Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 septembrie 2017 privind menținerea și consolidarea spațiului Schengen (COM(2017)0570),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 martie 2016 intitulată „Înapoi la Schengen – o foaie de parcurs” (COM(2016)0120),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european(1) („Regulamentul Frontex”),

–  având în vedere Codul frontierelor Schengen și în special articolele 14 și 17 din acesta,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol)(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1052/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2013 de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)(3),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0160/2018),

A.  întrucât spațiul Schengen este un mecanism unic și una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene, permițând libera circulație a persoanelor în spațiul Schengen fără controale la frontierele interne; întrucât acest lucru a fost posibil printr-o varietate de măsuri de compensare, cum ar fi consolidarea schimbului de informații prin crearea Sistemului de Informații Schengen (SIS) și prin crearea unui mecanism de evaluare pentru a verifica aplicarea acquis-ului Schengen de către statele membre și a consolida încrederea reciprocă în funcționarea spațiului Schengen; întrucât încrederea reciprocă necesită și solidaritate, securitate, cooperare judiciară și polițienească în materie penală, protecția comună a frontierelor externe ale UE, o înțelegere comună și politici comune privind migrația, vizele și azilul, și respectarea dreptului internațional și european în acest domeniu;

B.  întrucât, în ultimii ani, mai mulți factori au influențat funcționarea spațiului Schengen; întrucât acești factori includ impactul deplasărilor internaționale și al fluxurilor turistice care sunt factorii principali ce au motivat inițial așa-numita legislație „a frontierelor inteligente”, precum și numărul semnificativ de solicitanți de azil și de migranți în situație neregulamentară și deplasările secundare ale acestora și reintroducerea sau prelungirea ulterioară a controalelor la frontierele interne de către unele state membre începând cu 2014; întrucât reintroducerea controalelor la frontierele interne pare să aibă legătură mai curând cu percepția amenințărilor la adresa ordinii publice și a securității interne, a numărului de persoane care solicită protecție internațională și a numărului de migranți în situație neregulamentară, decât cu dovezi certe privind existența reală a unei amenințări grave sau cu numărul efectiv de persoane care sosesc; întrucât acești factori includ, de asemenea, terorismul și o intensificare a amenințării la adresa ordinii publice și a securității interne a statelor membre;

C.  întrucât printre măsurile introduse pentru a proteja spațiul Schengen se numără consolidarea frontierelor externe ale UE și introducerea unor verificări sistematice în bazele de date relevante, inclusiv pentru cetățenii europeni;

D.  întrucât anumite state membre au reacționat la sosirea solicitanților de azil și a refugiaților prin restabilirea controalelor la frontierele lor interne, pe motiv că „sistematizează” deplasările de resortisanți ai țărilor terțe care doresc să obțină o protecție internațională, cu toate că articolul 14 alineatul (1) din Codul frontierelor Schengen prevede că „procedura obișnuită la frontiere” nu se aplică solicitanților de azil; întrucât este necesară introducerea unui sistem echitabil de partajare a responsabilității în materie de evaluare a cererilor de azil;

E.  întrucât, începând cu martie 2016, Comisia a propus o serie de măsuri pentru restabilirea funcționării normale a spațiului Schengen; întrucât buna funcționare a spațiului Schengen nu a fost încă restabilită și depinde în principal de statele membre, de încrederea lor reciprocă, de solidaritatea pe care o arată în sprijinul statelor de primă intrare, de adoptarea de măsuri adecvate și de aplicarea acestor măsuri, în special de către statele membre;

F.  întrucât principala condiție preliminară pentru ca statele membre să fie încurajate să adopte măsuri pentru a restabili buna funcționare a spațiului Schengen este să nu se reînnoiască cererile de controale la frontiere;

G.  întrucât menținerea controalelor la frontiere în Uniune sau reintroducerea acestor controale în spațiul Schengen are un impact puternic asupra vieții cetățenilor europeni și a tuturor celor care beneficiază de principiul liberei circulații în interiorul UE, și subminează în mod grav încrederea lor în instituțiile europene și în integrarea europeană; întrucât menținerea sau reintroducerea controalelor la frontierele interne presupune costuri operaționale și de investiții directe pentru lucrătorii transfrontalieri, turiști, transportatorii rutieri de marfă și administrația publică, cu efecte catastrofale asupra economiilor statelor membre; întrucât costurile estimate asociate cu reintroducerea controalelor la frontiere variază între 0,05 miliarde EUR și 20 de miliarde EUR costuri unice și 2 miliarde EUR cheltuieli anuale de funcționare(4); întrucât regiunile transfrontaliere sunt afectate în mod deosebit;

H.  întrucât diverse state membre construiesc, din ce în ce mai mult, ziduri și garduri la frontierele externe și interne ale UE, care sunt folosite ca mijloc de descurajare pentru intrarea și tranzitul pe teritoriul UE, inclusiv în ceea ce-i privește pe solicitanții de azil; reamintește că, potrivit Transnational Institute (TNI), se estimează că țările europene au construit peste 1 200 de kilometri de zid la frontiere, care au costat cel puțin 500 de milioane EUR, și că, în perioada 2007-2010, fondurile UE au contribuit la instalarea a 545 de sisteme de supraveghere a frontierelor, acoperind 8 279 de kilometri de frontiere externe, și a 22 347 de echipamente de supraveghere;

I.  întrucât spațiul Schengen se află la răscruce și necesită acțiuni comune și decisive pentru ca toate beneficiile pe care le oferă cetățenilor să fie restabilite; întrucât sunt necesare, de asemenea, încredere reciprocă, cooperare și solidaritate între statele membre; întrucât nu ar trebui să existe discursuri politice de denigrare a spațiului Schengen;

J.  întrucât extinderea spațiului Schengen rămâne un instrument-cheie pentru a propaga către noile state membre beneficiile economice și sociale ce rezultă din dreptul la libera circulație a persoanelor, a serviciilor, a bunurilor și a capitalului, stimulând coeziunea și atenuând decalajele dintre țări și regiuni; întrucât aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în toate statele membre care au îndeplinit criteriile pentru finalizarea cu succes a procesului de evaluare Schengen este esențială pentru crearea unui cadru coordonat și solid de certitudine juridică; întrucât România și Bulgaria sunt pregătite să adere la spațiul Schengen, după cum a anunțat în repetate rânduri Președintele Comisiei și după cum a declarat Parlamentul European în poziția sa din 8 iunie 2011 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România(5) și Consiliul în concluziile sale;

K.  întrucât Grupul de lucru privind controlul Schengen a urmărit îndeaproape punerea în aplicare a acquis-ului Schengen prin constatările mecanismului de evaluare Schengen, metodologia de evaluare a vulnerabilității, audierile din comisii și misiunile în statele membre și în țările terțe; întrucât acesta a identificat măsurile care au fost sau sunt pe cale să fie puse în aplicare, principalele neajunsuri în funcționarea spațiului Schengen și acțiunile necesare care trebuie realizate în viitor;

ASPECTE ESENȚIALE

Progresele realizate în soluționarea deficiențelor identificate

1.  subliniază că legiuitorul UE a adoptat în ultimii trei ani o serie de măsuri menite să consolideze integritatea spațiului Schengen fără controale la frontierele interne; salută eficacitatea măsurilor luate la frontierele externe și crearea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă; ia act de eforturile Agenției pentru punerea în aplicare a noului regulament, în special prin intermediul operațiunilor comune în domeniul supravegherii frontierelor și al returnării, precum și prin sprijinirea statelor membre afectate de niveluri crescute de migrație, respectând în același timp pe deplin drepturile fundamentale, după cum se stipulează în Regulamentul Frontex; recunoaște importanța mecanismului recent introdus de evaluare a vulnerabilității pentru a descoperi deficiențe la frontierele externe comune și a preveni crizele; subliniază eforturile concertate și cooperarea între agenții și alte părți interesate pentru organizarea abordării „hotspot” în domeniul formării;

2.  ia act de măsurile adoptate prin modificarea Codului frontierelor Schengen și introducerea verificărilor sistematice obligatorii în bazele de date relevante la intrare și la ieșire pentru resortisanții țărilor terțe și pentru resortisanții UE, rămânând totodată vigilent cu privire la efectele, necesitatea și proporționalitatea acestor măsuri privind trecerea frontierelor de către cetățenii UE; subliniază că, în unele cazuri, verificările sistematice obligatorii la frontierele externe ale spațiului Schengen au fost înlocuite de verificări punctuale, din cauza impactului lor disproporționat asupra fluxului de trafic; reamintește faptul că Comisia ar trebui să țină seama de aceste consecințe atunci când efectuează evaluarea prevăzută în Regulamentul (UE) 2017/458;

3.  salută reforma în curs a SIS și lansarea de către eu-LISA, la 5 martie 2018, a platformei SIS II pentru un sistem automat de identificare a amprentelor digitale (AFIS), care introduce în sistem o capacitate de căutare biometrică, ce va contribui la consolidarea luptei împotriva infracțiunilor și a terorismului;

4.  subliniază necesitatea unei mai bune utilizări a instrumentelor existente, mai precis pentru a maximiza beneficiile sistemelor existente și pentru a aborda decalajele informaționale structurale, respectând pe deplin cerințele privind protecția datelor și principiile privind dreptul la viața privată, necesitatea și proporționalitatea;

5.  salută activitatea desfășurată în domeniul cooperării polițienești și judiciare și al asigurării respectării legii la nivel transfrontalier și activitatea Eurojust și Europol pentru a combate criminalitatea transfrontalieră și criminalitatea organizată, traficul de persoane și terorismul prin serviciile de informații, schimbul de informații și investigațiile comune;

6.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu eforturile Comisiei de a elabora conceptul și strategia de gestionare europeană integrată a frontierelor (GIF) pe baza documentului publicat la 14 martie 2018 pentru a respecta prevederile Regulamentului privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european; își exprimă îndoielile referitoare la eficacitatea acestuia în ceea ce privește stabilirea obiectivelor și scopurilor dorite în domeniul gestionării europene integrate a frontierelor, și în special în ceea ce privește consolidarea și aplicarea drepturilor fundamentale și a altor elemente ale strategiei;

7.  recunoaște valoarea mare a mecanismului reînnoit de evaluare Schengen, deoarece promovează transparența, încrederea reciprocă și responsabilitatea între statele membre prin controlul asupra modului în care ele pun în aplicare diferitele domenii ale acquis-ului Schengen;

Deficiențe critice identificate

8.  își exprimă preocupările în legătură cu neajunsurile și deficiențele critice detectate prin mecanismul de evaluare Schengen și evaluarea vulnerabilității;

9.  Își exprimă profunda îngrijorare cu privire la deficiențele foarte grave legate de punerea în aplicare a acquis-ului Schengen, constatate în timpul evaluării provizorii a utilizării Sistemului de informații Schengen de către Regatului Unit și, în interesul integrității acestui sistem, invită Consiliul și Comisia să se angajeze în discuții cu Parlamentul cu privire la o monitorizare adecvată a acestor constatări;

10.  condamnă reintroducerea continuă a controalelor la frontierele interne, deoarece aceasta subminează principiile de bază ale spațiului Schengen; consideră că multe dintre prelungiri nu respectă reglementările actuale referitoare la extinderea termenelor, la necesitate și proporționalitate și, prin urmare, sunt ilegale; consideră, de asemenea, că statele membre nu au luat măsurile corespunzătoare pentru a asigura cooperarea cu alte state membre afectate pentru a minimiza efectele acestor măsuri și că nu au justificat în mod suficient aceste controale și nici nu au furnizat destule informații privind rezultatele lor, împiedicând astfel analiza efectuată de Comisie și controlul exercitat de Parlament; regretă, de asemenea, practica statelor membre de a schimba în mod artificial temeiul juridic al reintroducerii, astfel încât aceasta să depășească perioada maximă posibilă în aceleași circumstanțe de fapt; consideră că impactul economic, politic și social al acestei practici este dăunător pentru unitatea spațiului Schengen și pentru prosperitatea cetățenilor europeni, precum și pentru principiul liberei circulații; reiterează faptul că legiuitorul european a adoptat, în ultimii trei ani, numeroase măsuri pentru consolidarea frontierelor externe și a controlului la frontierele externe; subliniază că nu a existat o reacție corespunzătoare în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne;

11.  evidențiază faptul că reintroducerea controalelor la frontierele interne s-a dovedit mult mai ușoară decât eliminarea controalelor la frontierele interne odată ce au fost reintroduse;

12.  își exprimă îngrijorarea cu privire la neaplicarea în anumite domenii a regulamentului care reglementează anumite aspecte ale controalelor la frontierele externe, cum ar fi consultarea sistematică a bazelor de date în timpul verificărilor la frontieră și verificarea atentă a condițiilor de intrare necesare; își exprimă îngrijorarea, de asemenea, în legătură cu indisponibilitatea ocazională a anumitor baze de date, ca de exemplu SIS și VIS, în unele dintre punctele de trecere a frontierei; constată că nerespectarea evidentă a instituirii centrelor naționale de coordonare în conformitate cu Regulamentul privind Sistemul european de supraveghere a frontierelor (Eurosur) este foarte răspândită în multe state membre; subliniază din nou faptul că, pentru ca legislația privind frontierele interne și externe să fie eficace, este esențial ca măsurile convenite la nivelul Uniunii să fie puse în aplicare în mod corespunzător de către statele membre;

13.  reamintește că statele membre dispun de alte instrumente pe lângă controlul frontierelor interne, inclusiv, conform recomandărilor Comisiei, de controale polițienești specifice, cu condiția ca obiectivul acestora să nu fie controlul frontierelor, să aibă la bază informații generale ale poliției sau experiența acesteia cu privire la posibile amenințări la adresa securității publice și să vizeze, în special, combaterea infracțiunilor transfrontaliere și să fie concepute și executate într-o manieră clar diferită față de verificările sistematice ale persoanelor la frontierele externe; reamintește că aceste verificări pot să se dovedească mai eficace decât controalele la frontierele interne, în special pentru că sunt mai suple și pot fi adaptate mai ușor la riscurile în continuă schimbare;

14.  reamintește că la frontierele interne se pot efectua vizite Schengen la fața locului, neanunțate, fără notificarea prealabilă a statului membru în cauză;

15.  condamnă construcția de bariere fizice, inclusiv de garduri, între statele membre și își exprimă îndoielile cu privire la compatibilitatea unor astfel de acțiuni cu Codul frontierelor Schengen; solicită Comisiei să evalueze cu atenție construcțiile actuale și viitoare și să prezinte un raport Parlamentului;

16.  recunoaște propunerea de modificare a Codului frontierelor Schengen ca parte a eforturilor de a restabili funcționarea normală a spațiului Schengen în ceea ce privește normele aplicabile reintroducerii temporare a controalelor la frontierele interne; subliniază necesitatea de a stabili norme clare și faptul că aceste modificări ar trebui doar să reflecte noile provocări și amenințări difuze la adresa securității interne, fără a încuraja reintroducerea controalelor la frontierele interne; reamintește că nicio modificare nu ar trebui să fie o nouă cale de prelungire a controalelor la frontierele interne; își exprimă preocuparea în legătură cu faptul că propunerea Comisiei referitoare la reintroducerea controalelor la frontierele interne se bazează pe o evaluare a „riscului perceput”, și nu pe probe riguroase și solide și pe existența unei amenințări reale, și că așa-numita „evaluare a riscurilor” este încredințată în totalitate statului care reintroduce controalele la frontiere; consideră că aceste măsuri ar trebui să fie luate cu atenție, astfel încât să nu producă daune ireversibile ideii de bază a liberei circulații, mai ales prin instituirea unor garanții procedurale importante, în special pentru menținerea unei limitări temporale stricte în ceea ce privește reintroducerea verificărilor la frontierele interne;

17.  subliniază faptul că o prelungire suplimentară a controalelor la frontierele interne existente sau reintroducerea unor noi controale de acest tip ar presupune costuri economice majore pentru UE în ansamblul său, afectând semnificativ piața unică;

Acțiuni de întreprins

18.  subliniază necesitatea urgentă de a aborda fără întârziere deficiențele critice identificate pentru a se reveni la funcționarea normală a spațiului Schengen, fără controale la frontierele interne;

19.  invită toate statele membre să pună în aplicare pe deplin reglementările existente și invită Comisia să acționeze în mod hotărât în materie de încălcări ale normelor stabilite de comun acord, impunând statelor membre în cauză măsuri necesare și proporționale, pentru a proteja interesele celorlalte state membre și ale Uniunii în ansamblul său, inclusiv proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor;

20.  subliniază importanța reformării și adaptării SIS pentru a face față rapid noilor provocări, în special în ceea ce privește protecția copiilor aflați în pericol sau a copiilor dispăruți, schimbul imediat și obligatoriu de informații privind terorismul, respectându-se drepturile fundamentale ale resortisanților UE și ale resortisanților din state terțe, precum și garanțiile referitoare la protecția datelor și a vieții private, și schimbul obligatoriu de informații privind deciziile de returnare; evidențiază faptul că o astfel de reformă nu trebuie să submineze principiile necesității și proporționalității; subliniază că, dacă se dorește funcționarea corespunzătoare a sistemului, alertele trebuie să determine luarea anumitor măsuri și ar trebui justificată includerea acestora în sistem; subliniază intensificarea substanțială anticipată a activității Biroului pentru solicitarea de informații suplimentare la intrarea pe teritoriul național (SIRENE) și invită statele membre să consolideze mijloacele de care dispune, asigurându-se că are resurse financiare și umane adecvate pentru a-și îndeplini noile funcții;

21.  subliniază natura critică a constatărilor mecanismului de evaluare Schengen și invită statele membre să pună în aplicare în mod corespunzător recomandările care le-au fost adresate; subliniază, de asemenea, evaluarea vulnerabilității și invită statele membre să dea curs recomandărilor făcute de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă;

22.  solicită Comisiei să prezinte anual Parlamentului și Consiliului un raport cuprinzător privind evaluările efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1053/2013;

23.  insistă ferm asupra faptului că Comisia nu trebuie să reînnoiască solicitările de derogare de la măsurile Schengen dacă statul membru în cauză nu a pus în aplicare recomandările care i-au fost adresate în cadrul mecanismului de evaluare Schengen;

24.  subliniază faptul că toate statele membre, inclusiv cele care nu au frontiere terestre externe, ar trebui să facă tot posibilul pentru a garanta un nivel ridicat de control la frontierele lor externe, alocând resurse suficiente de personal, echipament și expertiză, asigurând totodată respectarea deplină a drepturilor fundamentale, inclusiv în ceea ce privește aspectele legate de protecția internațională și de nereturnare, prin stabilirea structurilor necesare de comandă și control și elaborarea analizelor de risc actualizate în conformitate cu Regulamentul Frontex pentru toate nivelurile de comandă în vederea facilitării unor operațiunilor eficace și a creării de infrastructuri adecvate pentru trecerea frontierei în siguranță, în mod ordonat și fluid;

25.  este de părere că, dacă mecanismul de evaluare Schengen ar trebui revizuit, orice propunere ar trebui să abordeze întârzierile majore, de la vizita la fața locului până la deciziile de punere în aplicare și planurile de acțiune, și să faciliteze măsuri de remediere rapidă din partea statelor membre; consideră că valoarea controalelor neanunțate la fața locului, în contextul mecanismului de evaluare Schengen, ar putea fi sporită dacă aceste controale ar fi cu adevărat neanunțate (să nu se mai transmită o informare cu 24 de ore înainte);

26.  reamintește că Parlamentul ar trebui să fie informat imediat și pe deplin cu privire la orice propunere de modificare sau de înlocuire a mecanismului de evaluare Schengen; subliniază că Comisia ar trebui să realizeze o revizuire a funcționării mecanismului de evaluare Schengen în termen de șase luni de la adoptarea tuturor rapoartelor de evaluare referitoare la evaluările vizate de primul program multianual de evaluare și să o transmită Parlamentului;

27.  insistă asupra dezvoltării mecanismului de evaluare Schengen împreună cu instrumentul de evaluare a vulnerabilității astfel încât să se evite recăderi neprevăzute în gestionarea globală a frontierelor externe și să se amelioreze aceasta, să se îmbunătățească respectarea acquis-ului Schengen și a drepturilor fundamentale, inclusiv respectarea Convenției de la Geneva, care a fost semnată de toate statele membre, și să se faciliteze un control amănunțit și transparența între statele membre și instituțiile europene, în special Parlamentul; invită Comisia și statele membre să aloce suficiente resurse pentru punerea în aplicare și monitorizarea evaluărilor Schengen și evaluările vulnerabilității; invită Comisia să organizeze vizite cu adevărat neanunțate la fața locului, la frontierele interne, și să evalueze natura și impactul măsurilor în vigoare;

28.  invită autoritățile competente din statele membre să amelioreze colectarea de informații și date statistice privind gestionarea la nivel național a resurselor și capabilităților legate de controlul la frontiere; invită statele membre să pună la dispoziție, în timp util, toate informațiile necesare pentru mecanismul de evaluare a vulnerabilității;

29.  invită statele membre, în special pe cele afectate în mod direct, să pregătească și să testeze în mod adecvat planurile de urgență necesare pentru a atenua situațiile de niveluri crescute ale migrației, precum și să mărească capacitatea de înregistrare și de cazare în cazul unor astfel de evenimente; invită statele membre să își îmbunătățească capabilitățile de depistare a documentelor falsificate și a intrărilor ilegale, respectând pe deplin principiul nereturnării și drepturile fundamentale; solicită eforturi concertate în materie de combatere a traficului de persoane și a terorismului, în special pentru a identifica organizațiile criminale și sursele de finanțare ale acestora în mod mai eficace;

30.  subliniază că un acces legal și sigur pe teritoriul UE, inclusiv la frontierele externe ale spațiului Schengen, va contribui la stabilitatea globală a spațiului Schengen;

31.  consideră că stadiul actual de implementare al strategiei GIF este inadecvat; solicită Comisiei și Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă să sprijine statele membre în eforturile acestora de a îndeplini cerințele prevăzute în Regulamentul Frontex și să înceapă evaluările tematice ale GIF în statele membre în timp util; invită statele membre să își alinieze gestionarea frontierelor la conceptul GIF prin aplicarea unei abordări cuprinzătoare a gestionării frontierelor, pornind de la principiile sale fundamentale de bază și în special prin garantarea respectării depline a drepturilor fundamentale, acordând o atenție deosebită grupurilor vulnerabile și minorilor în cadrul tuturor activitățile de gestionare a frontierelor și de returnare, inclusiv respectarea principiul nereturnării; subliniază că este necesar să se asigure punerea în aplicare deplină a strategiei GIF la nivel european și național și respectarea convențiilor internaționale, consolidându-se, astfel, gestionarea frontierelor externe și totodată respectarea drepturilor fundamentale;

32.  insistă asupra necesității de a se introduce rapid strategia GIF în totalitate, așa cum s-a convenit între instituții, precum și strategia tehnică și operațională a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și strategiile naționale ulterioare ale statelor membre; este pe deplin conștient de incoerențele în ceea ce privește punerea în aplicare a strategiei GIF în statele membre și subliniază faptul că executarea completă a strategiei GIF în toate statele membre este esențială pentru buna funcționare a spațiului Schengen;

33.  solicită Comisiei să adopte o propunere legislativă de modificare a Regulamentului Eurosur, având în vedere deficiențele majore întâmpinate în punerea în aplicare a prezentului regulament și consideră că o astfel de propunere ar trebui să încurajeze o mai mare utilizare a Eurosur pentru stimularea și sprijinirea schimbului de informații, a analizei riscurilor și a operațiunilor de căutare și salvare;

34.  reiterează sprijinul Parlamentului pentru aderarea imediată a Bulgariei și a României la spațiul Schengen și pentru aderarea Croației, de îndată ce va îndeplini criteriile pentru aderare; solicită Consiliului să aprobe aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen, în calitate de membri cu drepturi depline;

ALTE ASPECTE CARE AU UN IMPACT ASUPRA SPAȚIULUI SCHENGEN

35.  subliniază că situația actuală a Schengen și menținerea controalelor la frontierele interne nu sunt cauzate, în principal, de probleme legate de structura și normele spațiului Schengen în sine, ci mai degrabă de domeniile conexe ale acquis-ului, cum ar fi deficiențele apărute în sistemul european comun de azil, inclusiv lipsa de voință politică, de solidaritate și de partajare a responsabilității, Regulamentul Dublin, și gestionarea frontierelor externe;

Progresele realizate în soluționarea deficiențelor identificate

36.  subliniază sprijinul și măsurile de consolidare a capacităților luate pentru a combate cauzele profunde ale migrației neregulamentare și cu scopul de a îmbunătăți condițiile de trai în țările de origine;

37.  consideră că cooperarea cu țările terțe este un element de atenuare a circumstanțelor care provoacă migrația forțată și neregulamentară; subliniază caracterul global al măsurilor necesare pentru a atinge obiectivele dorite;

Deficiențe critice identificate

38.  regretă faptul că multe persoane au fost declarate decedate sau dispărute în Marea Mediterană în ultimii ani; subliniază, de asemenea, faptul că operațiunile de căutare și salvare reprezintă o componentă individuală a gestionării integrate a frontierelor europene, astfel cum se prevede în Regulamentul Frontex; consideră că o reacție constantă, consistentă și eficientă a Uniunii în operațiunile de căutare și salvare pe mare este esențială pentru a preveni pierderea de vieți omenești pe mare; consideră că este esențial ca aspectele și capabilitățile adecvate de căutare și salvare pe mare să fie integrate în toate activitățile de planificare operațională a supravegherii frontierelor maritime și în implementarea acestor operațiuni de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 656/2014;

39.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la punerea în aplicare a Regulamentului Frontex și subliniază necesitatea ca statele membre să respecte cerințele prevăzute în regulament, în special angajamentele privind un aport suficient de resurse umane și de echipamente tehnice la operațiunile comune și la rezerva de echipamente pentru reacție rapidă și să aloce resurse adecvate pentru implementarea evaluării privind vulnerabilitatea; își exprimă îngrijorarea privind resursele și planificarea financiară ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și estimările pe baza cărora sunt stabilite finanțările pentru operațiuni și contribuțiile solicitate de la statele membre; invită statele membre să garanteze o formare corespunzătoare privind drepturile fundamentale pentru polițiștii de frontieră naționali;

40.  consideră că cooperarea la nivel național între diferitele servicii de asigurare a respectării legii, forțele militare, polițiștii de frontieră, autoritățile vamale și autoritățile responsabile de operațiunile de căutare și salvare pe mare este adesea inadecvată, ceea ce conduce la fragmentarea conștientizării situațiilor și eficacitate scăzută; ia act de faptul că lipsa structurilor de cooperare poate conduce la măsuri ineficiente și/sau disproporționate; reamintește că măsurile bine intenționate adoptate la nivelul Uniunii, oricât de numeroase ar fi ele, nu pot compensa lipsa cooperării interne între autoritățile relevante din statele membre;

41.  ia act de crearea altor sisteme informatice majore, precum și de obiectivul de îmbunătățire a interoperabilității acestora, menținând, în același timp, garanțiile necesare, inclusiv în ceea ce privește protecția datelor și a vieții private;

42.  consideră că lucrările privind propunerile de interoperabilitate a sistemelor de informații trebuie să reprezinte o ocazie de a îmbunătăți și de a armoniza parțial sistemele informatice naționale și infrastructurile naționale în punctele de trecere a frontierei;

Acțiuni de întreprins

43.  încurajează agențiile și statele membre să implementeze în continuare operațiuni cu scopuri multiple și să se asigure că sunt luate măsurile corespunzătoare pentru a include printre acestea și operațiunile de căutare și salvare pe mare, prin utilizarea de active și resurse umane adecvate; încurajează Agenția să asigure implementarea unui mecanism de tratare a plângerilor, precum și resursele aferente și personal pentru a sprijini ofițerul pentru drepturile fundamentale;

44.  invită statele membre să asigure proceduri de returnare rapide și eficace, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și în condiții umane și demne, de îndată ce se emite o decizie de returnare;

45.  constată că statele membre dispun de posibilitatea oferită de Directiva 2001/40/CE pentru a recunoaște și pentru a pune în aplicare o decizie de returnare luată de un alt stat membru, în loc de a lua o nouă decizie de repatriere sau de returnare a migrantului aflat în situație neregulamentară către primul stat membru emitent;

46.  invită statele membre să ia măsuri concrete pentru a asigura infrastructuri, cazare și condiții de trai adecvate pentru toți solicitanții de azil, mai ales luând în considerare nevoile minorilor neînsoțiți și ale familiilor cu minori, precum și ale femeilor în situații vulnerabile; invită statele membre să își alinieze centrele de cazare la cerințele și bunele practici internaționale și la normele și convențiile privind drepturile omului, pentru a răspunde cererii de capacitate, având în vedere faptul că luarea în custodie publică constituie o măsură la care se recurge în ultimă instanță și nu este în interesul superior al copilului, și să crească utilizarea unor măsuri alternative la luarea în custodie publică; solicită statelor membre să își onoreze angajamentele privind transferul, după cum a stabilit Consiliul European în septembrie 2015 și a reconfirmat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în septembrie 2017, pentru a restabili ordinea în gestionarea migrației și a stimula solidaritatea și cooperarea la nivelul UE;

47.  invită statele membre să asigure caracterul independent al autorităților naționale de protecție a datelor, în special prin asigurarea de resurse financiare și de personal suficiente pentru îndeplinirea sarcinilor lor tot mai numeroase; solicită autorităților de control independente ale statelor membre să asigure auditarea necesară a sistemelor de informații și a utilizării acestora; invită statele membre să pună în aplicare mecanisme care să facă posibilă exercitarea drepturilor persoanelor vizate de a depune plângeri și de a-și solicita informațiile personale și să sensibilizeze publicul cu privire la sistemele informatice;

48.  insistă ca operațiunile cu scopuri multiple să fie realizate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru a asigura prezența activelor de căutare și salvare pe mare (prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 656/2014) în zonele relevante; reamintește că autoritățile naționale responsabile de paza frontierelor trebuie, de asemenea, să asigure resurse adecvate pentru operațiunile sale, în special pentru operațiunile de căutare și salvare; subliniază faptul că controlul la frontiere ar trebui să fie efectuat de un polițist de frontieră calificat sau sub supravegherea strictă a unei autorități competente;

49.  constată că Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă are un mandat mai amplu, pe care îl poate utiliza pentru a juca un rol mai activ în sprijinirea statelor membre în operațiunile coordonate de returnare;

50.  invită statele membre să dezvolte în continuare cooperarea polițienească transfrontalieră reciprocă prin evaluări ale amenințărilor, analize de risc și patrule comune; solicită punerea în aplicare deplină a Convenției de la Prüm și a Deciziei 2008/615/JAI a Consiliului și aderarea la modelul european de schimb de informații și la inițiativa suedeză; invită statele membre să își îmbunătățească structurile naționale de cooperare în domeniul asigurării respectării legii și de partajare a informațiilor și să amelioreze cooperarea practică, în special cu statele membre învecinate;

51.  reamintește prioritatea ridicată acordată reformării sistemului european comun de azil (SECA) ca parte a abordării holistice pentru abordarea provocărilor legate de politicile privind refugiații, solicitanții de azil și migranții, precum și a Agendei Comisiei privind migrația; reamintește că Parlamentul European a indicat în repetate rânduri că deschiderea rutelor legale pentru migranți și refugiați este cel mai bun mijloc de a combate traficul de persoane și, prin urmare, migrația neregulamentară; invită Consiliul să urmeze rapid exemplul Parlamentului și să adopte un mandat de negociere pentru fiecare propunere în acest sens, în special în ceea ce privește Regulamentul de la Dublin; subliniază că noua Agenție a Uniunii Europene pentru Azil nu a fost încă aprobată și îndeamnă Consiliul să deblocheze de urgență acest dosar;

52.  insistă asupra necesității de a consolida securizarea cărților de identitate eliberate de statele membre pentru cetățenii UE; invită așadar Comisia să propună, astfel cum este deja cazul pentru pașapoarte, normele pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în cărțile de identitate;

o
o   o

53.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, parlamentelor naționale și Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.

(1) JO L 251, 16.9.2016, p. 1. (2) JO L 135, 24.5.2016, p. 53. (3) JO L 295, 6.11.2013, p. 11. (4) Wouter van Ballegooij, The Cost of Non-Schengen: Civil Liberties, Justice and Home Affairs aspects, Cost of Non-Europe Report, Unitatea pentru valoarea adăugată europeană, 2016, pag. 32 (5) JO C 380 E, 11.12.2012, p. 160.