Parlamentul European,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 18 decembrie 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW),

–  având în vedere Convenția privind lupta împotriva traficului de ființe umane (CETS nr. 197) și Convenția pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale (CETS nr. 201),

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei din 11 mai 2011 privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul),

–  având în vedere Raportul Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) din 2012 intitulat „Căsătoriți prea devreme – eradicarea practicii de căsătorie a copiilor”,

–  având în vedere Declarația de la Beijing din 1995 și Platforma de acțiune de la cea de-a 4-a Conferință mondială și rezultatele conferințelor de examinare,

–  având în vedere Programul de acțiune al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare și rezultatele conferințelor de examinare,

–  având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind femeile, pacea și securitatea nr. 1325 (2000), 1820 (2009), 1888 (2009), 1889 (2010), 1960 (2011), 2106 (2013), 2122 (2013) și 2242 (2015),

–  având în vedere Programul de acțiune din iulie 2015, de la Addis Abeba, privind finanțarea dezvoltării,

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată în septembrie 2015 și care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, și, în special, obiectivele sale de dezvoltare durabilă 1, 5, 8 și 10,

–  având în vedere Inițiativa Spotlight UE-ONU,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolele 8 și 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen 2010-2015 (PAEG I),

–  având în vedere Pactul european pentru egalitatea de gen (2011-2020) adoptat de Consiliu la 7 martie 2011,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 21 septembrie 2010 intitulat „Strategia pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015” (COM(2010)0491),

–  având în vedere Comunicarea comună din 28 aprilie 2015 a Comisiei Europene și a Înaltei Reprezentante a Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrație (2015-2019) - Menținerea drepturilor omului în centrul agendei UE” (JOIN(2015)0016),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 26 mai 2015 privind dimensiunea de gen în contextul dezvoltării,

–  având în vedere Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen 2016-2020 (PAEG II), adoptat de Consiliu la 26 octombrie 2015 și raportul anual din 2016 privind implementarea acestuia, publicat la 29 august 2017 de Comisie și Înaltul Reprezentant,

–  având în vedere Angajamentul strategic al Comisiei pentru egalitatea de gen 2016-2019 din 3 decembrie 2015,

–  având în vedere Strategia globală a UE pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, publicată în iunie 2016,

–  având în vedere articolul 208 din TFUE care stabilește principiul coerenței politicii pentru dezvoltare și care prevede luarea în considerare a obiectivelor cooperării pentru dezvoltare în punerea în aplicare a politicilor susceptibile să afecteze țările în curs de dezvoltare,

–  având în vedere noul Consens european privind dezvoltarea,

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 octombrie 2015 referitoare la reînnoirea Planului de acțiune al UE privind egalitatea de gen și capacitarea femeilor în contextul dezvoltării(1),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 februarie 2017 referitoare la revizuirea Consensului european privind dezvoltarea(2),

–  având în vedere Evaluarea europeană a implementării Planului de acțiune al UE privind egalitatea de gen 2016-2020, publicată în octombrie 2017 de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European,

–  având în vedere raportul organizației COC Țările de Jos privind aplicarea Orientărilor UE privind persoanele LGBTI(3),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru dezvoltare și ale Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, în temeiul articolului 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0167/2018),

A.  întrucât principiul egalității între femei și bărbați este o valoare fundamentală a UE și este consacrat în tratatele UE și în Carta drepturilor fundamentale, iar dimensiunea de gen ar trebui integrată prin urmare în toate activitățile și politicile UE, astfel încât egalitatea să devină o realitate și să se realizeze dezvoltarea durabilă; întrucât egalitatea și capacitarea femeilor constituie o condiție necesară pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă post-2015, dar și o chestiune de sine stătătoare legată de drepturile omului, care ar trebui urmărită indiferent de beneficiile în materie de dezvoltare și de creștere;

B.  întrucât cel de-al cincilea obiectiv de dezvoltare durabilă (ODD5) este de a realiza egalitatea de gen și de a capacita toate femeile și fetele din întreaga lume și întrucât ODD5 trebuie integrat în întreaga Agendă 2030 pentru a avansa în atingerea tuturor obiectivelor și scopurilor de dezvoltare durabilă;

C.  întrucât nicio strategie de dezvoltare nu poate fi eficace decât dacă femeile și fetele joacă un rol central;

D.  întrucât Planul inițial de acțiune pentru egalitatea de gen (PAEG I 2010-2015) a adus anumite îmbunătățiri, însă prezintă și o serie de deficiențe: sfera de aplicare restrânsă, absența bugetării de gen, o înțelegere insuficientă a cadrului egalității de gen de către delegațiile UE, lipsa angajamentului politic în rândul liderilor UE și absența unei arhitecturi instituționale și a unor stimulente pentru motivarea și susținerea corespunzătoare a personalului;

E.  întrucât Parlamentul a solicitat, în rezoluția sa din 8 octombrie 2015, remedierea acestor deficiențe și adoptarea altor modificări, printre care extinderea domeniului de aplicare al PAEG și o mai amare responsabilizare la nivelul managementului în privința egalității de gen;

F.  întrucât 2018 marchează cea de a 70-a aniversare a adoptării Declarației universale a drepturilor omului, iar principiul egalității constituie esența viziunii asupra drepturilor omului prezentate în Carta ONU din 1945, care prevede că drepturile omului și libertățile fundamentale trebuie să se aplice tuturor persoanelor „fără discriminare pe motive legate de rasă, sex, limbă sau religie”;

G.  întrucât noul Plan de acțiune pentru egalitatea de gen 2016-2020 (PAEG II) a fost creat în urma recomandărilor Parlamentului, punând accentul pe schimbarea culturii instituționale a UE la nivel central și la nivelul delegaților, pentru a crea o schimbare sistemică a modului în care UE tratează problematica de gen, precum și pe transformarea vieții femeilor și a fetelor în patru domenii esențiale;

H.  întrucât aceste patru domenii esențiale stabilite în PAEG II sunt: asigurarea integrității fizice și psihologice a fetelor și a femeilor; promovarea drepturilor economice și sociale și a capacitării fetelor și femeilor; consolidarea participării și a posibilităților de exprimare ale fetelor și femeilor; un pilon orizontal constând în schimbarea culturii instituționale a serviciilor Comisiei și SEAE, în vederea îndeplinirii în mai mare măsură a angajamentelor UE;

I.  întrucât, în Rezoluția sa din 3 octombrie 2017 referitoare la restrângerea spațiului societății civile în țările în curs de dezvoltare(4), Parlamentul subliniază importanța deosebită a promovării egalității de gen și a capacitării femeilor în cadrul relațiilor externe ale UE;

J.  întrucât este dificil să se stabilească bugetul alocat acțiunilor care urmăresc realizarea egalității de gen, deoarece integrarea perspectivei de gen nu este încă internalizată în toate alocările bugetare și deciziile privind cheltuielile, ca parte a unei metodologii de bugetare de gen; întrucât, potrivit Comisiei, angajamentele financiare ale UE pentru egalitatea de gen au crescut, însă nu a crescut și capacitatea resurselor umane ale Comisiei și SEAE de a gestiona volumul tot mai mare de muncă;

K.  întrucât participarea femeilor la activitățile economice este esențială pentru dezvoltarea durabilă și creșterea economică;

L.  întrucât egalitatea de gen lipsește aproape în totalitate din sistemele de monitorizare a programelor și a proiectelor și din procesele de evaluare; întrucât analiza de gen este utilizată foarte puțin în configurarea obiectivelor, programelor, proiectelor și dialogurilor din strategiile naționale;

M.  întrucât, la doar un an de la adoptarea PAEG II, este prea devreme pentru o evaluare completă de impact; întrucât, înainte de evaluarea unei măsuri a UE, se recomandă un interval de cel puțin trei ani de intervenție la nivel de politici sau de aplicare a acestora; întrucât obiectivul prezentei rezoluții nu este, prin urmare, să dezbată obiectivele PAEG II, ci să analizeze modul în care obiectivele declarate au fost realizate în primul său an de existență, și să recomande măsuri de ameliorare pentru anii următori;

N.  întrucât Convenția privind drepturile copilului a fost semnată de 195 de țări, are caracter juridic obligatoriu și reprezintă un instrument esențial pentru a face față vulnerabilității și nevoii de protecție și îngrijiri speciale a fetelor;

O.  întrucât reinstituirea și extinderea politicii Mexico sau așa-numita „regulă a călușului mondial”, de reducere a asistenței pentru sănătate acordate de SUA la nivel mondial organizațiilor care oferă fetelor și femeilor servicii de planificare familială și de sănătate sexuală și reproductivă, reprezintă un motiv serios de îngrijorare; întrucât vor fi afectate programele pentru persoanele cu HIV/SIDA, cele pentru sănătatea mamei și a copilului, acțiunile de intervenție cu privire la Zika și alte domenii privind sănătatea sau bolile, precum și organizațiile care oferă intervenții de avort, consiliere și îndrumare în acest sens sau care pledează pentru aceasta, chiar dacă fac acest lucru cu fonduri proprii, care nu provin din SUA, și chiar dacă avortul este legal în țările lor;

P.  întrucât delegațiile și misiunile UE sunt în prima linie în privința implementării PAEG II în țările partenere, iar spiritul de lider și cunoștințele șefilor și personalului delegațiilor și misiunilor sunt importante pentru reușita transpunerii în practică a PAEG II; întrucât există în continuare bariere de gen în ceea ce privește accesul femeilor la posturi de conducere în delegațiile UE;

Q.  întrucât numai o treime din toate delegațiile UE acționează pentru drepturile omului în cazul persoanelor LGBTI; întrucât Orientările UE privind persoanele LGBTI nu se aplică uniform; întrucât aplicarea acestora depinde în mare măsură de cunoștințele și de interesul fiecărui ambasador, neexistând o abordare structurală;

R.  întrucât bărbații și femeile sunt afectați în mod diferit în situații de conflict, post-conflict și în situații de fragilitate; întrucât femeile nu sunt doar victime, ci și agenți de schimbare pozitivă, care ar putea contribui la prevenirea și soluționarea conflictelor, la consolidarea păcii, la negocierile pentru pace și la reconstrucția post-conflict; întrucât femeile și fetele pot să experimenteze diferite forme de discriminare și pot să fie mai expuse sărăciei; întrucât, la nivel mondial, una din trei femei riscă să se confrunte la un moment dat în viață cu violență fizică și sexuală; întrucât, în fiecare an, 14 milioane de fete sunt forțate să se căsătorească;

1.  ia act de publicarea, în august 2017, a primului raport anual privind implementarea în 2016, ceea ce relevă o dinamică clară spre realizarea PAEG II;

2.  subliniază că, la un an de la adoptarea sa, PAEG II este încă la început, dar evoluția generală este salutară și s-au remarcat o serie de tendințe pozitive; remarcă însă și o serie de provocări în ceea ce privește raportarea și realizarea priorităților majore și a ODD legate de gen, monitorizarea progreselor înregistrate în cazul tuturor obiectivelor, precum și în ceea ce privește integrarea perspectivei de gen în dialogul privind politicile sectoriale;

3.  observă că PAEG II a fost elaborat ca un document de lucru comun al serviciilor Comisiei; solicită Comisiei să își manifeste angajamentul ferm actualizându-l și prezentându-l în forma unei comunicări privind egalitatea de gen;

4.  observă că utilizarea unei cercetări de vârf în domeniile de politică și a unor probe solide este esențială pentru a obține informații despre egalitatea de gen și capacitarea femeilor, în vederea elaborării unor politici și strategii care să crească capacitatea Uniunii de a transforma egalitatea de gen în realitate; prin urmare, solicită SEAE și Comisiei să acorde o atenție specială obiectivului lor de a asigura efectuarea unei evaluări independente a implementării măsurilor stabilite în Anexa 1 la PAEG II;

5.  observă că PAEG II oferă o agendă cuprinzătoare, care interpătrunde întreaga agendă a politicii externe a UE și salută, în acest sens, alegerea a trei piloni tematici, și anume garantarea integrității fizice și psihologice a fetelor și femeilor, promovarea drepturilor economice și sociale și a capacitării fetelor și femeilor, și consolidarea participării și a posibilităților de exprimare ale acestora; subliniază că acești trei piloni urmăresc să atace principalele cauze și factori determinanți ai discriminării și marginalizării; ia act, de asemenea, de pilonul orizontal constând în schimbarea culturii instituționale a serviciilor Comisiei și SEAE, în vederea îndeplinirii în mai mare măsură a angajamentelor UE în materie de egalitate de gen și capacitare a femeilor prin intermediul relațiilor sale externe;

6.  subliniază că printre principalii factori și cauze ale discriminării și marginalizării se numără: violența sexuală și violența de gen împotriva femeilor și fetelor, inclusiv tradițiile nocive precum căsătoria copiilor și mutilarea genitală a femeilor; accesul inadecvat la sectoarele și serviciile sociale de bază, cum ar fi sănătatea, educația, apa, salubritatea sau alimentația; dificultățile de acces la sănătatea sexuală și reproductivă; participarea inegală în instituțiile publice și private, precum și în procesul decizional politic și în procesele de pace;

7.  reamintește că inegalitatea de gen intersectează și exacerbează alte forme de inegalitate și că înțelegerea acestui punct trebuie să ghideze selectarea priorităților și angajamentele de acțiune;

8.  solicită, la implementarea PAEG, să se acorde mai multă atenție fetelor și femeilor care se confruntă cu o discriminare suplimentară pe criterii de etnie, sexualitate, dizabilități, castă sau vârstă, precum și defalcării corespunzătoare a datelor;

9.  subliniază că o integrare mai mare a femeilor pe piața muncii, o mai bună susținere a antreprenoriatului în rândul femeilor, asigurarea egalității de șanse și a egalității de remunerare între bărbați și femei și promovarea echilibrului între viața profesională și viața privată sunt factori esențiali pentru o creștere economică incluzivă pe termen lung, pentru combaterea inegalităților și pentru încurajarea independenței financiare a femeilor;

10.  salută cadrul solid de monitorizare și de responsabilizare creat pentru măsurarea și urmărirea progreselor PAEG II și recunoaște faptul că ambiția sa crescută oferă UE o reală oportunitate pentru a promova egalitatea între femei și bărbați și capacitarea fetelor și a femeilor în cadrul relațiilor externe; recunoaște, cu toate acestea, necesitatea unei înțelegeri și a unei armonizări mai profunde a acestui cadru pentru a evalua în mod corespunzător impactul acțiunilor UE;

11.  recunoaște importanța consolidării politicilor și a măsurilor de promovare a educației pentru fete și a implicațiilor sale în ceea ce privește sănătatea și capacitarea economică a acestora; subliniază faptul că fetele și femeile tinere sunt deosebit de vulnerabile și că este necesar să se acorde o atenție specială garantării accesului lor la toate nivelurile de educație; solicită, în acest sens, să fie luate în considerare oportunitățile din domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM);

12.  subliniază faptul că o mai mare implicare a sectorului public și a celui privat este esențială pentru promovarea drepturilor femeilor și a capacitării lor economice în diferite sectoare economice; subliniază necesitatea de a include și de a reprezenta femeile în domenii economice noi, care sunt importante pentru dezvoltarea durabilă, inclusiv în domeniul TIC; subliniază faptul că activitatea economică joacă un rol important în consolidarea drepturilor femeilor; solicită, în acest context, să se acorde mai mult sprijin IMM-urilor locale, în special antreprenoarelor, pentru a le permite să beneficieze de pe urma creșterii generate de sectorul privat;

13.  subliniază necesitatea de a capacita femeile din mediul rural prin îmbunătățirea accesului acestora la terenuri, apă, educație, formare, piețe și servicii financiare;

14.  invită UE să promoveze o mai mare participare a femeilor în procesele de menținere și consolidare a păcii, precum și în misiunile civile și militare ale UE de management al crizelor;

Realizările PAEG II

15.  salută extinderea planului de acțiune pentru egalitatea de gen la toate serviciile externe ale UE și la statele membre și ia act de progresele realizate în schimbarea culturii instituționale a UE la nivel central și în delegații, care este esențială pentru creșterea eficacități inițiativelor UE și a impactului acestora asupra egalității de gen; salută, de asemenea, cerința obligatorie introdusă în PAEG II pentru toți actorii UE, de a raporta anual progresele realizate în cel puțin un domeniu tematic; reiterează, cu toate acestea, necesitatea de a consolida poziția de lider și de a continua îmbunătățirea coerenței și a coordonării între instituțiile UE și statele membre, utilizând totodată structurile și bugetul existent;

16.  salută faptul că serviciile Comisiei și SEAE, alături de 81 % dintre delegațiile UE și 22 de state membre, au prezentat rapoarte privind egalitatea de gen pentru 2016; deși este conștient că pot exista situații excepționale care explică lipsa raportărilor din partea delegațiilor, se așteaptă ca delegațiile și statele membre să-și intensifice eforturile și dorește ca progresele să continue de la an la an, pentru a se ajunge în final la prezentarea tuturor rapoartelor; constată că există încă disparități considerabile între state; reamintește că respectarea deplină a obligației de raportare privind PAEG și aplicare a acestuia va fi esențială pentru atingerea obiectivului PAEG II de integrare, până în 2020, a acțiunilor de gen în 85 % din toate inițiativele noi;

17.  salută măsurile concrete în vederea schimbării culturii și introducerea unei analize obligatorii de gen pentru toate noile acțiuni externe întreprinse, plasând astfel responsabilitatea generală pentru raportarea cu privire la PAEG asupra șefilor delegațiilor UE, precum și creșterea numărului de funcționari de nivel superiori implicați în aplicarea PAEG II și desemnarea din ce în ce mai multor susținători de rang înalt ai egalității de gen și punctele de contact pentru aspectele de gen în cadrul delegațiilor UE, deși, în momentul actual, aceste puncte există doar în jumătate din delegații; solicită să se aloce mai mult timp la nivel de management pentru chestiunile de gen, precum și ca delegațiile care nu au făcut încă acest lucru să își desemneze puncte de contact pentru problematica de gen; subliniază că tuturor punctele de contact pentru chestiuni legate de gen ar trebui să li se acorde suficient timp și capacități pentru a-și îndeplini atribuțiile;

18.  regretă faptul că, potrivit unui raport al SEAE din noiembrie 2016, doar câteva misiuni PSAC ale UE oferă formare în materie de hărțuire sexuală sau de gen și constată că, în 2015, misiunile PSAC nu au raportat niciun caz de hărțuire sexuală sau pe criterii de gen, abuzuri sau violențe; subliniază importanța aplicării unei politici de toleranță zero în cazurile de hărțuire sexuală sau pe criterii de gen, precum și a sprijinirii unor structuri instituționale axate pe prevenirea violenței sexuale sau pe criterii de gen; invită SEAE și statele sale membre să sprijine toate eforturile de combatere a violenței sexuale sau de gen în cadrul operațiunilor internaționale de menținere a păcii și să asigure faptul că avertizorii și victimele sunt protejați în mod efectiv;

19.  salută creșterea numărului de acțiuni axate pe egalitatea de gen (indicatorii G1 & G2), precum și cerința ca delegațiile să justifice proiectele lipsite de o astfel de abordare; subliniază că multiplicarea generală a acestor proiecte nu ar trebui să fie în detrimentul proiectelor care vizează explicit problematica de gen (G2) și recomandă, prin urmare, un obiectiv specific pentru proiectele G2; observă că nu este clar modul în care acțiunile specifice (G2) și acțiunile integrate (G1) ar trebui să se completeze reciproc; solicită mai multe eforturi pentru a clarifica integrarea dimensiunii de gen și a multiplica acțiunile specifice;

20.  observă că doar câteva componente recurente ale egalității de gen sunt aplicate în programare și în selectarea proiectelor; solicită actorilor implicați în implementare să utilizeze toate domeniile egalității de gen;

21.  condamnă toate formele de violență împotriva femeilor și fetelor și toate formele de violență pe bază de gen, inclusiv traficul de ființe umane, exploatarea sexuală, căsătoria forțată, crimele de onoare, mutilarea genitală a femeilor și utilizarea violenței sexuale ca armă de război; solicită UE și tuturor statelor membre să ratifice Convenția de la Istanbul, primul instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic care vizează prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor;

22.  regretă că femeile care s-au confruntat sau care se confruntă cu violență sunt sprijinite în mod inegal împotriva violenței masculine, în ceea ce privește informarea cu privire la adăposturi, servicii de sprijin și drepturi, linii de asistență, centre care gestionează cazurile de criză în urma violului etc., accesul la acestea și punerea lor la dispoziție; subliniază că Convenția de la Istanbul ar trebui să se axeze în principal pe violența bărbaților împotriva femeilor, abordând însă toate formele de violență de gen și tratând violența motivată de o combinație de motive, printre care orientarea sexuală, identitatea de gen și expresia de gen; subliniază importanța măsurilor strategice pentru a combate în mod proactiv stereotipurile de gen și pentru a contracara modelele de patriarhat, rasism, sexism, homofobie și transfobie, precum și normativitatea de gen și heteronormativitatea;

23.  regretă profund că actuala programare pare a pune în umbră dimensiunea de gen în situații de criză sau conflicte dificile, ceea ce, printre altele, are drept consecință faptul că fetele și femeile care sunt victime ale violurilor pe timp de război nu au un acces nediscriminatoriu la îngrijiri, și în special la îngrijiri medicale globale; solicită Comisiei să implementeze PAEG II sistematic în context umanitar, unde trebuie să ofere un acces nediscriminatoriu la servicii medicale, să își informeze în mod activ partenerii din domeniul umanitar că politica sa prevede că, în cazurile în care sarcina amenință viața unei femei sau a unei fete ori cauzează suferințe insuportabile, dreptul internațional umanitar poate justifica o intervenție de avort în condiții de siguranță; solicită insistent ca acordarea ajutorului umanitar al UE și al statelor sale membre să nu facă obiectul unor restricții impuse de alți donatori parteneri în ceea ce privește tratamentul medical necesar, inclusiv accesul la avort în condiții de siguranță pentru femeile și fetele victime ale violurilor în conflictele armate; salută faptul că multe delegații ale UE s-au concentrat pe combaterea violenței împotriva femeilor; insistă, în acest context, că trebuie asigurate protecția dreptului la viață și demnitatea tuturor femeilor și fetelor, prin combaterea activă a practicilor nocive, cum ar fi genicidul; subliniază că trebuie eliminată folosirea violului ca armă de război și opresiune și că UE trebuie să exercite presiuni asupra guvernelor statelor terțe și asupra tuturor părților interesate implicate în regiunile în care are loc o astfel de violență de gen, pentru a eradica această practică, a aduce făptașii în fața justiției și pentru a coopera cu supraviețuitorii, femeile și comunitățile afectate pentru însănătoșirea și refacerea victimelor;

24.  subliniază că respectarea sănătății și drepturilor sexuale și reproductive și accesul universal la acestea contribuie la realizarea tuturor ODD legate de sănătate, cum ar fi asistența medicală prenatală și măsuri pentru a evita nașterile cu risc ridicat și a reduce mortalitatea infantilă și a copiilor; subliniază că accesul la planificarea familială, la servicii de sănătate maternă și la servicii sigure și legale de avort reprezintă elemente importante pentru salvarea vieții femeilor; regretă, cu toate acestea, că prioritățile legate de planificarea familială sau sănătatea reproductivă sunt neglijate, atât din punctul de vedere al finanțării, cât și al programelor; este îngrijorat de faptul că nicio delegație a UE în Orientul Mijlociu și Africa de Nord și în regiunile din Europa și Asia Centrală nu a ales indicatori privind sănătatea și drepturile sexuale și reproductive, în pofida nevoilor stringente din aceste regiuni; solicită delegațiilor UE din aceste regiuni să evalueze din nou aceste cifre îngrijorătoare pentru a stabili dacă este posibil ca acestea să aibă legătură cu raportări eronate sau dacă este necesară completarea programelor actuale cu acțiuni specifice privind SSRDA, utilizând evaluarea la jumătatea perioadei a programării; subliniază că capitolul dedicat sănătății sexuale și reproductive și drepturilor aferente (SSRDA) trebuie păstrat în raportul anual, pentru a evalua în mod adecvat impactul transformator al PAEG II și pentru a se asigura că progresele înregistrate în domeniul SSRDA sunt abordate corespunzător prin metodologia raportului;

25.  remarcă faptul că raportul evidențiază necesitatea unei acțiuni mai puternice pentru SSRDA, ca o condiție necesară pentru egalitatea de gen, precum și necesitatea unor instrumente adecvate pentru măsurarea progreselor realizate în ceea ce privește asigurarea accesului universal la SSRDA, în conformitate cu Programul de acțiune al Conferinței privind populația și dezvoltarea (CIPD) și cu Platforma de acțiune de la Beijing și cu documentele finale ale conferințelor de examinare, conform ODD 5.6; reamintește, de asemenea, în această privință, ODD 3.7 și 5.3;

26.  regretă faptul că, în contextul diminuării spațiului societății civile, obiectivului 18, care se concentrează pe organizațiile pentru drepturile femeilor și pe apărătorii drepturilor femeilor, i se acordă prea puțină atenție; este preocupat de faptul că, la implementarea PAEG II, s-a acordat prea puțină importanță priorității tematice legate de drepturile politice și civile, și în special participării femeilor și fetelor la drepturile politice și civile;

Principalele recomandări pentru Comisie/SEAE

27.  invită Comisia și SEAE să adopte măsuri suplimentare pentru a facilita schimbul de bune practici în îmbunătățirea egalității de gen integrarea dimensiunii de gen între delegații și unități, cum ar fi crearea și promovarea unei rețele de puncte de contact pentru aspecte de gen și comunicarea reciprocă a mai multor exemple pozitive de practici reușite, inclusiv în privința formulării programelor, implementării și analizei sistemice de gen, dar nu numai, pentru ca analizele de gen să aibă efecte reale asupra programelor aplicate de delegațiile Uniunii;

28.  subliniază faptul că s-au înregistrat progrese semnificative în diferite domenii prioritare, în unele dintre ele înregistrându-se, însă, progrese mai lente decât era de așteptat; invită Comisia să examineze, într-un studiu, motivele pentru care anumite obiective tematice și domenii prioritare sunt luate mai des în considerare de către delegațiile UE realizându-se progrese mai mari;

29.  solicită consolidarea capacităților de resurse umane dedicate integrării perspectivei de gen în cadrul serviciilor Comisiei, printr-o formare adaptată, prin reconfigurarea structurilor existente și prin alocarea de personal suplimentar; sugerează că intensificarea formării personalului, care vizează îndeosebi înalții funcționari în rolurile de conducere, și inclusiv formarea specifică privind problemele de gen în grupurile mai vulnerabile, precum și crearea unui punct pentru egalitatea de gen în fiecare unitate și a unui grup de coordonare pentru unitățile din cadrul DG DEVCO, DG NEAR și SEAE, ar facilita o mai bună integrare a problematicii de gen în politica externă; consideră că ar trebui, de asemenea, ca partenerii locali din cadrul guvernului și actorii non-statali, inclusiv ONG-urile, să beneficieze o instruire mai bună și mai specializată în privința egalității de gen;

30.  subliniază necesitatea de a asigura coerența și complementaritatea între toate instrumentele și politicile externe existente ale UE în ceea ce privește integrarea perspectivei de gen, inclusiv noul Consens privind dezvoltarea, pachetul de resurse al UE privind integrarea perspectivei de gen în cadrul cooperării pentru dezvoltare și Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația;

31.  salută nota de orientare din 8 martie 2016, unde sunt prezentate resursele și instrumentele pentru realizarea PAEG II, care se aplică DG DEVCO și SEAE; solicită elaborarea unei note de orientare pentru toate serviciile europene implicate în implementarea PAEG II;

32.  salută, în acest sens, lansarea inițiativei globale de gen comune UE-ONU - Inițiativa Spotlight - în conformitate cu obiectivul PAEG II de a aborda violența sexuală și cea de gen și practicile nocive cum ar fi mutilarea genitală a femeilor, căsătoriile forțate timpurii sau traficul de ființe umane; remarcă, cu toate acestea, că Inițiativa Spotlight se adresează în principal elementelor din agendă care reprezintă deja o preocupare comună la nivel global, după cum se arată în raportul de implementare, și subliniază, prin urmare, necesitatea de a promova egalitatea de gen într-un mod mai cuprinzător, printr-o combinație adecvată de programe și modalități; solicită ca Inițiativa Spotlight să fie dotată cu fonduri suplimentare, care nu sunt deja alocate pentru egalitatea de gen; invită Comisia să utilizeze evaluarea intermediară a programelor sale de cooperare internațională pentru a crește finanțarea pachetului de resurse pentru aspectele de gen, în vederea realizării obiectivelor ambițioase ale PAEG II, printre care integrarea dimensiunii de gen în cooperarea bilaterală și programele tematice;

33.  subliniază că principiul egalității între femei și bărbați trebuie să fie promovat și integrat de UE în relațiile sale externe; constată că legătura dintre comerț și gen nu este suficient abordată în PAEG II și că, în general, integrarea perspectivei de gen rămâne o provocare multidimensională; reamintește, în această privință, că negocierea acordurilor comerciale, în special a capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă care se referă la drepturile lucrătorilor, reprezintă un instrument important pentru promovarea egalității între femei și bărbați și capacitarea femeilor în țările terțe; solicită, prin urmare, ca DG TRADE să ia măsuri pentru aplicarea PAEG II în activitatea sa și ca toate acordurile comerciale ale UE să includă trimiteri la drepturile fetelor și ale femeilor și la egalitatea de gen, ca factori ai creșterii economice, și să respecte principalele convenții ale OIM privind genul și drepturile lucrătorilor, inclusiv privind munca forțată și munca copiilor; reamintește necesitatea de a monitoriza impactul politicilor comerciale ale UE asupra capacitării femeilor și a egalității de gen pe durata punerii lor în aplicare;

34.  observă că capacitarea fetelor și a femeilor este unul dintre obiectivele declarate ale acțiunii externe a UE prin intermediul Strategiei globale pentru politica externă și de securitate comună; constată că rolul femeilor în cadrul medierii și al negocierilor de pace prezentat în PAEG II nu este suficient; subliniază rolul important al femeilor în promovarea dialogului și în consolidarea încrederii, în crearea de coaliții pentru pace și în prezentarea unor perspective diferite privind definiția păcii și a securității, în special în cadrul prevenirii și soluționării conflictelor și al reconstrucției post-conflict; observă că promovarea drepturilor femeilor în țările aflate în criză sau afectate de conflicte încurajează comunitățile să fie mai puternice și mai reziliente; salută numirea în cadrul SEAE a unui consilier principal pentru aspectele legate de gen și punerea în aplicare a Rezoluției nr. 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea; încurajează consolidarea acțiunilor internaționale și ale statelor membre ale UE prin intermediul ONU, pentru a aborda într-un mod mai eficace impactul situațiilor de conflict și postconflict asupra femeilor și fetelor; invită Comisia să sprijine noua rețea globală a punctelor focale pentru femei, pace și securitate; remarcă importanța Rezoluției nr. 2250 a Consiliului de Securitate al ONU privind tineretul, pacea și securitatea, precum și importanța găsirii modalităților optime pentru ca UE să pună în aplicare această rezoluție;

35.  reamintește solicitarea sa, în ceea ce privește negocierile comerciale cu Chile, de a include un capitol specific privind comerțul, egalitatea de gen și capacitarea femeilor; subliniază faptul că propunerea de a include un astfel de capitol specific într-un acord comercial este pe cale să devină realitate pentru prima dată; subliniază necesitatea informării cu privire la conținutul acestui capitol și a evaluării acestuia în vederea adoptării ulterioare a unor decizii la un nivel mai general; invită insistent UE să introducă măsuri transversale în acordurile comerciale pentru a promova egalitatea de gen, pentru a face schimb de bune practici și pentru a permite femeilor să beneficieze mai mult de acordurile comerciale;

36.  solicită colectarea de date defalcate pe sexe în sectoarele majore care sunt cel mai afectate de acordurile comerciale, oferind un instrument util pentru a prevedea cât mai exact modul în care viețile femeilor ar putea fi afectate și a contracara efectele negative; solicită, de asemenea, înființarea unui mecanism special pentru monitorizarea și consolidarea politicii de gen în cadrul acordurilor comerciale;

37.  salută prioritatea tematică privind capacitarea economică și socială și analiza obstacolelor din calea accesului la resurse productive, inclusiv la terenuri și la activitățile corespunzătoare; reiterează că, deși UE s-a angajat să investească în egalitatea de gen în agricultură, agricultoarele nu sunt vizate prioritar de asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) acordată în domeniul agriculturii și invită UE și statele sale membre să aloce mai multe resurse pentru agricultoare, în conformitate cu obiectivul 5 al PAEG II;

38.  încurajează puternic instituțiile să crească substanțial proporția femeilor care fac parte, și mai ales care ocupă funcția de șef în delegațiile UE - în prezent 28 de femei ocupă această funcție, dintr-un total de 138 de posturi - precum și proporția șefelor de misiune (în prezent, 5 din 17); invită, prin urmare, Comisia și SEAE să pună în aplicare în mod eficient politici specifice pentru a facilita accesul femeilor la posturi de conducere; atrage atenția asupra slabei prezențe a femeilor în procesul decizional, ceea ce indică existența unor bariere invizibile care le împiedică să ocupe poziții de responsabilitate mai mare;

39.  subliniază că succesul PAEG II va depinde, în ultimă instanță, de un angajament consecvent pe termen lung al conducerii politice și administrative la nivel înalt a tuturor actorilor UE, precum și de disponibilitatea unor resurse umane și financiare suficiente pentru implementare și de adaptarea acțiunilor UE la realitățile locale din țările beneficiare; salută, în această privință, angajamentul pozitiv al Comisarului responsabil de cooperare internațională și dezvoltare și încurajează o mai mare implicare din partea celorlalți comisari; ia act de faptul că este nevoie de mai multă inițiativă politică din partea Înaltei Reprezentante și a factorilor de conducere pentru a multiplica resursele, a crește responsabilizarea și a coordona și consolida acest angajament în anii care vin; solicită tuturor actorilor din UE să utilizeze pachetul de resurse pentru dimensiunea de gen, pentru a se asigura că dimensiunea de gen este integrată constant, în vederea atingerii obiectivelor ambițioase ale PAEG II;

40.  condamnă categoric reinstituirea și extinderea politicii Mexico (așa-numita „regulă a călușului mondial”) de către SUA în ianuarie 2017 și impactul general al acesteia asupra îngrijirii medicale și a drepturilor femeilor și fetelor; își reia apelul adresat UE și statelor sale membre de a sprijini activ drepturile femeilor din întreaga lume și de a mări semnificativ, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, finanțarea pentru dezvoltare în ceea ce privește sănătatea și drepturile sexuale și reproductive, în special accesul la planificare familială și la avort legal și în condiții de siguranță, fără discriminare, pentru a reduce deficitul de finanțare produs de SUA în acest domeniu;

41.  solicită SEAE să îmbunătățească aplicarea Orientărilor UE privind persoanele LGBTI și să se asigure că delegațiile Uniunii se consultă regulat cu organizațiile pentru persoanele LGBTI și le informează cu privire la eforturile curente în ceea ce privește drepturile persoanelor LGBTI, pentru a se asigura că nivelul de implicare și măsurile întreprinse sunt în funcție de nevoile comunității LGBTI la nivel național, și nu de angajamentul individual al personalului delegațiilor, precum și să-și coordoneze strategia și acțiunile nu numai cu ambasadele naționale ale statelor membre ale UE, ci și cu ambasadele țărilor terțe și cu organizațiile internaționale, cum ar fi ONU;

42.  ia act de faptul că va fi necesară o finanțare adecvată pentru egalitatea de gen în relațiile externe, pentru a sprijini angajamentul politic față de acest obiectiv; subliniază faptul că finanțarea actuală a acțiunilor pentru egalitatea de gen și capacitarea femeilor rămâne necorespunzătoare și insistă asupra remedierii acestei situații în următorul CFM;

Principalele recomandări pentru delegațiile UE

43.  salută flexibilitatea pe care PAEG II o oferă delegațiilor pentru a-și alege prioritățile în funcție de contextul național, deoarece aceasta permite o analiză și o evaluare de la caz la caz a nevoilor specifice fiecărei țări sau regiuni, abordând astfel deosebita provocare a consolidării drepturilor femeilor și a capacitării lor economice; recomandă, cu toate acestea, ca delegațiile să fie încurajate să realizeze progrese cu privire la cel puțin o prioritate pentru fiecare pilon tematic până la sfârșitul PAEG II, pentru a asigura o mai bună acoperire ale diverselor domenii de politică, cum ar fi consolidarea politicilor și a măsurilor de promovare a educației pentru fete și implicațiile acestora în materie de sănătate și capacitare economică; solicită insistent să se pună accentul pe situația femeilor și a fetelor din zonele afectate de conflicte, precum și pe violența de gen și, în special, pe utilizarea violului ca armă de război; reamintește, în continuare, că acțiunile și proiectele finanțate de UE ar trebui să vizeze în mod sistematic combaterea inegalităților de gen și a discriminării;

44.  reamintește obligația, prevăzută în tratate, a integrării sistematice a perspectivei de gen în toate activitățile UE, inclusiv în dialogurile politice și în cele privind politicile sectoriale, precum și în domenii precum energia, agricultura, transporturile, educația și administrația publică, cărora, până în prezent, li s-a acordat mai puțină atenție; insistă ca problematica de gen să fie integrată în planurile și cadrele de politică naționale, pentru a garanta aproprierea și asumarea responsabilităților din partea țărilor partenere, evidențiind astfel importanța susținerii proiectelor de dezvoltare promovate de femeile din țările respective; subliniază, de asemenea, importanța colaborării cu țările partenere în privința unei bugetări naționale sensibile la problematica de gen;

45.  solicită crearea unei linii bugetare specifice pentru egalitatea de gen, în scopul de a aborda într-un mod mai vizibil nivelul participării politice și al reprezentării femeilor în țările vecine ale UE și în cadrul UE; subliniază că aceste programe ar trebui să fie pe deplin integrate în raport cu obiectivele și programele ONU Femei și ar trebui să stabilească obiective cuantificabile pentru a monitoriza periodic progresele înregistrate în ceea ce privește egalitatea de gen în țările din vecinătatea estică și sudică și pentru a coopera mai mult cu guvernele statelor partenere, pentru a obține mai rapid rezultate mai bune în contextul acordurilor bilaterale de parteneriat și asociere;

46.  observă că numai în unele delegații au loc formări privind integrarea perspectivei de gen și că o mare parte din personalul instruit are statut contractual pentru misiuni temporare; invită delegațiile UE pentru să soluționeze această situație;

47.  subliniază importanța, în cursul dialogului politic, de a crește participarea femeilor la educație, activități economice, ocuparea forței de muncă și întreprinderi, ca mijloc prioritar de îmbunătățire a poziției femeilor în societate;

48.  subliniază importanța efectuării unor analize de gen sistematice și temeinice, utilizând, atunci când este posibil, datele defalcate pe sex și vârstă, cu consultarea și participarea organizațiilor locale ale societății civile și a grupurilor pentru femei, a organizațiilor pentru drepturile omului și a autorităților locale și regionale, pentru a selecta și a evalua alegerea obiectivelor, modalitățile de aplicare și sursele de monitorizare, precum și eficacitatea și viabilitatea rezultatelor; salută faptul că au fost finalizate 42 de analize de gen pe țară și încurajează finalizarea rapidă a acestor analize pentru toate celelalte țări și o utilizare mult mai frecventă a criteriilor de egalitate de gen în sistemele de monitorizare a programelor și proiectelor și în procesele de evaluare; solicită ca analiza de gen să fie luată în considerare la definirea obiectivelor, programelor, proiectelor și dialogurilor din cadrul strategiilor de țară; încurajează UE să exploreze posibilitățile de a comunica, a trata și a actualiza analizele de gen într-un mod mai sistematic, pentru a îmbunătăți coordonarea și a nu le limita la domenii politice evidente, cum ar fi educația și sănătatea maternă, ci să ia în considerare și domenii de politică, care sunt actualmente eronat percepute ca fiind neutre din punctul de vedere al genului, în special agricultura, clima sau energia;

49.  observă că, în Documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei privind cadrul 2016-2020, aceasta a recunoscut că investițiile financiare ale UE în egalitatea de gen nu au fost măsurate în mod sistematic; invită Comisia să adopte o abordare clară bazată pe rezultate, care să stabilească standarde înalte pentru mecanismele de raportare, evaluare și responsabilizare și să promoveze luarea deciziilor pe bază de dovezi, pentru a utiliza resursele financiare disponibile într-un mod mai eficient și mai eficace; solicită elaborarea unui raport care să stabilească cu exactitate cuantumul finanțării alocate special integrării perspectivei de gen și să identifice cele mai notabile obiective îndeplinite;

50.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți colectarea de date la nivel național și de a stabili indicatori specifici care să stea la baza obiectivelor, precum și importanța monitorizării acestora în funcție de cadrul ODD;

51.  reamintește că drepturile femeilor sunt drepturi ale omului și încurajează intensificarea activităților pentru demontarea normelor sociale și culturale și a stereotipurilor de gen din societate, printr-o mai bună cooperare cu societatea civilă și organizațiile locale care promovează drepturile și capacitarea femeilor, în special în contextul fragilității statale și al situațiilor de conflict și de urgență; consideră că crearea unor rețele noi sau dezvoltarea celor existente și implicarea tuturor actorilor majori, inclusiv a sectorului privat, sunt esențiale, la fel ca și dezvoltarea parteneriatelor public-privat, dacă este posibil; subliniază necesitatea unui rol din ce în ce mai important al femeilor din comunitățile locale și din ONG-uri în monitorizarea și responsabilizarea autorităților locale; subliniază necesitatea de a evita catalogarea femeilor și fetelor drept „vulnerabile“, punând, mai degrabă, accentul pe rolul acestora ca agenți ai schimbării și dezvoltării și ca agenți ai păcii în soluționarea conflictelor; subliniază faptul că includerea și implicarea activă a băieților și a bărbaților sunt necesare pentru o egalitate reală între femei și bărbați; încurajează astfel o educație la scară largă în vederea schimbării comportamentelor în privința violenței de gen, cu implicarea tuturor bărbaților și a băieților și a comunităților; subliniază că normele sociale privind rolurile femeilor și ale bărbaților plasează femeile într-o situație de vulnerabilitate crescută, în special în ceea ce privește sănătatea lor sexuală și reproductivă, și conduce la practici nocive, cum ar fi mutilarea genitală a femeilor sau căsătoriile infantile, timpurii sau forțate;

52.  invită UE să promoveze cadre juridice și strategii care încurajează o participare sporită și mai eficace a femeilor în procesele de menținere și consolidare a păcii și de mediere, precum și în misiunile civile și militare ale UE de gestionare a crizelor, în conformitate cu Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea, acordând o atenție deosebită violenței sexuale în situații de conflict; în acest sens, consideră că o analiză a conflictului care ține seama de dimensiunea de gen, în consultare cu actorii din cadrul comunității și cu organizațiile de femei, poate permite o mai bună înțelegere a rolului femeilor în situații de conflict;

53.  subliniază necesitatea unei alocări bugetare pentru programele de prevenire a căsătoriilor între copii, care au scopul de a crea un mediu în care fetele să își poată atinge întregul potențial, inclusiv prin educație, programe sociale și economice pentru fetele neșcolarizate, sisteme de protecție a copiilor, adăposturi pentru femei și fete, consiliere juridică și asistență psihologică;

54.  subliniază importanța unei mai mari implicări a organizațiilor societății civile și a altor actori, cum ar fi cei din domeniul drepturilor omului, sănătății sau mediului, printr-un dialog și o coordonare periodică cu delegațiile UE, deoarece această cooperare va contribui la îmbunătățirea vizibilității și a implementării PAEG II, crescând astfel responsabilizarea publică față de avansarea în direcția egalității de gen;

55.  este preocupat de faptul că nu se acordă o atenție suficientă protecției apărătorilor drepturilor femeilor și organizațiilor pentru drepturile femeilor, având în vedere că acestea sunt în prezent supuse unor presiuni enorme din cauza restrângerii spațiului civic în multe regiuni; este preocupat de faptul că, la implementarea PAEG II, s-a acordat prea puțină importanță priorității tematice a drepturilor politice și civile, și în special participării femeilor și fetelor la drepturile politice și civile;

56.  invită delegațiile UE să colecteze periodic, în mod corespunzător, date privind violența împotriva femeilor și a fetelor, să elaboreze recomandări specifice pentru fiecare țară și să promoveze crearea unor mecanisme de protecție și a unor structuri de sprijin adecvate pentru victime;

Principalele recomandări pentru Parlamentul European

57.  încurajează delegațiile Parlamentului European ca, în activitățile lor cu țările partenere, să se informeze sistematic cu privire la programarea de gen, la rezultatele analizelor de gen și la acțiunile pentru promovarea egalității de gen și a capacitării femeilor, precum și să inclusă în programele lor de misiune întâlniri cu organizațiile pentru femei; solicită Parlamentului să asigure un mai bun echilibru de gen în componența delegațiilor sale;

58.  solicită Comisiei să prezinte rapoarte de analiză de gen pe țări și să le includă în note de informare generală către toate delegațiile Parlamentului din țărilor terțe;

59.  recomandă ca Parlamentul să examineze viitoarele rapoarte privind realizarea PAEG II, în măsura posibilului o dată la doi ani;

Principalele recomandări pentru viitoarele rapoarte

60.  subliniază necesitatea unei metode simplificate de raportare, care să reducă la minimum birocrația; solicită ca viitoarele rapoarte de punere în aplicare să fie finalizate și publicate într-un interval de timp mai scurt; solicită crearea unui sistem de raportare online, a unor modele clare și a unui ghid care să faciliteze activitatea delegațiilor;

61.  subliniază necesitatea includerii și a reprezentării femeilor în domenii economice importante pentru dezvoltarea durabilă; subliniază faptul că întreprinderile joacă un rol important în consolidarea drepturilor femeilor; solicită, în acest context, să se acorde mai mult sprijin IMM-urilor locale, în special antreprenoarelor, prin microcredite, pentru a le permite să beneficieze de pe urma creșterii economice generate de sectorul privat;

62.  subliniază necesitatea de a sprijini consolidarea capacităților și a mecanismelor statistice naționale în țările partenere, coordonând în mod eficace asistența financiară și tehnică pentru a permite o mai bună măsurare, monitorizare și gestionare a rezultatelor obținute în domeniul integrării perspectivei de gen;

63.  invită Comisia să colecteze date defalcate în funcție de gen pentru realizarea programelor finanțate de UE privind capacitarea femeilor;

64.  subliniază necesitatea nu doar a unor politici solide de integrare a perspectivei de gen, ci și a unor rapoarte privind acțiuni practice specifice – în special în domenii sensibile, cum ar fi sănătatea sexuală și reproductivă – care permit evaluarea impactului real asupra vieții femeilor și a fetelor, precum și a bărbaților și a băieților;

65.  reamintește, cu toate acestea, că colectarea unor date cu privire la problematica de gen înseamnă mai mult decât defalcarea pe genuri și solicită îmbunătățirea colectării datelor pentru a putea efectua o analiză calitativă a situației femeilor, de exemplu în ceea ce privește condițiile de muncă;

66.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți fiabilitatea analizei de gen prin armonizarea datelor colectate de delegațiile UE, astfel încât acestea să fie comparabile;

67.  subliniază că este necesară nu numai consultarea partenerilor internaționali și naționali, a mediului academic, a grupurilor de reflecție și a organizațiilor pentru femei, ci și integrarea contribuției și expertizei lor în monitorizarea activităților și a programelor pentru egalitatea de gen finanțate de UE;

68.  reamintește că UE și statelor membre le revine obligația de a respecta drepturile fetelor și ale femeilor migrante, refugiate și solicitante de azil atunci când pun în aplicare și dezvoltă politica UE în domeniul migrației; în acest context, solicită reevaluarea angajamentului EU NAVFOR MED operația SOPHIA cu Garda de Coastă din Libia, ținând seama de rapoartele privind violența sexuală sistematică împotriva femeilor din centrele de detenție de pe teritoriul libian.

69.  remarcă faptul că adesea conceptul integrării perspectivei de gen este încă prea puțin înțeles și că este nevoie de o mai bună raportare calitativă, care să permită evaluarea implementării PAEG în politicile și proiectele actuale; subliniază nevoia unor obiective tangibile și a unor activități legate de puncte de referință clare și specifice și de un calendar strict, precum și de o evaluare calitativă a datelor care să arate impactul real pe care măsurile adoptate îl au asupra țărilor beneficiare, obiectivul fiind acela de a se asigura că PAEG II servește ca un mecanism real de stabilire a priorităților și de implementare a politicilor, și nu ca simplu instrument intern de raportare;

o
o   o

70.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 349, 17.10.2017, p. 50. (2) Texte adoptate, P8_TA(2017)0026. (3) https://www.ilga-europe.org/sites/default/files/Attachments/report_on_the_implementation_of_the_eu_lgbti_guidelines_2016.pdf (4) Texte adoptate, P8_TA(2017)0365.