciile publice dispun de suficiente resurse; subliniază că partenerii sociali ar trebui să joace un rol fundamental în facilitarea integrării acestor tineri și a refugiaților și în împiedicarea discriminării acestora pe piața forței de muncă;

23.  este preocupat de faptul că lacunele și discriminările continuă să caracterizeze piețele forței muncii din unele state membre, contribuind la diferențe între bărbați și femei la nivelul remunerației, pensiilor pentru limită de vârstă și al participării la procesul decizional;

Capitolul 5 – cadrul semestrului european: asumare și punere în aplicare

24.  salută atenția sporită acordată poziției bugetare agregate a zonei euro, subliniind totodată obligațiile individuale ce revin statelor membre de a se conforma Pactului de stabilitate și de creștere, cu respectarea deplină a clauzelor de flexibilitate aferente acestuia; subliniază că conceptul de orientare fiscală agregată nu presupune că excedentele și deficitele din diferite state membre se compensează reciproc;

25.  își exprimă îngrijorarea cu privire la rata scăzută a conformității cu recomandările specifice fiecărei țări, inclusiv cu cele care vizează promovarea convergenței, creșterea competitivității și reducerea dezechilibrelor macroeconomice; consideră că un grad mai mare de asumare la nivel național prin intermediul unor veritabile dezbateri publice în plan național ar duce la o mai bună punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări; consideră că este important să se asigure că parlamentele naționale dezbat rapoartele de țară și recomandările specifice fiecărei țări; consideră că autoritățile regionale și locale ar trebui implicate în mai mare măsură în procesul semestrului european; invită Comisia să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a aplica acele recomandări specifice fiecărei țări care vizează abordarea acestor provocări, reprezentând o amenințare pentru sustenabilitatea uniunii monetare;

26.  subliniază că orice pas suplimentar înspre aprofundarea UEM trebuie să fie însoțit de mecanisme consolidate de control democratic; insistă că, în acest scop, rolul Parlamentului European și al parlamentelor naționale trebuie întărit, în conformitate cu principiul responsabilității; solicită ca partenerii sociali să fie consultați în procesul de negociere, atât la nivel național, cât și la nivel european;

27.  salută faptul că Comisia recunoaște că corupția rămâne un obstacol în calea investițiilor în unele state membre și că respectarea statului de drept și a independenței sistemului judiciar și a autorităților de aplicare a legii sunt necesare pentru a asigura dezvoltarea economică corespunzătoare; regretă, cu toate acestea, că Comisia a renunțat la raportul anual privind combaterea corupției și solicită Comisiei să relanseze această analiză anuală a corupției în statele membre și mecanismele de combatere a acesteia;

Contribuții sectoriale la Raportul pe 2018 privind AAC

Bugetele

28.  consideră că bugetele la nivel european trebuie să ofere un stimulent pentru creșterea durabilă, convergență, investiții și reforme, prin soluții și sinergii în ceea ce privește bugetele naționale; consideră, prin urmare, că AAC servește drept orientare pentru statele membre și pentru pregătirea bugetelor naționale și a bugetului UE, în special în contextul pregătirii cadrului financiar multianual de după 2020;

29.  reafirmă, în acest sens, că ar trebui să existe mai multe sinergii între bugetele naționale și bugetul UE; subliniază că Comisia, dată fiind implicarea sa în semestrul european, precum și în pregătirea și execuția bugetului UE, are un rol-cheie în această privință;

30.  salută propunerea pentru o mai mare sinergie și unitate a bugetului UE, prevăzută în recomandările prezentate în „Finanțarea viitoare a UE”, raportul final al Grupului la nivel înalt privind resursele proprii din decembrie 2016;

Mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

31.  salută inițiativa Comisiei Europene de a lansa portalul web privind promovarea sănătății și profilaxia bolilor, care oferă informații actualizate despre subiecte legate de promovarea sănătății și a confortului, constituind o sursă importantă de informații clare și fiabile pentru cetățeni; subliniază că acest portal ar trebui să fie pe deplin accesibil tuturor cetățenilor UE, inclusiv celor care suferă de dislexie și de alte dificultăți similare;

32.  pledează pentru o mai bună corelare cu alte politici ale UE în materie de pregătire și prevenire a dezastrelor, cum sunt strategia UE pentru adaptarea la schimbările climatice, fondurile structurale și de investiții europene, Fondul de solidaritate, legislația în domeniul mediului, politicile de cercetare și inovare;

o
o   o

33.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor naționale ale statelor membre și Băncii Centrale Europene.

(1) JO L 306, 23.11.2011, p. 12.
(2) JO L 306, 23.11.2011, p. 41.
(3) JO L 306, 23.11.2011, p. 8.
(4) JO L 306, 23.11.2011, p. 33.
(5) JO L 306, 23.11.2011, p. 25.
(6) JO L 306, 23.11.2011, p. 1.
(7) JO L 140, 27.5.2013, p. 11.
(8) JO L 140, 27.5.2013, p. 1.
(9) JO L 192, 18.7.2015, p. 27.
(10) JO L 169, 1.7.2015, p. 1.
(11) JO C 407, 4.11.2016, p. 86.
(12) JO C 399, 24.11.2017, p. 149.
(13) Texte adoptate, P8_TA(2017)0491

Ultima actualizare: 6 noiembrie 2018Notă juridică - Politica de confidențialitate