Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2211(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0184/2018

Texte depuse :

A8-0184/2018

Dezbateri :

PV 12/06/2018 - 19
CRE 12/06/2018 - 19

Voturi :

PV 13/06/2018 - 8.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0254

Texte adoptate
PDF 373kWORD 61k
Miercuri, 13 iunie 2018 - Strasbourg
Politica de coeziune și economia circulară
P8_TA(2018)0254A8-0184/2018

Rezoluţia Parlamentului European din 13 iunie 2018 referitoare la politica de coeziune și economia circulară (2017/2211(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 3, și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 4, 11, 174-178, 191 și 349,

–  având în vedere Acordul de la Paris, Decizia 1/CP.21 și cea de a 21-a Conferință a părților (COP 21) la CCONUSC și cea de a 11-a Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP 11), organizate la Paris, Franța, în perioada 30 noiembrie - 11 decembrie 2015,

–  având în vedere articolul 7 alineatul (2) și articolul 11 alineatul (2) din Acordul de la Paris, care recunosc dimensiunile locale, subnaționale și regionale ale schimbărilor climatice și ale acțiunilor în domeniul climei,

–  având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă, în special obiectivul 7: „Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri rezonabile, din surse sigure, durabile și moderne ” și obiectivul 11: „Crearea unor orașe favorabile incluziunii, sigure, rezistente și sustenabile”,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului(1) (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune”),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(7),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 ianuarie 2018 privind un cadru de monitorizare pentru economia circulară (COM(2018)0029),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 26 ianuarie 2017 referitor la valorificarea energetică a deșeurilor în economia circulară (COM(2017)0034),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 ianuarie 2017 intitulată „Raport referitor la punerea în aplicare a Planului de acțiune privind economia circulară” (COM(2017)0033),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 decembrie 2015 intitulată „Investiții în locuri de muncă și în creștere - Valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene” (COM(2015)0639),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 decembrie 2015 intitulată „Închiderea buclei - un plan de acțiune al UE pentru economia circulară” (COM(2015)0614),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iulie 2014 intitulată „Spre o economie circulară: un program «deșeuri zero» pentru Europa” (COM(2014)0398),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iulie 2014, intitulată „Plan de acțiune verde pentru IMM-uri: permițând IMM-urilor să transforme provocările legate de mediu în oportunități de afaceri” (COM(2014)0440),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 februarie 2012 intitulată „Inovarea în scopul creșterii durabile: O bioeconomie pentru Europa” (COM(2012)0060),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iulie 2012 intitulată „Parteneriatul european pentru inovare privind orașele și comunitățile inteligente” (C(2012)4701),

–  având în vedere studiul din decembrie 2017, solicitat de Comisie, intitulat „Integrarea preocupărilor de mediu în fondurile politicii de coeziune (FEDR, FSE, Fondul de coeziune) – Rezultatele, evoluția și tendințele în cele trei perioade de programare (2000-2006, 2007-2013, 2014-2020)”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la investiții în locuri de muncă și în creștere – valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene: o evaluare a raportului întocmit în temeiul articolului 16 alineatul (3) din RDC(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2016 referitoare la Cooperarea teritorială europeană – practici optime și măsuri inovatoare(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la sinergiile pentru inovare: fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte fonduri europene în domeniul inovării și programe ale UE(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la utilizarea eficientă a resurselor: spre o economie circulară(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 mai 2015 referitoare la oportunitățile de creștere ecologică pentru IMM-uri(12),

–  având în vedere Declarația privind insulele inteligente din 28 martie 2017,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0184/2018),

A.  întrucât autoritățile locale și regionale, care cunosc cel mai bine problemele de la nivel local și regional și care sunt actori esențiali pentru punerea în aplicare eficientă a politicii de coeziune, se află, de asemenea, în avangarda tranziției către o economie circulară; întrucât un model de guvernanță pe mai multe niveluri, bazat pe o cooperare activă și constructivă între diferitele niveluri de guvernanță și părțile interesate, alături de informarea adecvată și implicarea activă a cetățenilor, este esențial pentru realizarea acestei tranziții;

B.  întrucât orașele reprezintă doar 3 % din suprafața Pământului, dar găzduiesc mai mult de jumătate din populația lumii, consumă peste 75 % din resursele globale și emit 60-80 % din emisiile de gaze cu efect de seră și întrucât se preconizează că, până în 2050, 70 % din populația mondială se va muta în orașe;

C.  întrucât tranziția către o economie mai puternică și circulară reprezintă pentru UE, statele sale membre și cetățenii săi atât o mare oportunitate, cât și o provocare de a moderniza economia europeană și de a o orienta într-o direcție mai sustenabilă; întrucât, în special, este o ocazie pentru toate regiunile europene și autoritățile locale, care reprezintă nivelul de guvernare cel mai apropiat de comunitățile locale; întrucât această tranziție oferă posibilități de dezvoltare și de creștere pentru regiunile europene și le poate ajuta să construiască un model sustenabil care să dezvolte economia, să transforme sectoarele existente, să îmbunătățească echilibrul dintre concurența comercială și industrială și o mai mare productivitate și să creeze locuri de muncă noi, de înaltă calitate și bine plătite și noi lanțuri de valori;

D.  întrucât, în prezent, aproximativ 60 % din deșeurile din UE nu sunt reciclate, iar explorarea și introducerea unor noi modele de afaceri circulare în beneficiul IMM-urilor din UE ar putea genera mari avantaje din punctul de vedere al costurilor și mari oportunități de afaceri;

E.  întrucât, pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris, care reprezintă o contribuție vitală la dezvoltarea unui model economic al cărui obiectiv nu este numai profitul, ci și protecția mediului, este nevoie să se treacă la o economie circulară;

F.  întrucât politica de coeziune nu oferă doar oportunități de investiții pentru a răspunde nevoilor locale și regionale prin fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), ci și un cadru integrat de politici pentru a reduce disparitățile în materie de dezvoltare dintre regiunile europene și pentru a ajuta regiunile să răspundă provocărilor multiple cu care se confruntă în eforturile lor pentru dezvoltare, inclusiv prin sprijin pentru utilizarea eficientă a resurselor și dezvoltare durabilă și pentru cooperare teritorială și consolidarea capacităților, precum și să atragă și să promoveze investiții private;

G.  întrucât actualul cadru legislativ pentru politica de coeziune nu menționează tranziția către o economie circulară ca obiectiv în sine și întrucât dezvoltarea durabilă este un principiu orizontal pentru utilizarea fondurilor ESI, astfel cum se prevede la articolul 8 din Regulamentul privind dispozițiile comune, precum și în cadrul strategic comun (anexa I), ceea ce va permite consolidarea legăturii dintre instrumentele existente pentru susținerea proiectelor în domeniul economiei circulare;

H.  întrucât multe dintre obiectivele tematice ale fondurilor ESI stabilite pentru a respecta Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și condiționalitățile ex ante sunt relevante pentru obiectivele unei economii circulare;

I.  întrucât articolul 6 din Regulamentul privind dispozițiile comune stabilește că este obligatoriu ca operațiunile sprijinite de fondurile ESI să fie conforme cu dreptul Uniunii și cu legislația națională care vizează punerea sa în aplicare, inclusiv în special legislația în domeniul mediului;

J.  întrucât unul dintre obiectivele economiei circulare este de a reduce cantitatea de deșeuri care ajunge în depozitele de deșeuri și întrucât decontaminarea și securizarea depozitelor de deșeuri legale și ilegale existente pe teritoriul statelor membre ar trebui considerate o prioritate absolută;

K.  întrucât, de la 1 ianuarie 2018, China a interzis importurile de resturi din plastic și de deșeuri din hârtie nesortate și întrucât această interdicție va genera pentru Uniune provocări în materie de reciclare, care vor trebui soluționate la nivel regional și local,

Rolul politicii de coeziune în promovarea economiei circulare

1.  salută eforturile depuse de Comisie pentru a susține economia circulară prin politica de coeziune, în special prin activități de informare pentru sprijinirea statelor membre și a regiunilor din UE în utilizarea fondurilor politicii de coeziune pentru economia circulară;

2.  observă că, potrivit raportului Comisiei referitor la punerea în aplicare a Planului de acțiune privind economia circulară, sprijinul UE pentru perioada 2014-2020 pentru inovare, IMM-uri, economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon și protecția mediului se ridică la 150 de miliarde EUR, iar multe dintre aceste domenii contribuie la realizarea unei economii circulare;

3.  constată că analiza rezultatului negocierilor privind acordurile de parteneriat și programele operaționale din cadrul Fondului social european (FSE) pentru actuala perioadă de programare a arătat că FSE a fost utilizat pentru a sprijini acțiuni de introducere a unor modele mai ecologice de organizare a muncii și acțiuni în sectorul verde;

4.  constată, cu toate acestea, că, așa cum s-a subliniat într-un studiu solicitat de Comisie, actualul cadru de politică nu permite valorificarea întregului potențial al contribuției politicii de coeziune la economia circulară; subliniază, în acest sens, că definiția categoriilor existente ale „domeniului de intervenție” utilizate pentru alocările financiare nu include economia circulară ca atare;

5.  îndeamnă Comisia să pună în aplicare măsurile planificate legate de economia circulară, respectând bunele practici în materie de reglementare, și subliniază nevoia de a monitoriza măsurile de punere în aplicare;

6.  subliniază că este nevoie să se pună în aplicare angajamentul Comisiei privind un cadru de monitorizare pentru economia circulară(13) în vederea consolidării și evaluării progresului înregistrat în ceea ce privește tranziția către o economie circulară la nivelul UE și al statelor membre, reducându-se în același timp sarcina administrativă;

7.  invită Comisia să adopte măsuri extraordinare pentru a decontamina zonele utilizate pentru deversarea și îngroparea ilegală de deșeuri periculoase, care afectează negativ sănătatea și bunăstarea economică și socială a populației în cauză;

8.  subliniază rolul Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 al UE și rolul programului LIFE pentru perioada 2014-2020 în finanțarea proiectelor inovatoare și în sprijinirea proiectelor de reducere, reciclare și reutilizare a deșeurilor, care sunt relevante pentru economia circulară;

9.  apreciază faptul că mai multe regiuni și-au utilizat strategiile de specializare inteligentă pentru a stabili priorități legate de economia circulară și pentru a-și orienta investițiile în cercetare și inovare prin politica de coeziune în vederea atingerii acestui obiectiv, jucând un rol fundamental în susținerea investițiilor și infrastructurilor care satisfac exigențele IMM-urilor; invită autoritățile regionale să utilizeze această bună practică, transformând-o într-un modus operandi obișnuit, și să pună în aplicare aceste strategii de specializare inteligentă;

10.  salută crearea unui Centru european de excelență pentru utilizarea eficientă a resurselor specific pentru IMM-uri, precum și a Platformei de sprijin financiar pentru economia circulară;

11.  își reiterează opinia potrivit căreia economia circulară înseamnă mai mult decât gestionarea deșeurilor și include domenii cum ar fi locurile de muncă verzi, energia din surse regenerabile, utilizarea eficientă a resurselor, bioeconomia, politicile agricole și în materie de pescuit, cu industriile lor bazate pe conceptul bio, care vizează să înlocuiască combustibilii fosili, gestionarea resurselor de apă, eficiența energetică, risipa alimentară, deșeurile marine, îmbunătățirea calității aerului, cercetarea și dezvoltarea și inovarea în domeniile conexe; recunoaște, cu toate acestea, că infrastructura de gestionare a deșeurilor constituie un element esențial pentru reducerea modelelor liniare de producție și consum și că este necesar să se susțină inovarea în domeniul proiectării ecologice, pentru a reduce nivelurile de deșeuri de plastic;

12.  reamintește că principala problemă care trebuie soluționată cu prioritate este piața de materiale secundare, deoarece, având în vedere prețul inferior al materiilor prime față de cel al materiilor reciclate, este clar că evoluția către economia ecologică a încetinit considerabil și că utilizarea fondurilor structurale s-ar putea pierde într-un cerc vicios; consideră, în acest context, că anumite legi ad hoc (cum ar fi viitoarea propunere a Comisiei privind produsele din plastic de unică folosință) și impozitarea corespunzătoare la nivelul UE, ca resurse proprii ale viitorului cadru financiar multianual, pot avea o contribuție decisivă la tranziția către o economie circulară;

13.  subliniază că, în medie, materialele reciclate asigură doar aproximativ 10 % din necesarul de materiale din UE; recunoaște - având în vedere noile evoluții de pe piețele mondiale, în special interdicția impusă recent de China în privința resturilor din plastic și a deșeurilor din hârtie nesortate - noul potențial al regiunilor și al comunităților locale de a investi în infrastructuri de reciclare, de a crea noi locuri de muncă ecologice și de a soluționa actualele provocări cu care se confruntă UE;

14.  subliniază existența și importanța condiționalităților ex ante aplicabile fondurilor ESI legate în special de obiectivul de conservare și protejare a mediului și de promovare a utilizării eficiente a resurselor; atrage atenția în special asupra celei privind „promovarea unor investiții sustenabile din punct de vedere economic și ecologic în sectorul deșeurilor”; regretă, cu toate acestea, neglijarea ierarhiei deșeurilor și lipsa unei bune evaluări de mediu a rezultatelor pe termen lung ale investițiilor realizate din fondurile ESI;

15.  solicită o coordonare și o mai bună cooperare între regiuni, IMM-uri și alte entități publice/private pentru a crea noi platforme tematice de specializare inteligentă, în special între sectoarele agroalimentar, energetic și industrial;

16.  subliniază importanța aplicării ierarhiei deșeurilor drept condiție prealabilă pentru realizarea unei economii circulare, precum și necesitatea unei transparențe mai mari la nivelul lanțurilor de aprovizionare, astfel încât produsele și materialele aflate la sfârșitul ciclului de viață să poată fi urmărite și recuperate eficient; recunoaște, de asemenea, o tendință negativă a investițiilor din fondurile ESI în nivelurile inferioare ale ierarhiei deșeurilor, în special stațiile de tratare mecano-biologică și incinerarea, ceea ce, în unele cazuri, duce la supracapacitate și blocaj tehnologic pe termen lung, punând astfel în pericol realizarea obiectivelor UE în materie de reciclare; reamintește că încurajarea comunității de afaceri să respecte ierarhia ar trebui să genereze materiale suplimentare în fluxul de resurse, precum și să ofere potențiale debușeuri pentru utilizarea acestora în procesul de producție;

17.  reamintește noile obiective în materie de deșeuri pentru 2025, 2030 și 2035 stabilite în legislația revizuită a UE în materie de deșeuri și subliniază că, pentru realizarea acestor obiective, este nevoie de un angajament politic la nivel național, regional și local, precum și de investiții economice; invită statele membre să utilizeze pe deplin fondurile disponibile ale Uniunii în sprijinul unor astfel de investiții și subliniază că acestea vor genera rezultate semnificative în ceea ce privește creșterea economică și crearea de locuri de muncă;

18.  subliniază importanța proiectelor regionale pentru prelucrarea deșeurilor reziduale care sunt complet nereciclabile în scopul producerii de biocarburanți sustenabili de a doua generație, după separarea atentă sau colectarea separată în conformitate cu ierarhia deșeurilor;

19.  invită Comisia să se asigure că toate definițiile referitoare la deșeuri sunt în conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile, precum și că sunt disponibile date comparabile despre progresele înregistrate de statele membre și de autoritățile locale și regionale;

20.  subliniază importanța inițiativei Acțiuni Urbane Inovatoare, care, până în prezent, a aprobat opt proiecte inovatoare de economie circulară ale autorităților urbane care să fie finanțate prin fonduri FEDR și solicită Comisiei să monitorizeze și să evalueze punerea lor în aplicare pentru a formula politici în materie de economie circulară mai ample;

Economia circulară ca forță motrice pentru dezvoltarea durabilă și dezvoltarea regională

21.  subliniază importanța principiului parteneriatului și rolul fundamental al tuturor părților interesate, în special al autorităților regionale și locale și al sectorului neguvernamental, printre care IMM-uri și întreprinderi ale economiei sociale, în procesul de elaborare a acordurilor de parteneriat și a programelor operaționale; solicită o implicare reală a partenerilor în procesele de elaborare a politicilor, crearea de parteneriate intersectoriale și includerea în mod adecvat a obiectivelor legate de economia circulară în documentele de programare; încurajează statele membre să își elaboreze propriile strategii naționale în acest domeniu, în coordonare cu abordarea UE privind economia circulară; subliniază rolul de lider pe care îl pot juca autoritățile locale în realizarea economiei circulare;

22.  subliniază importanța rolului parteneriatelor public-privat în proiectarea și conceperea de noi produse și servicii care iau în considerare ciclul de viață, pentru a putea aplica cele patru modele de proiectare care ar putea funcționa într-o economie circulară: proiectare pentru longevitate, proiectare pentru închiriere/servicii, proiectare pentru reutilizare în producție, proiectare pentru valorificarea materialelor;

23.  subliniază că actualele strategii și modele de piață trebuie modificate și adaptate pentru a sprijini regiunile în tranziția către acest tip de economie mai sustenabilă, relansând, în același timp, competitivitatea economică, industrială și în materie de mediu;

24.  solicită punerea în aplicare a economiei circulare în cadrul unei guvernanțe coordonate pe mai multe niveluri și cu respectarea principiului parteneriatului, asigurând o transparență deplină, implicarea comunităților locale și participarea publicului larg;

25.  subliniază că este nevoie să se promoveze o mai bună cooperare între toate părțile interesate implicate în procesele economiei circulare;

26.  observă că proiectele legate de economia circulară care au beneficiat de sprijinul politicii de coeziune au adus beneficii mai mari regiunilor mai dezvoltate; recunoaște capacitatea administrativă redusă a regiunilor mai puțin dezvoltate și, prin urmare, solicită autorităților naționale ale statelor membre și Comisiei să valorifice toate posibilitățile existente pentru a furniza asistență de specialitate și a consolida capacitatea acestor regiuni cu scopul de a le ajuta să își intensifice eforturile și să creeze condițiile necesare pentru eliminarea decalajului tehnologic prin punerea în aplicare a mai multor proiecte care respectă principiile economiei circulare și prin dezvoltarea de parteneriate și o colaborare mai strânsă cu părțile interesate, cum ar fi experți în materiale, chimiști, producători și întreprinderi de reciclare, mai ales în cadrul inițiativei „Industria 2020 și economia circulară”;

27.  evidențiază estimările potrivit cărora trecerea la materii prime biologice și la metode de prelucrare biologică ar putea duce la reduceri de emisii de până la 2,5 miliarde de tone de CO2 echivalent pe an până în 2030, generând astfel creșteri semnificative ale piețelor pentru biomaterii prime și noi produse de consum; subliniază că este de o importanță capitală ca, în transformarea resurselor în bioproduse, biomateriale și biocarburanți, să se gestioneze în mod sustenabil resursele naturale și să se conserve biodiversitatea;

28.  consideră că bioeconomia este esențială pentru dezvoltarea regională și locală, deoarece crește coeziunea dintre regiuni prin potențialul său de a crea locuri de muncă și de a genera creștere economică în zonele rurale; solicită o mai mare utilizare a fondurilor ESI, prin politici de încurajare a părților interesate, pentru punerea în aplicare a inovărilor existente, continuând, totodată, stimularea inovării în contextul dezvoltării materialelor de origine biologică, biodegradabile, reciclabile și compostabile, fabricate din materii prime biologice gestionate în mod sustenabil; reamintește că punerea în aplicare coerentă a bioeconomiei poate să rezolve, de asemenea, problema risipei alimentare; solicită o mai bună cooperare între autoritățile naționale, regionale și locale în crearea de sisteme și platforme care fac legătura între diferiți actori din sectorul producției alimentare, al transporturilor, al comerțului cu amănuntul, al deșeurilor și cel de consum și alte părți interesate, realizând astfel sinergii mai mari pentru crearea de soluții eficace;

29.  subliniază că, pe lângă autoritățile locale, regionale și naționale, ar trebui să beneficieze de stimulente și consumatorii, care ar trebui să fie informați și încurajați în mod constant să își schimbe comportamentul în materie de consum în privința gestionării și producerii deșeurilor, reciclării și chestiunilor legate de soluțiile sustenabile în viața lor de zi cu zi;

30.  solicită facilitarea unui acces mai bun și mai transparent la finanțare pentru autoritățile locale și regionale, inclusiv prin consolidarea capacităților lor administrative și prin cooperarea mai strânsă cu BEI, în cadrul Platformei europene de consiliere în materie de investiții, care să permită creșterea investițiilor în locuri de muncă ecologice, gestionarea deșeurilor, specializare inteligentă, dezvoltarea într-o mai mare măsură a zonelor rurale, inclusiv în ceea ce privește infrastructura și tehnologiile ecologice necesare, trecerea de la combustibili fosili la surse regenerabile de energie și tranziția energetică la nivel local, inclusiv eficiența energetică, distribuția descentralizată a energiei, inovarea în domeniul energiei curate și economia circulară; salută faptul că, în ultimii cinci ani, BEI a cofinanțat cu aproximativ 2,4 miliarde EUR proiecte în domeniul economiei circulare pentru gestionarea deșeurilor, gestionarea apelor sau cercetare și dezvoltare din domeniul agricol; subliniază importanța unei mai bune coordonări a fondurilor ESI și a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) în domeniul economiei circulare, pentru a asigura, de asemenea, că programele cuprind o abordare regională și valorifică într-o mai mare măsură potențialul regional în materie de surse de energie durabile;

31.  invită statele membre și autoritățile regionale și locale să încurajeze instituirea de rețele de reutilizare și reparare și sprijinirea acestora, în special a celor care operează ca întreprinderi sociale, pentru a prelungi durata de viață a produselor prin reparare și reutilizare, facilitând accesul respectivelor rețele la punctele de colectare a deșeurilor și promovând utilizarea fondurilor ESI, a instrumentelor economice, a criteriilor de achiziții sau a altor măsuri în acest sens;

32.  subliniază că sustenabilitatea reutilizării și reciclării pe durata întregului ciclu de viață depinde, de asemenea, de consumul de energie din sectorul transporturilor; subliniază că acest lucru se aplică în special zonelor rurale unde distanțele dintre punctele de colectare și de prelucrare sunt mai mari; îndeamnă Comisia, statele membre și autoritățile regionale să ia în considerare abordarea bazată pe ciclul de viață în strategiile lor privind economia circulară pentru zonele rurale, pentru a evita impactul negativ general asupra mediului și a climei;

33.  subliniază că, dintr-un eșantion de 32 de programe operaționale examinate pentru realizarea unui studiu privind integrarea preocupărilor de mediu în fondurile politicii de coeziune, nouă vizează economia circulară și șase locurile de muncă verzi; salută actualele eforturi depuse de autoritățile naționale și regionale, dar, în același timp, invită statele membre să asigure o mai bună integrare a economiei circulare în programele lor operaționale regionale și în acordurile de parteneriat; insistă asupra acordării de sprijin regiunilor pentru a asigura o tranziție cât mai lină către economia circulară;

34.  invită statele membre să asigure o integrare corespunzătoare a economiei circulare în programele educaționale și de formare și reconversie profesională, într-o manieră interdisciplinară, pentru a încuraja dobândirea de aptitudini noi, care vor contribui ulterior la definirea unor noi modele de afaceri și la crearea de noi locuri de muncă;

35.  invită autoritățile naționale și regionale responsabile de elaborarea programelor operaționale să integreze mai bine conceptul de economie circulară în programele de cooperare teritorială, în special în programele de cooperare transfrontalieră, cu scopul de a pune în aplicare soluții transfrontaliere care pot avea rezultate mai eficiente la un preț mai redus;

36.  consideră că planificarea viitoare a fondurilor ESI în următoarea perioadă de programare ar trebui să fie mai bine coordonată cu planurile naționale privind energia și clima pentru 2030, utilizându-se, atunci când este posibil, indicatori similari celor prevăzuți în Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice; solicită o strategie ambițioasă și coerentă pentru statele membre în vederea îndeplinirii obiectivelor obligatorii deja existente la nivelul UE privind atenuarea schimbărilor climatice;

37.  invită statele membre să profite de ocazie și să continue integrarea economiei circulare în actualele lor programe operaționale în cursul perioadei de revizuire; consideră că Comisia ar trebui să faciliteze acest proces, oferind în același timp asistență statelor membre în analizarea situației actuale și a posibilelor domenii în care economia circulară și principiile sale ar putea fi aplicate și adăugate;

38.  consideră că rolul cooperării teritoriale europene (CTE) în soluționarea provocărilor legate de punerea în aplicare a economiei circulare ar trebui consolidat într-o mai mare măsură; invită statele membre să promoveze cooperarea transfrontalieră, în special prin CTE, pentru a pune în aplicare proiectele economiei circulare; subliniază, în plus, importanța găsirii unor soluții sustenabile, prin acordurile de preaderare cu state terțe, pentru a aborda provocările actuale, în special în domeniul poluării aerului;

39.  subliniază potențialul neexploatat al strategiilor macroregionale în desfășurare de a contribui la soluționarea provocărilor legate de punerea în aplicare a economiei circulare, nu numai în statele membre, ci și în țări terțe situate în aceeași zonă geografică; subliniază că aceste strategii ar trebui să se concentreze asupra priorităților care ar sprijini crearea unei piețe a materiilor prime secundare pentru Uniune; solicită dezvoltarea unor inițiative ale UE de cooperare cu țările vecine;

40.  își reiterează opinia potrivit căreia este important ca autoritățile publice locale, regionale și naționale să își consolideze și să își mențină capacitățile în mod adecvat, ceea ce este, de asemenea, extrem de relevant pentru trecerea la o economie circulară; subliniază rolul important pe care îl poate avea asistența tehnică în acest domeniu; recunoaște că regiunile și zonele urbane au un rol esențial în promovarea participării la tranziția energetică pornind de la bază și sunt cele mai potrivite pentru testarea și aplicarea unor soluții integrate în domeniul energiei, în legătură directă cu cetățenii; subliniază rolul pe care îl pot avea inițiativele privind „orașele inteligente” în cadrul economiei circulare prin promovarea modelelor eco-tehnologice în dezvoltarea strategiilor de dezvoltare urbană durabilă; subliniază că orașele sustenabile și „circulare” sunt un instrument pentru o economie circulară eficientă;

41.  subliniază importanța achizițiilor publice ecologice ca motor al economiei circulare, cu o piață potențială estimată la 1 800 de miliarde EUR pe an pentru lucrări, bunuri și servicii publice(14);

42.  subliniază că este nevoie de un cadru de reglementare în domeniul energiei care să încurajeze cetățenii și comunitățile energetice să participe la tranziția energetică, prin dreptul de a produce independent și de a consuma ceea ce produc, precum și prin continuarea schemelor de sprijin, garantarea accesului prioritar la rețea și dispecerizarea prioritară pentru sursele regenerabile de energie;

43.  încurajează autoritățile locale și regionale să continue investițiile în programe educaționale și de formare și reconversie profesională a lucrătorilor, precum și în campanii de sensibilizare a cetățenilor cu privire la beneficiile și avantajele tuturor acțiunilor în vederea punerii în aplicare a economiei circulare prin proiectele politicii de coeziune, crescând astfel gradul de participare a cetățenilor și influențând comportamentul consumatorilor; subliniază, în acest sens, potențialul oferit de FSE; subliniază că tinerii antreprenori trebuie încurajați să se orienteze către economia circulară, în special în regiuni cu niveluri scăzute de venit și creștere economică; subliniază, de asemenea, că economia circulară le oferă zonelor rurale oportunitatea de a combate depopularea, de a-și diversifica economiile și de a-și crește gradul de protecție împotriva riscurilor; subliniază, în acest sens, că zonele rurale au nevoie de stimulente pentru a trece la lanțuri valorice durabile; subliniază importanța elaborării unei strategii specifice pentru regiunile insulare;

44.  încurajează Comisia să promoveze utilizarea dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității (DLRC) și a investițiilor teritoriale integrate (ITI), pentru a ajuta părțile interesate de la nivel local să combine diferite surse de finanțare și să planifice inițiative locale orientate către economia circulară;

45.  ia act de faptul că 80 % din deșeurile marine provin din surse terestre; subliniază, prin urmare, importanța soluționării problemei deșeurilor terestre și marine prin acțiuni locale și regionale, ceea ce ar aduce beneficii atât mediului, cât și sănătății umane; solicită statelor membre, regiunilor și autorităților locale să își concentreze eforturile asupra prevenirii generării de deșeuri terestre;

46.  invită Comisia ca, în contextul semestrului european, să ia în considerare impactul pe care îl au asupra calculului deficitelor publice investițiile naționale și regionale cofinanțate prin fondurile ESI în proiecte legate de economia circulară;

47.  salută propunerea de revizuire a Directivei 98/83/CE privind apa potabilă, care va facilita tranziția către o economie circulara prin reducerea deșeurilor din plastic provenite de la apa îmbuteliată, prin economii importante de energie și prin gestionarea apei potabile într-un mod eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor;

Economia circulară în politica de coeziune post-2020

48.  invită Comisia ca, pentru următoarea perioadă de programare, să elaboreze o metodologie de urmărire relevantă și indicatori adecvați pentru a permite o mai bună monitorizare a contribuției politicii de coeziune la realizarea unei economii circulare, astfel încât să existe o imagine mai precisă asupra condițiilor ecologice și socioeconomice;

49.  subliniază că și alte programe, precum LIFE, COSME și Orizont 2020, oferă un sprijin important pentru realizarea tranziției către o economie circulară; subliniază că este nevoie să se îmbunătățească sinergiile dintre instrumentele menționate mai sus pentru a se atinge obiectivele stabilite în Planul de acțiune al Comisiei pentru economia circulară;

50.  invită Comisia, în contextul noilor propuneri legislative pentru următorul cadru al politicii de coeziune, să dezvolte condiționalități ex-ante corespunzătoare legate de realizarea economiei circulare; consideră că strategiile privind economia circulară ar trebui dezvoltate în parteneriat cu autoritățile naționale, regionale și locale, precum și cu partenerii economici și sociali;

51.  invită Comisia să se asigure că programul Orizont 2020 acordă o și mai mare atenție, precum și finanțare sporită proiectelor de inovare și cercetare în domeniul economiei circulare;

52.  subliniază că este important să se intensifice sprijinul politicii de coeziune pentru dezvoltarea urbană și rurală durabilă și, în acest context, solicită ca obiectivele legate de economia circulară să aibă un rol mai proeminent; solicită să fie continuate acțiunile urbane și rurale inovatoare în acest domeniu și invită Comisia ca, la elaborarea propunerilor pentru viitor, să utilizeze pe deplin lecțiile învățate în perioada 2014-2020; solicită o abordare flexibilă și adaptată în aplicarea Agendei urbane, care să furnizeze stimulente și orientări pentru exploatarea pe deplin a potențialului orașelor în punerea în aplicare a economiei circulare;

53.  invită Comisia să facă din Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară un instrument pentru schimbul de bune practici pentru a asigura cea mai bună utilizare posibilă a resurselor politicii de coeziune pentru tranziția către o economie circulară;

54.  subliniază interdependența dintre economia circulară și atenuarea schimbărilor climatice și, în consecință, solicită orientarea într-o mai mare măsură a cheltuielilor către investiții legate de economia circulară și climă în politica de coeziune de după 2020; subliniază, de asemenea, că, în următorul cadru financiar multianual (CFM), cheltuielile legate de climă în general ar trebui majorate comparativ cu cele din actualul CFM;

o
o   o

55.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 289.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 470.
(4) JO L 347, 20.12.2013, p. 259.
(5) JO L 347, 20.12.2013, p. 303.
(6) JO L 347, 20.12.2013, p. 281.
(7) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2017)0053.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2016)0321.
(10) JO C 101, 16.3.2018, p. 111.
(11) JO C 265, 11.8.2017, p. 65.
(12) JO C 353, 27.9.2016, p. 27.
(13) Comunicarea Comisiei din 16 ianuarie 2018 privind un cadru de monitorizare pentru economia circulară (COM(2018)0029).
(14) Buying green! - A handbook on green public procurement (Să achiziționăm produse ecologice! - Ghid privind achizițiile publice ecologice), a treia ediție, Comisia Europeană, 2016.

Ultima actualizare: 8 ianuarie 2019Aviz juridic - Politica de confidențialitate